DRUM FĂRĂ PRIORITATE: Un polițist pune românilor cartea în mână. Unora chiar prima!
INSIDER: „Zilele trecute, în timp ce mă aflam la depozitul editurii Curtea Veche Publishing, unde semnam cărțile care au plecat spre voi, am fost vizitat de proprietara editurii, așa că am luat o pauză de la semnat și am avut o scurtă discuție cu dumneaei care mi-a spus niște lucruri care mi s-au părut incredibile și care m-a pus în legătură cu un om care să îmi poată da mai multe date.
Printre altele, mi-a spus că succesul meu e cu atât mai fabulos cu cât piața de carte în România este aproape în moarte clinică, iar ceea ce am reușit eu, adică să fac oamenii să cumpere o carte, să citească, sunt lucruri cu adevărat mărețe.
De altfel, mă pot mândri cu faptul că primesc foarte multe mesaje în privat de la oameni care îmi spun jenați că nu au mai citit o carte din liceu sau chiar că nu au citit niciodată o carte, dar au luat-o pe a mea din curiozitate și au fost captivați. Acum unii vor spune „uite, Godină, cine îți sunt cititorii, oameni care n-au citit în viața lor”. Știu foarte bine că sunt citit și de oameni educați, culți, oameni citiți care au devorat cărți incomparabile cu cele scrise de mine, dar care simt nevoia să citeaacă și cărți mai ușurele. Iar faptul că pe lângă acești oameni sunt și foarte mulți care nu au mai citit niciodată o carte, dar care au început cu a mea, este pentru mine o realizare care mă face să fiu tare mândru.
Dacă unui om care citește o carte dintre ale mele i se aprinde dorința de a citi și altele? Între noi fie vorba, dacă un om care nu a citit niciodată o carte și vrea să facă asta începând cu Solenoidul lui Cărtărescu, o va arunca după primele trei pagini și i se va întări convingerea că sunt mai faine filmele decât cititul. Dar dacă pornește treptat e posibil ca apetitul să i se deschidă tot mai tare, iar în timp să evolueze de la Godină până la Cărtărescu sau alți scriitori consacrați, nu doar simpli autori ca mine.
Cartea mea „Drum fără prioritate” este deja best seller și sunt convins că va fi una dintre cele mai bine vândute cărți în 2023.
Și pentru că sunt sigur că nu știți unde am reușit asta, în ce fel de piață de carte, am să vă dau mai jos niște statistici pe care le-am aflat dintr-o discuție telefonică purtată cu dl Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România. Piața de carte din România este de 60 de milioane de euro pe an. Ne aflăm la egalitate cu Bulgaria, și acolo tot 60 de milioane de euro se duc pe cărți anual, cu diferența că bulgarii sunt 1/3 din populația României. Asta înseamnă că suntem sub ei. Și dacă 60 de milioane de euro vi se pare mult, abia acum urmează comparațiile cu țările evoluate.
Cât credeți că e piața din carte în Germania? În Germania se vând într-un an cărți în valoare de 9 miliarde de euro. Este drept că nemții sunt vreo 82 de milioane, dar diferența este oricum enormă dacă facem raportul. De curiozitate, Polonia are o piață de carte de 700 milioane de euro pe an, Ungaria de 130 de milioane de euro (mai mult decât dublul României, cu o populație jumătate din cea a României). Slovenia, cu doar 2 milioane de locuitori, are o piață de carte anuală de 75 milioane de euro!
Cam aici ne aflăm noi, românii, cei mai deștepți din univers, dacii liberi din centrul cărora s-a revărsat civilizația în lume. Iar când apare Godină care face un record de vânzări de carte, apar miștocarii, șmecherii, golănașii de tastatură, agramații care umflă rândurile de analfabeți funcțional pe care școala românească îi scoate pe bandă rulantă.
Dacă îi întrebi care e ultima carte citită vor da din umeri. Iar asta nu e ceva de râs sau de făcut mișto, nu trebuie să fim ipocriți, e de ajuns să ne întrebăm când ne-am văzut ultima oară părinții citind. Sau mai mult, când i-am văzut cumpărând o carte. Vor spune unii că e nivelul de trai de vină. Să fim serioși, mulți fumează de 1000 de lei pe lună, în timp ce există cărți și cu 20 de lei. Cauzele sunt altele, una dintre ele e analfabetismul funcțional, unii nu înțeleg ce citesc, ar ține cartea invers.
Din fericire, piața de cărți pentru copii se ține bine în România, semn că părinții din generațiile noi își doresc mult ca ai lor copii să citească. Le dau totuși un pont: copiii ar trebui să vă vadă citind seara, vor dori și ei. Dacă vă văd mereu pe telefon, vor dori și ei tableta.
E foarte trist ce se întâmplă și ne ducem tot mai jos. Sunt 250 de librării în România, din care aproape jumătate sunt în București. Din cele 250, multe sunt papetării unde se vând și cărți printre tricouri, cești, găleți etc.
Să ne amintim că în Teleorman nu era nici măcar o librărie până în urmă cu vreo 5 ani, când s-a deschis una în Alexandria. Am vizitat-o, era faină, cochetă și primitoare, dar cât am stat acolo, vreo 20 de minute, nu a intrat nimeni. Angajatul de acolo mi-a spus că în ritmul ăsta nu crede că va rezista. Nu știu dacă mai e deschisă, dacă e cineva din Alexandria mi-ar plăcea să ne dea o veste bună.
În România sunt 8600 de biblioteci, dintre care 6000 sunt biblioteci școlare (adică mai mult pe hârtie). În 1990 erau peste 16000.
Statul nu-și respectă propriile legi din domeniu:
Legea 334/2002, Legea bibliotecilor, prevede reînnoirea anuală a stocului de „documente specifice” ale unei biblioteci cu 50 de exemplare la 1000 de locuitori.
În 2019, acest minimum legal a fost respectat în cuantum de 18%.
Legea 186/2003, de promovare a culturii scrise, prevede că livrările de colete de carte prin Poșta Română sunt cu 50% mai ieftine. Nu s-a aplicat niciodată această lege.
Legea 8/1996 prevede că drepturile de proprietate intelectuală sunt protejate. Măsuri împotriva pirateriei online de carte aproape zero. Circa 80% din titlurile din piață pot fi găsite prin Google pe bloguri, pe grupuri de Facebook, pe site-uri, în format .pdf, deci piratate. „Avem o lipsă crasă de educație, deci de respect, față de munca intelectuală.” Mi-a spus dl Mitrică vorbindu-mi despre piraterie.
Și am să închei articolul cu vorbele unui editor cu experiență, Silviu Lupescu, de la Polirom: un partid al cititorilor din România nu ar face pragul electoral. Așadar, ăsta e mediul în care eu am răzbit, am reușit să fac ceva, cât de mic, iar pentru asta sunt luat la mișto de unii „oameni de cultură”.
P.S.: Cărțile mele mai pot fi comandate cu autograf doar azi și mâine – Drum fără prioritate , Pachet „Flash-uri din sens opus” și „Drum fără prioritate” (reducere 10%); Pachet „Flash-uri din sens opus”, „Pablo the Alpaca”, „Pădurea” și „Drum fără prioritate” (reducere 10%)” SURSA
ARHIVĂ: ANALFABETISM FUNCȚIONAL: Raportul Național de Literație prezentat la Biblioteca Națională a României conține erori de scriere OXXO WILLKOMMEN: „Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem autograf de la Santa Klaus!” Record: 2.000 în 3 ore!
COMENTEZI?