IURI GAGARIN: Primul om care a zburat în Cosmos are statuie în Parcul Herăstrău. Al 103-lea, singurul român n-are!
INSIDER: „Acum 4 ani în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) din Sectorul 1 al Capitalei a fost amplasat un bust din bronz al cosmonautului sovietic luri Gagarin (n. 9 martie 1934, d. 27 martie 1968, Rusia). Bustul de bronz este realizat de sculptorul rus Alexei Leonov, fiind donat Primăriei Capitalei de Federația Rusă, prin Centrul Rus pentru Știință şi Cultură din București, la 85 de ani de la nașterea lui luri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiul cosmic (timp de 1 oră și 48 minute în cadrul misiunii Vostok 1 din 12 aprilie 1961). Caracteristici statuie: Lungime=400 mm; Lăţime=580 mm; Înălţime – 560 mm; Greutate=50 kg. FOTO
N.R.: Dumitru Prunariu (27 septembrie 1952, Braşov) primul și singurul cosmonaut român (cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii) a participat pe 14 mai 1981 la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial ,”Intercosmos” (alături de comandatul Leonid Popov) şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde când au înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră. După cum a mărturisit public, în fiecare zi a misiunii, între orele 19:30 – 20:30, trecea deasupra României, pe care o vedea de „mărimea unei pâini rumene de casă”.
Uniunea Astronomică Internaţională a decis în aprilie 2017 să dea unui asteroid numele fostului cosmonaut român. Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în 24 octombrie 1981. Cu un diametru de 6.0 km şi semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotaţie în jurul Soarelui în 1385 de zile.” SURSA
ARHIVĂ: CAPSULA TIMPULUI: „Dacă românii nu mai ajung la stele, măcar să aducem stelele mai aproape de noi!” OXXO SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România OXXO HARTA CERULUI: Din 35 de asteroizi cu nume românești, 5 au fost descoperiți anul acesta! OXXO DON’T LOOK UP!:Asteroid cu un diametru de 1 m detectat de un astronom amator maghiar cu câteva ore înainte de impactul de la granița Franța-Anglia OXXO STAȚIA SPAȚIALĂ: Locul de unde se văd 16 răsărituri pe zi. De 300 de ori!
ABANDON: Stema României, Geografia și Istoria zac în curtea Facultății de Teologie
INSIDER: „#Aiciastat stema regalității care orna cândva clădirea Școlii normale de băieți, viitori institutori, instituție ce a fost înființată cu sprijinul financiar al lui Carol I. Astăzi clădirea adăpostește Facultatea de Teologie, dar din păcate stema zace abandonată în curte alături de două sculpturi alegorice, la rândul lor proptite în curte: Știința geografiei cu globul pământesc la picioare și Știința istoriei.
Pe 10 mai am sărbătorit Ziua Regalității, cu triplă însemnătate: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. 10 Mai a fost ziua naţională a României din 1866 până în 1947, până la instalarea comunismului, cu o întrerupere de 2 ani, când a fost interzisă în 1917 de ocupaţia germană. 10 Mai continuă să fie celebrată de instituții cu reputație și în zilele noastre. Așa că m-am gândit că este un moment potrivit să discutăm despre această stemă sculptată în piatră, o urmă a Bucureștilor ce se duc…
Stema României de la 1881 care se află aici are pe scutul din centru 4 elemente heraldice ale regiunilor istorice/ Principatelor: acvila încoronată şi cruciată, purtând în ghiare spada şi sceptrul, flancată de un soare (Țara Românească); un cap de zimbru cu stea între coarne, flancat de o semilună (Moldova); un leu încoronat ce ieşea dintr-o coroană antică, flacat de o stea cu 6 raze (simbolul Olteniei) și doi delfini afrontaţi (simbolul Dobrogei). Pe centru, scutul scartelat al casei domnitoare. Scutul, timbrat cu coroana regală din oţel, cu care a fost încoronat Carol I, era susţinut de doi lei. Azi coroana a dispărut (ca de altfel orice alt simbol monarhic în perioada comunismului). Sub eşarfa devizei “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu) apare și ordinul “Steaua României”.
Ce frumos ar fi ca această stemă și statuile alegorice să fie restaurate și puse la loc de cinste! Mă bucur că ele nu au dispărut, dar nu cred că curtea din fața Facultății de Teologie este cel mai bun loc de depozitare și punere în valoare (mai ales în condiții de intemperii). Oare ce putem face să ajutăm acest demers, Universitatea din București și Facultatea de Teologie Ortodoxa Iustinian Patriarhul?” SURSA
N.R.: „Strada Sfânta Ecaterina 2- 4, Bucureşti, sector 4”
SECTOR 3: Raiul pe pământ cu tot cu paznic al pomului sacru, cunoaşterii și vieții
INSIDER: „În Biblie șarpele este singurul animal care apare alături de om și de zei în Eden.
Dacă în interpretarea actuală a scrierii el este „ispititorul”, el era prezent în grădina Raiului ca paznic al pomului sacru, dedublat în cel al cunoaşterii și cel al vieții.
De fapt nici în Vechiul Testament, şarpele nu apare identificat cu Satan ci simboliza cunoaşterea și istețimea: „Șarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu”. (Geneza; 3:1).
Să remarcăm că Yahweh nu pedepseşte şarpele pentru acțiunea sa ci se mărgineşte doar la un avertisment: „Vrăşmăşie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei”. (Geneza; 3:15). Doar peste timp şarpele paznic va căpăta forme amenințătoare de șarpe uriaș, dragon sau zmeu…
Interesantă este legătura dintre numele dat preoţilor lui Yahwe şi şarpe. Denumirea de „levi” este înrudită cu arabul „laha”, care înseamnă „a se încolăci”, iar în ebraică înseamnă „șarpe”. Aceiași rădăcină apare şi în numele monstrului mitic Leviatan.
Până ca Biblia creştină să transforme în paginile ei şarpele într-un personaj negativ, şarpele apare ca simbol al puterii sub forma toiagului lui Moise în episodul întrecerii acestuia cu magii egipteni.
În Biblie şarpele apare şi cu funcţia sa de zeu- vindecător – şarpele lui Asclepios, sub forma „șarpelui de aramă” ridicat de către Moise în deşert: „Și Domnul i-a zis lui Moise: Fă-ți un şarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; și oricine este muşcat și va privi spre el, va trăi. Moise a făcut un şarpe de bronz şi l-a pus într-o prăjină; și oricine era muşcat de un şarpe și privea spre şarpele de bronz, trăia.” (Numeri; 21:8-9).” DETALII
ARHIVĂ: FAST-HEALING: După „Free Hugs”, bucureștenii inventează „Pit stop între blocuri” pentru încărcare energetică. Pe Calea Vitan, gratuit! OXXO DUPĂ 100 DE ANI: „Strada Speranței, la parter. Vă mai aștept și mai sper!”
ACASĂ LA NICOLAE GRIGORESCU: Arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 de ani!
INSIDER: „Acasă la Nicolae Grigorescu. Aflat la circa 100 de kilometri de București în orașul Câmpina merită descoperit (…) Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”. O casă-muzeu de o intimitate aparte, în care renumitul pictor Nicolae Grigorescu şi-a trăit ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici găsindu-se şi ultimul său atelier. O clădire construită între anii 1902 – 1904, ce a fost arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 ani.
În curtea muzeului, m-a întâmpinat bustul pictorului, iar terasa de lemn a casei, ce se întinde pe toată lungimea etajului, m-a dus cu gândul la foișoarele caselor țărănești românești. VIDEO
În holul de la intrare m-a întâmpinat o doamnă muzeograf, care m-a introdus treptat, treptat în lumea atât de fascinantă a artistului. Chiar în prima încăpere, în care se află și o scară de lemn ce ademenește spre etaj, te învăluie căldura unei ambianțe cu accente orientale. Aici se află amenajat un colț exotic, unde se regăsesc lucrări colecționate de pictor în Istanbul, în 1873, precum arme, vase, covoare, veșminte, ba chiar și o narghilea.
Din acest spațiu, pe ușa din stânga, am pătruns în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului.
Pereții, ,,tapetați” cu zeci de lucrări ale lui Nicolae Grigorescu, ,,originale”, după cum m-a asigurat gazda mea, mi-au confiscat privirea pentru timp bun. De remarcat că în casa memorială există mai multe tablouri cu tema „Carul cu boi”, de diferite dimensiuni, de-a lungul timpului Grigorescu pictând aproximativ 300 de variante.
Pe lângă impresionanta colecție de tablouri, în muzeu am văzut unelte, obiecte folosite de pictor pentru realizarea creaților sale, schițe în creion, fotografii, mobilier de epocă deosebit, tapițerii, o bibliotecă cu cărți vechi, precum și multe alte obiecte personale.
La etaj, spațiul este destinat organizării unor expoziții temporare. FOTO
Deși redus ca suprafața, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” adăpostește picturi de o inestimabilă valoare, este cochet, bine structurat și îndeamnă la visare, la o călătorie fascinantă în trecutul unuia dintre cei mai mari pictori români.” SURSA
N.R.: Nicolae Grigorescu (n.15 mai 1838, d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de lon Andreescu şi Ştefan Luchian.
La data de 9 decembrie 2021, preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat Legea 289 pentru declararea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu.
Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la nașterea marelui pictor. Adresa: Bulevardul Carol I, nr. 108, Câmpina, județul Prahova. Program de vizitare: Marţi – Duminică: 09:00 – 17:00 Luni: Închis. Intrare: 12 lei/ adulți; 8 lei/ pensionari; 4 lei) elevi și studenți.” DETALII
ARHIVĂ: LUMEA ÎNTR-UN TIMBRU: Nudurile lui Nicolae Grigorescu în pictura românească.
PARCUL IOR: Mai mic cu 11 hectare după o retrocedare, se micșorează văzând cu ochii prin binoclul „proaspăt” montat!
INSIDER: „5 lei/minut privitul cu binoclul în parcul IOR (N.R.: București, sector 3) la ieșirea dinspre debarcader, în partea nouă a lacului. Prima zi a fost gratuit!” SURSA
BINOCLU PROFESIONAL-CU RAZA DE ACŢIUNE DE PÂNĂ LA 3 KM. Funcţionează numai cu cardul bancar. Are zoom optic de 25x şi un obiectiv de 100 mm, oferindu-vă vederi clare şi luminoase.
Pentru vizionare, trebuie doar să apropiați sau să introduceți cardul bancar in terminalul montat pe binoclu. Pârghia de sub mânerele binoclului, poate fi folosită pentru fixarea acestuia în poziția dorită
Prețul unei vizionări este de 5 RON pentru 1 minut Pentru orice alte detalii, ne puteti contacta la adresa de mail: tematicart2020@gmail.com”,
ARHIVĂ: IOR FĂRĂ HIDROBICICLETE: Cris Garden și-a reînnoit contractul cu o vechime de peste un deceniu, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a lacului OXXO SECTOR 3: Noile panouri pentru Parcarea cu Plată, soluția Primăriei de a consolida stâlpii care se dezintegrează!
BEBA VECHE, TIMIȘ: Triplex Confinium, locul de întâlnire a granițelor dintre România, Ungaria și Serbia
INSIDER 1: „Triplex Confinium (în latină, graniță triplă) este locul de întâlnire a granițelor dintre trei state, România, Ungaria și Serbia. Acest punct, cel mai vestic al României, aflat în dreptul localității Beba Veche din județul Timiș, a fost marcat în anul 1920 cu o piatră de hotar monumentală, cu trei fațete pe care au fost încrustate stemele celor trei state vecine. O zonă restrânsă în jurul acestui punct se consideră teritoriu neutru faţă de cele tei ţări. Tot în acest punct este amplasată şi borna piramidală, cu trei laturi, fiecare orientată către ţara respectivă şi având însemnată stema ţării. Pe partea românească, în afara stemei mai este înscrisă şi data „4 VI 1920″.
Odată cu amenințarea migrației pe granița maghiară a fost ridicat un gard, care se termină în acest punct, loc prin care trebuiau să treacă românii care voiau să fugă din România ceaușistă înainte de 1989.
Pentru a ajunge în cel mai vestic punct din România, se urmează drumul naţional DN6, de la Timişoara până la Sânnicolau Mare, de unde se face stânga pe drumul judeţean DJ 682 către Beba Veche (34 km). După traversarea localităţii Beba Veche se mai parcurg 3 km, pe acelaşi drumul principal, recent modernizat. Se trece de postul grănicerilor aflat la marginea satului, se traversează podul turcesc și se ajunge la capătul drumului. Zona este în permanenţă supravegheată de grăniceri iar accesul la bornă este condiţionat de legitimarea obligatorie şi respectarea condiţiilor speciale care guvernează teritoriul de frontieră. Borna poate fi vizitată de jur împrejur, pe teritoriul neutru, şi conform protocoalelor nu poate fi fotografiată decât din partea românească și fără a încadra teritoriul statelor vecine. În prezent există în derulare proiectul de construcţie a unui parc industrial „Triplex Confinium”, care va avea amplasat un centru administrativ exact pe punctul de întretăiere a graniţelor și spaţii industriale pe teritoriul fiecărui stat.
Anual, în ultima sâmbătă şi duminică ale lunii mai, se adună în locul respectiv localnici din cele trei state la o serbare” SURSA
INȘIDER 2: „Păcat că de 30 de ani partea Română promite un punct de trecere frontieră acolo şi încă nu au reușit (Ungaria-Serbia există), poate în viitorul apropiat.”
ARHIVĂ: SIGHETU MARMAȚIEI: “Locul unde se agăță harta în cui și cuiul cu pricina!”
VARNA: Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice avea un sistem de sonorizare care reda non-stop Simfonia nr. 7 a compozitorului rus Dmitri Şostakovici!
INSIDER: „Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice, Varna, Bulgaria Arhitect: Kamen Goranov Sculptori: Alyosha Kafedzhiyski & Evgeni Dimensiuni: 23 metri înălțime, 48 metri lățime Finalizat: 1978.” SURSA
N.R.: Ideea pentru monument a fost lansată pentru prima dată în 1958, ca un memorial al sprijinului Rusiei pentru Bulgaria în timpul războiului ruso-turc din 1828-29. În timpul acelui conflict, asediul Varnei durase două luni. După ce au aterizat pe coasta de nord a orașului, forțele ruse și-au stabilit tabăra pe un deal din apropiere numit Turna Tepe, în timp ce se luptau cu forțele otomane care dețineau orașul. Monumentul urma să fie construit în același loc în care fuseseră staționate forțele ruse; şi care mai târziu a devenit groapă comună pentru toţi cei căzuţi în luptă. Construcția monumentului a început la sfârșitul anului 1974, iar 27.000 de muncitori voluntari s-au străduit timp de patru ani pentru a crea structura și platforma de 400 de metri pătrați pe care se află. Pentru realizarea monumentului au fost folosite peste 10.000 de tone de beton și 1.000 de tone de fier de armatură. În fața structurii a fost construit un cub mare de bronz, în care ardea o flacără veșnică alimentată prin țevi de motorină ascunse în platforma de beton de dedesubt.
Monumentul Prieteniei Bulgaro-Sovietice reprezintă un gest de tovărășie între două țări și a fost conceput să semene cu o pasăre a păcii care se îndreaptă peste mare spre URSS (cel puțin, în termeni simbolici; în realitate este mai mult spre Ankara, Turcia). Figurile din fața monumentului arată patru soldați ruși, în dreapta, care vin în salvarea a trei bulgare din stânga. Femeile au cadouri, pâine și sare, precum și floarea națională a Bulgariei, trandafirul. Aceste șapte statui poziționate pe aripi măsoară 11 metri înălțime, fiecare statuie individuală cântărește aproximativ 25 de tone. Litere metalice de pe fața Monumentului Prieteniei Bulgaro-Sovietice, acum puternic degradate și parțial dispărute. Odată scria: „Prietenie de secole de-a lungul secolelor.”
„Scara Învingătorilor” de 15 metri lățime include un total de 305 trepte până la monumentul în sine, iar în parcul din jur au fost plantați peste 20.000 de copaci decorativi pentru a reprezenta soldații sovietici căzuți. O placă monumentală, poziționată deasupra scării de intrare și acum foarte degradată prezenta un citat din Georgi Dimitrov, primul lider comunist din Bulgaria: „Prietenia cu Uniunea Sovietică este la fel de esențială ca și soarele, aerul și apa pentru creatura vie”.
Un total de 180 de proiectoare au fost poziționate pentru a ilumina monumentul pe timp de noapte, astfel încât acesta să fie vizibil chiar și de navele aflate departe în Marea Neagră. Între timp, un sistem de sonorizare instalat în parc a întâmpinat vizitatorii cu Simfonia nr. 7 a compozitorului rus Dmitri Şostakovici.
Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice este foarte spațios, în interior există numeroase pasaje și camere care au servit inițial scopurilor memoriale și muzeale, o librărie, o bibliotecă, iar la baza dealului un buncăr antiatomic, astăzi abandonat.
Monumentul a căzut în părăsire după schimbările politice din 1989. Astăzi, vandalizat, după ce s-a furat tot ce se putea fura (inclusiv literele mari de bronz ale sloganurilor afișate și ușa principală care cântărea trei tone!) a rămas construcția de beton, graffiti și armătură.” DETALII
LUMEA LUI FRANK: „Ce facem cu un părinte care suferă de Altzheimer?” vs „Ce am vrea să facă părintele nostru dacă am fi noi copilul amnezic?”
INSIDER: „Teatrul Metropolis a devenit cumva, în timp, refugiul și ultima speranță a celor care caută dramaturgia profundă, cu sens, a celor care nu sunt consumatori…nici de experimente, nici de licențios. Poate de aceea îl vedeam deseori aici și pe Preasfințitul Varsanufie, înainte de a deveni Arhiepiscopul Râmnicului, unul dintre puținii ierarhi cu care m-am întâlnit în săli de teatru sau de concerte.
Am văzut astă seară, prin generozitatea minunatei mele prietene (de-o viață) Simona Miculescu, ambasadorul nostru la UNESCO, piesa „Lumea lui Frank”, la care vă îndemn să mergeți, deși vă va trebui forță la finalul ei!
Scrisă de Alexandru Popa într-o manieră psihologică și de triller, care-ți răsturna concluzia fix când erai mai sigur de ea, cu nimic mai prejos decât cea a romanelor Agathei Christie, piesa este filosofică și în același timp realistă.
Ce facem cu un părinte care suferă o amnezie sau pe care îl suspectăm chiar de Alzheimer: îl ducem la un spital pentru a fi tratat instituționalizat sau îl ținem acasă, pe culoarele cunoscute ale vieții lui, sperând că, într-o zi, tocmai familiarul acesta îi va reda memoria?
Dar ce am vrea să facă părintele nostru dacă am fi noi copilul amnezic?
Sunt două perspective în care și rațiunea și sufletul au răspunsuri. Polemica se poartă în trei. URMAREA
AREFU, JUDEȚUL ARGEȘ: Pensiunea Castelul lui Dracula reproduce arhitectura unui castel medieval. Confort lux cu îmbunătățiri – salină, spa, jacuzzi!
INSIDER: „Castelul lui Dracula, reprodus la poalele cetății Poenari reprezintă o iniţiativă privată care promovează Argeşul mai bine decât o fac autoritățile. La poalele vechii cetăţi a lui Vlad Țepeș de la Arefu s-a ridicat, de curând, o nouă pensiune, ieşită din tipare având arhitectura unui castel medieval, din care pare a ieși, la fereastră, însuși Dracula.
INSIDER 2: Am vizitat Castelul Dracula și vreau să vă arăt ce puteți vedea în câteva imagini. Este un muzeu nou, nu foarte mare, dar plăcut; deține și o sală unde rulează un film cu viața domnitorului Vlad Țepeș.
Din turnul castelului se poate admira Cetatea Poenari, iar locația poate oferi atât cazare cât și o mâncare bună în propriul restaurant.” SURSA
N.R.: „Complexul turistic Dracula este compus din 3 clădiri amplasate pe ambele părți ale DN 7C – Transfăgărășan în comuna Arefu – sat Căpățâneni județul Argeș, la aproximativ 1 km de Cetatea Poenari sau 6 km de Barajul Vidraru.
Tarifele de cazare la pensiunea Dracula cu restaurant, piscină, jacuzzi, saună, salină, alte activități de agrement sunt aproximativ 100 euro/ noapte.” DETALII
ARHIVĂ: RÂȘNOV ROMACRIL, BRAȘOV: Casa Chitară, bungalou cu apă caldă, căldură, WiFi şi electricitate a fost inaugurată OXXO BRAȘOV: Dragonfly Gardens, sejur în căruțe glam cu coviltir, cea mai inedită cazare din Romania! OXO DALNIC, COVASNA: Cum poți bea o bere sub apă în singurul bar subacvatic din România OXO CARAȘ-SEVERIN: Complexul Egreta, prima stațiune lacustrâ din România
SECTOR 3: Noile panouri pentru Parcarea cu Plată, soluția Primăriei de a consolida stâlpii care se dezintegrează!
INSIDER: „Ia să vă mai bag un pic bățu’ prin gard, mai precis de-a lungu’ gardului ăluia dinspre Gloria…
…din ciclul “a și făcut”…” SURSA
ARHIVĂ: MARCĂ ÎNREGISTRATĂ: Cine brevetează invențiile OSIM? OXXO CÂRPELI: Instituţiile statului nu aruncă banii pe fereastră… Scotch-ul, singura achiziţie utilă! OXXO PETICE: Cum umplem găurile crizei financiare? …Tragem un scotch! OXXO ECO: Iedera şi celofanul, mai bune ca termopanul! OXXO MAŞINI PANSATE: Ce piesă auto au în comun un BMW Z4, un Peugeot şi o Dacie 1310 full option?
ROMÂNIA KARATEKA: Locul I la Campionatul Mondial de Kempo!
INSIDER: „România – locul I pe națiuni la Campionatele Mondiale de Kempo! La finalul celei de-a XIX-a ediții a Campionatelor Mondiale de Kempo, organizate în perioada 24-30 Aprilie 2023 în Caldas da Rainha, Portugalia, ediție la care au participat peste 2400 de sportivi din 62 de țări, naționala de kempo a României a reușit să urce pe prima treaptă a podiumului mondial pe națiuni.
🏆 Cu 307 puncte, tricolorii au devansat țări precum Spania, cu 268 puncte, Portugalia, cu 116 puncte, Indonezia, cu 66 puncte și Algeria, cu 65 puncte. Trebuie menționat și faptul că, și de această dată, căpitanul naționalei de Seniori U21, Yani Zaharia, legitimat la CSU Știința București, a reușit să urce pe prima treaptă a podiumului la toate cele trei probe la care a concurat (semi, full și submision), în timp ce fratele acestuia, Timon Zaharia, de la Amatto Budokan, a obținut titlul suprem la juniori. În urma prestațiilor sportive avute, rapidiștii Alina Pascu-Boroș și Mirel Drăgan au primit din partea forului internațional două premii speciale, în timp ce junioarele Catia și Rebecca Georgescu au fost declarate cele mai bune sportive ale ediției la categoria lor de vârstă.
La victoria naționalei de Kempo a României au contribuit și campionii de la CSM Baia Mare, Tiger Kempo, Kempo School, BCB București, Moșnița Nouă, Dinamoviști Fight, CST Alexandria, Atac Roșiori și Amatto Budokan. Felicitări tuturor! Hai, România🇷🇴” DETALII
N.R.: Kempo Karate (sau numai Kempo sau Kento -Kanji), este numele câtorva arte marţiale Japoneze, care s-a dezvoltat pe la mijlocul secolului XX printre altele din arta de luptă a călugărilor chinezi Shaolin („Quan-Fa” sau Kung- Fu) şi descendentul acestei arte marţiale pe insula Okinawa, Karate-Do. În Kempo, la fel ca și în alte arte marțiale sunt folosite centuri de diferite culori pentru a se diferenția vechimea dar şi priceperea celor ce practică stilul. lerarhia centurilor:
• Albă cu tresă galbenă (albă 5 kiu); • Galbenă (galbenă 7 kiu); • Portocalie; • Verde; • Albastră; • Maro;
• Neagră: 1. cu un dan, gradul numindu-se: Sempai; 2. cu 2 dani până la neagră cu 4 dani inclusiv, gradul numindu-se: Sensei; 3. cu 5 dani, gradul numindu-se: Renji; 4. cu 6 și 7 dani, gradul numindu-se: Shihan; 5. cu 8 și 9 dani; 6. cu 10 dani, gradul numindu-se: Mejin” SURSA
ARHIVĂ: CRAIOVA: O primăriţă cu centura neagră 2 dan. Radu Mazăre „sprijină” noi talente în politică! OXXO MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului
INGERUL COLECTIV: „O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său, ci se continuă în cer, în piedestal – şi în pământ.” (Constantin Brâncuși)
INSIDER: „30 octombrie 2015 – un incendiu de 153 de secunde care a curmat 65 de vieți. În amintirea zecilor de victime din cazul Colectiv, artistul plastic Elena Surdu Stănescu (n.15 septembrie 1942, București) a ridicat un monument în fața clubului groazei din str. Tăbăcarilor nr.7, București. Inaugurat pe 30 octombrie 2016, la un an de la tragedia care a îndoliat Romania, monumentul reprezintă un înger, la baza acestuia fiind inscripționate numele tuturor celor care și-au pierdut viața.
Au trecut 7 ani. Pe clădirea fostei fabrici de încălțăminte a rămas logoul „Pionierul”, sigla Colectiv își pierde literele…”
N.R.: „Fabrica a fost fondată de Nicola Prodanof în 1913 ca Tăbăcăria Naţională, apoi Bourul situată într-o zonă mlăștinoasă la marginea Dâmboviței. În 1889 Prodanof mai deschisese câteva fabricuțe de tăbăcărie în Tulcea natală.
În perioada comunistă a fost naționalizată, și s-a schimbat denumirea în Talpa și apoi în Pionierul. Deși din anul 1980 a avut contract cu producătorul german Adidas pe cutia pantofilor sport scria „Made in France”. Înainte de 1989, lucrau 8000 de oameni la Pionierul, atelierele și halele având o suprafață de 135.000 mp. Numărul angajaţilor a scăzut treptat la 5000. În 2015 erau 12 angajați la Pionierul: conducerea și paza iar activitatea economică reprezenta doar o afacere imobiliară controlată printr-un offshore cipriot. În clădirea fabricii Pionierul activa clubul Colectiv, care a luat foc în seara de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert rock al formaţiei „Goodbye to Gravity”. DETALII
„O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său, ci se continuă în cer, în piedestal – şi în pământ.” (Constantin Brâncuși)
ARHIVĂ: #COLECTIV: „Au scăpat de sub zăvoare lenea, răutatea şi trufia / Or să meargă în lume şi-or să cuprindă minţi neştiutoare / Prea nevinovate şi prea slabe încă…” OXXO 3 ANI FĂRĂ VOI: Marșul Chitarelor în memoria victimelor de la Colectiv asfixiat de repetiția pentru Ziua Unirii
695=OLT: Olteni sub acoperire!
ARHIVĂ: OLTCIT 1981-1995: Oltence abandonate, gata de tuning şi aproape gata de înmatriculare? OXXO OLTCIT LA WASHINGTON: „Lumina stinsului amor/ Ne urmăreşte încă” OXXO IARNA PE ULIȚĂ: Cum citești plăcuțele unui BMW răsturnat într-o curbă cu polei?
RAD ART FAIR: Primul târg de artă contemporană organizat în România
INSIDER: „PARCUL DE SCULPTURĂ – deschis pentru vizite gratuit de marți, 25 aprilie până pe 28 mai în grădinile de la CARO, în fiecare zi între orele 10 și 21.
Primul parc de sculptură contemporană realizat în România. Lucrările, provenite atât de la artişti naționali, cât şi internaționali, se vor desfăşura pe o suprafață de 5.000 de metri pătraţi. Unul dintre punctele de atracţie fiind o lucrare expusă chiar pe lac şi îi aparţine cunoscutului artist Christian Jankowski.
RAD Art Fair, primul târg de artă contemporană organizat în România, premieră nu numai pentru public, ci și pentru lumea artei este un demers comun a peste 200 de artişti români sunt reprezentaţi de cele 20 de galerii din București, Cluj, Timişoara, și o prezenţă specială din Chişinău, în Spațiul Fabrica al Hotelului Caro din București.
RAD Art Fair nu este un simplu târg, ci un eveniment (4-7 mai 2023), un concept unitar în care se vor împleti dezbateri, tururi private în galerii, un parc de sculptură, petreceri și terase pe lac unde vizitatori se pot întâlni şi petrece un weekend cultural şi fun.
Pentru cei interesați prețurile lucrărilor sunt accesibile tuturor categoriilor de consumatori de artă: de la ediţii de 100 euro, la tablouri de 30.000 de euro.
Adresa: Hotel Caro, 4* – Str. Barbu Văcărescu 164A, Bucureşti. Bilete: 1 zi preț întreg – 70 lei, redus – 35 lei. DETALII
DRUM FĂRĂ PRIORITATE: Un polițist pune românilor cartea în mână. Unora chiar prima!
INSIDER: „Zilele trecute, în timp ce mă aflam la depozitul editurii Curtea Veche Publishing, unde semnam cărțile care au plecat spre voi, am fost vizitat de proprietara editurii, așa că am luat o pauză de la semnat și am avut o scurtă discuție cu dumneaei care mi-a spus niște lucruri care mi s-au părut incredibile și care m-a pus în legătură cu un om care să îmi poată da mai multe date.
Printre altele, mi-a spus că succesul meu e cu atât mai fabulos cu cât piața de carte în România este aproape în moarte clinică, iar ceea ce am reușit eu, adică să fac oamenii să cumpere o carte, să citească, sunt lucruri cu adevărat mărețe.
De altfel, mă pot mândri cu faptul că primesc foarte multe mesaje în privat de la oameni care îmi spun jenați că nu au mai citit o carte din liceu sau chiar că nu au citit niciodată o carte, dar au luat-o pe a mea din curiozitate și au fost captivați. Acum unii vor spune „uite, Godină, cine îți sunt cititorii, oameni care n-au citit în viața lor”. Știu foarte bine că sunt citit și de oameni educați, culți, oameni citiți care au devorat cărți incomparabile cu cele scrise de mine, dar care simt nevoia să citeaacă și cărți mai ușurele. Iar faptul că pe lângă acești oameni sunt și foarte mulți care nu au mai citit niciodată o carte, dar care au început cu a mea, este pentru mine o realizare care mă face să fiu tare mândru.
Dacă unui om care citește o carte dintre ale mele i se aprinde dorința de a citi și altele? Între noi fie vorba, dacă un om care nu a citit niciodată o carte și vrea să facă asta începând cu Solenoidul lui Cărtărescu, o va arunca după primele trei pagini și i se va întări convingerea că sunt mai faine filmele decât cititul. Dar dacă pornește treptat e posibil ca apetitul să i se deschidă tot mai tare, iar în timp să evolueze de la Godină până la Cărtărescu sau alți scriitori consacrați, nu doar simpli autori ca mine.
Cartea mea „Drum fără prioritate” este deja best seller și sunt convins că va fi una dintre cele mai bine vândute cărți în 2023.
Și pentru că sunt sigur că nu știți unde am reușit asta, în ce fel de piață de carte, am să vă dau mai jos niște statistici pe care le-am aflat dintr-o discuție telefonică purtată cu dl Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România. Piața de carte din România este de 60 de milioane de euro pe an. Ne aflăm la egalitate cu Bulgaria, și acolo tot 60 de milioane de euro se duc pe cărți anual, cu diferența că bulgarii sunt 1/3 din populația României. Asta înseamnă că suntem sub ei. Și dacă 60 de milioane de euro vi se pare mult, abia acum urmează comparațiile cu țările evoluate.
Cât credeți că e piața din carte în Germania? În Germania se vând într-un an cărți în valoare de 9 miliarde de euro. Este drept că nemții sunt vreo 82 de milioane, dar diferența este oricum enormă dacă facem raportul. De curiozitate, Polonia are o piață de carte de 700 milioane de euro pe an, Ungaria de 130 de milioane de euro (mai mult decât dublul României, cu o populație jumătate din cea a României). Slovenia, cu doar 2 milioane de locuitori, are o piață de carte anuală de 75 milioane de euro!
Cam aici ne aflăm noi, românii, cei mai deștepți din univers, dacii liberi din centrul cărora s-a revărsat civilizația în lume. Iar când apare Godină care face un record de vânzări de carte, apar miștocarii, șmecherii, golănașii de tastatură, agramații care umflă rândurile de analfabeți funcțional pe care școala românească îi scoate pe bandă rulantă.
Dacă îi întrebi care e ultima carte citită vor da din umeri. Iar asta nu e ceva de râs sau de făcut mișto, nu trebuie să fim ipocriți, e de ajuns să ne întrebăm când ne-am văzut ultima oară părinții citind. Sau mai mult, când i-am văzut cumpărând o carte. Vor spune unii că e nivelul de trai de vină. Să fim serioși, mulți fumează de 1000 de lei pe lună, în timp ce există cărți și cu 20 de lei. Cauzele sunt altele, una dintre ele e analfabetismul funcțional, unii nu înțeleg ce citesc, ar ține cartea invers.
Din fericire, piața de cărți pentru copii se ține bine în România, semn că părinții din generațiile noi își doresc mult ca ai lor copii să citească. Le dau totuși un pont: copiii ar trebui să vă vadă citind seara, vor dori și ei. Dacă vă văd mereu pe telefon, vor dori și ei tableta.
E foarte trist ce se întâmplă și ne ducem tot mai jos. Sunt 250 de librării în România, din care aproape jumătate sunt în București. Din cele 250, multe sunt papetării unde se vând și cărți printre tricouri, cești, găleți etc.
Să ne amintim că în Teleorman nu era nici măcar o librărie până în urmă cu vreo 5 ani, când s-a deschis una în Alexandria. Am vizitat-o, era faină, cochetă și primitoare, dar cât am stat acolo, vreo 20 de minute, nu a intrat nimeni. Angajatul de acolo mi-a spus că în ritmul ăsta nu crede că va rezista. Nu știu dacă mai e deschisă, dacă e cineva din Alexandria mi-ar plăcea să ne dea o veste bună.
În România sunt 8600 de biblioteci, dintre care 6000 sunt biblioteci școlare (adică mai mult pe hârtie). În 1990 erau peste 16000.
Statul nu-și respectă propriile legi din domeniu:
Legea 334/2002, Legea bibliotecilor, prevede reînnoirea anuală a stocului de „documente specifice” ale unei biblioteci cu 50 de exemplare la 1000 de locuitori.
În 2019, acest minimum legal a fost respectat în cuantum de 18%.
Legea 186/2003, de promovare a culturii scrise, prevede că livrările de colete de carte prin Poșta Română sunt cu 50% mai ieftine. Nu s-a aplicat niciodată această lege.
Legea 8/1996 prevede că drepturile de proprietate intelectuală sunt protejate. Măsuri împotriva pirateriei online de carte aproape zero. Circa 80% din titlurile din piață pot fi găsite prin Google pe bloguri, pe grupuri de Facebook, pe site-uri, în format .pdf, deci piratate. „Avem o lipsă crasă de educație, deci de respect, față de munca intelectuală.” Mi-a spus dl Mitrică vorbindu-mi despre piraterie.
Și am să închei articolul cu vorbele unui editor cu experiență, Silviu Lupescu, de la Polirom: un partid al cititorilor din România nu ar face pragul electoral. Așadar, ăsta e mediul în care eu am răzbit, am reușit să fac ceva, cât de mic, iar pentru asta sunt luat la mișto de unii „oameni de cultură”.
P.S.: Cărțile mele mai pot fi comandate cu autograf doar azi și mâine – Drum fără prioritate , Pachet „Flash-uri din sens opus” și „Drum fără prioritate” (reducere 10%); Pachet „Flash-uri din sens opus”, „Pablo the Alpaca”, „Pădurea” și „Drum fără prioritate” (reducere 10%)” SURSA
ARHIVĂ: ANALFABETISM FUNCȚIONAL: Raportul Național de Literație prezentat la Biblioteca Națională a României conține erori de scriere OXXO WILLKOMMEN: „Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem autograf de la Santa Klaus!” Record: 2.000 în 3 ore!
PIAȚA UNIRII, BUCUREȘTI: Știați că există Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse? Oare cu ce se ocupă?
ARHIVĂ: SECTOR 3: Vizavi de primărie „economia duduie” și PIB-ul crește zi de zi. 5 °C! OXXO DEMNITATE, SECTOR 3: Homeless artist, fără un picior, nu cerșește, nu se plânge, stă la +40°C și la -10°C sub un pervaz și desenează mandale! OXXO BUCUREȘTI NEIUBIT: Intersecția dintre Calea Traian și strada Vulturilor, loc de aruncat gunoiul „neselectat” în sector 3!
ANALFABETISM FUNCȚIONAL: Raportul Național de Literație prezentat la Biblioteca Națională a României conține erori de scriere
INSIDER 1: „Raportul privind nivelul de literație la copii conține, el însuși, o eroare de scriere. Dulce, dulce ironie!” SURSA
INSIDER 2: (…) când te gândești că testele făcute de Brio sunt acum oficializate si standardizate de Ministerul Educației….”
INSIDER 3: ‘Gabi Bartic, nu vă supărați…dar din 3 rânduri sa scoateți două greşeli…cred că s-a chinuit cineva? Nu că ar fi greu să recitiți ce prezentați altora. Corect….toți suntem oameni și toți greşim…dar nu toţi ne prezentăm în fața altora să vorbim despre asta.”
INSIDER 4: „Gabi Bartic Nu e doar o literă lipsă, și nu doar literaţie” absentează din DEX. Și „pervaziv”. Și nu doar acestea. O simplă greşeală de tehnoredactare într-un slide putea fi doar atât, dar trei greşeli într-un slide de 20 cuvinte e un indicator pentru mai mult. Aşa că am citit raportul; e plin de typos (semn că n-a fost corectat deşi e scris în Word, unde soluția e la un clic distanţă; computer literacy anyone?) și de cuvinte scrise cu semne diacritice diferite (semn de copy&paste). Da, intenția dvs. e lăudabilă, problema e reală şi trebuie găsite soluții, dar rezolvarea nu poate veni DIN INTERIORUL CATEGORIEI ÎN CAUZĂ.”
INSIDER 5: „Cine zice ăla este!”
DREPT LA REPLICĂ:
GABI BARTIC: „(…) ai perfectă dreptate. O greșeală absolut prostească pentru o problemă atât de mare. Merit și să fiu scoasă la tablă și să fiu ironizată pe acest subiect. Dacă am trece de formă (o literă lipsă) și am intra în fond, poate am reuși ceva mai bun. Altfel, oricum ar fi modul în care a ajuns la tine așa greșeală, poate dai un ochi pe studiu și ne ajuți să strângem rândurile în jurul soluției. Mulțumesc. Uite, eu greșeala am reparat-o. De acum poate ne uităm la problemă.”
N.R.: „să arunci un ochi”?!
ARHIVĂ: BACĂU: Cine a făcut subiectele la limba română la Simulare Evaluarea Națională și de unde se trage? OXXO EVALUARE NAȚIONALA: Absolvenții trebuie să mai facă multă școală până “să face” acordul cu “actele” OXXO FOAIE MATRICOLĂ: Cum se evalua un elev în 1940?
BALI, INDONEZIA: Lubenița, delicatesa de la micul dejun!
INSIDER: „Fotografia săptămânii! Bali, Kuta – Delicatesă la mic dejun…” SURSA
ARHIVĂ: REALITATE AUGMENTATĂ: Cel mai mic bucătar din lume gătește mâncarea direct pe farfurie!
CODEX SERAPHINIANUS: Planurile de reproiectare a vieții pe Pământ sau critica timpurie a erei informației?!
INSIDER: „Cea mai ciudată carte de pe Pământ! „Codex Seraphinianus” – Un arhitect italian, Luigi Serafini reface planurile facerii, desenează și scrie despre o lume paralelă sau e doar imaginația lui debordantă (până la patologic)?
Nota personală: Suntem în fața unor noi planuri de „arhitectură” a tot ceea ce cunoșteam, sau doar a unei imaginații mult peste limite? Cartea parcă prezintă planurile de reproiectare a plantelor, animalelor și a oamenilor. Îmbinarea creațiilor artificiale ale oamenilor cu corpul uman. Plante și animale ciudate, combinații de animale cu plante, piese anatomice (părți din corpuri) de animale îmbinate și chiar părți de corp uman îmbinate cu părți de animale și lucruri artificiale.
Șocant de la primul detaliu, care prezintă „contopirea” corpurilor unui barbat și a unei femei, printr-un act aparent sexual, rezultând un crocodil, o ființă reptiliană.
Detalii: La sfârşitul anilor ’70 un arhitect italian, ilustrator şi designer industrial Luigi Serafini a scris o carte, o enciclopedie necunoscută parcă a unei lumi paralele, este de aproximativ 360-380 de pagini, este scrisă într-o limbă necunoscută, folosind un alfabet necunoscut. I-a luat 30 luni pentru a finaliza acestă capodoperă pe care mulți ar putea-o numi „cea mai ciudată carte de pe pământ”. Codex Seraphinianus este împărțită în 11 capitole și două părți – prima este despre natură și a doua este despre oameni. În urmă cu 500 ani a existat o carte oarecum asemănător – Manuscrisul lui Voynich.
Sfat : Vedeți întâi varianta parțială, iar dacă după asta mai doriți puteți descărca și varianta scanată a întregii cărți și cartea online” SURSA
N.R.: Luigi Serafini (născut la 4 august 1949 la Roma) este un artist și designer italian cu sediul în Milano. Codexul este o enciclopedie în manuscris cu ilustrații bogate, desenate manual, cu creion colorat, ale florei, faunei, anatomiilor, modurilor şi alimentelor bizare şi fantastice. A fost comparat cu manuscrisul încă nedescifrat Voynich, povestea, Tlön, Uqbar, Orbis Tertius” de Jorge Luis Borges, și opera de artă a lui MC Escher şi Hieronymus Bosch.
Ilustrațiile sunt adesea suprareale parodii ale lucrurilor din lumea reală, cum ar fi un fruct care sângerează, o plantă care crește în aproximativ forma unui scaun și care este ulterior transformată într-un singur cuplu. Altele înfăţişează mașini ciudate, aparent lipsite de sens, adesea cu înfăţişări delicate şi legate de filamente minuscule. Unele ilustrații sunt recunoscute ca hărți sau chipuri umane, în timp ce altele (în special la „capitolul fizică”) sunt în mare parte sau total abstracte. Aproape toate ilustrațiile sunt viu colorate și foarte detaliate.
Sistemul de scriere falsă apare modelat după sistemele de scriere occidentale, cu scriere de la stânga la dreapta pe rânduri și un alfabet cu litere mari și mici, dintre care unele se dublează ca cifre. Unele litere apar doar la începutul sau la sfârşitul cuvintelor, similar sistemelor de scriere semitică. Literele curbilinii sunt în formă de frânghie sau fir, cu bucle şi chiar noduri, și amintesc oarecum de scrierea sinhala.
Într-o discuție la Societatea Bibliofililor de la Universitatea Oxford din 11 mai 2009, Serafini a declarat că nu există niciun sens în spatele scenariului Codexului, care este asemic; că experienţa lui în scris era similară cu scrierea automată; și că ceea ce voia să transmită alfabetul său a fost senzația pe care copiii o simt cu cărțile pe care încă nu le pot înțelege, deşi văd că scrisul are sens pentru adulți. Cu toate acestea, sistemul de numerotare a paginilor cărții a fost decodat de Allan C. Wechsler bulgar Ivan Derzhanski și este o variație a bazei 21.
Cartea este scrisă în unsprezece capitole, în două secțiuni. Prima secțiune pare să descrie lumea naturală a florei, faunei și fizicii. Al doilea tratează diverse aspecte ale vieţii umane, inclusiv îmbrăcăminte, istorie, bucătărie și arhitectură. Fiecare capitol pare să abordeze un subiect enciclopedic general, după cum urmează:
1. Tipuri de flora: flori ciudate, copaci care se smulge singuri si migreaza etc.
2. Fauna (animale), inclusiv variații suprareale ale calului, hipopotamului, rinocerului şi păsărilor
3. Un regat aparent separat de creaturi bipede ciudate
4. Fizică şi chimie (în general considerat cel mai abstract şi enigmatic capitol)
5. Maşini şi vehicule bizare
6. Științe umaniste: biologie, sexualitate, popoare aborigene, inclusiv câteva exemple cu vegetaţie şi unelte (de exemplu pixuri, chei) altoite pe corpul uman
7. Istorie: oameni (unii doar vag umani) de semnificație necunoscută, cu vremurile lor de naştere şi moarte; scene cu semnificaţie istorică şi posibil religioasă; obiceiuri de înmormântare şi înmormantarea.
8. Sistemul de scriere al Codexului (adică sistemul sau probabil, un sistem de scriere al lumii (dacă este o lume) din care provine codexul sau pe care îl documentează), inclusiv semnele de punctuație, textul fiind scris, și experimente efectuate asupra textului
9. Mâncare, practici de luat masa, îmbrăcăminte
10. Jocuri bizare, inclusiv cărți, jocuri de societate și sporturi atletice
11. Arhitectură
După ultimul capitol este un cuprins sau un index, urmat de o postfață aparentă a cărei scriere este redată mai casual. Două plăci din capitolul al şaselea conţin rânduri de text în limba franceză, un citat din ,,À la recherche du temps perdu: Albertine disparue” de Marcel Proust (În căutarea timpului pierdut: Albertine Gone ). Cuvintele împrăştiate pe podeaua ilustrației sunt din aceeaşi carte.
Ediția originală a fost publicată în 1981, în două volume: Luigi Serafini, Codex Seraphinianus, Milano: Franco Maria Ricci [l segni dell’uomo, 27-28], 1981, 127+127 p., 108+128 planşe, ISBN 88-216- 0026-2+ ISBN 88-216-0027-0. Ediție limitată de 5000 de exeplare. A fost retipărit de șase ori mai întâi într-o ediție în limba engleză din 1983; apoi în spaniolă și franceză în anii 1990, din nou într-un număr limitat de 5000 de exemplare fiecare; apoi în 2006. În 2013, Serafini a lansat și o ediție limitată de lux, semnată și numerotată, de 600 de exemplare. (300 în engleză şi 300 în italiană). Ultima ediție datează din anul 2021, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de Codex Seraphinianus.
Douglas Hofstadter, în Metamagical Themas, găseşte multe dintre ilustrații „grotesc și tulburătoare”, iar altele „extrem de frumoase și vizionare”. El spune că „pare să glorifice entropia, haosul şi incomprehensibilitatea”.
Jurnalistul american Jim Dwyer constată că lucrarea este o critică timpurie a erei informației.” DETALII
Se poate cumpăra și în România, de pe mai multe site-uri de cărți, inclusiv de pe eMag. Prețul este 838 lei pe elefant.ro, cu transport gratuit :).
GALERIA GALATEEA: „Un cor de îngeri” veghează spațiul dintre Pământ și Cer. Oare de ce toți au ochii închiși?
INSIDER: ‘Îngerii, când sunt în fața tronului lui Dumnezeu, cântă Bach; când sunt între ei, cântă Mozart.”, spunea Karl Barth.
Până pe 9 mai la Galeria Galateea din București, se poate vizita expoziția de ceramică „Un cor de îngeri”.
Artista Arina Ailincăi se inspiră din textele sacre ale tuturor tradiţiilor omenirii in care este menționată prezenţa unor ființe spirituale pure, înaripate, denumite îngeri.
De la grecescul Angelos – mesager divin, aceste ființe au menirea de ghid însoțitor, protector și călăuză a ființei omeneşti pe întreg traseul existenţei sale. Abordarea acestei teme a îngerilor, cum spune și Andrei Pleșu, nu se limitează doar la domeniul teologic – metafizic ci cuprinde şi valorifică întreaga cultură a lumii având dintotdeauna în arte un loc privilegiat.
Plecând de la această moștenire, artistul își poate închipui şi materializa simbolic lumea aflată dincolo de barierele percepției umane. În ceea ce mă priveşte, am ales, din acest intreg univers de reprezentări posibile, cea mai comună expresie formală compatibilă cu materialul ceramic: aceea a capului de copil înconjurat de aripi, expresie care ar trebui privită făcând apel la o facultate interioară: „ochiul inimii”.
Galeria Galateea Contemporary Art are ca scop promovarea artei ceramice contemporane românești, prin dezvoltarea de parteneriate şi colaborări cu galerii şi centre de ceramică internaționale. Intrarea liberă.
Adresa: Galateea Contemporary Art Calea Victoriei 132, Program: Luni, miercuri, vineri 16:00-20:00 Marti, joi 12:00 – 14:00” SURSA
ARHIVĂ: POARTA NOUĂ: Cine are ochi de văzut, să vadă. Cine nu, să-şi cumpere nişte urechi de la Iulia Albu! OXXO ALT AER: „Rugăm fraţii artişti să tricoteze o lucrare pe care să scrie mare „UNAgaleria” şi să o atârne afară!” OXXO ANTITEZĂ: Manelişti placaţi cu aur cântă la Muzeul Ţăranului. Generaţia de aur plânge la Galeria de Artă! OXXO GALERIA SENSO: „Farmacia inimii” are grijă şi de sufletele chinuite. Ce dăm pe gripă, luăm pe artă! OXXO FENG SHUI: „O armată de 100 de pisici aurii Maneki Neko care aminteşte de instinctul de turmă!”
BUCUREȘTI NEIUBIT: Intersecția dintre Calea Traian și strada Vulturilor, loc de aruncat gunoiul „neselectat” în sector 3!
INSIDER: „Îngrozitor cât de multă paragină-i pe Calea Traian. Ne găsim la răspîntia largă cu strada Vulturilor. O casă – cu toată starea deplorabilă-n care se află – impunătoare!” SURSA
N.R. Curtea casei de pe Calea Traian nr. 56, o „filială” centrală a gropii de gunoi a Capitalei, pe care nimeni nu o vede și pentru care nimeni nu e responsabil! În ușa casei niște saltele pe care s-a dormit…
ARHIVĂ: GUNOAIE: Companiei ROMPREST i-a expirat contractul de salubritate în Parcul Herăstrău și azi a adus gunoi în loc să-l ducă. Gratuit! OXXO BUCUREȘTI: Unii ascund gunoiul sub preș, alții îl basculează direct în Lacul Morii! OXXO CENTRUL VECHI: „Cu multă grație, mașina de gunoi a parcat între mese. Au creat un moment înălțător!” OXXO SECTOR 5: Groapa de gunoi din Piața de flori! OXXO IGNORANŢĂ: Gheorghe Dinică nu mai adună aplauze şi flori. Centrul Vechi produce doar gunoi! OXXO MINUNILE BUCUREŞTILOR: Cum s-a umplut de gunoi casa de pe Calea Moşilor nr. 65?
SFÂNTUL GHEORGHE: General roman de origine greacă, simbol și martir al creștinismului, ocrotește Armata Română!
INSIDER: „General roman de origine greacă, Sfântul Gheorghe este simbol și martir al creștinismului.
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină.
Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința.
Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea plină de cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
A murit la 23 aprilie 303, și după 1720 de ani sacrificiul său e pomenit și inspirațional.
E mort în trup, dar viu în spirit.
El ocrotește țări, orașe, oameni, biserici și Armata Română.
Sculptura atașată este realizată de Salvador Dali și am fotografiat-o acum câțiva ani, într-una din bisericile rupestre din Matera, care găzduia o expoziție rară cu sculpturile artistului.” SURSA
N.R.: Iconografia creştină păstrează cel mai mult, imaginea Sfântului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. Este vorba despre legenda în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena din provincia Libiei, ce era terorizată de un balaur, iar această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu diavolul.
Reprezentarea Sfântului Gheorghe doborând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale, steag aflat inițial la Mânăstirea Zografu din Muntele Athos, steag pe care se mai afla și o broderie cusută cu fir de aur în care este scrisă o rugăciune a lui Ștefan cel Mare către Sfântul Mucenic Gheorghe.
ARHIVĂ: ALLAN DALLA: Cea mai nouă şi mai controversată reprezentare a luptei lui Sf. Gheorghe cu „Balaurul”!
PSIHIATRII PENTRU PSIHOTERAPEUȚI: Psihoterapeuta jurnalistei Iulia Marin își felicită pe Facebook fosta clientă pentru curajul de se fi sinucis!?
INSIDER: „Psihiatrii pentru tratat psihoterapeuți or exista?
Psihoterapeuta jurnalistei Iulia Marin își felicită pe Facebook fosta clientă pentru curajul de se fi sinucis. Între timp, și-o fi dat seama că riscă suspendarea dreptului de liberă practică și a șters postarea. Pentru ea, sinuciderea este un act de curaj și ambiție, de demnitate și integritate.
Ada Musat-Dada, psihoterapeut cu drept de libera practica atestat de Colegiul Psihologilor din Romania:
„Iulia Marin, Iulia mea așa cum îi voi spune întotdeauna, a fost deasupra lumii, deasupra acestor timpuri, o astfel de ființă se naște o dată la un milion de ani. Iulia Marin a fost un spirit superior care nu a vrut să îi stabilească boala destinul, nici felul în care iese din scena vieții. A avut curajul și ambiția să fie ea în controlul vieții ei, să stabilească ea cum & când oprește suferința, să își exprime voința proprie, liberul arbitru, înainte ca simptomele să îi amuțească capacitatea decizională și să o transforme într-o păpușă manevrată pe ațe(imagine pe care o avea frecvent în ep. psihotice). Demnitatea și integritatea Iuliei au rămas neatinse până în ultima clipă, pt. că așa era ea.”
Așadar, cei care credeți că ați avea nevoie de un psihoterapeut, vedeți la cine apelați, încercați totuși cu unul care crede în Dumnezeu. Am mai spus-o pe aici, un psihoterapeut ateu, ca și un duhovnic cu delir mistic, poate fi mai periculos decât o rundă de ruletă rusească.
Totuși, pe mâinile cui încăpuse copila ăsta? La un capăt, Tolontan, la celălalt capăt, o psihoterapeută care o laudă pentru că s-a sinucis.
Dar nuuu, vinovat este Ciutacu, pentru că a simțit că în povestea asta tragică ceva este foarte putred.”
P.S.: Stați așa, că nu este tot! A postat acum Ciutacu:
,,lulia Marin a făcut și a publicat, în Libertatea, un interviu despre sinucideri cu o psihoterapeută. Care, avea să se dovedească, o trata și pe ea. Și care a felicitat-o, postmortem, că s-a sinucis și că a ales ea când să încheie conturile cu viața. Dincolo de partea clinica, remarc deontologia în stare pură a tuturor: pacient, psihoterapeut, jurnalist, şef de redacție.” Să mă ierte Dumnezeu, dar povestea asta este de fapt o comedie neagră. SURSA
ARHIVĂ: Manifestul Universitaria pentru însănătoșirea Colegiului Psihologilor din România
GENIE-ChatGPT: Ce spune Duhul Inteligenței Artificiale despre Steaua Sirius revelată în arte, ocultism și religie?
GENIE – ChatGPT: „1.Spune-mi mai multe despre reprezentarea lui Sirius în picturi și sculpturi?
Sirius a fost reprezentat în diferite forme de artă, inclusiv picturi și sculpturi, de-a lungul istoriei. În multe culturi, Sirius este reprezentat ca o stea strălucitoare, strălucitoare sau ca parte a unei constelații.
În arta egipteană antică, Sirius era adesea reprezentat ca o zeiță, adesea Isis sau Sothis, ținând o stea sau purtând o coroană cu o stea pe ea. Ea a fost asociată cu fertilitatea, renașterea și reînnoirea și a fost adesea înfățișată cu un câine, ceea ce poate fi o referire la poziția stelei în constelația Canis Major (Câinele Mare).
În arta greacă și romană, Sirius a fost adesea descris ca un câine sau un animal de vânătoare, făcând referire din nou la poziția sa în constelația Canis Major. În unele cazuri, steaua a fost reprezentată și ca o figură umană ținând o torță sau o stea.
În arta mai modernă, Sirius a fost reprezentat într-o varietate de moduri. De exemplu, în secolul al XIX-lea, artistul francez William-Adolphe Bouguereau a pictat un portret al lui Sirius ca o femeie ținând o stea, care este acum găzduit în Musée d’Orsay din Paris. În arta contemporană, Sirius este uneori reprezentat în lucrări abstracte sau conceptuale care explorează simbolismul și semnificația culturală a vedetei.
2. Spune-mi mai multe despre ce spune Blavatsky despre Sirius?
Helena Petrovna Blavatsky a fost un ocultist, filozof și autoare rus, care a co-fondat Societatea Teozofică în 1875. Blavatsky a scris pe larg despre învățăturile oculte și ezoterice și, de asemenea, a scris despre Sirius în cartea sa „Doctrina secretă”.
În „Doctrina secretă”, Blavatsky scrie că Sirius este un sistem stelar important în cosmologia ezoterică a tradiției înțelepciunii antice. Ea îl descrie pe Sirius drept „Soarele spiritual”, care radiază energie spirituală și influențează evoluția vieții pe Pământ. Potrivit lui Blavatsky, energia spirituală a lui Sirius este strâns legată de evoluția spirituală a umanității și ea sugerează că Sirius are o influență directă asupra conștiinței umane.
Blavatsky scrie, de asemenea, despre mitologia poporului Dogon care înconjoară Sirius și sugerează că Dogonul ar fi putut păstra unele cunoștințe străvechi despre sistemul stelar, care a fost pierdută de alte culturi. Ea notează, de asemenea, că Sirius a fost venerat în multe culturi antice și sugerează că această reverență s-a datorat unei recunoașteri intuitive a semnificației sale spirituale.
În rezumat, Blavatsky credea că Sirius avea o influență spirituală importantă asupra umanității și că energia sa a jucat un rol în evoluția conștiinței umane.
3. Spune-mi mai multe despre Sirius în diferite religii?
Sigur, Sirius este un sistem stelar care a fost venerat și venerat în multe culturi și religii diferite de-a lungul istoriei. Iată câteva exemple:
– Egiptenii antici: egiptenii îl asociau pe Sirius cu zeița Isis și credeau că răsărirea stelei pe cer coincide cu inundarea anuală a râului Nil, care era crucială pentru agricultura lor. Sirius a fost, de asemenea, asociat cu zeul Osiris și se credea că simbolizează și reînnoirea.
– Grecii și romanii antici: În mitologia greacă, Sirius a fost asociat cu câinele vânătorului Orion și, prin urmare, a fost numit „Steaua câinelui”. De asemenea, romanii îl asociau pe Sirius cu câini și credeau că răsăritul stelei în iulie coincide cu „zilele câinilor” de vară.
Poporul Dogon din Mali: Poporul Dogon din Mali din Africa de Vest are o mitologie complexă în jurul lui Sirius. Ei cred că sistemul stelar găzduiește o rasă de ființe numită Nommo, care a vizitat Pământul cu mii de ani în urmă și i-au învățat pe Dogon despre cosmologia și astronomia lor.
Budism: În budism, se crede că Sirius reprezintă înțelepciunea și iluminarea. Este uneori identificat cu bodhisattva Manjusri, care întruchipează înțelepciunea tuturor buddha.
Islam: În Islam, Sirius este menționat în Coran și este asociat cu Profetul Muhammad. Se crede că Muhammad a arătat odată spre Sirius și a spus: „Este o stea a lui Allah și, când se ridică, are loc mawlid (nașterea) Profetului nostru”.
Acestea sunt doar câteva exemple ale numeroaselor moduri diferite în care Sirius a fost venerat și venerat în diferite culturi și religii de-a lungul istoriei.” SURSA
ARHIVĂ: IPOTEZA SOARE-SIRIUS: Știința Mitologiei Sirius. Sistemul nostru solar, între două stele gemene?
infoINSiDER.ro 