PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ELENA FARAGO: Singura casă memorială din Craiova deschisă publicului poate fi vizitată gratuit


INSIDER: „O adevărată bijuterie culturală a Craiovei! Casa Memorială Elena Farago este restaurată cu mult bun gust şi grijă pentru patrimoniu, iar fiecare încăpere spune o poveste. Expoziţia este prezentată într-un mod elegant şi captivant, iar „gazda” sunt deosebit de primitore, profesionistă şi pasionață de ceea ce face. Se simte respectul pentru memoria Elenei Farago şi dorinţa sinceră de a oferi vizitatorilor o experiență deosebită. Un loc pe care îl recomand cu toată încrederea tuturor celor care ajung în Craiova!”

N.R.: „Casa Memorială Elena Farago – Singura casă memorială care se poate vizita în Craiova. Este un muzeu dedicat poetei pentru copii Elena Farago. Intrarea gratuită. Adresa: Strada Mihail Kogălniceanu nr. 9, Craiova, judeţul Dolj.

Casa Memorială „Elena Farago” este o clădire declarată monument istoric (DJ-II-m-A-08026), parte componentă a Bibliotecii Județene „Alexandru şi Aristia Aman” Dolj, în care a locuit poeta Elena Farago, din 1907, când s-a stabilit în Craiova, până la moartea sa, în 1954. Clădirea este amplasată în centrul oraşului Craiova, în aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii Județene „Alexandru şi Aristia Aman” Dolj. Ambele clădiri au fost donate Primăriei Municipiului Craiova de către Alexandru Aman şi soția sa, Aristia Aman, pentru înființarea unui aşezământ de cultură, Fundația „Alexandru şi Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu şi o galerie de tablouri. Clădirea a aparținut familiei Grigore şi Elena Lăceanu, părinții Aristiei Aman, şi a fost construită în anul 1898, denumită şi „casa mică”. Grigore Lăceanu, proprietarul casei, a fost un negustor care a deţinut funcțiile de pitar în 1841, serdar în 1855 şi deputat în Divanul ad-hoc al Țării Româneşti în 1857.

Elena Farago (1878-1954) s–a stabilit în Craiova în 1907 şi s-a implicat în viața culturală, de menționat în acest sens fiind colaborarea cu revista Ramuri, în cadrul căreia a făcut parte din comitetul de redacție. Întâlnirile şi adunările revistei se organizau în casa Elenei Farago.

În 1921 a fost numită directoare a Fundației „Alexandru şi Aristia Aman” şi, în această calitate, a locuit în casa lăsată prin testamentul soţilor Aman pentru a fi folosită de către personalul bibliotecii. Această casă a devenit principalul loc de întâlnire al personalităților culturale din Craiova, un salon literar frecventat, printre alții, de Lucian Blaga, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Felix Aderca, Mihail Cruceanu, Nicolae Milcu, Alexandru lacobescu, Eugen Constant, C. Şaban-Făgeţel, C. D. Papastate. [6l Tot aici, Elena Farago a întreținut o bogată corespondenţă cu Nicolae lorga, Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Mihail Dragomirescu, George Topîrceanu.

Casa memorială „Elena Farago” găzduieşte o expoziţie permanentă ce cuprinde 396 de exponate: documente originale, fotocopii, fotografii de familie, corespondență, piese de mobilier, obiecte personale, cărţi şi reviste.

Posted by  |  24 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

VALONIA VENTRICORSA: Unul dintre cele mai mari organisme unicelulare de pe Pământ, o sferă verde, strălucitoare, cu un diametru de 5 centimetri!


INSIDER: „Valonia ventricosa, una dintre cele mai mari organisme unicelulare de pe Pământ, cunoscută popular şi sub denumirea de „alga bulă” sau „mărgele de mare”.

N.R.: Valonia ventricosa, cunoscută popular şi sub denumirea de „struguri de mare” sau „ochi de marinar”, este o speciede alge din încrengătura Chlorophyta care se găseşte în regiunile tropicale și subtropicale din oceanele lumii – fixată de obicei pe substraturi calcare sau recife de corali.

Are o singură celulă: Această sferă verde strălucitoare este o singură celulă gigantică, care poate ajunge până la un diametru de 5 centimetri. În ciuda dimensiunii sale vizibile cu ochiul liber, conține mai mulți nuclei şi cloroplaste dispuse la periferia peretelui celular.

Cele mai mari organisme unicelulare de pe Pământ sunt protiste şi alge marine care pot depăşi zeci de centimetri sau chiar metri în lungime, deşi majoritatea sunt microscopice. Majoritatea acestor „giganți” îşi depășesc limitele celulare obişnuite fiind cenocitice (conţin mulți nuclei într-o singură masă de citoplasmă fără pereți despărţitori).

Cele mai mari organisme unicelulare: 1. Caulerpa (ex. Caulerpa taxifolia): O algă verde marină recunoscută drept cel mai mare organism unicelular, ale cărei fronsuri pot ajunge frecvent la 20-60 cm şi pot crește în cazuri extreme până la aproape 3 metri.

2. Xenofioforele (ex. Syringammina fragilissima): Protiste marine gigantice care trăiesc la adâncimi mari pe fundul oceanului şi construiesc cochilii nisipoase cu dimensiuni liniare de 5 până la 20 cm.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

3. Acetabularia (Pahărel de Mare, Paharul Sirenelor): algă unicelulară în formă de umbrelă sau pahar care crește până la 10 cm în înălţime, remarcabilă prin faptul că are un singur nucleu uriaş localizat la bază.

4. Mixomicetele (Amebele melc / mucegaiurile de mucilagiu): Organisme unicelulare gigantice în stadiul de plasmodiu, care formează o singură masă celulară cu mulți nuclei şi pot acoperi suprafețe de la câțiva centimetri până la metri pătrați pe solurile pădurilor.

Posted by  |  24 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

SMOC DE FLORI PE SUBSUORI: Florăria unde au înflorit blugii, la propriu!


INSIDER: „Fiecare floare cu povestea ei!💐” SURSA

N.R.: Florăria se numește Povestea Florilor și este decorată cu aranjamente florale în blugi în loc de ghivece. Adresă: Şoseaua Pantelimon, nr. 248-250, Sector 2, Bucureşti.

Posted by  |  23 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

BAZARUL CRAIOVEI: O oază din „1001 de nopţi” cu o fântână a dorințelor sub  acoperișul premiat prin care lumina naturală filtrează culorile aprinse ale  „covorului oltenesc” suspendat


INSIDER: „În Bazarul Craiovei a mai fost revitalizat un spațiu despre care locuitorii din zonă spuneau că se transformase în loc de depozitat gunoaie. Au fost folosite elementele de decor de pe acoperiș, care sunt preluate din decorațiunile de interior din Palatul Minerva, așa cum a fost pictat în urmă cu peste 100 de ani. În spațiul reamenajat de Eco Urbis, compania municipalității, există și o fântână care a fost pusă în funcțiune pentru toți drumeții obosiți care vor căuta un loc răcoros și deosebit. Ultima fotografie este cu această încăpere înainte de reabilitare.” SURSA

N.R.: Pasajul Lipscani (cunoscut istoric şi sub numele de Bazarul Craiovei), o bijuterie ascunsă din Centrul Vechi al oraşului. La fel ca faimoasa stradă din Bucureşti, denumirea provine de la comercianţii aduceau mărfuri fine de la târgurile din Leipzig (lipscan) în secolele XVIII-XIX.

Bazarul din perioada comunistă: În anii ’75-’76, acest pasaj îngust a fost amenajat ca un mic bazar acoperit. Aici funcționau diverse magazine şi o celebră „Consignație” extrem de căutată de craioveni pentru raritățile şi minunățiile pe care le puteai găsi doar acolo. Pasajul leagă două străzi importante din zona centrală.

Acoperişul premiat: Elementul cel mai spectaculos, este structura modernă din policarbonat compact. Stratul interior este imprimat digital şi redă fidel modelul unui covor tradițional oltenesc. Acest design ingenios a câştigat Locul 1 la competiția internațională Brett Martin’s iAwards în anul 2020, la secţiunea Arhitectură şi Construcţii.

Pe pereții pasajului sunt integrate reproduceri şi afişe mari cu fotografii istorice ale Craiovei de odinioară, transformând o simplă plimbare într-o scurtă călătorie în timp prin atmosfera negustorească de la sfârşitul secolului XIX.

ARHIVA: CRAIOVA: Eminescu face reclamă la Adidas Superstar Suit sau invers?

Posted by  |  23 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

HACIKAR, CONSTANȚA: Crucea armenilor, primul popor creştin, în semn de recunoştinţă pentru România


INSIDER: „Hacikarul- monumentul crucii de piatră armeneşti, înconjurat de un bazin cu fântâni arteziene se află pe Bulevardul Regina Elisabeta (Faleza Cazinoului), în apropierea Bisericii Armene „Sfânta Maria” din Constanţa.” SURSA

N.R.: „Hacikarul (sau khacikar) este o operă tradițională de artă religioasă armeană (sculptată manual în piatră de tuf vulcanic adus din Armenia), care simbolizează credinţa, istoria şi recunoștința armenilor faţă de țara adoptivă.

Este un hacikar sculptat manual din piatră, dezvelit în 25 aprilie 2017 ca dar din partea comunității armene pentru a simboliza recunoştința faţă de România. Lucrarea a fost realizată de artistul armean Artak Hambartsumian, sculptată în Armenia şi adusă la Constanţa cu vaporul. Acest monument demonstrează prietenia celor două popoare, armean şi român, şi are următoarea inscripție bilingvă: „Acest monument reprezintă o dovadă a prezenţei multiseculare a armenilor în Dobrogea, precum şi a gratitudinii lor pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi. Cinstim memoria înaintaşilor şi martirilor neamului armenesc care şi-au păstrat identitatea şi credinţa.”

Un hacikar (în armeană juwzpup, însemnând cruce de piatră) este o piatră comemorativă pe care este cioplită o cruce înconjurată de rozete şi motive botanice. Ea este specifică artei armene, fiind prezentă mai ales pe întreg teritoriul Armeniei istorice şi păstrată astăzi în Armenia. Din 17 noiembrie 2010, „arta crucilor de piatră armeneşti. Simbolismul şi măiestria artistică a hacikarurilor» figurează pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității al UNESCO.

Cu o vechime de peste 12.0000 de ani, locuind între Caucaz și Muntele Ararat (locul în care Arca lui Noe a atins pământul, marcând sfârșitul Potopului biblic), poporul armean a fost încreştinat de către doi dintre Sfintii Apostoli ai Mântuitorului, Sfintii Apostoli luda Tadeu si Bartolomeu. Sămânța creștină a căzut în „pământ” bun şi a rodit, după doar două secole armenii devenind primul popor al lumii care a recunoscut crestinismul ca religie de stat (în anul 301).

P.S.: Există mai multe monumente de tip hacikar (khachkar) în Bucureşti. Cel mai important şi cunoscut monument de acest gen din Capitală se află în curtea Catedralei Armene „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril”, situată pe Bulevardul Carol I, nr. 43. Acest hacikar memorial este dedicat victimelor Genocidului Armean şi reprezintă o operă de artă sacră tradițională, sculptată în piatră cu motive ornamentale complexe şi detalii religioase specifice culturii armene.

De asemenea, alte elemente și cruci sculptate în stilul tradițional armenesc pot fi observate în Cimitirul Armenesc din Bucureşti (aflat pe Strada Elev Ştefan Ştefănescu), un spațiu bogat în artă funerară ce reflectă identitatea culturală a acestei comunități istorice.

ARHIVA: FESTIVAL: Toate drumurile duc la Armenească!

Posted by  |  23 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

ÎNGERUL CĂZUT – STRAJA, CONSTANŢA: Monument înalt de 50 de metri, abandonat lângă Canalul Dunăre-Marea Neagră – varianta de câmpie a Crucii de pe Caraiman, vizibil de pe Autostrada Soarelui!


INSIDER: „Îngerul Căzut de la Straja – monumentul care spune o poveste uitată. Pe malul Canalului Dunăre–Marea Neagră, într-un loc aparent pustiu, se ridică un monument uriaș care pare desprins dintr-o altă lume. Este cunoscut sub numele de Îngerul Căzut sau Monumentul Tineretului de la Straja – o construcție impresionantă, dar și plină de simboluri și controverse.

Istorie – un simbol al unei epoci. Monumentul a fost realizat în anii ’80 și inaugurat în 1988, în perioada comunistă, fiind asociat cu proiectul grandios al Canalului Dunăre–Marea Neagră, supranumit și „Magistrala Albastră”. Ideea ridicării sale ar fi aparținut UTC (Uniunea Tineretului Comunist), care ar fi dorit să lase în urmă un simbol al muncii depuse la construcția canalului. În acea perioadă, canalul era prezentat ca o mare realizare națională, însă în realitate, a fost construit cu sacrificii uriașe. Monumentul ar trebui să amintească nu doar de muncă, ci și de oamenii care au suferit sau chiar au murit în timpul lucrărilor.

Dimensiuni impresionante – Îngerul Căzut este unul dintre cele mai mari monumente din România, aproximativ 50 de metri înălțime (cu tot cu soclu); statuia propriu-zisă are în jur de 38 de metri este susținută de 12 coloane de circa 20 de metri; construită parțial din oțel inoxidabil. Chiar dacă nu se află printre cele mai înalte statui din lume, dimensiunea sa impresionează, mai ales prin contrastul cu câmpurile goale din jur.

Semnificație și simbol – Autorul monumentului, artistul Pavel Bucur, l-a imaginat ca pe un simbol al libertății și al legăturii dintre om și cer. Forma amintește de: arta greacă, ideea de zbor, victoria și aspirația. Inițial, se spune că statuia ar fi trebuit să aibă aripi, însă acestea au fost eliminate din motive tehnice, pentru a nu compromite structura. De aici vine și numele de „Îngerul Căzut”.

Degradare și mister – După 1990, monumentul a fost lăsat în paragină. La baza lui existau cândva: basoreliefuri din bronz, scene de muncă de pe șantier, texte comemorative. Toate acestea au fost furate în timp, iar astăzi monumentul este golit de o parte din identitatea sa. Mai mult, deși este considerat monument de for public, nu are statut complet de monument istoric, ceea ce a dus la lipsa de întreținere și la neclarități privind responsabilitatea asupra lui.

📍 Unde se află și cum ajungi – Monumentul este situat în zona Straja, pe malul Canalului Dunăre–Marea Neagră, în apropiere de Constanța. Se poate ajunge: dinspre Autostrada Soarelui (A2) prin satul Bărăganu sau dinspre Murfatlar. Ultimii kilometri pot fi mai dificili, mai ales pe vreme rea, deoarece drumul este neasfaltat. Din depărtare, monumentul se vede ca o siluetă uriașă în mijlocul câmpului.

De ce merită văzut – Îngerul Căzut nu este doar un monument… este o experiență. 👉 Te impresionează prin dimensiune 👉 Te pune pe gânduri prin poveste 👉 Îți arată o parte mai puțin cunoscută a istoriei. Este unul dintre acele locuri unde liniștea spune mai mult decât orice ghid turistic.

Îngerul Căzut de la Straja rămâne un simbol puternic al unei epoci contradictorii: o combinație între măreție, propagandă și sacrificiu. Astăzi, stă tăcut pe marginea canalului… dar continuă să spună o poveste pe care puțini o cunosc cu adevărat.” SURSA

N.R.: Imaginea înfățişează Monumentul Tineretului de la Straja (cunoscut şi ca „Îngerul Căzut” sau „Înaripata”), un colos din oțel inoxidabil şi beton amplasat pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, în judeţul Constanta. Statuia are o înălţime de 38 de metri (aproape 50 de metri incluzând soclul) şi a fost realizată în 1988 după un design avangardist al sculptorului Pavel Bucur. Ridicat în perioada comunistă, monumentul a fost dedicat iniţial tinerilor care au lucrat la construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Localizare: Se află în zona fostului sat Straja (lângă Valu lui Traian / Murfatlar), fiind vizibil chiar de la distanță de pe arterele rutiere din apropiere.

Cele mai inalte monumente/ statui din România: 1. Chipul lui Decebal, un basorelief colosal de 55 de metri înălțime săpat în stâncă pe malul Dunării, la Cazanele Dunării (județul Mehedinţi). Este totodată cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

2.Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman (judeţul Prahova): Un monument comemorativ metalic de aproape 40 de metri înălțime, recunoscut de Guinness World Records drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

3. Statuia ,,Inima lui lisus” (judeţul Harghita): O structură metalică de 22 de metri înălţime amplasată pe Dealul Gordon, fiind cea mai mare statuie a lui lisus din Europa de Est.

4. Coloana fără Sfârşit: O tije verticală din oțel şi fontă, înaltă de aproape 30 de metri, care urcă spre cer fără oprire – Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu (județul Gorj)

ARHIVĂ: DECEBALUS REX: Regele dac de 3 ori mai înalt decât președinții americani de pe Muntele Rushmore! ∆∆∆∆∆ 1928-2019: După 91 de ani, Crucea Eroilor de pe Caraiman poate fi admirată și de nevăzători! ∆∆∆∆∆ LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri ∆∆∆∆∆ BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor”

Posted by  |  22 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

ARBORELE DE MĂTASE: Arbore decorativ cu flori roz, pufoase precum mătasea și frunze care se închid noaptea sau la atingere – din lemn poți face mobilă, iar din flori, un ceai cu efect antidepresiv!


INSIDER: „Arbore de Mătase (Albizia julibrissin) – Un arbore spectaculos pentru orice grădină! Arborele de Mătase (Albizia julibrissin), cunoscut și ca Salcâm japonez, este unul dintre cei mai frumoși arbori ornamentali. Se remarcă prin florile sale roz, pufoase și parfumate, cu aspect de mătase, și prin frunzișul fin, elegant, care oferă o umbră plăcută pe timpul verii.
Caracteristici: ✔ Înălțime la maturitate: 5–10 metri; ✔ Creștere rapidă: aproximativ 30–60 cm pe an; ✔ Înflorire bogată din iunie până în august (uneori până în septembrie); ✔ Iubește locurile însorite; ✔ Rezistent la secetă după înrădăcinare; ✔ Atrage albinele și fluturii; ✔ Se adaptează foarte bine dacă este plantat într-un loc însorit și ferit de vânturile puternice. Perioada ideală de plantare în ghiveci este primăvara (martie–mai) și toamna (septembrie–noiembrie), însa de poate planta cu succes și în lunile iulie–august, dar plantarea se va face seara sau dimineața devreme, evitând orele de caniculă; udarea abundentă imediat după plantare; udări regulate în primele 3–4 săptămâni, mai ales în perioadele fără ploi; aplicarea unui strat de mulci pentru păstrarea umidității.
Cum se plantează? • Se sapă o groapă de aproximativ 50–60 cm. • Se plantează la nivelul solului. • Se completează cu pământ afânat și fertil. • Se udă bine după plantare. • În primul an necesită udări regulate, apoi devine foarte rezistent la secetă. Prețurile diferă în funcție de mărimea plantei de la 60 Ron la 120 Ron.” SURSA

N.R.: „Albizia julibrissin, cunoscut şi sub numele de arborele de mătase este o specie de arbore din familia Fabaceae, originară din sud-vestul Asiei şi Asia de Est. Genul este numit după nobilul italian Filippo degli Albizzi, care l-a introdus în Europa la mijlocul secolului al XVIII-lea. Uneori este scris greşit Albizzia. Epitetul specific julibrissin este o derivație a cuvântului persan gul-i abrisham, care înseamnă „,floare de mătase” (din gul ,floare” + abrisham / „mătase”).

Albizia julibrissin a fost descrisă de Antonio Durazzini. John Gilbert Baker a folosit acelaşi nume ştiinţific pentru a se referi la Albizia kalkora a lui Prain, Mimosa kalkora a lui William Roxburgh. Frunzele sale se închid încet în timpul nopții şi în perioadele de ploaie, foliolele aplecându-se în jos; astfel numele său persan modern shabkhos înseamnă „cel care doarme noaptea”. Această tendință explică şi numele comun în limba mandarină hehuan, care înseamnă „fericire împreună” şi simbolizează un cuplu fericit în pat. În Japonia, denumirile sale comune sunt nemunoki, nemurinoki şi nenenoki, care înseamnă toate ,„arborele care doarme”. Arborele Nemu este o traducere parţială a nemunoki.

Albizia julibrissin este un copac mic foios, cu o coroană largă de ramuri plane sau arcuite, care crește în înalţime până la 5-16 metri. Scoarța sa este de culoare gri-verzui închis, devenind dungată vertical odată cu înaintarea în vârstă. Frunzele sale sunt mari şi asemănătoare frondelor: sunt bipenate, împărţite în 6- 12 perechi de penați, fiecare cu 20-30 de perechi de foliole. Pliantele individuale sunt alungite, 1-1,5 centimetri lungime şi 2-4 centimetri lațime. Frunzele au 20-45 centimetri lungime şi 12-25 centimetri laţime.

Florile înfloresc pe tot parcursul verii în inflorescențe dense, care seamănă cu o explozie stelară de fire mătăsoase roz. Florile adevărate au sepala şi petala mici (cu excepţia celor centrale), cu un grup strâns de stamine proeminente, având 2-3 cm lungime, fiind albe sau roz cu o bază albă. S-a observat că atrag albinele, fluturii și păsările colibri. Fructul său este o păstaie maro, plată, de 10-20 centimetri lungime şi 2- 2,5 centimetri lățime, conținând mai multe seminţe în interior.

Există două soiuri: Albizia julibrissin var. julibrissin – soiul tipic, descris mai sus și Albizia julibrissin var. mollis – diferă prin faptul că lăstarii sunt păroşi dens. Habitatele originale ale arborelui includ regiuni din Iran (Persia) şi Republica Azerbaidjan până în China şi Coreea.

A. julibrissin este plantată pe scară largă ca plantă ornamentală în parcuri şi grădini, cultivată pentru textura fină a frunzelor, flori şi coronamentul orizontal atractiv. Alte atribute pozitive sunt o rată de creștere rapidă, cerințele scăzute de apă şi capacitatea de a prospera plantat în plin soare în climatele fierbinți de vară. Este plantat frecvent în zone semi-aride precum Valea Centrală a Californiei, Texasul central şi Oklahoma. Deşi este capabil să supraviețuiască secetei, creșterea va fi oprită, iar copacul tinde să arate bolnăvicios. Ca atare, ar trebui făcute udari rare, profunde în timpul verii, de care vor beneficia creşterea şi înflorirea.

Coroana largă a unui copac matur îl face util pentru a oferi umbră difuză. Culoarea florilor variază de la alb în A. julibrissin f. alba, la flori cu vârfuri roşii bogate. Se raportează şi varietăți cu flori crem sau galben pal. Exista şi alte soiuri, precum: „Summer Chocolate” cu un frunziş roşu care îmbătrânește până la bronz închis, cu flori roz pal; „Ishii Weeping” (sau „Pendula”) are un obicei de creştere pendulant.

Există şi o formă, A. julibrissin f. rosea (arbore de mătase roz) care, în trecut, a fost clasificat fie ca varietate, fie ca soi. Acesta este un copac mai mic, care creşte doar până la 5-7 metri înalţime, cu florile mereu roz. Originară din nord-estul zonei speciilor din Coreea şi China de Nord, este mai tolerantă la frig decât forma tipică, supraviețuind temperaturilor până la cel puțin -25 °C. Soiul selectat A. julibrissin „Ernest Wilson” (cunoscut şi ca „E.H. Wilson” sau „Rosea”) este un copac tolerant la frig, cu culoarea florii roz intens. În Japonia, A. julibrissin f. rosea este adesea folosită pentru bonsai netradiţionali. Numele nemunoki Kanji şi variantele sale sunt un kigo reprezentând vara în haiku, în special o seară somnolentă de vară. A. julibrissin f. rosea a câştigat Premiul pentru meritul grădinii al Societății Regale de Horticultura; la fel şi soiul ,Summer Chocolate”.

Lemnul de arbore de mătase poate fi folosit pentru construcţia de mobilă. Se pare că este, de asemenea, psihoactiv, florile fiind folosite pentru a face ceaiuri. În medicina chineză este considerat un antidepresiv. Se adaptează bine și în orașe sau în zonele din România. Este foarte apreciat ca arbore decorativ în parcuri şi grădini.

ARHIVA: PASIUNI: Uimitoarea „Mimosa pudica”, o companie veselă pentru pesimişti. Definiţi sensibilitatea!

Posted by  |  21 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

HARRY POTTER, TIRASPOL: Studenții aruncă monede în fântâna de la picioarele vrăjitorului de bronz pentru a avea noroc la examene!


INSIDER: „Statuia a lui Harry Potter este amplasată în Tiraspol, Transnistria.” SURSA

N.R.: „Această statuie a lui Harry Potter este amplasată în Tiraspol, capitala auto-proclamată a regiunii Transnistria din Republica Moldova, fiind situată în parcul studențesc din campusului Universității de Stat „Taras Şevcenko” de pe strada 25 Octombrie din Tiraspol. Lucrarea a fost dezvelită pe 1 septembrie 2021, cu ocazia Zilei Cunoștințelor. Este o atracție bizară şi neașteptată în această regiune cu puternice influenţe sovietice.

Deşi seamănă izbitor cu personajul creat de J.K. Rowling, oficial sculptura reprezintă simbolul comunității studențești. Mantia academică arată apartenența la mediul ştiinţific, cartea din mână simbolizează acumularea cunoştințelor, iar bufnița (care aminteşte de Hedwig) reprezintă înțelepciunea. Pe pieptul statuii se află chiar emblema universității.

Tradiție: Studenții au creat superstiția/ obiceiul de a arunca monede în fântâna de la picioarele vrăjitorului de bronz pentru a avea noroc la examene.

Posted by  |  20 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, PUBLICITATE, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

SALZBURG, AUSTRIA: Fântâna Fecioarei Maria cu figura dublă a Madonei cu semiluna şi coroana de stele – una privind spre cer, iar cealaltă, spre pământ – împrăştie apa din sâni


INSIDER: „Marienbrunnen (Fântâna Fecioarei Maria) din localitatea Großgmain, landul Salzburg, Austria. Sculptura cu două feţe: Statuia centrală este remarcabilă prin reprezentarea sa doppelgestaltig (cu două figuri/fețe alipite), una privind în sus spre cer, iar cealaltă în jos spre pământ. Origine şi autor: A fost creată în anul 1693 de către sculptorul Johann Schwaiger.”SURSA

N.R.: Reprezentarea Fecioarei Maria o înfăţişează înveșmântată în manieră clasică, având adesea paralele iconografice cu zeița Diana, integrată într-un ansamblu de fântână cu jeturi de apă orientate în mai multe direcții.

Fântâna hexagonală cu două trepte este realizată din marmură cu decorațiuni în relief şi are un vârf din fier forjat. Figura dublă a Madonei cu Semiluna şi coroana de stele împrăştie apă din ambii sâni.

Posted by  |  20 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

CETATEA POENARI, ARGEȘ: Acces restricționat din cauza urşilor – primăria a montat panouri de avertizare: „Nu hrăniți urşii!”, „Amendă!”, „Sunteți filmați!”, dar organizează noaptea bufet suedez pentru urşi, cu tomberoane pline de gunoi!


INSIDER: „De câteva zile accesul spre Cetatea Poenari se realizează în grupuri organizate de minimum 15 persoane, măsură luată din cauza prezenței urșilor în zonă. O masura de siguranta ce o putem intelege.
Mai greu de înțeles este însă ceea ce se întâmplă la doar câțiva metri de intrarea spre Cetatea Poenari, pe marginea Transfagarasanului, unde containerele de gunoi sunt pline, deșeurile se revarsă în jurul lor și, evident, reprezinta o atractie pentru urși. Aceasta imagine reprezinta „cartea de vizită” oferită miilor de turiști care trec zilnic prin zonă. Nu este normal ca in plin sezon turistic aceste containere sa fie golite și igienizate zilnic?

Nu este normal, firesc și civilizat să eliminăm una dintre cauzele care atrag urșii în această zonă în loc să limităm accesul turiștilor la Cetatea Poenari până când se formează grupuri de 15–20 de persoane? Siguranța turiștilor nu înseamnă doar restricții. Înseamnă și curățenie și responsabilitate.

Este normal să oferim urșilor un adevărat bufet în containerele de gunoi, dar în același timp să se monteze panouri Nu hrăniți urșii! Amendă! Sunteți filmați!? Cetatea Poenari și Transfăgărășanul sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice ale României iar imaginea pe care o ofera contează iar in aceasta imagine containere cu gunoi care se revarsă sunt în prim plan.” SURSA

ARHIVĂ: CETATEA POENARI, ARGEȘ: Închisă până pe 31.12.2023 pentru „impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea și consolidarea patrimoniului cultural”. Pentru audiență la Țepeș, după Revelion, teoretic! ∆∆∆∆∆ AREFU, JUDEȚUL ARGEȘ: Pensiunea Castelul lui Dracula reproduce arhitectura unui castel medieval. Confort lux cu îmbunătățiri – salină, spa, jacuzzi! ∆∆∆∆∆ CETATEA POENARI: Punctele cardinale afișate în engleză sunt pentru a deruta non-ghiaurii dintre cei 100.000 vizitatori/ an!

Posted by  |  19 august 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu