PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

iMapp 2018: La un secol de modernitate, manifestăm high-tech. Jos cenzura!


Tema ediției a V-a s-a concentrat asupra Centenarului Marii Uniuni a României: Albastru, Galben, Roșu. Un secol al României moderne. Cele 10 echipe finaliste care și-au prezentat lucrările la iMapp București 2018 au fost: Sila Sveta din Rusia, Go2 Productions din Canada, LosRomeras și OTUCINEMA din Spania, NullPixel din Mexic, SKG Media din China, Laboratoarele United Motion din Austria, Mindscape Studio din România, OCUBO din Portugalia, ArtZebs din Ucraina și Viziunea imposibilă din Olanda. DETALII

ARHIVA: iMAPP 2016: Cum să vopsim Casa Poporului? *** 555 DE ANI: „Bucureştenii au început să huiduie ca la filmele indiene când se rupea pelicula la cinema!”

RECORD: 3303 rățuște din 5000 s-au aliniat la start


În București, pe Dâmbovița, între Podul Hașdeu și Podul Izvor, în dreptul Parcului Izvor astăzi a avut loc Cursa Rățuștelor organizată de Rotaract pentru a schimba viața unor copii defavorizați. Oricine putea avea o rățușcă la start în schimbul unei donații de 10 lei. Astăzi s-a stabilit un record și “marea cursă a celor 5000 de rățuște din plastic” a reușit să adune 3303 bucăți. Rățușca câștigătoare a fost cea cu numărul #787. DETALII

ARHIVA: MAC-MAC: Marea cursă a celor 5.000 de răţuşte din plastic. S-au strâns doar 1.537 de donaţii! *** JOCURILE FOAMEI: 5.000 de oameni au făcut galerie în „Cursa raţelor de plastic” de pe Dâmboviţa

VERDE LA EDUCAȚIE: Nu ştii, te învăţăm; nu poţi, te ajutăm; nu vrei, te amendăm!


Lidl și Poliția Română si continuat să contribuie la educația rutieră a copiilor, pentru al șaselea an consecutiv, prin campania națională „Verde la educație pentru circulație”. Aceasta se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani și constă în lecțiile interactive de educație rutieră, organizate simultan în parcările magazinelor Lidl din întreaga țară.

„Verde la educație pentru circulație” este un proiect care își propune să aducă în atenția copiilor și părinților siguranța rutieră. Obiectivul campaniei este de a forma un comportament rutier responsabil în rândul copiilor, prin învățarea și respectarea regulilor de circulație, pentru ca pe termen lung accidentele rutiere în care sunt implicați și copii să fie reduse. În cadrul evenimentului anual, cei mici află de la reprezentanții Poliției Române ce reguli de circulație trebuie să respecte în drumul către școală, locul de joacă sau către casă, prin lecții interactive. DETALII

ARHIVA: IUNIE: În vizită la MAI: Ce vrei să te faci când vei fi mare? Miliţian pe Lotus! *** BUMERANG: “Dacă nu putem să-i prindem, măcar să-i distrăm!”. Publicitate da, patrulă ba! *** EINS, ZWEI, POLIZEI: Cum îţi zâmbeşte şarmant un poliţist călare? …Şi ce lasă în urmă! *** POLITAXI: Dacă bei alcool cheamă un „IXAT”, că te prinde „AIŢILOP”. Sau te bazezi pe „DRUMS”? *** RARA AVIS: Am întâlnit şi poliţişti de treabă!

NONTROVERSE: „Doi homosexuali care se sărută sunt ultima noastră problemă!”


INSIDER: „Ce-i spun eu copilului când vede doi bărbați sărutându-se pe stradă? Cred că e cea mai ineficientă întrebare pe care o poți pune și o pierdere de vreme. Trădează inabilitatea de a găsi o rezolvare simplă la o nonproblemă. E o controversă pentru proști. Ca să zic așa… o nontroversă. Sunt ceva mai preocupat de alte întrebări cu implicații un pic mai grave. De exemplu: Ce-i spun eu copilului când, datorită sistemului educațional deficitar și necoplanar cu piața de muncă din Europa, a ajuns șomer cu diplomă deși l-am mințit toată viața că, dacă învață conștiincios, va avea un trai decent? Ce-i spun eu copilului despre respectul față de educație, când vede doctoranzi cu patru clase scuipând pulimea din limuzine de lux și miniștri analfabeți care îi mutilează destinul?

Ce-i spun eu copilului când vede pe stradă cum un bărbat își bate femeia, când vede cât de brutal și de răstit interacționează oamenii sau cât de mizerabil se poartă cu cei neputincioși? Ce-i spun eu copilului când ceilalți elevi de la școală își bat joc de el pentru că părinții nu și-au permis să-i cumpere iPhone sau haine originale de la oricare firmă o mai fi pe trend săptămâna asta? O firmă care, la fel ca toți giganții industriali, folosește sărăcia ca pe o armă și sclavia de minori din Asia ca să-și fabrice produsele la preț de nimic. Ce-i spun eu copilului când un profesor, corigent în propria profesie, îl intoxică cu prejudecățile lui și cu viziunea lui limitată despre viață? Ce-i spun eu copilului când un preot îi toarnă ură pe o ureche și avansuri pedofile explicite pe cealaltă? Ce-i spun eu copilului când vede pe stradă copile aruncate în prostituție de sărăcia abjectă și de adulții nemernici din jurul lor? Ce-i spun eu despre respectul față de lege când nici măcar organele legii nu o respectă? Ce-i spun eu copilului despre normalitate când are la dispoziție un internet plin cu cele mai josnice și îngrozitoare ipostaze ale umanității?

Ce-i spun eu copilului când încerc să-l motivez să păstreze un drum drept în viața și să joace corect, dar el vede în jurul lui numai hoți și corupți care fentează jocul? Ce-i spun eu copilului despre bărbăție și curaj, despre păcat și decență, când el vede cum facem compromisuri înjositoare, înghițim căcat și ne călcăm în picioare pentru felia noastră de cașcaval? Ce-i spun eu copilului despre verticalitate și succes în viață, când el vede că succesul este atins numai de șerpi fără niciun Dumnezeu care otrăvesc totul în jurul lor și nu suportă consecințe? Ce-i spun eu copilului ca să nu ajungă o dronă corporatistă fără suflet și idei proprii, al cărei singur scop în viață este să aibă, nu să fie? Ce-i spun eu copilului ca să nu devină sclavul consumerismului, pe departe cea mai eficientă, răspândită și sinistră propagandă născocită vreodată de umanitate? Ce-i spun eu copilului ca să rămână patriot într-o țară care nu dă două parale pe el și pe viitorul lui? Ce-i spun eu copilului ca să mai creadă în mitul democrației?

Ce-i spun eu copilului ca să am un efect mai mare asupra lui decât toate celelalte lucruri pe care le vede, le simte și le suferă în fiecare zi? Părinții sunt într-o concurență aproape imposibilă cu televiziunile, cu corporațiile, cu programele școlare deficitare, cu manelele și grobianismul generalizat, cu internetul plin de ură și nihilism, cu bețivii iresponsabili și drogații care promit că salvarea e într-o substanță. Sunt într-o cursă contra cronometru al cărei scop final este salvarea copilului. Sunt în competiție directă cu prostituatele consumerismului care creează standarde și idealuri imposibil de atins, cu devianții care mint ca să i-o tragă, cu hoții care mint ca să-l fure și cu o elită care minte ca să-l transforme în sclav. Doi homosexuali care se sărută sunt ultima lui problemă.” SURSA

SECTOR 3: Trotuar cu circuit închis


Piața Bobocica la intersecția dintre Calea Vitan și Bulevardul Energeticienilor vizavi de Auchan Vitan – FOTO „Nu vă zic cât a trebuit să mă întorc ca să pot traversa!”

ARHIVA: SECTOR 3: Câtă minte a avut ăla de a pus gardul în mijlocul drumului? Olimpici sau paralimpici?

BĂIEȚI BUNI, BĂIEȚI RĂI: Cineva trebuie să facă și curățenie în Sectorul 3


De vreo săptămână sectorul 3 al capitalei înoată în gunoaie. Rosal fostul operator de salubritate și-a “luat jucăriile și-a plecat” după ce i-a fost reziliat contractul, iar noul înființat serviciu sau direcție al primăriei #ILoveS3 se pare că e cam depășit de situație. Bine că mai există și buni samariteni!

ARHIVA: PROFILAXIE: Cine are grijă de sănătatea gândacilor şi este oricând gata de luptă cu Deratizarea?

DUMBRAVA: “Oameni pentru care viața a fost o luptă continuă pentru supraviețuire, de multe ori o luptă pierdută cu viciile, cu tentațiile sau cu provocările cotidiene”


INSIDER: “Când este vorba de făcut evaluări asupra unei activități, adesea ne folosim de cifre, statistici, sume și alte lucruri. În ce privește activitatea de la Dumbrava, fotografia reflectă și “vorbește” mai bine ca orice alte mecanisme sau metode de evaluare a stării bolnavului. Într-o zi, stând de vorbă cu funcționarul de la serviciul de evidență a populației care face cărțile de identitate ale multor bolnavi aduși la noi, încercând să-i spun că oferim condiții decente oamenilor care nu mai au unde să se ducă, acesta mi-a replicat scurt, că el nu are nevoie să-i spună nimeni nimic despre acest lucru, deoarece în fiecare an când expiră cărțile de identitate provizorii și face poze bolnavilor poate să vadă diferența, doar privindu-le chipul și expresia ochilor.

Atunci am realizat și eu marea schimbare și mi-am dat seama cât de mult înseamnă pentru aceștia, un cuvânt bun, o încurajare și bineînțeles ingrijirea pe care le-o oferim. Țin minte că odată când trebuia să schimbăm cartea de identitate a unui bolnav, un alt funcționar a insistat minute bune ca să se convingă că este vorba despre aceiași persoană căreia tot el îi făcuse poza în urmă cu un an deoarece aceasta se schimbase enorm. Este adevarat și faptul că pentru unii nu e nevoie decât de o jumatate de oră pentru a-i schimba înfățișarea, și de zile, săptămâni sau chiar luni pentru a li se schimba modul de gândire, obiceiurile sau expresia fetei. Săptămânile trecute ni s-a trimis un om tocmai din Botoșani despre care deși are amputație la ambele picioare și a locuit pe străzi, ni se scria ca este recalcitrant, cu tulburări de personalitate și comportament neadecvat, folosind și un limbaj neadecvat.

Deși în primele zile acesta a ținut să ne demonstreze că ce era scris despre el era foarte adevarat, bucuria noastră este imensă văzând că în doar două săptamâni acest om s-a schimbat foarte mult. Și avem foarte multe exemple de acest fel, lucru care ne dă curajul și energia de a continua ceea ce facem. Și în această săptămâna au fost trimiși bolnavi la Dumbrava, unul din ei o mai veche cunoștință de a noastră care de obicei este adus în stare deplorabilă, iar după ce se face bine pleacă, revenind după o vreme mai bolnav și mai murdar ca înainte, acest proces repetându-se mereu de-a lungul anilor. De această dată era imobilizat la pat, chircit pe targa ambulanței, mirosind îngrozitor, delirând și oferindu-ne încă o dată șansă și privilegiul de a-i oferi îngrijirea de care are nevoie. Un altul, adus tot în aceste zile, bolnav psihic cu o tumora la gât, nebărbierit de multă vreme, locuise pe străzi și odată ajuns în spital a fost trimis la Dumbrava în speranța că va accepta ajutorul oferit . Amândoi au fost trimiși din Oradea, fără acte de identitate, oameni ai nimănui, alcoolici, fără planuri de viitor, fără speranțe și fără sens în viață.

Cu toate ca un funcționar de la o primărie îmi spunea odată că Dumbrava a devenit coșul de gunoi al orașului Oradea, noi credem că e un mare privilegiu și o mare onoare să fim un astfel de coș. Și totuși vreau să precizez că aceste “gunoaie” sunt OAMENI și au în ochii lui Dumnezeu tot atâta preț ca și ceilalți. Atașez mai jos câteva imagini cu bolnavi care au fost sau care încă mai sunt la Dumbrava, pentru a vedea șu voi schimbarea de care vorbeam înainte și a vă bucura alaturi de noi știind că suntem de folos într-o oarecare masură, oamenilor aflați în situații dramatice, oameni pentru care viața a fost o luptă continuă pentru supraviețuire, de multe ori o luptă pierdută cu viciile, cu tentațiile sau cu provocările cotidiene.

ARHIVA: 220 DE TĂRGI: „Am dus bolnavii la CAS pentru că funcționarele de la ghișeu mi-au cerut acest lucru”

SHALOM: Românii nemulțumiți sau cu dorințe neîmplinite sunt așteptați în Herăstrău la Zidul Plângerii


Astăzi în Herăstrău se desfășoară ediția a 2-a a Festivalului Evreiesc „Shalom Ierusalim”. O copie de dimensiuni mari a Zidului Plângerii așteaptă în cadrul festivalului, iar dorințele vor fi colectate și trimise la Zidul Plângerii (Kotel, Western Wall) chiar în Ierusalim. DETALII