INSIDER: „Comuna Măldăreşti, din județul Vâlcea, este situată la 5 km de Horezu. Complexul Muzeal Măldăreşti se compune din Cula Greceanu, Cula Duca şi Casa Memorială I.G.Duca. Culele sunt case boiereşti fortificate, numele lor provenind de la turcescul kule care înseamna turn.

Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu al acestui complex, este datată în secolul XVIII. Cula a păstrat acest nume deoarece a trecut prin moştenire de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Din anul 1967 cula restaurată a fost deschisă vizitatorilor. Expoziția din interior ilustrează prin intermediul unor piese atmosfera de la curtea boierului oltean.

Cula Duca a fost construită în anul 1827 de urmaşii familiei Mäldärescu. În anul 1912 I.G.Duca amenajează interiorul culei într-un mod original. Majoritatea obiectelor au disparut, iar astăzi se încearcă prin expoziția organizată să se păstreze în linii mari aceeaşi tendinţă. Casa Memorială I.G.Duca a fost construită în anul 1912 de omul politic pentru a fi folosită drept casă de vacanţă.

În apropiere se află şi Biserica Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe şi Sf. Voievozi ctitorită de Gheorghe Măldărescu, fiul lui şi soţia sa, ce datează din 1774-1790, având pictura murală din 1794.

În ceea ce privește etimologia cuvântului „cula”, acesta derivă din turcescul „kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește, prin extensie, o locuință întărită în forma de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj si retragerile succesive ale zidului in înălțime.

În România acest tip de construcție este caracteristic zonei Olteniei.
Ridicate de boieri olteni, ca măsură de apărare împotriva amenințării incursiunilor pașalelor de la Vidin si Ada-Kaleh și cetelor de haiduci care se înmulțiseră îngrijorător, culele au dăinuit până în zilele noastre.

Sunt prezente, aici, și câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniței lucrate în piatră traforată, cele doua cerdace cu arcade și bolțile de penetrare din încăperea de la etajul I care întăresc aceste afirmații.

Dacă cumva pare că aveți un deja-vu atunci când ajungeți la complexul Măldărești să știți că aici s-au turnat scene din filmele „Iancu Jianu” sau „Drumul oaselor” și tocmai „ați trezit” haiducul din ADN.

Program de vizitare:
marți-duminucă 10,00 – 18,00, luni închis. Intrare: 10 lei/ adulți, 7 lei/ pensionari.„ SURSA

INSIDER: „Pentru că s-au împlinit 50 de ani de la fabricarea primului ARO, Adrian Milea, artist, membru al Cenaclului de Arte Plastice „I.D. Negulici”, a realizat un robot pornind de la brand-ul ARO și care a fost expus de Ziua Copilului în fața Primăriei Câmpulung pentru urmașii constructorilor de mașini din Muscel. Concepția robotului „TRANSFORMER ARO, ZIMBRON” a fost ghidată de forma elementelor de caroserie și atuul forte al atributului „Zimbrul Carpaților” (artistul are dreptul de autor asupra denumirii „ZIMBRON”).

Modelul care a constituit baza de inspirație a fost ale ARO 241, unul dintre primele modele fabricate în serie începând cu anul 1972 la Uzina Mecanică Muscel. Animatronica robotul este de tip mecanic cu forța motrice generată electric ceea ce permite rotirea capulul cu 360 grade în sincronizare cu alarma și aprinderea intermitentă a farurilor. D asemenea bustul și membrele superioare sunt angrenate în mișcare repetitivă stânga – dreapta ceea ce conferă robotului ritmul de dans. SURSA

N..R.: „ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în 1957 şi a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989, 90% din producție a fost exportată). Fabrica a fost închisă acum 20 de ani.” DETALII

INSIDER: „Statuia Libertății a fost construită de un localnic născut în Boldeşti-Scăeni, județul Prahova, situată la aproximativ 15 kilometri de Ploieşti. Cristian Bălan trăieşte în Statele Unite de trei decenii, dar a vrut ca și orașul natal să fie vegheat de Zeita Libertății. Una mult mai mică decât cea originală, ce-i drept, şi care stă nu într-un port, ci lângă o cale ferată şi o stație de autobuz.

Statuia Libertății ibertăţii din Boldeşti-Scăeni este făcută dintr-un amestec de polimeri şi fibră de sticlă, pe schelet metalic, întreaga construcţie, care are 2,8 metri înălţime, cântărește 20 de kilograme și este de 30 de ori mai mică decât cea din New York.

Pentru ca Libertatea să nu fie doborâtă de vânt a fost „umplută” cu beton. Cu soclu cu tot atinge aproximativ şase metri de la sol. Este însă singura copie statuii americane din estul Europei, existând numeroase alte copii în Europa occidentală şi în restul lumii.

Monumentul din Prahova are culoarea verde şi este vopsită cu un amestec de culori pe bază de ulei, având nevoie de întreţinere la 2-3 ani. Realizarea statuii l-a costat 14.000 de lei, cheltuiala fiind suportată din pensia sa, după cum a precizat artistul Cristian Petru Bălan la momentul dezvelirii acesteia, acum 9 ani..

Amplasarea copiei Statuii Libertății în Boldeşti-Scăeni nu este întâmplătoare. Aici, spune autorul monumentului, s-au întâlnit Gustave Eiffel, cel care a construit suportul Statuii Libertății din New York, şi inginerul român Gheorghe Pänculescu, cel care a ajutat la ridicarea monumentului.”

ARHIVĂ: SUB OCUPAŢIE: Ronald Reagan, patronul spiritual de la Evidenţa Populaţiei din Ploieşti?! OXXO SLOBOZIA: Turnul Eiffel și ferma Southfork din Dallas în Paradisul Pierdut al lui Hermes de România

INSIDER: „Anul acesta de 1 iunie, Metrorex și-a deschis porțile invitând 50 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani (însoţiţi de adulți) în Depoul Străuleşti şi la Muzeul Metroului. Pentru înscriere, trebuia trimis un mail cu un desen cu tematica „Cum se vede noua Magistrală6, prin ochii de copil?” Vizita a cuprins și o sesiune de poze în cabina mecanicului. Copiii au primit o insignă „I 💚 M6”, baloane verzi în culoarea magistralei M4 și o morișcă pentru măsurarea „intensității curentului” în tren (poate chiar ar trebui instalate niște eoliene pentru un plus de energie!).

Noua Magistrală M6 asigură legătura rețelei de metrou a Capitalei cu Aeroportul Internațional Otopeni – Henri Coandă. Magistrala M6 va avea o lungime de 14,2 kilometri şi 12 staţii de metrou: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroportul Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, lon I.C. Brătianu şi Aeroportul Otopeni.

Vestibulul staţiei Aeroportul Otopeni va fi iluminat natural prin utilizarea de cupole structurale din sticlă. Se preconizează inaugurarea in n anul 2027 și magistrala M6 va avea culoarea lila.

Depoul Străuleşti se află în vecinătatea lacului Străuleşti şi este racordat la sud-est printr-o galerie de legătură la staţia de metrou Străuleşti. Are o lungime de 170 m şi 13 linii. Depoul Străuleşti va deservi şi viitoarele trenuri care vor circula pe Magistrala 6 (1 Mai – Otopeni).”

N.R.: Muzeul Metroului. În noiembrie 2019, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la inaugurarea primului tronson al metroului din București, Timpuri Noi – Semănătoarea, în incinta statiei s-a deschis un mini-muzeu. Acesta este situat în afara stației propriu-zise înspre ieșirea A si conține diferite obiecte „memorabilie” ale metroului, printre care machete ale trenurilor BM2 si BM3 și toate tipurile de validatoare vechi. Nu s-a efectuat niciun fel de promovare a acestuia.”

ARHIVĂ: PORŢI DESCHISE: Munca nevăzută a hobbiţilor de la metrou. Cum arată puntea de comandă?