DRUMUL TABEREI, SECTOR 6: WestSideFlowerFest, prima ediție a celui mai mare festival de flori din România. 13 „garsoniere” în parc decorate tematic!
INSIDER: „Parcul Moghioroș, Aleea Senzorial-Reflexogenă.
Sute de mii de terminații nervoase strabat laba piciorului permiţându-i să se adapteze diferitelor suprafețe pe care călcăm. Iată câteva efecte benefice ale unei astfel de practici: reduce stresul, ajută la îndreptarea coloanei vertebrale, reduce tensiunea musculară şi durerile de cap, îmbunătățește sistemul imunitar, reglează ritmul cardiac şi circulația, reglează nivelul glucozei din sânge.
SFATURI de utilizare (desculț sau cu șosete): mergi încet și cu atenție nu te forța dacă simți durere, fă pauze mici dacă simt nevoia masează-ți picioarele, mergi cel puțin 5 minute per sesiune terapeutică şi măreşte durata de parcurgere în zilele urmatoare (până ajungi la 30 minute per sesiune). Acordă atenție respirației în timp ce mergi, respirând profund.
ȘTIAI CĂ Ideea de grădină terapeutică este străveche Grădinile zen japoneze sau cele din mănăstiri sunt exemple de „grădini vindecătoare” care au fost concepute în diferite părţi ale lumii pentru a contribui la îmbunătățirea sănătăţii.
Teoretic, WestSideFlowerFest, prima ediție a celui mai mare festival de flori din România are loc între 9 și 11 iunie 2023 lângă Parcul Moghioroș din București sector 6, pe carosabil pe Bulevardul Drumul Taberei între străzile Brașov și Poiana Muntelui.
Practic, pe carosabil sunt doar expozițiile unor florării și fast food truks, iar grădinile tematice sunt integrate din loc în loc prin parc. Specialiștii de la ADPDU Sector 6, alături de studenți și profesori de la Universitatea „Ion Mincu” din Bucureşti au amenajat 13 grădini tematice realizate pe o suprafaţă de 550 mp, pe suporți de paleți, din 6.000 de ghivece de diferite dimensiuni cu plante perene, flori și ierburi decorative, arbori și arbuşti.
Pe undeva există și Grădina Romantică ornată cu 250 de trandafiri, un balansoar, un foişor și o pianină roz îmbrăcată în flori, cadru perfect pentru îndrăgostiți și chiar pentru cereri în căsătorie. Noi nu am gasit-o.
Programul zilnic: ora 10.00 – 21.00. Accesul, gratuit!
ARHIVĂ: PARCUL MOGHIOROȘ: Climatizare pentru sere ultimul răcnet, cu sisteme geotermale, unică în București, pentru singurul jurassic tree de 200 de milioane de ani din România! OXXO CINEMA SUB STELE: Ecran gonflabil de 12 metri lungime și 7 metri înălțime în Parcul Drumul Taberei. Gratuit, direct din barcă!
MĂLDĂREȘTI, VÂLCEA: Culele Greceanu și I.G.Duca, decorul filmelor cu haiduci
INSIDER: „Comuna Măldăreşti, din județul Vâlcea, este situată la 5 km de Horezu. Complexul Muzeal Măldăreşti se compune din Cula Greceanu, Cula Duca şi Casa Memorială I.G.Duca. Culele sunt case boiereşti fortificate, numele lor provenind de la turcescul kule care înseamna turn.
Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu al acestui complex, este datată în secolul XVIII. Cula a păstrat acest nume deoarece a trecut prin moştenire de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Din anul 1967 cula restaurată a fost deschisă vizitatorilor. Expoziția din interior ilustrează prin intermediul unor piese atmosfera de la curtea boierului oltean.
Cula Duca a fost construită în anul 1827 de urmaşii familiei Mäldärescu. În anul 1912 I.G.Duca amenajează interiorul culei într-un mod original. Majoritatea obiectelor au disparut, iar astăzi se încearcă prin expoziția organizată să se păstreze în linii mari aceeaşi tendinţă. Casa Memorială I.G.Duca a fost construită în anul 1912 de omul politic pentru a fi folosită drept casă de vacanţă.
În apropiere se află şi Biserica Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe şi Sf. Voievozi ctitorită de Gheorghe Măldărescu, fiul lui şi soţia sa, ce datează din 1774-1790, având pictura murală din 1794.
În ceea ce privește etimologia cuvântului „cula”, acesta derivă din turcescul „kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește, prin extensie, o locuință întărită în forma de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj si retragerile succesive ale zidului in înălțime.
În România acest tip de construcție este caracteristic zonei Olteniei.
Ridicate de boieri olteni, ca măsură de apărare împotriva amenințării incursiunilor pașalelor de la Vidin si Ada-Kaleh și cetelor de haiduci care se înmulțiseră îngrijorător, culele au dăinuit până în zilele noastre.
Sunt prezente, aici, și câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniței lucrate în piatră traforată, cele doua cerdace cu arcade și bolțile de penetrare din încăperea de la etajul I care întăresc aceste afirmații.
Dacă cumva pare că aveți un deja-vu atunci când ajungeți la complexul Măldărești să știți că aici s-au turnat scene din filmele „Iancu Jianu” sau „Drumul oaselor” și tocmai „ați trezit” haiducul din ADN.
Program de vizitare:
marți-duminucă 10,00 – 18,00, luni închis. Intrare: 10 lei/ adulți, 7 lei/ pensionari.„ SURSA
IAȘI MAGIC: Terapie prin sunet de handpan pe Bd. Ștefan cel Mare şi Sfânt
INSIDER: „Atmosferă magică pe Bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt din Iași.
Unii cred că instrumentul pare futurist, alţii îl clasifică ca arhaic de parcă s-a simţit – cumva întotdeauna ca a existat dintotdeauna. De fapt handpanul este încă un instrument foarte tânăr. Termenul „handpan” a apărut în mod explicit pentru prima dată în urmă cu aproximativ 15 ani. Astăzi, mai mult de 400 de constructori de handpan au intrat pe piață și oferă instrumente care variază foarte mult ca material, tehnici de fabricaţie, formă, sunet şi calitate.
Numărul de câmpuri sonore aranjate în jurul câmpului sonor central poate varia de la producător la producător sau de la model la model – la fel ca şi dimensiunea şi forma specifică a acestor câmpuri. Diferitele tehnici de fabricaţie pot avea ca rezultat caractere sonore diferite, dar ceea ce toate instrumentele au în comun este sunetul excepţional de armonios, liniştitor, uneori oarecum mistic, care este creat atunci când se aude sunetul handpan, direct prin atingere cu mâinile. Utilizat la terapia prin sunet, handpan-ului poate fi folosit pentru a ajuta la curățarea blocărilor energetice și pentru a echilibra chakrele, a crea propriul spațiu de meditație și pentru a ajuta la activarea vindecării interioare.
Forma de bază a unui handpan constă din două semi-cochili metalice lipite împreună, un câmp de ton central (numit Ding) înconjurat de un cerc de cel puţin şapte câmpuri de ton pe partea superioară şi o deschidere în partea de jos (numită Gu). Diferenţele dintre producători includ materialele utilizate, procesele de fabricaţie a formelor brute, modelarea câmpurilor de ton şi metodele de acordare.
Termenul handpan a apărut pentru prima dată online în toamna anului 2007 pe site-ul web al producătorului american de oțeluri Pantheon Steel. A fost folosit pentru a descrie propria dezvoltare a unui nou instrument care a fost lansat ca alternativă la Hang.
Handpan a devenit un termen necesar şi înţeles universal, deoarece PANArt înregistrase numele Hang ca marcă comercială pentru instrumentele sale muzicale. A început chiar să depună cauze legale împotriva altor producători. Cu toate acestea, în aproape toate punctele de vedere, aceste cazuri nu au avut succes, deoarece forma fizică a instrumentului nu era protejată de dreptul internațional al brevetelor.
Primele cinci instrumente care sunt incluse în general de termenul handpan au fost Caisa de Kaisos Steel Drums (Germania, 2007), BElls de BEllart (Spania, 2009), Halo de Pantheon Steel (SUA, 2009) și Spacedrum de Metal Sounds (Franţa)., 2009).
Un termen alternativ folosit de unii constructori şi instrumentiști este pantam. Se spune că este o combinaţie a cuvintelor pan și ghatam, două instrumente care au influențat crearea Hang. Inițial, acest termen a fost un nume alternativ pentru Hang în Israel.
Unii muzicieni ţin şi cântă cu handpan-uri vertical, dar de obicei sunt aşezaţi orizontal în poală sau pe un suport special. Şi apoi, practic, puteţi începe! Practic, puteţi cânta fără cunoştinţe de muzică sau orice alt fundal muzical. Chiar dacă, desigur, există tehnici diferite şi modele de ritm mai simple şi mai dificile care pot fi învăţate când se cântă la handpan, atractivitatea acestui instrument se datorează, într-o anumită măsură, intuitivităţii cu care este posibil să înveţi. Prețurile variază funcție de complexitate, în România le puteți găsi de la 100 lei până peste 11.000 lei.” DETALII
ZIMBRON: Transformer ARO 241, urmașul robotizat amintește de Fabrica Mecanică Muscel închisă acum 20 de ani!
INSIDER: „Pentru că s-au împlinit 50 de ani de la fabricarea primului ARO, Adrian Milea, artist, membru al Cenaclului de Arte Plastice „I.D. Negulici”, a realizat un robot pornind de la brand-ul ARO și care a fost expus de Ziua Copilului în fața Primăriei Câmpulung pentru urmașii constructorilor de mașini din Muscel. Concepția robotului „TRANSFORMER ARO, ZIMBRON” a fost ghidată de forma elementelor de caroserie și atuul forte al atributului „Zimbrul Carpaților” (artistul are dreptul de autor asupra denumirii „ZIMBRON”).
Modelul care a constituit baza de inspirație a fost ale ARO 241, unul dintre primele modele fabricate în serie începând cu anul 1972 la Uzina Mecanică Muscel. Animatronica robotul este de tip mecanic cu forța motrice generată electric ceea ce permite rotirea capulul cu 360 grade în sincronizare cu alarma și aprinderea intermitentă a farurilor. D asemenea bustul și membrele superioare sunt angrenate în mișcare repetitivă stânga – dreapta ceea ce conferă robotului ritmul de dans. SURSA
N..R.: „ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în 1957 şi a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989, 90% din producție a fost exportată). Fabrica a fost închisă acum 20 de ani.” DETALII
STATUIA LIBERTĂȚII, PRAHOVA: Unică în Europa de Est, dar mai mică de 30 de ori decât originala din New York!
INSIDER: „Statuia Libertății a fost construită de un localnic născut în Boldeşti-Scăeni, județul Prahova, situată la aproximativ 15 kilometri de Ploieşti. Cristian Bălan trăieşte în Statele Unite de trei decenii, dar a vrut ca și orașul natal să fie vegheat de Zeita Libertății. Una mult mai mică decât cea originală, ce-i drept, şi care stă nu într-un port, ci lângă o cale ferată şi o stație de autobuz.
Statuia Libertății ibertăţii din Boldeşti-Scăeni este făcută dintr-un amestec de polimeri şi fibră de sticlă, pe schelet metalic, întreaga construcţie, care are 2,8 metri înălţime, cântărește 20 de kilograme și este de 30 de ori mai mică decât cea din New York.
Pentru ca Libertatea să nu fie doborâtă de vânt a fost „umplută” cu beton. Cu soclu cu tot atinge aproximativ şase metri de la sol. Este însă singura copie statuii americane din estul Europei, existând numeroase alte copii în Europa occidentală şi în restul lumii.
Monumentul din Prahova are culoarea verde şi este vopsită cu un amestec de culori pe bază de ulei, având nevoie de întreţinere la 2-3 ani. Realizarea statuii l-a costat 14.000 de lei, cheltuiala fiind suportată din pensia sa, după cum a precizat artistul Cristian Petru Bălan la momentul dezvelirii acesteia, acum 9 ani..
Amplasarea copiei Statuii Libertății în Boldeşti-Scăeni nu este întâmplătoare. Aici, spune autorul monumentului, s-au întâlnit Gustave Eiffel, cel care a construit suportul Statuii Libertății din New York, şi inginerul român Gheorghe Pänculescu, cel care a ajutat la ridicarea monumentului.”
ARHIVĂ: SUB OCUPAŢIE: Ronald Reagan, patronul spiritual de la Evidenţa Populaţiei din Ploieşti?! OXXO SLOBOZIA: Turnul Eiffel și ferma Southfork din Dallas în Paradisul Pierdut al lui Hermes de România
HAPPYMETER: Kinder măsoară fericirea copiilor la Art Safari Kids. Părinților li se ridică părul pe spate!
INSIDER: „Imediat cum am urcat la primul etaj de la Art Safari Kids am fost luați în primire de către cineva de la Kinder care ne-a prezentat PicniKinder „O aventură pentru toată familia” și m-a întrebat dacă sunt de acord ca și copilul meu să participe.
Am primit un carton pe care trebuia să-l completăm cu trei stickere după efectuarea a trei activități. Eu ezitam să-mi dau ok pentru că din „backstage” se auzeau chirăieli de copii precum în filmele cu tortură. De fapt după prima activitate când trebuia să deseneze cu ajutorul unuia șablon și să coloreze un animal, mergeam împreună cu progenitura să-i fie măsurat gradul de fericire cu un Happymeter. Copiii erau încurajați să țipe din toate puterile în fața unui microfon timp de câteva secunde. „Mai tare, mai tare și mai tare!” Copii primeau stckerul fericiți, iar părinții ieșeau coafați gratuit cu părul măciucă! Urma a treia activitate cu rezolvarea unui puzzle cam prea complicat chiar dacă între timp îți venise inima la loc. La sfârșit copilul primește drept premiu o hartă de colorat. Art Safari Kids, 01-05 iunie 2023 – Palatul Dacia-România, str. Lipscani nr.18. Program 12-21.
METROREX: Porți Deschise de Ziua Copiilor. Depoul Străulești, Muzeul Metroului și foto în cabina mecanicului!
INSIDER: „Anul acesta de 1 iunie, Metrorex și-a deschis porțile invitând 50 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani (însoţiţi de adulți) în Depoul Străuleşti şi la Muzeul Metroului. Pentru înscriere, trebuia trimis un mail cu un desen cu tematica „Cum se vede noua Magistrală6, prin ochii de copil?” Vizita a cuprins și o sesiune de poze în cabina mecanicului. Copiii au primit o insignă „I 💚 M6”, baloane verzi în culoarea magistralei M4 și o morișcă pentru măsurarea „intensității curentului” în tren (poate chiar ar trebui instalate niște eoliene pentru un plus de energie!).
Noua Magistrală M6 asigură legătura rețelei de metrou a Capitalei cu Aeroportul Internațional Otopeni – Henri Coandă. Magistrala M6 va avea o lungime de 14,2 kilometri şi 12 staţii de metrou: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroportul Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, lon I.C. Brătianu şi Aeroportul Otopeni.
Vestibulul staţiei Aeroportul Otopeni va fi iluminat natural prin utilizarea de cupole structurale din sticlă. Se preconizează inaugurarea in n anul 2027 și magistrala M6 va avea culoarea lila.
Depoul Străuleşti se află în vecinătatea lacului Străuleşti şi este racordat la sud-est printr-o galerie de legătură la staţia de metrou Străuleşti. Are o lungime de 170 m şi 13 linii. Depoul Străuleşti va deservi şi viitoarele trenuri care vor circula pe Magistrala 6 (1 Mai – Otopeni).”
N.R.: Muzeul Metroului. În noiembrie 2019, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la inaugurarea primului tronson al metroului din București, Timpuri Noi – Semănătoarea, în incinta statiei s-a deschis un mini-muzeu. Acesta este situat în afara stației propriu-zise înspre ieșirea A si conține diferite obiecte „memorabilie” ale metroului, printre care machete ale trenurilor BM2 si BM3 și toate tipurile de validatoare vechi. Nu s-a efectuat niciun fel de promovare a acestuia.”
ARHIVĂ: PORŢI DESCHISE: Munca nevăzută a hobbiţilor de la metrou. Cum arată puntea de comandă?
SOCATA ȘOCATĂ: Lipsa diacriticelor naște monștri
INSIDER 1: „Lipsa diacriticelor naște monștri. Și nu, nu e Google Translate de vină, ci cei care scriu fără diacritice.”
INSIDER 2: „Google poate să facă o traducere scrisă corect gramatical doar până la un punct – expresiile/ sintagmele unei limbi vorbite pe orice continent şi în oricare țară, nu pot fi interpretate corect după cerinţa expeditorului, de aceea mulți cad în această capcană – scriu ca și cum ar fi englezi, dar ei de fapt sunt engleji*.
INSIDER 3: „Elderflower cordial în engleză și Holunderblütensirup în germană” SURSA
N.R.: socată, socate (subst. fem) = Băutură răcoritoare preparată din flori de soc, zahăr, lămâie şi apă.
șocată, şocate (subst. fem.) = Persoană care a suferit un şoc
ARHIVĂ: BĂILEŞTI: Cozonaci cu „rahat de taur” aveţi? OXXO IGIENĂ: Domestos doar parfumează microbii morţi? OXXO REGHIN: Blagoslovirea de plecare „In God We Speed”, în traducere literară „Drum bun şi cale bătută”?!
PRAHOVA: Și Waze știe drumul până la „Stejarul de la Goruna” care ne veghează de jumătate de mileniu!
INSIDER: „Știai de acest stejar (gorun) în vârstă de jumătate de mileniu? A fost atestat documentar în anul 1490, pe vremea domnitorului Vlad Călugărul.
Este mai puțin cunoscut în istorie, dar cu rude celebre – a fost fiul lui Vlad Dracul și frate de tată cu Vlad Țepeș
Stejarul secular se află în Cocorăștii Mislii, la circa 30 de minute de Ploiești. Am mers din București pe A3, apoi am intrat pe DN1 și cam într-un kilometru am făcut dreapta.
Dacă pui pe Waze „Stejarul de la Goruna”, parchezi fix lângă el. Drumul este asfaltat, în condiții foarte bune.
Gorunul este situat într-o mică poieniță, cu câteva foișoare acoperite cu mese și băncuțe, numai bune pentru un picnic. În josul poienii curge un pârâu, iar păsărelele dau un adevărat concert, e o bucurie să le asculți!
Am mers apoi cu mașina până unde se termină asfaltul și am mai făcut o plimbare prin pădure, poienițe și pe drumul forestier. Am cules soc, căci era din plin. Nu mai zic de miros! Se împletea cu aroma florilor de salcâm și nu te mai săturai să inspiri adânc! Acum socata așteaptă cuminte pe balcon, în borcan, la soare.” SURSA
ATATURK FOREVER: Primul loc pe care îl vizitează un turc în Romănia. Pace acasă, pace în lume!
INSIDER: „În piațeta din fața teatrului Odeon, din București pe Calea Victoriei, pe artera al cărei nume vine de la victoria contra turcilor, e plasat un bust al lui Mustafa Kemal Atatürk (n. 1881, Salonic, Imperiul Otoman – d. 10 noiembrie 1938, Beşiktaş (d), Turcia) a fost un militar şi politician turc, născut în Macedonia, fondatorul şi primul președinte al Republicii Turcia ales de Marea Adunare Națională a Turciei pe 29 octombrie 1923. În 1934 Parlamentul i-a atribuit supranumele de Atatürk (Părintele Turcilor) pentru rolul său esenţial în construcţia noului stat turc, aplicând un set revoluţionar de reforme al căror scop a fost modernizarea vieții sociale, economice, politice şi culturale.
Statuia, care il reprezintă pe Ataturk, a fost dezvelită în anul 1998 de președintele Turciei, Suleyman Demirel, care a efectuat o vizită oficială în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu.
În partea de jos a soclului este înscris în turcă și română sloganul unui „Tată” de acum 100 de ani: „Yurtta Baris Dunyada Baris Pace în țară pace în lume”
BUCHAREST TECH WEEK: Ajutorul de chelner T8 plânge virtual când i se termină bateria!
INSIDER: „La Bucharest Tech Week 2023 de la Romexpo pe lângă mașini și biciclete electrice, telefoane, imprimante 3D, VR și alte gadgetzele mai mult sau mai puțin răsuflate pentru un vizitator am întâlnit chelnerul T8 de la ebot.ro Preocupați de distanța pe care ar parcurge-o un chelner de 1000 de metri (?!) pe zi într-un restaurant de 200 mp cu 10 mese în care ar servi 100 de persoane, se făleau cu realizarea lor.
T8 – Mereu zâmbitor şi amabil: Ajutorul care nu obosește să care în locul angajatului, nu contează cați kilometri face zilnic, după o reîncărcare poate porni din nou la drum fară să simtă stres sau oboseală! Amabil, rapid, descurcăreţ, poate ajuta la livrarea până la trei comenzi într-un singur drum chiar şi într-o locaţie aglomerată, nu are nevoie decât de un spațiu de 55cm să treacă către ţelul lui!
Pentru a nu le sări cineva în cap adaugă faptul că interacţiunea cu clientul este în continuare făcută de om, roboțelul fiind doar ajutor.
Cei de la stand au încercat și o demonstrație pentru vizitatori dorind să arate ce se întâmplă dacă i se pune piedică lui T8. După ce au butonat un pic ecranul, a început demonstrația. T8 a mers câțiva cm (deși toată lumea se strânsese să-i facă loc!) și s-a oprit. I s-au umplut ochii de „lacrimi” și apoi a început „să plângă”. Musai trebuia să meargă la încărcat, înainte să leșine… Dar nu-i e foame, nu-i e sete și nici dor de codrul verde!
ARHIVĂ: BUCHAREST TECH WEEK: Festivalul cel Mare, tehnologie & inovație, din Europa Centrală și de Est „s-a reîncarnat” după doi ani de online OXXO FUMATE: „BTW vrea să pună România pe harta tehnologiei”. Nimic nou pe hârtoapele mioritice! OXXO ROYAL EXPRESS: Aţi mai auzit de „chelneri cu macaz automat”? Servirea pe şine este deliciul casei!
MNAC: Norul Negru format din 35.000 de fluturi care bântuie planeta din 2007, s-a oprit la Casa Poporului în Sala de Marmură!
INSIDER: „Nor negru 2007. 35.000 de fluturi de hârtie lipiți pe pereţi şi tavan. Dimensiuni variabile (instalație site-specific)
În 1515, Albrecht Dürer şi-a creat renumitul Rinocer ca răspuns la o stranie întâlnire: primul rinocer din Antichitate care a călătorit pe continentul european. Însă Dürer nu văzuse niciodată animalul înfăţişat. Ganda, după numele său gujarati, s-a înecat înainte de a ajunge la destinație.
Călătoria sa în jurul lumii a cartografiat o traiectorie geopolitică şi ne-a reamintit că poveştile mai puțin cunoscute despre exploatare şi violenţă au eclipsat istoriile explorării şi descoperirii. Interacționând cu alte opere de ficțiune, cum ar fi piesa de teatru absurd a lui Eugène Ionesco intitulată Rinocerii, bienala urmăreşte poveştile inspirate de Ganda, recuperând jocul creativ al ştiinţei şi artei într-o lume confuză marcată de transformări ale mediului şi societăţii.
Norul negru al lui Carlos Amorales bântuie planeta noastra din 2007, nu doar în spațiile de artă, ci și dincolo de ele.
În urma instalărilor sale, a fost văzut într-o versiune adaptată în case private, magazine de modă şi branduri, ba chiar pe pielea umană. Norul negru îşi are originea în imagini de vis ale spațiilor boltite pline de roiuri de fluturi şi şi-a motivat materializarea în hârtie şi instalație, ocupând mai întâi întregul atelier al artistului. Începând cu acest moment inițial, lucrarea a fost ambalată şi trimisă pentru a fi expusă într-o galerie de artă, apoi în contextul unui târg de artă, un muzeu, casa unui colecționar, iar în final, într-o fostă biserică. Lucrarea a fost instalată utilizând integral încăperile, atât în spațiul public, cât şi în cel privat, fără a face distincții, ajustându-se la condiţiile arhitecturale, precum aici, în Sala de Marmură situată în fosta Casă a Poporului, sediu al unui regim opresiv.
Norul Negru nu este doar materializarea unei fantasme visate şi a unui mit care se răspândeşte pe tot globul, cum ar fi povestea Gandei şi reprezentarea sa de către Dürer. Ca satelit al Bienalei Art Encounters de la Timişoara, unde Norul Negru a ocupat un tramvai care circulă acum prin oraş, el este şi o manifestare sublimă a monstruozităților. Dincolo de ceea ce putem intelege nol, oamenii, prin oricare dintre simțurile şi ştiinţele noastre, este tocmai această dimensiune bântuitoare în interiorul căreia arta se transformă într-o ficțiune înfricoşător de reală.”
Norul va rămâne în Camera de Marmură la Muzeul Național de Artă Contemporană până pe 1 noiembrie 2023. Adresa: MNAC – PALATUL PARLAMENTULUI Str. Izvor 2-4, Aripa E4. Program: miercuri – duminică 11-19. Bilete: 24 lei/ adulți, 12 lei/ pensionari, 6 lei/ elevi și studenți.” DETALII
ARHIVĂ: MNAC: Colecția de artă Renault este prezentată pentru prima dată în România! OXXO MNAC: „Până să ajungi la muzeu, trebuie să treci un lac adânc și câteva sute de gropi, dar le poți declara opere protejate de artă stradală contemporană!” OXXO VIITORUL NOSTALGIEI: „Oare ce-i lipseşte MNAC pentru ca vizitatorii să-i treacă pragul mai des?”
INDUSTRIA DE VIDEOCHAT, ROMÂNIA: Export de material genetic aspectuos. 5000 de firme, 400.000 remunerați & 40% din piața mondială!
INSIDER: „Oficial, există 5.000 de firme de videochat, care produc conținut în principal pentru 4 site-uri mari ale unor afaceriști de afară, de unde le vin 99% din încasări. 400.000 de persoane din România sunt angrenate în fenomen.
Deja putem spune că prostituția online a luat proporții sociologice și ca are un impact demografic, pe care nimeni nu îl ia în discuție, mărginindu-se doar la discuția despre bani și cum poate încasa statul ceva. Pentru punere în perspectivă, într-un an în România se nasc doar 171.000 de copii.
Deci nici jumătate din câte așa zise „lucrătoare sexuale” există, fără a mai număra pe cele care au „trecut la următorul nivel”, pentru a lucra în „saloane de masaj erotic”, ca „escorte”, țiitoare ale unor pensionari generoși din Italia și alte țări, sau direct prostituate în bordelurile din țară și străinătate.
Poate aceste femei care, iată, ar putea rezolva criza existențială a României, sunt scoase de pe făgașul normal al unei relații de iubire și respect cu băieți de vârsta lor, cu care să întemeieze familii. Pragmatic vorbind, materialul genetic cel mai aspectuos e vândut la export și irosit în singurii ani de fertilitate ai tinereții, probabil vânate de proxeneții digitali încă de pe băncile liceului. Ei vor spune că e o „meserie ca oricare alta” și că pot avea și „cariera” și familie. Dar e puțin probabil. Sumele cu care sunt ademenite sunt mari comparativ cu salariile românești. Instantaneu, fără nicio pregătire, intră într-o zonă care le pune peste cei mai mulți parteneri potențiali de vârsta lor.
Teoretic, ar fi eligibile pentru unii de mare succes, dar de ce ar alege aceia o prostituată să le fie soție și mama copiilor, când au prin statutul lor multe alte opțiuni? Deci amăgirea banilor și falsul statut de vedetă aduce aceste sute de mii într-un impas neașteptat: pentru cine le-ar vrea, sunt inaccesibile, cine și le-ar permite, nu le vrea. Rezultă o întreagă generație condamnată să trăiască într-o vitrină de unde o văd mulți dar n-o cumpăra nimeni, o colivie de cristal cu leduri unde viața se consumă steril și degradant în compania unor jucarii de plastic, repetând ore în șir din nou și din nou aceleași gesturi în preajma unor orificii în fața lentilei unei camere web. Vânzarea la export a femeii românce e un fenomen mult mai grav decât tăierea pădurilor. Totuși, nu știu să existe măcar un ONG feminist pe această temă, nu mai zic de luarea lui in discuție de către vreun partid naționalist sau de alt fel.
Sau de către așa zisul Minister al Familiei, condus de Gabriela Firea, care își pune problema separării copiilor din familiile existente, nu și de ce nu apar cele inexistente.” SURSA
N.R.: ANAF a realizat un ghid prin care persoanele care activează în industria de videochat pot afla cum să își declare veniturile și să plătească impozitele la stat. ZIARUL FINANCIAR
Dintr-o activitate de nişă în anii 2000, industria românească de videochat a ajuns să reprezinte „până la 40% din piaţa mondială”, într-o țară cunoscută pentru viteza conexiunii la Internet.
Venitul femeilor care practică videochat poate ajunge la 8.000 de euro net pe lună sau mai mult, în timp ce salariul mediu este de doar 800 de euro în România.” DETALII
ARHIVĂ: CLUJ: În fața bibliotecii Universității de Medicină și Farmacie un banner te învață cum să-ți plătești chiria! OXXO RELAXARE: Şi bătut şi cu banii luaţi. Doar bătut! OXXO TERAPII: Saloanele de masaj erotic fură din clienţii centrelor medicale. Colaborare sau concurenţă?
CONFESIUNILE UNUI SAMURAI: După Taina Botezului, Hiroyuki Tagawa a primit numele Pantelimon
INSIDER: „„Adâncurile pe care le-am găsit în credința ortodoxă nu sunt nicăieri altundeva. Nu e ușor să devii ortodox, având în vedere câte conflicte religioase sunt în lume.
Accept ca un adevărat războinic japonez!”, a mărturisit Hiroyuki Tagawa, după Taina Botezului.
Cary-Hiroyuki Tagawa a primit botezul ortodox, pe numele Pantelimon.
Hiroyuki Tagawa -Pantelimon este cunoscut pentru rolurile din filmele Ultimul Împărat” de Bernardo Bertolucci, sau din seria,,Mortal Kombat”. Tagawa joacă, de asemenea, rolul shogunului Tokugawa Tsunayoshi în filmul „.47 Ronin”, cu Keanu Reeves în rolul principal. Dar filmul ce descrie traseul spiritual al lui Tagawa este „lerey-san”, tradus la noi ,,Confesiunile unui samurai”. Scenariul descrie drumul spre credință al unui samurai japonez, angajat de Yakuza, care în final ajunge preot într-un sat din Rusia, confruntându-se aici cu alte forme ale răului.” SURSA
MUZEUL DE LA ȘOSEA: Casa unui țăran gorjean strămutată în anul 1908 într-o sală special proiectată
INSIDER: „Știați că în Muzeul Țăranului Român există o montată o casă țărănească din zona Gorjului, Casa Mogoș?
În timpul deplasărilor sale prin ţară, Alexandru Tzigara-Samurcaş descoperă casa unui țăran gorjean, pe nume Antonie Mogoş, tocmai când acesta era pe punctul de a o demola și a construi o alta nouă, din cărămidă, în locul ei.
Intuindu-i exact valoarea şi importanța artistică şi patrimonială pentru demersul muzeografic de care era atât de preocupat, Samurcaș nu va ezita nici o clipă până nu-şi va vedea visul împlinit. Va lua parte la toate formalitățile de cumpărare a acestei case, apoi de demontare, transport şi repunere în valoare în sala special proiectată pentru ea în cadrul Muzeului Național de la Bucureşti. Lucrările au fost finalizate în ianuarie 1908. Să amplasezi o casă într-o altă casă era o acţiune temerară şi plină de originalitate. În 1906, în ţară, gestul său era catalogat, ca o apucătură”, dar în bibliografia europeană de specialitate a epocii, „casa aceasta lucrată toată în lemn” era considerată ,,altarul pergamic al artei româneşti”. FOTO 4 – M.S. Regina Maria vizitând Muzeul, la 10 noiembrie 1931, impreună cu Alexandru Tzigara-Samurcas. Fotografie realizata in pridvorul casei lui Antonie Mogoș.
În 1953, „Muzeul de la Șosea” se va desființa pentru a face loc Muzeului P.C.R.. Casa lui Antonie Mogoş va fi demontată şi amplasată în aer liber la Muzeul Satului.
În 2003, după 50 de ani, Casa Mogoş a revenit la Muzeul Ţăranului Român, în expunerea permanentă intitulată „Casa-n casă”.
N.R.: Alexandru Tzigara-Samurcas (n. 23 martie 1872-1 aprilie 1952) a fost istoric de artă, etnograf, muzeolog şi jurnalist cultural român. Tzigara a fost membru al societății literare Junimea, deținând funcții la Școala Naţională de Arte Plastice, la Universitatea din București și, în cele din urmă, la Universitatea din Cernăuţi. În timpul tinereţii, a fost secretar al regelui Carol I. Apropiat de familia regală, a lucrat şi ca director al Fundației Universitare Carol I, unde a înfiintat o mare colecție de diapozitive pe sticlă. Tzigara a atins faima în 1906 ca fondator al „Muzeului Național”, nucleul actualului Muzeu al Țăranului Român, însă a fost implicat şi în amenajarea şi păstrarea fondului de artă Theodor Aman.
„Neapărat că nu toate casele sunt la fel cu a lui Mogoş; eu cel puțin nu mai cunosc o alta atât de mândră. (…) Întreg pridvorul are fruntarele sculptate şi între ele stâlpi admirabili ca proporție și ornamentație. Şi uşile toate sunt sculptate. Caracteristică mai este şi mica intrare dinaintea scării. E o miniatură a porților mari cu frumoasele lor arcuri. Ca proporție e de asemeni foarte fericită, deși e concepută şi executată de Antonie Mogoş fără alt model, ci din propria sa concepție. Ea e în adevăr operă de artist. Și poate că este conştient de însemnătatea lucrării sale meşterul Antonie, căci a semnat și datat opera sa. Pe fruntar se vede săpată următoarea inscripție, atât de asemănătoare cu signaturile clasice ale marilor artişti:,,187 şi cinci făcut Antonie Mogoş”. Data mai e repetată și în alte părți ale fruntarului, chiar pe uşi. Pe ştepanul porții care se află la curte se vedea monograma A.M. şi anul 1879. A lucrat deci la casa sa de la 1875 şi până la 1879. Căci Mogoş singur a tăiat stejarii cei mari din pădure, el a cioplit din ei bârnele cele groase și lungi de 10 metri, şi tot el pe urmă i-a încrestat cu motive aşa de alese. Azi atât scumpetea materialului cât şi lipsa de timp nu mai permit ridicarea unor asemenea case. Ele se înlocuiesc cu altele de cărămizi, după cum a făcut și Mogos.”
Antonie Mogoş s-a născut în 1835, ca fiu al lui Neculai și al Păunei din Bălăceşti-Ceauru, Gorj. Nu a făcut armata, fiind copil de văduvă, scutit ca susținător al familiei, şi nu a participat la Războiul de Independență. A avut 8 copii de la două neveste, dintre care 4 au murit. A fost deopotrivă gospodar, artist lemnar, meşter de case, paracliser şi cântăreţ în biserică. Şi-a construit casa cu mâinile sale în trei ani şi a dorit să fie cea mai frumoasă din sat. Viața sa până la vârsta de 70 de ani s-a circumscris satului natal, singura sa ieşire fiind la Bucureşti. El a demontat casa şi apoi a reconstruit-o în sala de la Muzeul Național (Muzeul de la Şosea”).
Adresa: Şoseaua Kiseleff Nr. 3, Sector 1, Bucureşti. Program Miercuri – Duminică: 10.00 – 18.00. Bilete intrare: 12 lei/ adulți, 6 lei/ pensionari, 3 lei/ elevi, studenți.” DETALII
MĂNĂSTIREA PLUMBUITA: 450 de ani de la prima tiparniță din București
INSIDER: 4️⃣5️⃣0️⃣ de ani de la prima tiparniță din București
📖 În cartierul Colentina, aflat în zona de nord-est a capitalei, se află mănăstirea Plumbuita, monument de arhitectură din secolele XVI-XVII.
📖 Lăcașul a început să fie ridicat în 1560, în timpul domniei lui Petru Vodă cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul şi al doamnei Chiajna. Construcția va fi terminata de succesorii săi: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) și Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). În 1585, acesta închină aşezământul mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos.
📖 Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. O legendă spune că numele vine de la faptul că Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperişul de plumb al mănăstirii. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaş care a avut loc sub zidurile mănăstirii a fost atât de aprigă încât mulţimea de ghiulele căzute pe acoperişul bisericii, topindu-se, a dat acoperişului un luciu de plumb.
📖 Mănăstirea devine un monument de referinţă pentru istoria culturală a Bucureştiului începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea.
Astfel, în 1573 se înfiinţează aici prima tiparniţă din Bucureşti, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea şi a soţiei sale, Ecaterina Salvarezzo.
📖 Aceasta este a treia tiparniţă înfiinţată în Ţara Românească, după cea a ieromonahului Macarie, înființată în 1508 la mănăstirea Dealu de Radu cel Mare și după cea întemeiată în 1544 sub Radu Paisie (1535-1545) la Târgoviște, condusă de logofătul Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi.
📖 În 1582 apar aici primele cărţi tipărite în Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire (din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Naţională din Sofia), sub îndrumarea monahului Lavrentie și a ucenicului Iovan.
📖 Astăzi, mănăstirea Plumbuita este un cunoscut și apreciat centru monahal, un loc de rugăciune și liniște. Mănăstirea are o obște care se află sub oblăduirea duhovnicească a părintelui protosinghel Justin Bulimar.” SURSA
CLISMA CU FUM: ‘Tratamentul olandez”, panaceu universal până în sec. al XIX-lea.
INSIDER: „Stai așa câteodată și te gândești cum spanac de a rezistat specia asta umană de-a lungul timpului. Nu, serios! La cât de proastă e majoritatea, ar fi trebuit să fim de multă vreme pe urmele păsărilor Dodo, ale dinozaurilor și a altor animale cu bun simț care au dispărut, nu au rămas ca să se facă de râs pe planetă. Uite, spre exemplu, azi vom vorbi despre medicina europeană. Mai exact, despre un tratament care era folosit mai pentru orice, ca și luatul de sânge, începând cu secolul al XVIII-lea.
Pe la vremea aia, adică începutul anilor 1700, era rupere cu fumatul în Europa. Nu doar că era modă, nuuuu! Tutunul era panaceu. Orice se trata cu tutun. Erai răcit? Pac, un pachet de țigări! Călcai pe o piatră ascuțită? Pac, cinci țigări și o rezolvai. Te lăsau plămânii, rinichii, stomacul, vezica, scufița? Băgai tutun, că ăsta nu dădea greș. Ideea e că inclusiv medicilor chirurgi și asistenților li se recomanda să fumeze în sălile de operații pentru a masca mirosurile. Ei, cum e să te opereze unul cu țigara în colțul gurii? În fine. Întrebarea este ce făceai când chiar nu mai putea băga tutun? Și aici vine relatarea de azi.
Undeva pe la începutul secolul al XVIII-lea, un doctor al cărui nume s-a pierdut a avut ideea de a băga cât mai mult tutun într-un om ca să îl facă bine. Și cum pe gură nu mai intra, s-a orientat tipul spre alt orificiu, undeva mai în spate jos. Așa a apărut clisma cu fum de tutun. Daaa, ați auzit bine. Era bună la orice. Pentru hernie, pentru dureri de cap, pentru probleme cu plămânii, crampe, răceală, amețeli, impotență, guturai… tot ce trebuia să faci era să bagi niște fum în… dos.
Asta o rezolva un medic specialist, expert în știință și tehnică, individ care venea, îți introducea o țeavă sau un tub… unde trebuie, apoi sufla fum acolo. În acest fel ingenios, nu doar că deveneai o narghilea cu suflet, ba puteai da și tonul unor distracții de zile mari, căci pârțuri cu fum chiar nu mai văzuse nimeni până la tine. Dragon scria pe tine, deși nu scoteai flăcări chiar pe nara pe care îți imaginai tu. Important însă era să te faci bine.
În sensul ăsta, veți rămâne uimiți de relatările vremii. Așa tare a prins clisma cu fum, căci nu doar că a fost tratament universal până în secolul al XIX-lea, ba a și devenit cunoscută ca tratamentul olandez (se pare că ăștia au o boală cu fumatul). Olandezii o considerau metoda perfectă de a resuscita persoanele înecate. Cică numai în 1802 au fost readuse în simțiri 990 de victime ale înecului, asta numai în Amsterdam, băgându-le fum în rect. Câțiva ani mai târziu, s-a descoperit că tratamentul amintit vindecă și holera. Francezii au fost primii care au preluat moda. Englezii după aia. Germanii, italienii, spaniolii au urmat la scurtă vreme. Rupere era. Toată lumea făcea din astea. Iată că și expresia „a-i sufla unuia în cur”, adică a sta după toanele lui, pleacă de la un fapt real.
Distracția a început să se fâsâie, pardon de expresie, în 1811, atunci când medicul britanic, Sir Benjamin Brodie, demonstra că nicotina nu doar că e o otravă, ba face rău și la circulație, la inimă și la alte cele. Evident că a mai existat și o rezistență, gen nu ne otrăviți pe noi cu știința voastră și cu 5G-ul, dar până la urmă tot s-a terminat.
Omenirea a avansat din punct de vedere științific și tehnic, iar clisma cu fum a fost înlocuită de aia cu supă de pui sau alte lichide calde și hrănitoare. Nu știm dacă supa avea și morcovi întregi, dar imediat cum aflăm vă spunem și vouă. Asta a fost scurta și tumultoasa istorie a clismei cu fum de tutun.” SURSA
N.R.: Clisma cu fum de tutun era realizată cu ajutorul unei truse medicale care conținea o pereche de foale (cameră cu burduf) şi nişte furtunuri. Dispozitivul a fost aprobat de către Royal Humane Society din Londra. DETALII
MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN: „Patrimoniul lui Ivan Patzaichin”
INSIDER: „Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a organizat ieri 24 mai, în sala Tancred Bănăţeanu a Muzeului Național al Ţăranului Român, vernisajul care a deschis expoziția „Patrimoniul lui Ivan Patzaichin”.
Concepută de Teodor Frolu, partenerul lui Ivan și co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expoziția multimedia revizitează fragmente din parcursul marelui campion olimpic şi mondial la canoe, Ivan Patzaichin. Campionul inspirat de patrimoniul cultural şi natural de acasă, din Delta Dunării, Ivan Patzaichin, a inspirat la rândul său un ecosistem întreg de creatori şi experți din diferite domenii care, în ultima decadă, au colaborat şi creat într-un efort comun de a utiliza arta în comunicarea de mesaje publice esențiale despre mediu, natură şi societate.
Expoziţia prezintă și o Columnă a lui Ivan de Virgil Scripcariu – structură metalică, din inox, cu un stålp central având montate 51 pagăi, inscripționate toate competițile la care Ivan s-a aflat pe podium in cariera sa sportivă, cât şi lista tuturor sportivilor campioni la caiac-canoe, originari din deltä. Element principal al ansamblului memorial, Columna lui Ivan este simbolul vizibil din orice punct al Falezei din Tulcea ce îi poartă numele.
Deschisă până pe 6 august la Muzeul Țăranului, expoziția prezintă obiecte personale ale marelui sportiv: canoe, celebra pagaie ruptă, medalii, distincții, pagaia cu autograf (realizată în dublu exemplar in 2019, când Ivan a împlinit 70 de ani), perechea a fost oferită cadou Președintelui României, Klaus Iohannis când a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Patrimoniul lui Ivan Patzaichin reuneşte o serie de artişti şi creatori contemporani apropiați marelui sportiv.
Adresa: Șoseaua Kiseleff nr.3, București sector 1. DETALII
ARHIVĂ: TULCEA: „Columna lui Ivan”, înaltă de 20 m și 52 de pagăi marchează momentele când Ivan Patzaichin a adus faimă României dincolo de granițe OXXO OLIMPICI ŞI REPETENŢI: Potzaichin, Pitzaichin sau Putzaichin? Scrieţi PATZAICHIN de 100 de ori pe zi! OXXO DUNĂREA PLÂNGE: Ivan cel bun. Cel mai bun. Și nu numai dintre canotori.
PARKLAKE MALL: Permite accesul la shopping tuturor câinilor. Indiferent de talie, greutate sau rasă!
INSIDER: „Vești bune pentru iubitorii de animale! Începând din luna mai 2023, #ParkLake permite accesul tuturor câinilor, indiferent de talie, greutate sau rasă, cu respectarea următoarelor condiții:
⚪️ Să fie ținuți în lesă pe toată durata vizitei;
⚪️ Însoțitorii să aibă asupra lor pungi și șervețele în vederea menținerii curățeniei;
⚪️ Botnița este obligatorie pentru câinii din rase agresive;
⚪️ Accesul nu este permis în locurile de joacă, food-court și în magazine*.
*Magazinele în care se permite accesul câinilor vor fi semnalizate corespunzător. Vă așteptăm! 🐾” DETALII
N.R.: Accesul cu câini va fi permis în incinta mall-ului, cu excepția food court-ului, cinematografului, sălii de fitness şi a locurilor de joacă pentru copii. Un număr mare dintre magazinele a răspuns cu entuziasm acestei inițiative și deja sunt semnalate corespunzător. Adresa: Str. Liviu Rebreanu 4, Bucureşti sector 3.
ARHIVĂ: ITALIA: Cățeii merg cu stăpânul la supermarket, restaurant sau pe plajă OXXO ARHIVĂ:. DEZGHEŢ: În Bucureşti, câinii lăsaţi afară primesc bobiţe. La Berlin, nemţii se plimbă cu ei prin mall! OXXO BRAVO, HORNBACH: Este cățelușa lor și are voie peste tot! Azi în Timișoara, mâine în toată țara! OXXO PAZNIC LA CROITORIE: „Lucrez non-stop, mănânc puțin, nu țigări, nu alcool!” OXXO VACANŢĂ: Arest la domiciliu sau paznic non-stop? OXXO NEW YORK: Accesul câinilor la metrou este permis doar în bagaj OXXO INTERZISE: Căţeii maidanezi nu ştiu carte… Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate! OXXO BRAZILIA: Președintele țării și câinele său au semnat legea împotriva cruzimii contra animalelor. 5 ani de închisoare!
RECENSĂMÂNT IOR: Lebădă înmatriculată, strangulată cu CNP-ul de gât!
INSIDER: Parcul IOR, București sector 3. ARHIVĂ: NEPTUN: Lebedele înmatriculate, puse la slăbit. Nu mai pot mânca broscuțe grăsuțe! OXXO ETERNITATE: Familia de lebede este inseparabilă. Fidelitatea, simbol al iubirii pure! OXXO LEBĂDA NOROCOASĂ: „O victimă inocentă… Puiul a avut noroc că nu a înghiţit cârligul!”
HUMANITAS CIȘMIGIU: „Eu te-am făcut, eu te omor” de Iv cel Naiv – lansare de carte cu spectatorii legați la ochi!
INSIDER: „Primul spectacol de teatru orb (ok, lectură multisenzorială) la care merg. Așa că n-am decât poze de după!
Dar tare frumos. Chit că legat la ochi! De fapt, chiar mai bine.
Mișcător, de fapt, într-un fel nou pentru mine. Nu mi s-a întâmplat niciodată ca actorul să-mi șoptească la ureche sau actrița (cred) să-și puna capul în brațele mele. Și să nu văd nimic.
Povestea e de fapt prilejuită de o lansare: Ivcelnaiv are o carte de proza la Humanitas și aici au fost fragmente din ea. Sau cel puțin eu asa am înțeles. Sau simțit, nu mai știu exact. Pus în scenă de Adrian Ciglenean. Felicitări!” SURSA
N.R.: Sâmbătă, 20 mai, Editura Humanitas şi Citit in, laborator artistic interdisciplinar de studiu al conceptului imersiv, a transformat Libraria Humanitas de la Cimigiu într-un spaţiu în care romanul Eu te-am făcut, eu te omor de Iv cel Naiv și-a desfăşurat firul narativ şi experienţa distopică.
Timp de o oră şi jumătate, la un pas de realitate, în Arret, în mijlocul unui război între generații. Introducere de Lidia Bodea, director Editura Humanitas Spectacol-lectură cu Adrian Ciglenean, Alica Preda, Mara Bibuleac, Valentina Chiri, Mihai Dulea.Cu participarea extraordinară a lui Florin Piersic Jr. Intrarea a fost liberă, în limita locurilor disponibile.
După ce ne-a fermecat cu poezia lui, Iv cel Naiv s-a hotărât să ne umple sufletele cu frumuseţea gândurilor sale fără de rimă. Cel de-al doilea roman al lui este o poveste naivă care te va atinge mai mult decât crezi, despre un război în care probabil că lupți deja, fără să vrei sau, poate, cu bună ştiinţă.
„Eu te-am făcut, eu te omor” spune povestea locuitorilor unui orăşel în care focul mocnit al conflictului dintre tineri şi bătrâni prinde o asemenea putere, încât ajunge să ardă cu flacără, transformându-se într-un adevărat război.
Conflictul dintre generaţii există şi a existat dintotdeauna, sfâşiind cu indiferenţă ceea ce doar iubirea poate coase la loc. Şi doar naivitatea poate cotrobǎi prin tragicele sertare ale unui măcel până găseşte ceva amuzant. Doar imaginația curioasă şi inocentă a unui naiv îţi poate scoate războiul din suflet şi din minte, proiectându-l pe ecranul fantasticului, în speranţa că, astfel, oroarea conflictului dintre generaţii te va trezi înainte de a fi prea târziu.
Este un roman de război naiv scris pe mai multe voci, pentru că doar ascultând-o cu atenție pe fiecare vei putea distinge şi înţelege cât mai mult din cele 360 de grade ale adevărului. Citindu-l, cea mai mare provocare va fi să nu te aşezi în nici una dintre tabere, indiferent dacă te consideri tânăr sau bătrân. Dacă poți. Găsiţi romanul în librării şi online. Preț 49 lei. DETALII
SECTOR 1: Decor stradal cu prospect
ARHIVĂ: SECTOR 2: Mulțumim pentru textul în limba engleză de pe fiecare pubelă, dar „Empty Trash” nu se face din mouse! OXXO AVERTISMENT: Blestemul din toaletele Spitalului Militar. „În caz de nevoie, folosiţi biletul de autobuz!” OXXO PREŢUL ZILEI: Nici la WC nu scapi de TVA! Ce scrie pe factura fiscală – recoltare nevoi fiziologice?! OXXO ROMÂNIA EDUCATĂ: „Sunteţi femei, folosiți vasul de toaletă pentru pipi, nu pe jos sau pe ușă! Înaintea clipelor de ușurare, asigură-te că apa curge!” OXXO HERĂSTRĂU: Shimon Peres şi Regele Juan Carlos s-au semnat în toaletele de la Pescăruş! OXXO ORGANIZARE: La Policlinica Dorobanţi, nimeni nu mai aduce flori şi ciocolată! OXXO DISPERARE: Aduceţi capacele! Maşină urmărită prin satelitul natural al Pământului?
ROMAERO BĂNEASA: MoBU Art, prima ediție a Târgului Internațional de Artă. Expoziție în avion plus 22.000 mp!
INSIDER: „La Romaero Băneasa, MOBU Târgul Internațional de Artă Contemporană București, cea mai nouă platformă de artă contemporană din zona Europei Centrale și de Est, şi-a deschis porţile pe 19 mai pentru 10 zile. Expune împreună galerii, spații artist run, grupări de artişti independenți și artişti emergenți. 22.000 de metri pătrați la interior şi în exterior, din care 5.500 mp spaţiu expoziţional si de vânzare de artă pentru cei 200 de artişti din pictură, sculptură, fotografie, artă digitală, street art sau realitate augmentată din întreaga lume şi 40 de galerii de artă.
Mobu prezintă: Daniel Spoerri, A Moment for Eternity. O clipă pentru eternitate 120 de lucrări în valoare de 2 milioane de euro, 40 de standuri ale expozanților, Expoziția de grup Decolare / Take-Off, Expoziţia de artă augmentată de Artivive cu realitate virtuală, Etică, dragoste şi politică – Conferinţele şi evenimentele MOBU 2023 și Conferință Pascal Bruckner.
Expoziţia „,în miniatură” intitulată Tender Aerials, găzduită într-un avion recuperat (BAC 1-11, vechi avion privat, comandat pe vremuri de un dictator african care însă a uitat să il mai și „ridice”), din faţa pavilionului expozițional, aduce în prim-plan lucrările lui Harry Guttman şi Sami Briss, doi artişti români de origine evreiască asimilati de către arta internaţională. FOTO
Adresa: Bd. Ficusului nr.44, București, sector 1. Program zilnic 12:00-21:00 . Bilete: Parcare: 25 lei, 75 lei/ adulți, 50 lei/ copii, elevi, studenți, pensionari; 54 lei/ family pack. DETALII
ARHIVĂ: RAD ART FAIR: Primul târg de artă contemporană organizat în România
PIAȚA UNIRII, IAȘI: Instalația artistică „O Plimbare în Parc”, un SOS dintre ruinele din viața cotidiană!
INSIDER: „Astăzi, în Piața Unirii din Iași …
dacă treceți prin centru, să nu credeți că au început lucrările de
reabilitare ale mozaicului. Este creația artistului Cristian Rusu, „A Walk in the Park”, ce pune lupa pe ruinele vieții cotidiene, provocate inclusiv de evenimente precum cutremure și războaie.
Lucrarea va fi expusă în Piața Unirii din Iași, pe toată perioada desfășurării Romanian Creative Week , 19 – 28 mai 2023.” SURSA
N.R.: „Walk in the Park este „experiența spaţială a contactului real şi proble- matic cu ceva ce nu vedem chiar zilnic: ruinele din cotidianul nostru şi, mai nou, ruinele datorate războaielor sau ale cutremurelor. Labirintul este, pe de-o parte, unul fizic, dar el este şi în mintea noastră. Noi il creăm tot noi îl demontăm. Asta doar dacă vom şti să recompunem ceva nou din ruinele date, printre care ne plimbăm.” Cristian Rusu, 2023
Manifest of Now este o platformă critică de artă în spațiul public unde artişti invitați discută prin lucrările lor mari teme actuale.
Conform spuselor senatoarei de Iași, avocata Diana lovanovici-Șoșoacă acțiunea a costat bugetul local 1.200.000 lei.”
infoINSiDER.ro 