PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

UTILE

TOPLIȚA, HARGHITA: Alpin Coaster, cea mai lungă pârtie de bob alpin din România, 2 km lungime, 40km/h viteza maxima, 25 lei tura!


INSIDER: „Aici s-au construit 3 piste de bob, iar eu am avut ocazia să o încerc pe cea mai lungă la Pensiunea Baciu, Toplita, Harghita, Alpine Coaster Toplita. Are o lungime de 1.8 km pe care i-am parcurs de 3 ori, iar în ultima tură nu am acţionat deloc frâna. Se pot observa încordarea şi mutrele de la începutul turelor, însă vă garantez…Dacă te dai de 3 ori (25 RON/ turǎ) nu are cum să nu-ți intre în sânge. Copiii peste 8 ani se pot da singuri…șina are un sistem de frânare automat, și oricât ai crede că zbori din scaun…not gonna happen!

Pentru cei care vor să-și satisfacă setea de adrenalină, aceasta este o SUPER ACTIVITATE! Go for it cu toată inima. Avem o țară minunată și antreprenori care ştiu să o valorifice.”

N.R.: Cea mai lungă pârtie de bob alpin din România, 2 km lungime 40km/h viteza maxima 25 lei tura, Toplita – Harghita. Program: zilnic 10-18.” DETALII


EXPO-ADOPȚIE, CĂȚEI: Pe gardul Palatului Șuțu te așteaptă poza celui mai bun viitor prieten. Vrei să iubeşti şi să fii iubit?


INSIDER: „Ce ai zice dacă ți-am spune că poți schimba lumea fiind (mai) fericit? Ce ai zice dacă ți-am spune că fericirea tânjeşte după tine, omule, că vrea să fie cu tine şi ai tăi, că se simte nedorită și singură și te așteaptă zi de zi să o vezi, să o conștientizezi, să o vrei? Ce ai zice dacă ți-am spune că un câine bun poate face toate astea?

Ei bine, acel câine perfect pentru tine e chiar aici, printre aceste fotografii pe care le poți vedea grație mărinimiei Muzeului Municipiului Bucureşti. Sunt instantanee făcute în două adăposturi specializate: unul privat, Speranța, și unul public, Brăneşti. Organizațiile care au pus la cale această expoziție diferă, însă câinii lor nu prea. Da, sunt diferiți la înfăţişare şi poate și un pic la personalitate. Dar, acolo unde contează cu adevărat, sunt identici: pentru că absolut fiecare dintre ei este capabil să ofere iubire cum probabil doar un alt câine ți-a mai oferit, cândva. Oricare dintre ei te poate împlini și te poate face fericit, pe tine și pe întreaga ta familie. Din păcate, ei sunt închişi în adăpost și nu pot veni la tine acasă, să te caute și să te convingă. Aşa că mingea propriei fericiri e în terenul tău acum. O să o joci? Ești, oare, pregătit să iubeşti şi să fii iubit?Vino să vizitezi aceste frumuseți și pe sutele lor de colegi de adăpost și, orice ar fi, îți promitem că nu vei regreta drumul făcut. U R M A R E


SCULPTOR CU DRUJBA: Dacă vreți să-l vizitați, atenție la sonerie pentru că trebuie să vă dregeți glasul înainte!


INSIDER: „Prahoveanul Gabriel Cernat, cunoscut pentru sculpturile în lemn realizate cu ajutorul drujbei, a mai reușit o performanță – hora urşilor! În vârstă de 38 de ani, Gabriel este solicitat în multe zone din țară pentru a transforma butuci din lemn în adevărate opere de artă. De o bună bucată de vreme, are multă treabă Dinosaur World Transylvania județul Hunedoara, unde se vor regăsi – alături de alte sculpturi de senzație și urşii care s-au prins în horă. Dacă vreți să-l vizitați, atenție la sonerie și să vă dregeți glasul înainte pentru că „M-am saturat de sonerii chinezării” DETALII

ARHIVĂ: GALAȚI – NU DERANJAȚI! : „Nu sunați! Nu bateți! Ies eu din când în când!”


RÂȘNOV ROMACRIL, BRAȘOV: Casa Chitară, bungalou cu apă caldă, căldură, WiFi şi electricitate a fost inaugurată


INSIDER: „Symphony Tiny House Resort și-a deschis portile pentru turiști la 1 august 2022, Guitar Tiny House cu o capacitate de maxim 4 persoane, 2 paturi duble, bucătărie și baie, curte proprie, terasa si grill.

Casa Chitară a fost concepută pentru a oferi sentimentul unei căsuţe, priveliştea unei cabane montane, confortul şi spaţiul unui bungalou cu apă caldă, căldură, WiFi şi electricitate.

Râşnov Romacril, județul Brașov, România. Cartierul nostru este despre natură. Suntem ultima casă dintr-un cartier frumos, la 6 Km de orașul Râşnov, cu 1 km de drum neasfaltat, cu nu atât de multe case, dar priveliști uimitoare. Plimbări pe jos sau cu bicicleta, trasee montane frumoase care duc la munții Bucegi și la diferite cabane montane. Atracții turistice pe o rază de 6 km – Cetatea Râşnov, Dino Park, Complexul Sky Jump sau Peşterile Râşnov, iar pe o rază de 15 km – Castel Bran (sau Castelul Dracula), un Sanctuar al Urșilor, stațiunea de schi Poiana Brașov şi orașul Braşov. Preț 550 lei / noapte / 4 persoane.” DETALII

ARHIVĂ: BRAȘOV: Dragonfly Gardens, sejur în căruțe glam cu coviltir, cea mai inedită cazare din Romania! OXO DALNIC, COVASNA: Cum poți bea o bere sub apă în singurul bar subacvatic din România OXO CARAȘ-SEVERIN: Complexul Egreta, prima stațiune lacustrâ din România


AUTOCUNOAȘTERE: „Maktub Tarot” by Suada Agachi cu simbolistică revizuită și completată. Curs de inițiere gratuit!


INSIDER: „Lansare București, 08.08.2022, Hotel Caro. 400 de persoane. Pachet de cărți de tarot, cu simbolistică revizuită, completată și realizată de Suada Agachi. Nu este vorba despre ghicit viitorul, ci despre autocunoaștere!” DETALII

N.R.: Pasionată de studiul artei din Egiptul Antic, de pictura, sculptura şi arhitectura specifice civilizației de pe valea Nilului din timpuri şi surse care și astăzi rămân un mister,

Suada Agachi şi a găsit inspirația pentru a realiza un set de picturi de excepție. Acestea sunt alcătuite din cele mai puternice simboluri care au menirea să-l îndrume pe privitor pe Calea ce i-a fost scrisă de însuşi Creatorul său. Ele reprezintă o sursă infinită de inspirație și sunt încărcate cu o forță revelatoare impresionantă.

În călătoriile sale prin Egipt, Suada Agachi a luat la pas locurile încărcate de istorie şi de amintiri ale unei civilizații greu de închipuit în zilele noastre. De la marile orașe, la cele mai puțin accesibile regiuni pentru publicul larg, Suada a redescoperit poveștile cu tâlc, cunoaşterea restrânsă şi plină de înţelepciune precum şi sensul ascuns al simbolurilor pe care le găsim şi astăzi peste tot în jur. CURS DE INIȚIERE GRATUIT


TRANSFĂGĂRĂȘAN, BARĂ LA BARĂ: „Coadă de aproximativ 4 km până la Bâlea’


INSIDER:”TRANSFĂGĂRĂȘAN BAR 6 AUGUST 2022 Coadă de aproximativ 4 km până la Bâlea…” VIDEO

N.R.: „Transfăgărăşanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Piteşti, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu şi Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munţii Făgăraş. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.” DETALII


ANATOLIAN FOOD FEST: Adana Kebap, Kataif, baclavale și cafea la nisip pentru stomacul de ghiaur bucureștean, iar meditația dervișilor rotitori pentru al lui spirit și suflet!


INSIDER: „Până mâine, 7 august 2022, ora 22, în Parcul Lumea Copiilor, București- sector 4, are loc Anatolian Food Fest, al șaselea anul acesta numai în Capitală. Găsim multe preparate tradiționale turcești precum: Lahmacun, Adana Kebab, Lule Kebab, Kataif, Katmer, Gozleme şi bineînțeles, baclavale cu arome orientale. dar și muzică, dans, produse de băcănie turcești , tatuaje henna şi pictură pe apă, Ebru.

Nu puteau lipsi celebrele fesuri turcești care se asortează cel mai bine la o cafea la nisip ori șuberek! Şi, cei mai așteptați, dervișii rotitori!

Festivalul Turcesc este unul dintre evenimentele de avengură ale Fundației Tuna care își propune să promoveze cultura turcă prin ceea ce este specific ei: ospitalitatea turcească, arta veche,folclorul și, foarte important, arta gastronomică.” DETALII

ARHIVĂ: EXTAZ: Cum meditează dervişii rotitori în jurul Soarelui? Secta a fost interzisă de Atatürk!


3 POINTS SHOT: Mingea „înfiptă” în clădirea Federației Române de Baschet


INSIDER: „În București, pe Bulevardul Basarabia la Nr.39, înghesuită între două curți și așezată perpendicular pe stradă, clădirea Federației Române de Baschet, pare un coș uriaș în care mingea,

tocmai, a rămas blocată. Foarte haioasă ideea, precum și realizarea!Din păcate, nu este foarte vizibilă din stradă și cred că am trecut de zeci de ori prin zonă în ultimii 11 ani de când a fost inaugurată, fără măcar să o observ. E adevărat că prin parcarea din față, destul de agitată și mai mereu plină, te strecori ori către o intrare în Parcul Național, ori la stadionul Lia Manoliu, ori la vreuna din terasele din zona, sau pur și simplu oprești între două semafoare pentru o sesiune de shopping legume-fructe de la „piața volantă” care se încropește pe aici din când în când.’

N.R.: Baschetul este un sport de echipă, în care de regulă joacă 5 jucători. Scopul fiecărui jucător este să nimerească mingea în coș, echipa care acumulează mai multe puncte la sfârşitul jocului câştigă.

Deși mențiuni despre un sport asemănător cu baschetul apar în legendele despre populația Olmec, care locuia in Mexic acum mai bine de 500 de ani, iar aztecii și mayași aveau un joc similar în care foloseau drept minge căpățânile dușmanilor înfrânți în luptă, istoria spune că jocul de baschet a fost inventat în Statele Unite în 1891 de către un canadian.

În anul 1891, tânărul asistent de la colegiul Springfield, James A. Naismith, a invetat jocul de baschet încercând să facă mai variate lecțiile de educaţie fizică ale studenților, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, combinând unele reguli jocul de fotbal cu 13 reguli noi și a înlocuit poarta cu un coș suspendat pe un perete. Astfel a luat naștere sportul căruia i s-a spus apoi basketball (basket ball = minge). La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a ajunge la echipe formate din 5 jucători. U R M A R E A


PARCUL CIRCULUI: Binecuvântat de soartă cu Tonola, neamțul bogat care excava argilă și de Dumnezeu cu izvoare și lotuși, vegheat de Prințul Rainer al III lea de Monaco, așteaptă extratereștrii să-i ude peluza!


INSIDER: Parcul Circului este un parc din Sectorul 2, în interiorul acestuia fiind amplasat Circul Metropolitan București. Parcul a fost amenajat în anul 1961,

pe o suprafață 26 ha, de arhitectul Valentin Donose. La intrarea dinspre Circul Globus, din anul 2017, veghează Statuia Prințului Rainer al III lea de Monaco împreună cu un grup statuar inaugurat de Prințesa Stéphanie de Monaco, omagiu adus tatălui său, pasionat de arta circului şi creatorul Festivalului International de Circ de la Monte-Carlo.

În mijlocul parcului se află „Lacul cu izvoare naturale”, cu o formă aproape rotundă în plan și cu suprafața de 0,75 ha, lângă malul căruia cresc lotuşi egipteni (Nelumbo nucifera) / (Nymphea lotus), floare declarată monument al naturii în anul 1931.

Această plantă rară are un stagiu de vegetație care începe în zilele primăverii, se dezvoltă vertiginos acoperind în timpul verii apele lacului cu frunze mari și flori frumos colorate. Planta mai este denumită și Lotus indian sau Lotus sacru, fiind venerată în culturile orientale. În Romania lotusul indian mai poate fi găsit doar la Băile Felix.

O altă atracție a lacului o reprezintă broasca țestoasă de apă europeană (Emys orbicularis), despre care nu se ştie cum a ajuns aici, dar care s-a înmulțit considerabil. Herpetofauna este reprezentată de trei specii de amfibieni şi trei specii de reptile.

De la clădirea Circului spre lac pornesc peluze largi și alei care permit circulația în jurul lacului. Vegetaţia variată și bogată a parcului, include şi specii rare de copaci, precum Ginkgo biloba, platani, chiparoşi de baltă.

Parcul mai este cunoscut și ca „Parcul Tonola”, pentru că a fost amenajat pe fosta „groapă Tonola”, formată pentru că de acolo s-a excavat argilă pentru fabrica de cărămidă înființată (în 1865) de Max Tonola (care s-a născut la 26 aprilie 1830 la Ingolstadt Bayern şi a murit 31 iulie 1885, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din București), fabrică ce a funcționat în acest loc până înainte de al Doilea Război Mondial.” SURSA

ARHIVĂ: ALICE ÎN ȚARA MINUNILOR: “Cel mai mare miracol e să fii tu însuți!”


MUZEUL POEZIE(I), IAȘI: Muzeu postmodern, ludico-ironic, cu un limbaj „foarte” contemporan, original şi unic în România!


INSIDER: „În Iaşii poetului dintâi, Dosoftei Mitropolitul (1624-1693), erudit creator de stihuri, care a rânduit „primele pietre durabile la temeliile limbajului poetic românesc“1, în luna iulie a anului trecut a fost inaugurat primul muzeu din ţară dedicat ideii de poezie: Muzeul Poezie(i). Unii afirmă că muzeul în cauză este precum girafa lui Marin Preda: „Aşa ceva nu există!“. Muzeul Poezie(i) de la Iași există, este original şi unic în peisajul muzeal din România, fiind conceput ca un muzeu postmodern, ludico-ironic, cu un limbaj foarte contemporan.

Muzeul Poezie(i) cuprinde o expoziţie conceptuală dedicată ideii de poezie, realizată de artistul vizual Ion Barbu (n. 1953), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, „pentru a mă răzbuna că n-am reuşit a scrie, și eu, o poezie la viaţa-mi“.

Muzeul Poezie(i) de la Iași cuprinde mai multe instalaţii artistice dedicate poeziei: „Pașii poeților” este instalația realizată din încălţămintea a peste 50 de poeți români contemporani, aşezată sub formă de pași, ca un traseu muzeal de vizitare. Prin această instalaţie, vizitatorul este condus către următoarele instalaţii. Pașii celor 50 de poeți sunt însoțiți și de încălţămintea imaginată a lui Mihai Eminescu, Veronica Micle, Iulia Hasdeu, Urmuz şi Lapona Enigel…

„Sticle pentru minte, inimă şi literatură” – 100 şi ceva de sticle în forme și culori diferite, „umplute cu poezie”, fiecare dintre acestea „îmbuteliate” cu câte un poem olograf din sertarele unor versuitori din generaţii diferite (de la Şerban Foarţă, Nora Iuga, Ana Blandiana, Ion Mureşan, Aurel Dumitrașcu, Adi Cusin, Liviu Antonesei, Mariana Codruţ, Magda Cârneci, până la Claudiu Komartin, Andra Rotaru, Rita Chirian, Răzvan Ţupa, Domnica Drumea, Teodor Dună and so on).,,Suita de sticle” se finalizează cu o cadă în care,,se varsă” poezia.

,,Scrisori către bunul Dumnezeu” reprezintă o instalaţie compusă din 10 maşini de scris din care ies foi de hârtie pe care se află câte un poem de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Mihai Ursachi, Radu Stanca, Mihai Beniuc, Dimitrie Stelaru, Cristian Popescu, Dan Deşliu, Dorin Tudoran și Viorel Ilișoi.

„Haute couture/Haute culture” este o veritabilă ,,prezentare de modă poetică” sub forma celor 18 manechine „costumate“ în rime:,,Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,/ Ori ca Hercul înveninat de haina-i”. [Mihai Eminescu – „Odă (în metru antic)”].

,,Pietre pentru templul meu” este instalaţia ce combină pietre de forme și culori diferite pe versuri din creațiile poeților Paul Celan, Mihai Ursachi, Ion Caraion, Alexandru Musina, Aglaja Veteranyi, Radu Cosașu, Robert Şerban, Ştefan Manasia și Dmitri Miticov.

În încheiere, dintr-un „Tabel periodic al elementelor poetice” ne surâd poeți români din promoţii lirice multiple, iar „picto poemele”, puse sub motto-ul,,Pictura este poezie tăcută“ (Plutarh), completează atmosfera de muzeu care celebrează plăcerea poeziei, cu lucrări artistice realizate pe marginea unor versuri vechi şi (mai) noi.

Muzeul Poezie(i) de la Iași a fost inaugurat la 22 iulie 2021 în incinta Casei Muzeelor din strada Vasile Alecsandri nr. 6, clădire construită în jurul anului 1896 de întreprinzătorul evreu Joseph Leff, cumpărată, în 1914, de Societatea „Viaţa românească”, condusă de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu, devenită noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iași. SURSA

Program: marți-duminică 10-17. Bilet intrare: 9 lei. DETALII


PARCUL TINERETULUI, BUCUREȘTI: Primul Campionat European de Navomodelism organizat în România, 70 sportivi din 10 țări


INSIDER: „Până pe 3 august în Parcul Tineretului din București are loc Campionatul European de Navomodele, prima competiție europeană de navomodelism organizată în România.

IOANA DUMITRU, secretarul general al Federației Române de Modelism: „Campionatul European de Navomodelism se desfășoară pentru prima dată în România și sperăm din tot sufletul să fie un eveniment reușit. La campionatul acesta vor participa peste 70 de sportivi din 10 țări, în echipe formate din 3-5 sportivi.

Echipa României

Campionatul se va desfășura pe mai multe clase de concurs, modelele vor fi de diferite facturi, în funcție de caracteristicile navomodelului respectiv se derulează clasa de concurs pe diferite poligoane, de asemenea. Este permis orice fel de motor, doar bateriile sunt verificate.

Avem navomodeliști în România, iar la această competiție vor participa 8 români. Se califică în primul rând fiecare campion național, care a participat la competiția organizată de Federația Română de Modelism,, e calificat automat. În cadrul campionatelor naționale se face selecție pentru campionatele internaționale din anul imediat următor.

Federaţia Română de Modelism are 4 ramuri: aeromodelism, automodelism, navomodelism şi rachetomodelism. Anul trecut, de exemplu, am avut Campionatul Mondial de Rachetomodele pe care l-am organizat la Buzău” SURSA


CETATEA POENARI, ARGEȘ: Închisă până pe 31.12.2023 pentru „impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea și consolidarea patrimoniului cultural”. Pentru audiență la Țepeș, după Revelion, teoretic!


INSIDER: „Facem noi treaba autorităților! Adică informăm turiștii! CETATEA POENARI ESTE ÎNCHISĂ! Și nu, nu 3 zile! Peste 1 an! Când afli? Când ajungi acolo și vrei să vizitezi!” SURSA

N.R.: Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeşului, lângă localitatea Arefu, la 4 kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lângă centrala hidroelectrică Vidraru.

Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn; apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observaţie de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.

Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutându-și astfel urmăritorii.

Cetatea Poenari se află pe un vârf de munte, la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii. Cetatea are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. De la nivelul cetății se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeşului. Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 trepte.” DETALII

ARHIVĂ: RACOȘ: Netflix a închiriat cariera Hegheș pentru filmări. Turiștii nu mai pot vizita vulcanul stins până în octombrie. OXO MONUMENTUL ELECTRICITĂȚII, VIDRARU: De la cine așteaptă dreptul la vizită Prometeu, titanul care a furat focul lui Zeus pentru a-l dărui oamenilor?! OXO GRADINA BOTANICĂ BUCOV, PRAHOVA: 50 de copii veniți în excursie cu autocarul sunt poftiți de paznic să viziteze gradina online


LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României


INSIDER: „Astăzi în București, pe Calea Victoriei, în fața Muzeului Național de Istorie al României, în cadrul evenimentului „Străzi Deschise”, trecătorii de toate vârstele s-au bucurat de o întâlnire cu dacii și romanii în „Lecția de Istorie Vie”. Pe lângă costume, cei prezenți au putut vedea și atinge temutele falxuri dacice, precum și faimosul stindard de luptă al dacilor, Draco –

balaurul cu cap de lup și trup de șarpe. Replicile de arme, armuri, scuturi, coifuri ale strămoșilor noștri precum și prezentarea acestora au fost puse la dispoziție de către Asociația Terra Dacica Aeterna – Filiala Bucureşti. DETALII

ARHIVĂ: ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII… OXO RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!” OXO ISTORIE: Traian, blocat în nămeţi la Muzeul Naţional OXO SUVENIR: Natură moartă cu suporteri spanioli OXO EXHIBIŢIONISM: Traian, răpus în Dacia altui Traian. De la criogenie, mumificare şi zoofilie, la planking! OXO FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXO SCHIMB DE EXPERIENȚĂ: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, așteptată la ParkLake să preia de la romani rețeta drumului fără gropi, garantat 2000 de ani!


BIBLIOTECA ELECTRONICĂ: Cărți în limba română, de la cele clasice până la ultimele apariții editoriale. Gratuit!


INSIDER: „Ei, uite, că oamenii se mai preocupă și de cultură pe canalele astea de socializare. Pe Telegram, cineva urcă o bibliotecă întreagă de cărți în limba română, de la cele clasice la ultimele apariții editoriale.

Canalul se numește „Biblioteca electronică” și e gratis! Vă puteți abona ca să urmăriți ultimele cărți încărcate și să descărcati orice carte doriți să citiți din această bibliotecă.

Dacă tot vă plac seriile de pe Netflix, poate vreți să vedeți și farmecul seriilor scrise. Efectul este incomparabil, bogăția de emoții, trăiri, imagini sunete, culori, mirosuri, este mult mai mare într-o carte.

Ca să vă fie ușor să citiți în format electronic, descărcați o aplicație gen Cool Reader(eu pe asta o folosesc). Puteti alege culoarea paginii, luminozitatea, formatul și dimensiunea fontului, puteți da pagina din colțul din dreapta jos, la fel ca la o carte. Ba mai mult, nici nu vă trebuie semn de carte, pentru că toate cărțile vi se vor deschide la ultima pagină citită. În plus, aveți avantajul că veți avea cartea cu voi, oriunde: într-o sală de așteptare, stație de autobuz, la coadă la vreun ghișeu sau la semafoare, oriunde vă plictisiți. Aaa.. și va puteti face și adnotări pe text, lăsa semne, decupa citate, absolut orice are nevoie un cititor de la o carte.

Pentru început, că tot e vacanță și ne preocupă războaiele geostrategice, vă recomand să descărcați trilogia lui Ken Follett „Căderea uriașilor”, „Iarna lumii” și „Capătul veșniciei”, un amestec de istorie recentă cu intrigi de familie, cât să vă țină cu sufletul la gură și să nu o lăsați până nu citiți deznodământul.

La fel de captivantă, dar fără războaie, e tetralogia napolitană a Elenei Ferrante: „Prietena mea genială”, „Povestea noului nume”, ” Cei care pleacă și cei care rămân” și „Povestea fetiței pierdute”, o serie de cărți citită de milioane de oameni, un succes editorial de proporții al unui autor ce publică sub pseudonim și pe care il caută întreaga Italie si nu numai, pentru a-i afla identitatea.

Eu am descărcată si aplicația Goodreads, acolo vă puteti ține evidența cărților citite, puteți oferi recenzii și puteți vedea recenziile celorlalți cititori(zeci de mii de recenzii la o carte, este cea mai ultilizată aplicație a cititorilor din întreaga lume) ca să nu vă pierdeți timpul citind o carte proastă.

Mult succes la citit, pentru că știți deja: „Cartea te face neprost!” SURSA

ARHIVĂ: E.T. SHOP: Prima librărie virtuală pentru curioşi. ExtraTerestrul din tine vrea să ştie mai multe?


IOR FĂRĂ HIDROBICICLETE: Cris Garden și-a reînnoit contractul cu o vechime de peste un deceniu, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a lacului


INSIDER: „De ce anul acesta nu avem în IOR hidrobiciclete de închiriat?! (…) Până în primăvară Parcul IOR era îngrijit în baza contractului de întreținere cu Cris Garden, contract cu o vechime de peste un deceniu. În cadrul acestui contract pe lângă curățenia și întreținerea spațiilor verzi, era prevăzută și delegarea serviciului de gestiune a ambarcațiunilor de pe luciu apei. Prin urmare, hidrobicicletele, bărcile și lebedele erau în gestiunea și administrarea lui Cris Garden.

Anul acesta a fost refăcut contractul și a fost atribuit tot aceluiași operator economic, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a suprafeței lacului. Înțeleg că de abia din toamnă urmează să se facă studiul de fezabilitate necesar procedurii de atribuire a acestui serviciu delegat și prin urmare doar de la anul putem avea ambarcațiunile pe lac. Asta e realitatea din păcate și nu cred că o să se schimbe prea repede ceva în materie.” SURSA

ARHIVĂ: CAIAC-POLO: Lacul IOR bază de antrenament pentru un sport nou


VĂLENI, MARAMUREȘ: Fusul cu Zurgălăi de pe dealul Babelor, cel mai mare fus din lume, are 19 metri lungime și aproape o tonă!


INSIDER: „De ce este fusul cu Zurgălăi din Văleni, Maramureș, unic în lume? România de poveste

Da, ați citit bine! În satul Văleni din Maramureș, a fost ridicat în 3 Septembrie 2016 un obiectiv turistic unic în lume. Unii îl consideră o „ciudățenie” a artei populare românești: este vorba de Fusul cu Zurgălăi de pe Dealul Babelor. Fusul cu Zurgălăi este unic în lume pentru că este cel mai mare fus construit vreodată. Are 19 m înălțime și aproximativ 1000kg. Dar și tehnica folosită la construcție e unică. Meșterii populari au folosit „tehnica rosturilor”- îmbinarea perfectă a pieselor cioplite și sculptate fără a fi bătut vreun cui. Această tehnică era și încă este folosită la construirea caselor sau bisericilor din lemn din Maramureș. „Ciudățenia” sau curiozitatea care îi intrigă pe cei care văd fusul este că odată asamblat, nimeni nu mai știe să-l desfacă fără să-l rupă, în afară de meșterii care l-au făcut… Fusul cu Zurgălăi este poziționat într-un loc de mare însemnătate: Dealul Babelor. De aici ai o priveliște spectaculoasă. Dealul are această denumire pentru că acolo s-au ascuns femeile cu copiii lor în timpul invaziei tătărești. Invazia tătărească a rămas legendară, ultima fiind cea din 1717.

Mulți rămân uimiți de complexitatea și în același timp simplitatea proiectului. De fapt, dacă ai ocazia să vezi pe viu un meșter popular care face un fus la dimensiuni mici, bineînțeles, ai fi uimit cu câtă ușurință cioplește lemnele…. Fusul cu zurgălău este compus din 24 piese de lemn numite „cățăi”. Acestea se îmbină fără alte elemente de îmbinare și în interiorul lor se formează un mic locaș unde se pun câteva boabe de porumb sau pietricele mici de râu. Acestea produc zgomotul de Zurgălău ( clopoțel ). Localnicii îi mai spun „Țurgalău.”

De ce se pun grăunțe sau pietricele în interior? Imaginati-va că sunteti într-o casă din Văleni, în urmă cu vreo 80 de ani… Este iarnă iar omătul este mare. Liniștea este profundă, nealterată. Casa este parfumată cu mirosul fin și liniștitor al lemnelor ce ard în „șpor” (sobă cu cuptor). Ești acompaniat de trosnetul lemnelor care te încălzesc. Aici, mai multe localnice s-au adunat să toarcă lână. O cantitate mare. Asta înseamnă că vor toarce până la orele târzii din noapte. Când oboseala se amplifică se observă utilitatea fusului cu zurgălău. Zgomotul le ține treze pe femeile care pot lucra mai mult timp. Așadar, fusul cu zurgălău avea rolul de a îndepărta somnul fetelor care stăteau nopțile să toarcă multă lână

Ei și acum să aflam……Cum a căpătat” viața “ Fusul cu Zurgălău?
Legenda spune că fusul cu zurgălău a fost făcut iarna, în frumoasele sate din Maramureș. Se spune că în casele primitoare se strângeau iarnă de iarnă mulți feciori și multe fete. Într-o seară, un fecior a venit pentru mezina casei de care se îndrăgostise foc. Era considerată cea mai frumoasă fată din sat. Toți feciorii încercau să o impresioneze cu ceva. Obiceiul era că dacă fetei îi plăcea de un fecior, la plecare îl însoțea până în „tindă” (camera de la iesișea din casă). Dar nici unul nu reușise s-o impresioneze pe tânăra care era preocupată mai mult de fusul ei și caierul cu lână. Și feciorul nostru a venit o dată, de două ori, dar fata nu l-a însoțit la plecare…. Atunci feciorului i-a venit o idee. Să-i facă fetei un cadou deosebit. Un fus cum nu mai exista la nimeni. Astfel, cu migală a început să cioplească mici bucăți de lemn ( „cățăi” ) și a asamblat piesele cu multă grijă, fără să bată vreun cui. În interiorul „cățăilor” a lăsat un spațiu gol unde a pus câteva pietricele mici de râu care făceau zgomot când lucrai cu fusul. Așa a ieșit fusul minune!

Feciorul a venit a treia seară și i-a dat fetei cadoul dar i-a întins și o „capcană”. Când i-a dat fetei fusul, i-a propus ca ei să se despartă doar când cineva va desface fusul fără să-l rupă. Fata a acceptat și a rămas a feciorului pentru că nici ea, nici alții nu au putut desface fusul. A fost impresionată de fecior și de fusul ei unic… Un sat frumos, de poveste care vă asteaptă cu bucate alese-tradiționale, oameni ospitalieri, și alte povesti deosebite!” SURSA

ARHIVĂ: MIOVENI: Lingura record își așteaptă admiratorii. NON-STOP! OXO PERICEI, SĂLAJ: Monumentul Cepei de 6.5 m, intrat în Cartea Recordurilor – Cea mai faimoasă ceapă din România! OXO SIGHETU MARMAȚIEI: “Locul unde se agăță harta în cui și cuiul cu pricina!”


TREN CHIȘINĂU-BUCUREȘTI: La intrare şi la ieşire trebuie schimbate „roțile” vagoanelor din cauză că Imperiul avea altă mărime a ecartamentului. Imperiul îşi marca teritoriul.


INSIDER: „Trenul care te reînvăță să auzi materia oftând sau cum se schimbă roțile la tren. Știți cu toți genialul vers bacovian: „De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând.” Cu vârsta devii tot mai materialist – înțelegi că în afara materiei nimic nu există sau cel puțin nu poți gândi în afara ei. Asta te învață materia ta – cu cât corpul devine mai neputincios cu atât el devine mai apropiat de materie – de memoria materiei.

Când ești tânăr materia este ceva abstract, spiritual, duh – chiar dacă ea zburdă isteric în tine. De aceea eu cred că Fenomenologia spiritului este mai întâi Fenomenologia materiei. Istoria adevărată este o istorie a materiei.

Toată cultura nouă a tipului de muncă imaterială și a digitalizării vieții ne îndepărtează de materie. Dar e un fake – e un simulacru de înlocuire a materiei printr-un soi de atingeri și survolări virtuale: nici materie – nici spirit. Mai degrabă spectacol. Materia e cel mai ”spiritual” lucru de care dispunem. Eu cred mult în nevoia pentru cei mici de a fi readuși în câmpul materiei ceva mai direct. Trebuie să auzi cum plânge materia.

În acest sens trenul este o experiență esențială – cu cât mai vechi, mai arhaic, mai industrial, mai dur cu atât mai bine. Iar trenul de tip Chișinău-București este esența acestui tip de experiență. Aici, în acest tren din epoca poststalinistă profund industrială, auzi toate gemetele materiei. Aici materia nu dar plânge, geme, se bucură, se irită ci și miroase, are sunet și văz. Toate la intensitate maximă. Ai toate simțurile supuse la un exercițiu maxim de presiune: cadența roților produc sunetul de fond care mereu este însoțit de alte zeci de sunete; mirosul tipic al trenului plus alte zeci de mirosuri care invadează de peste tot, privirea care nu se poate opri din veșnica schimbare de peisaj și anturaj.

Nu vei scăpa nici de gusturi – trenul impune ritualuri de consum pe care nici un Zeu nu e capabil să le inventeze. Poți uita multe: poți uita și cum te cheamă. Dar cu siguranță este aproape de neimaginat faptul că vei uita călătoria cu un tren precum Chișinău-București. Mai ales dacă o faci la o vârstă fragedă. Acest tip de experiență intră aproape în ADN-ul materiei tale și cu siguranță pentru totdeauna în memoria ta.

Peste zeci și zeci de ani – dacă ai făcut o călătorie copil fiind – va fi nevoie de un simplu sunet, o simplă mireasmă, un singur gest de mișcare care vine spre tine care să te arunce din nou în experiența unică avută cu trenul acum mulți ani. Asta e memoria materiei – să auzi, să simți, să miroși, să vezi materia care rămâne în tine prin acea memoria unică a ei.

Trenul din epoca formelor tari, dure, dârze, nemiloase, industriale precum e cel tipic imperial – Chișinău/București – mai are ritualul de ”schimbare de roți”. Acesta este un ritual al materiei dure – schimbarea ”roților trenului”: care ascunde o întreagă filosofie, politică, ideologie, geopolitică, strategie. Tot ce vrei. Printr-un simplu ritual. Aici trenul schimbă ritualic şi la intrare şi la ieşire boghiurile – cuplurile de patru roţi ale vagonului – din cauză că Imperiul avea altă mărime a ecartamentului. Imperiul îşi marca teritoriul.

Trenul se oprește: sun trase vagoanele pe mai multe linii de cale ferată și ridicate cu niște cricuri industriale imense: se înlocuiesc ”roțile”, boghiurile. Toată această transformare a materiei durează două ore.

Pentru un copil din epoca digitală această schimbare îl face să simtă presiunea materiei, istoria materiei de măcar 100 de ani din spate. O adevărată ”biopolitică”. Asta nu e o atingere de ecran – asta e o transformare a materiei în forma ei istorică pură care își arată ca are miros, sunet, văz, gust, pipăit – și o teribilă forță. Mai ales forța memoriei. Ah. Voiam să zic că am ajuns în București. Cu acest tren minune care-și trăiește ultimele zile. ” SURSA

N.R.: „(…) Gara de trenuri din Chişinău e un soi de Ermitaj pe lângă cea din București. Acum e atât de curată că te sperie. Aproape că i-a dispărut şi mirosul de gară – toate gările de la Chişinău la Vladivostok aveau un miros specific: nici acum nu mi-a ieşit din nări. Acum nu mai miroase. De ce? Nu mai circulă trenuri. E de neimaginat. E înspăimântător. Tristeţea gărilor fără trenuri şi călători este sfâşietoare. La Bucureşti e mizeră dar e o gară vie – la Chişinău e curată ca într-un muzeu – dar este o gară moartă.

Dacă în anii 80 ai secolului trecut pe zi de aici plecau zeci şi zeci de trenuri – acum pleacă câteva trenuri pe săptămână. O tristeţe cumplită. Primul tren a ajuns în gara Chișinău la 15 august 1871 din orașul Odessa. Ultimul tren plecă spre Bucureşti.

Gara Feroviară așa cum arată azi e construită în 1948 de arhitectul Ciuprin supravegheat de Şciusev – cel care a regândit reconstrucţia Chişinăului după război. El e născut aici și a fost unul dintre arhitecții și urbaniştii sovietici cei mai importanţi. În faţă are un parc și o fântână arteziană superbă. (…)” SURSA

ARHIVĂ: SUȘILI MOLDOVIAN: De la Obşepit şi Ospătărie la Sushi – Evoluţia alimentaţiei publice moldoveneşti. Sushi ca la mama acasă! OXO CHIȘINĂU MARKETING: Un kilogram de bijuterii din aur și argint, aruncate în mulțime!


BURJ KHALIFA, DUBAI: Cel mai înalt zgârie-nori de pe glob (828 m). Parte din oțelul structural pentru clădire provine de la Palatul Republicii din Berlinul de Est!


INSIDER: „Am avut Dubaiul la picioare!

Doar gândul că vom urca în Burj Khalifa, cel mai înalt zgârie-nori de pe glob (828 m), că vom lua cel mai rapid lift din lume și ne vom bucura de priveliști panoramice asupra orașului Dubai, ne-a făcut să tresăltăm de bucurie și emoție, în același timp, cu mult înainte să ajungem acolo. Mai mult, puteam și noi, oameni obișnuiți, să ne împlinim un vis. Fiindcă, așa cum spunem și altădată, de minunățiile din Dubai se pot bucura nu doar cei cu mulți bani, ci și oameni simpli, ca noi sau ca voi. Totul este să credeți în visul vostru, oricare ar fi acela, iar mai devreme sau mai târziu, acesta poate deveni realitate!
Visul nostru de a urca în Burj Khalifa a început să prindă contur încă de la cumpărarea biletelor on-line. Am achitat circa 280 de lei/bilet combinat, care a inclus urcarea în turn, până la etajele 124 și 125, și intrarea la acvariu. De reținut că un bilet simplu, de acces la etajele 124 și 125, costă circa 210 lei (în afara orelor de vârf). Există și posibilitatea ascensiunii până la etajul 148 al clădirii, însă biletul este mult mai scump, aproximativ 680 de lei.

Am ajuns în zona turnului cu metroul, până la stația Dubai Mall/Burj Khalifa. De la metrou există o pasarelă care duce până în Dubai Mall. Sute, chiar mii de magazine de tot felul, cele mai celebre branduri din lume se găsesc aici, ceea ce face din acest mall una dintre cele mai importante destinații de shopping din Dubai. Cu tot luxul și opulența vizibile la fiecare pas, poți mânca la prețuri decente în mall, uneori chiar mai mici decât cele practicate la noi. Până am ajuns la zona de acces în Burj Khalifa, am mers prin mall circa 15 minute. La casele de bilete, am primit tichetele în format fizic și, deși aveam ca ora de intrare 15.30, ni s-a dat voie să urcăm mai devreme. În mod normal, vizita durează cel mult o oră și jumătate, însă ni s-a spus că putem sta cât dorim. Cu pulsul deja mărit, am luat-o pe holul care duce spre lift. Pe acest hol, am aflat istoria construirii celei mai mari clădiri din lume, date despre companiile și oamenii care au contribuit la construcția turnului, dar și alte cifre impresionante legate de Burj Khalifa.

Și iată-ne în lift, alături de alți turiști. Multe emoții, urechi înfundate, o ascensiune ireală, în doar 60 de secunde. Apoi, cerul, de parcă l-ai atinge cu mâna, și priveliștea superbă, pe care o cuprinzi cu privirea până în depărtare. Aveam la picioarele noastre întreg Dubaiul, cu clădirile superbe, cu infrastructura modernă, cu plajele și canalele sale, dar și deșertul ce se vede la zeci de kilometri în depărtare. Ireal, fantastic, de parcă totul ar fi fost un vis.
În schimb, acvariul și grădina zoologică subacvatică n-au avut darul să ne impresioneze. În mare parte, acvariul este vizibil din mall, ceea ce cred că scade atractivitatea lui. Apoi, am rămas să vedem spectacolul fântânilor, noaptea. Prima dată, din cauza aglomerației, n-am putut vedea mare lucru, apoi, la următoarea reprezentație, am prins locuri bune, de unde am sorbit fiecare joc al apelor în ritmuri muzicale. Fântâna Dubai, prevăzută cu 6.600 de lumini și 25 de proiectoare, este dispusă pe lacul din fața Burj Khalifa, având o suprafață egală cu dimensiunea a două terenuri de fotbal. Fântâna aruncă o dată până la 22.000 de galoane de apă (84.000 litri) la o înălțime de 140 de metri. În noapte, spectacolul său, proiectat pe clădirile înconjurătoare, este magic. Ceva care trebuie văzut, măcar o dată în viață.
IMPORTANT! Trebuie să vizitați Burj Khalifa în intervalul de timp selectat! Puteți vizita acvariul în orice moment al zilei în care ați rezervat. Acvariul din Dubai este situat la parter, iar grădina zoologică subacvatică se află la nivelul 2 al Dubai Mall. Treceți prin tunelul acvariului de la nivelul solului și apoi urcați pe scara rulantă pentru a vizita grădina zoologică subacvatică.

ȘTIAȚI CĂ …
… Burj Khalifa deține mai multe recorduri mondiale? În afară de cel mai înalt zgârie-nori (până la vârful turlei – 828 m, anterior Taipei 101 – 509,2 m deținând acest record), Burj Khalifa are, de asemenea, recordul mondial pentru cea mai lungă distanță de călătorie în ascensor (504 m), cel mai înalt club de noapte din lume (etajul 144), cel mai înalt restaurant din lume (At.mosphere – etajul 122, la 442 m).
… fațada exterioară este acoperită în 26.000 de panouri de sticlă tăiate manual, iar pentru curățarea întregii clădiri este nevoie de trei luni?
… structura are un total de 57 de lifturi și 8 scări rulante? Mai mult, clădirea are un sistem de placare care este proiectat să reziste la temperaturile fierbinți de vară din Dubai.
… o parte din oțelul structural pentru clădire provine de la Palatul Republicii din Berlinul de Est, fostul Parlament est-german?
… inaugurarea clădirii a avut loc în 2010, după o investiție de 1,5 miliarde de dolari, ca parte a unei noi dezvoltări, numită Downtown Dubai? Text: Karina Vișan/ Foto: Rareș” Vișan. SURSA

ARHIVĂ: MUZEUL VIITORULUI, DUBAI: „Nu vom trăi sute de ani, dar putem crea ceva care va dura sute de ani” OXO TURISM: Călătorie în viitor: Emiratul Dubai creşte într-un an cât altele în 10, 100 sau 1000? OXO DUBAI: Cea mai înaltă clădire din lume este luminată în culorile steagului României


AIRBUS 380: Cel mai mare avion de pasageri din lume aflat în producția de serie, oferă zboruri de până la 15.200 km


INSIDER: „Airbus A380 este în acest moment (iulie 2022) cel mai mare avion de pasageri din lume, aflat în producție de serie și primul avion de mare capacitate cu două punți complete pentru pasageri, fabricat de Airbus. Avionul este cvadrimotor și oferă zboruri de mare distanță, de până la 15.200 km. Fiecare punte are câte două culoare, avionul fiind certificat pentru operațiuni cu până la 880 pasageri (uzual transportă între 420 – 620 pasageri, în funcție de dorința companiei proprietare). Prima companie care a folosit acest model a fost Singapore Airlines. O versiune îmbunătățită, A380 plus, este în curs de dezvoltare.

Puntea superioară A380 se extinde de-a lungul întregii lungimi a fuzelajului; este mai restrânsă decât puntea inferioară, dar rămâne comparabilă cu lățimea altor aeronave cu corpuri largi. Aceasta oferă cabinei A380-800, 550 de metri pătrați de spațiu util, cu 40% mai mult decât cel mai mare transportator aerian, Boeing 747-800, și oferă scaune pentru 525 de persoane într-o configuraţie tipică de trei clase sau până la 853 de persoane într-o configuraţie de clasă economică.

În septembrie 2018, Airbus a primit 331 de comenzi ferme şi a livrat 230 de aeronave; Emirates este cel mai mare client A380 cu 162 comenzi din care 105 au fost livrate. După ce, din cauza întârzierilor la livrare, Emiratele Arabe Unite, cel mai important client, a redus numărul de avioane A380 comandate de la 53 restante la numai 14, compania Airbus a anunțat că din 2021 va înceta producția acestui model. În locul celor la care a renunțat, EAU vor cumpăra 70 de avioane mai mici, A330 și A350, mai rentabile.

Avionul a fost construit pentru a asigura zboruri de mare distanță și capacitate pe rute principale între nodurile importante (și foarte congestionate) ale marilor companii aeriene. Acoperă o piață de nișă, majoritatea liniilor aeriene neavând nevoie de capacităţi aşa mari pentru serviciile lor.

Modelul ales s-a remarcat constructiv prin existenţa a două etaje suprapuse și a fost botezat A380 (8 fiind considerată cifră norocoasă în Asia, dar reprezentând și cele două nivele suprapuse). Până la primul zbor, care a avut loc la 18 ianuarie 2005, dezvoltarea avionului a costat 11 miliarde de euro.

După primul zbor, însă, producția s-a lovit de nenumărate dificultăți, care au dus la amânarea livrării avionului la cumpărători cu peste doi ani, din cauza problemelor legate de cablarea avionului (care s-au datorat folosirii a două versiuni incompatibile de software), masei prea mari, aripii care nu trecea testele de rezistență și problemelor generate de furnizori. Astfel, au existat trei amânări, iar primul avion, care trebuia livrat la începutul anului 2006, a fost livrat abia la 15 septembrie 2007 companiei Singapore Airlines, efectuând prima cursă pe ruta Singapore-Sydney.

Avionul a fost gândit pentru a transporta 555 pasageri într-o configurație cu 3 clase sau 853 într-o configuraţie cu o singură clasă. Structurile au fost gândite pentru a putea fi folosite și pe o versiune cargo, și pe o versiune mai lungă (A380-900) (care, dacă ar fi produs, ar transporta până la 960 de pasageri). Oferă astfel, o capacitate cu 100 de locuri mai mare decât următorul avion ca mărime – Boeing 747. Este cel mai mare avion produs în serie, singurul avion mai mare decât acesta fiind Antonov An-225, din care însă nu s-a produs decât un singur exemplar.

Cabina de comandă beneficiază de instrumentație digitală cu 6 afișaje LCD și sisteme fly-by-wire, comandă prin intermediul unui joystick. Se oferă un sistem multifuncțional de afişare pentru planificarea zborurilor, dotat cu tastatură și mouse. Avionica este și ea foarte avansată, bazându-se pe un sistem modular integrat, rețelele de date bazându-se pe o versiune adaptată a standardului Ethernet.

Se oferă două motorizări, una cu motoare Rolls Royce Trent 900, iar cealaltă cu motoare Engine Alliance GP7200, ambele oferind nivel de zgomot suficient de scăzut și pentru operațiune pe Aeroportul Heathrow de lângă Londra.

25% din avion este făcut din materiale compozite, precum fibră de carbon. Se folosesc şi aliaje de aluminiu care pot fi sudate, eliminând necesitatea utilizării niturilor.

Pentru pasageri se oferă o cabină dotată cu LED-uri, și un spațiu mai mare decât în cazul altor avioane. Dacă inițial se propunea dotarea cabinei cu restaurante, cazinouri, și chiar piscine, aceste propuneri au fost abandonate din rațiuni financiare. Însă dotarea unora din aceste avioane cu baruri sau duşuri, mai ales pentru clasa I, a fost deja realizată.

Deşi avionul încape în poarta standard (80X80 m), aeroporturile au fost nevoite să facă investiții mari în infrastructură, precum lățirea spațiului de rulare din cauza aripilor uriașe, asfaltarea pragurilor pentru a nu se risca absorbția de obiecte în motor, ranforsarea podurilor (acolo unde există), achiziționarea de tractoare capabile să tragă uriașa greutate a avionului, adaptarea porților pentru încărcarea a 500-800 pasageri. În plus, din cauza turbulenţelor provocate la decolare şi aterizare, trebuie asigurată o separație de 6-10 mile nautice faţă de următorul avion, mai mult decât în cazul oricărui avion, fiind necesare proceduri noi (avionul este încadrat în clasa „Super”, nu poate fi încadrat drept „Light”, „Medium” sau „Heavy„). DETALII

ARHIVĂ: SKIATHOS: Cum decolează avioanele de pe cea mai scurtă pistă din Europa? Senzaţii tari pentru turişti! OXO ESCALĂ: Ce poţi face pe Aeroportul Schiphol din Amsterdam între două avioane?


ORAȘUL DE FLOCI, IALOMIȚA: Locul nașterii lui Mihai Viteazul, unica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, timp de 400 de ani


INSIDER: „Oraşul de Floci, locul unde s-a născut Mihai Viteazul. Marea ne-a fost mirarea când, în drum spre mare, după Țăndărei, dar înainte de a trece Dunărea pe la Giurgeni-Vadu Oii, am văzut bustul lui Mihai Viteazul (pe partea stângă) și o așezare neobișnuită – Orașul de Floci – (pe partea dreaptă). Firesc, curiozitatea ne-a făcut să oprim aici și nu ne-a părut rău. Fiindcă am descoperit urme ale unui vechi centru urban, între care trei biserici, trei necropole, locuințe, obiecte de ceramică și podoabe. În 1991, locul vechiului oraș a fost declarat sit arheologic.

Aici s-a născut, în anul 1558, Mihai Viteazul, fiul natural al lui Pătraşcu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Conform legendelor locului, odată ajuns voievod, a poruncit ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească Cetatea de Floci. Tot aici se pare că voievodul s-a gândit pentru prima oară la unirea celor trei țări românești.
Terenul, un câmp întins, cu unele zone mai înalte, de forme neregulate, este împărțit în două de o vale adâncă – vechea albie a râului Ialomiţa. Călătorii care vor ajunge aici pot afla despre istoria locului din panourile – în română şi engleză – instalate în zonă.

ISTORIC. Oraşul de Floci este atestat documentar în anul 1431 și a fost prima capitală a județului Ialomița. În cursul secolelor XIV-XVIII, era unica aşezare urbană din estul Câmpiei României cu rol de polarizare a activităţii economice din zonă şi cu rol strategic în controlul graniţei de est a ţării. Din punct de vedere administrativ, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Oraşul de Floci a fost centrul de reşedinţă al ispravnicului judeţului istoric Ialomiţa şi sediul căpităniei de margine, care avea îndatorirea de a asigura paza hotarelor. Căpitanul a îndeplinit şi funcţia de ispravnic al oraşului.
De unde vine denumirea? De la faptul că cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Lână de oaie sau piei de capre, bovine sau porcine toate erau la mare căutare în acea perioadă, se arată în mai multe documente de arhivă, păstrate de muzeografii Muzeului Judeţean Ialomiţa.
De-a lungul timpului, oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ.” SURSA

ARHIVĂ: 1600-1995: Mihai Viteazul, Domn al României, pentru 395 de ani. Apoi au venit americanii! OXO CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori


PARCUL IZVOR, BUCUREȘTI: Concesionarea de către compania WUNDERPARK SRL din Cluj pentru „o multitudine de activități de exprimare artistică, food & beverages”?!


INSIDER: „O nouă amenințare pentru Parcul Izvor: încă “nevindecat” după Nostalgia, riscă să fie CONCESIONAT . Primăria Municipiului București, prin primarul general și consilierii generali, trebuie să își asume rolul instituțional de protectori ai interesului public și să se opună ferm propunerii de concesionare a Parcului Izvor. Conform informațiilor publicate de platforma Hotnews, o companie privată dorește să concesioneze întregul parc pentru „o multitudine de activități de exprimare artistică, ce se vor combina cu elemente de food & beverages, shops sau hub de dezvoltare a ONG–urilor”.

În opinia noastră, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor, această propunere este absolut inacceptabilă și solicităm ferm ca reprezentanții Primăriei București să respingă această idee. În mod ironic, unul dintre argumentele folosite de compania care dorește concesionarea Parcului Izvor este tocmai abandonul total al autorităților publice și lipsa de interes cu privire la protejarea și îmbunătățirea spațiului verde din parc. Spunem ironic pentru că exact instituția care are datoria de a îngriji parcul oferă argumentele pentru concesionarea lui.

Bucureștenii au dreptul la aer curat, au dreptul la spații verzi și la un mediu sănătos. Actuala conducere a Primăriei Generale s-a arătat, până acum, depășită de sarcina de a crește calitatea spațiilor verzi din București ori de a crește suprafețele de spațiu verde din oraș. Bugetul mic nu mai poate fi o scuză pentru abandonul parcurilor din București, la doi ani de la preluarea mandatului. Mai mult, lipsa fondurilor publice nu poate, sub nicio formă, să fie pretext pentru concesionarea parcurilor din București. Obiectivul primarului general de a suplimenta bugetul capitalei trebuie să cunoască niște limite. Știm că își dorește suplimentarea veniturilor capitalei, dar asta nu se poate face prin negocierea parcurilor publice și, deci, implicit, prin negocierea sănătății cetățenilor.

Spațiul verde și caracterul public al parcurilor din Municipiul București sunt, în opinia noastră, valori fundamentale pe care nicio autoritate publică locală nu le poate contesta. Cu toate acestea, după eșecul uriaș de a proteja parcul Izvor, în cazul festivalului Nostalgia, care a condus la restricționarea accesului cetățenilor la un parc public pentru mai bine de trei săptămâni și la deteriorarea spațiului verde, a iluminatului din parc, aleilor și altor elemente din parc, ne vedem nevoiți să amintim autorității publice de aceste imperative ale traiului în spațiile urbane. Dincolo de aceste grave daune aduse parcului, propunerea de a transforma un spațiu verde într-un spațiu care acordă prioritate consumului va conduce la antropizarea accentuată a spațiului verde. Montarea infrastructurii necesare pentru implementarea proiectelor descrise în propunerea de concesionare contravine chiar ideii de spațiu verde, existând deci riscul ca parcul să devină secundar. Or, în opinia noastră, spațiul verde trebuie să fie prioritar și orice intervenție să fie făcută cu respectarea acestei priorități.

Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor s-a născut din dorința de a proteja parcul de decizii abuzive și nocive și de a promova, la nivelul autorităților publice locale din București, investițiile în buna gospodărire a acestui parc. Propunerea de concesionare care a ajuns în spațiul public ne obligă să apărăm chiar existența parcului.

Reiterăm deci solicitarea ca Primăria Municipiului București să nu lase loc de interpretări – Parcul Izvor (și, altfel, orice parc) trebuie să rămână un parc în administrarea Primăriei Municipiului București, trebuie să rămână accesibil cetățenilor, gratuit, tot timpul anului, în integralitatea sa. Concesionarea unui parc public ar fi, în opinia noastră, falimentul moral al celei mai mari primării din România.

Facem un apel public către comunitatea din București – cetățeni, grupuri de inițiativă civică, organizații non-guvernamentale, orice persoană preocupată de calitatea vieții și de protejarea spațiilor verzi să se alăture demersului de protejare a Parcului Izvor. Posibila concesionare a acestui parc ar putea crea un precedent periculos pentru toate spațiile verzi din capitală.” SURSA

ARHIVĂ: PARCUL CIȘMIGIU: La împlinirea a 168 de ani, în loc de tort, primarul Nicuşor Dan i-a făcut coliva!


SECTOR 6: La ștrandul Ciurel și Drumul Taberei ești recenzat în chiloți


INSIDER: „Cele mai plăcute puncte fixe de recenzare din țară se află în #Sectorul6. Azi și mâine (24, 25.07), ne găsiți la ștrand. Între o bălăceală în piscină, o alunecare pe tobogan, o relaxare pe șezlong, cu frappe-ul în mână, bucureștenii aflați la Magic Place Aqua Park (Ștrand Ciurel) și la Magic Summer Waves (Ștrand Drumul Taberei) au șansa să-și ia de-o grijă cu recenzarea și să bifeze această îndatorire.

“N-am avut timp până acum să mă duc, în online nu am reușit… așa că profit azi. Mi se pare o idee bună”, spune Adrian, un tânăr de 32 de ani.

„Dacă tot stau degeaba, de ce nu?! Am văzut de pe șezlong când s-au eliberat recenzorii și am venit. Aici e cel mai plăcut timp de așteptare, cu muzică și distracție, deși nu se formează cozi. Oamenii vin pe rând”, adaugă o doamnă, venită în șlapi și costum de baie.

Cele două puncte de recenzare de la ștranduri sunt deschise azi și mâine, între orele 09.00 și 20.00. Ele se alătură altor 30, distribuite uniform pe raza Sectorului 6, în locuri intens tranzitate: școli, stații de metrou, sedii ale administrației publice.” SURSA


URLAȚI, PRAHOVA: Conacul baronului Alexandru Bellu, avocat, colecționar de artă și unul dintre primii fotografi din România


INSIDER: „Conacul Bellu, comoara de la Urlați. Ni s-a lipit de retină. Apoi de suflet. Ne-a făcut să visăm frumos la vremurile de odinioară. Când la acest conac poposeau Regina Maria și Principesa Ileana. Sau când George Enescu, Theodor Aman sau Nicolae Grigorescu petreceau serile de vară. Pentru câteva ore, ne-am lăsat vrăjiți de ,,cel mai frumos conac de secol XIX din Țara Românească”, cum a fost denumit. Și bine am făcut!
La aproximativ 25 de kilometri de Ploiești și 80 de kilometri de București, în orașul prahovean Urlați, am descoperit un loc feeric: Conacul Bellu. Aflat pe strada Orzoaia de Sus, la numărul 12, fosta proprietate a familiei baronului Alexandru Bellu își așteaptă vizitatorii cu aerul său boem, cu poveștile sale nenumărate și cu-n inedit pe care este greu să-l mai găsești în altă parte. Atenție însă! Foișorul și conacul se vizitează separat! Cu alte cuvinte, dacă vreți să vă bucurați de acest complex arhitectural, trebuie să vă cumpărați bilete atât pentru Muzeul ,,Foișorul Bellu”, cât și pentru Muzeul ,,Conacul Bellu”! Asta de miercuri până duminică, între orele 9-17, fiindcă muzeele sunt închise în zilele de luni și marți. Noi le-am vizitat într-o zi de joi, când am întâlnit puțini turiști, ceea ce ne-a permis să le savurăm pe îndelete.

Am început cu foișorul, amplasat la intrarea pe domeniul Bellu, ce datează din secolul al XIX-lea, fiind construit după modelul clopotniței de la Mănăstirea Vărbila (obiectiv deosebit, despre care vom povesti ulterior). Spațiul curat, îngrijit, este compus dintr-un turn pe trei nivele și două căsuțe alipite. La parter, am admirat o interesantă colecție de arheologie, apoi, la etaj, universul fotografic al lui Alexandru Bellu (aparate de fotografiat, fotografii în care principala temă este țăranca româncă). În turn este expus mobilier de artă, costume naționale românești și o colecție de icoane pe sticlă. De la ultimul nivel, ne-am bucurat și de priveliștea spectaculoasă asupra întregii zone.
Apoi, am urcat prin pădure spre Conacul Bellu, atrăgător încă de la exterior, prin arhitectura sa în stil vechi românesc. Până ce să începem turul ghidat, ne-au ,,confiscat” podeaua originală din pridvorul conacului, spectaculos lucrată cu pietre mici in stil mozaic, aranjamentele florale și rafinamentul arhitectural al clădirii. Bogăția muzeului avea să ni se etaleze privirilor dincolo de ușile sale, o comoară care ne-a făcut să rămânem muți de uimire. Sufrageria, cu mobilier original și porțelanuri scumpe, dormitorul de o eleganță impunătoare, ce are în prim plan patul și masa de rugăciune, au darul să te facă, fără să vrei, să hălăduiești cu ochii minți în trecut. Să stai la masă cu boieri și personalități ale vremii, să asculți muzica pianului ce altădată era sufletul concertelor și al seratelor. E atâta istorie, mister, frumusețe în acest conac care încă are nevoie de lucrări de reabilitare, încât ai vrea ca ghidul să-ți permită să rămâi măcar pentru o oră aici, singur. Să te plimbi prin încăperile generoase care te îmbie cu opere de artă strânse, cu dragoste și ochi de cunoscător fin, de baronul Alexandru Bellu. Să stai, imaginar, alături de baronul Bellu la un ceai în salonul japonez sau la o narghilea în salonul turcesc decorat oriental. Să privești la nesfârșit tablourile semnate de nume celebre, manuscrisele vechi, chiar și telefonul Ericsson de la 1905, una dintre piesele impozante ale locului. Nu poți, așa că, la finalul turului, trebuie să te mulțumești ca și noi cu un scurt popas în crama conacului. În care am găsit utilaje, vase şi butoaie folosite în producerea vinului, dar și o cameră secretă, numai bună de-o paranghelie ferită de ochii curioșilor.

a plecare, am văzut ruinele clădirilor care, pe vremuri, făceau parte din complexul conacului, ne-am plimbat pe potecile pădurii și ne-am felicitat că am gustat din această poveste. Numai bună de pus în tolba cu amintiri frumoase.

SCURT ISTORIC. Conacul Bellu a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, în stil vechi românesc. A fost casa familiei baronului Alexandru Bellu (bun prieten cu pictorul Nicolae Grigorescu), descendent al unei bogate familii macedonene care s-a stabilit la Urlați și a deținut proprietăți însemnate atât pe teritoriul țării noastre, cât și în Europa, inclusiv terenul pe care se află astăzi Cimitirul Bellu, donat de familie în secolul al XIX-lea administrației locale.
Conacul din prezent este fosta casa de oaspeți a boierilor. Conacul mare există doar in imagini, pentru că acesta s-a prăbușit în urma cutremurului din 1940.
În 1926, familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlaţi. În 1953, complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcţionat ca muzeu regional, până când a intrat în componenţa Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componenţa Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova” SURSA

ARHIVĂ: CIMITIRUL BELLU: Harta mormintelor celebrităților, cadou de rămas bun de la Ambasada Germaniei „Oamenii mor de tot doar când sunt uitaţi” *** MUZEU: Invitaţie în Cimitirul Bellu. Noaptea! *** FOTOREPORTAJ: O noapte în grădina geniilor


SCHIMB DE EXPERIENȚĂ: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, așteptată la ParkLake să preia de la romani rețeta drumului fără gropi, garantat 2000 de ani!


INSIDER: „Până pe 31 iulie 2022, domnii de la drumuri și poduri, toți șefuleții, șefii și bossu’ ăl’ mare sunt invitați în Main Square-ul din ParkLake (București) la expoziția „Tehnologia Învingătorilor” să vadă cum se făcea un drum acum 2000 de ani, pe timpul romanilor. E gratis!

Construirea unui drum roman varia în funcție de teren, de materiale sau de exigențele geografice ale traseului. Primul pas în construirea unui drum îl reprezenta alegerea punctului de plecare, a punctului de sosire și a drumului celui mai scurt dintre aceste două puncte. Pentru a face acest lucru erau necesare anumite instrumente, groma pentru liniile drepte și chorobates pentru diferențele de nivel. După ce era stabilit traseul, se trecea la construcția propriu-zisă, săpându-se mai întâi un fel de tranşee adâncă de aproape un metru, care se umplea cu pietre mai mari și se numea statumen. Al doilea strat, numit rudus, era format din pietriş mai mărunt şi pozzolan (amestec de ciment). Următorul strat era din balast (pietriș cu nisip), care ajuta ultimul strat din plăci de piatră foarte mari (pavimentum) să stea fix. Pe părțile laterale se făcea trotuarul şi se puneau semnele care indicau distanţa până la oraşul următor.”

N.R.: „Expoziția „Tehnologia Învingătorilor”, o expoziție în colaborare cu Original te poartă într-o călătorie în timp, prin mai multe secole, în Roma Antică, În Main Square sunt expuse peste 40 de exponate printre care maşinării inovatoare pentru acele vremuri, precum şi armuri impresionante purtate de soldați, dar şi de celebrii gladiatori. Vizitatorii pot vedea conceptul arcului roman, tehnica acestuia stând la baza construcţiilor care au adus progresul până în cele mai îndepărtate zone ale imperiului (apeducte, poduri, viaducte). Reproduceri fidele ale unor exponate care te vor ajuta să înțelegi cum Imperiul Roman și-a păstrat influența timp de un mileniu precum: instrumente și mașinării care au asigurat dezvoltarea infrastructurii de referinţă, garanția menţinerii influenţei Imperiului Roman timp de cinci secole şi al unor invenţii precum: odometru, groma și chorobates, exemple elocvente ale măreţiei progresului roman. De asemenea, expoziția aduce pentru prima dată într-un centru comercial macheta construirii unui drum roman, construcţii civile sau vestimentația femeilor romane.

Este prezentat cum a fost construit berbecul roman, turnul de asalt și cel de apărare, catapulta şi cât de eficiente erau în luptă, povestea capitularii lui Vercingétorix sau de ce lenjeria subligaculum, tunica interioară și tunica exterioară din mătase-stola erau elemente de nelipsit din vestimentația femeii romane.” DETALII

ARHIVĂ: LUȚCA, JUDEȚUL NEAMȚ: Podul de piatră a capitulat la 7 luni după reparația capitală. Nu în iureșul războiului se prăvălesc toate, ci al hoției nepedepsite, al lăcomiei iresponsabile! *** ASFALTAREA BĂLŢILOR: „Facerea drumurilor publice: se investeşte 10% şi se fură 90%. Mare ruşine!”