INSIDER: „Descoperă Palatul Telefoanelor! ☎️🏛️ – În acest weekend (între 16:00 – 20:00), una dintre cele mai emblematice clădiri ale Bucureștiului își deschide porțile pentru o incursiune fascinantă în istoria comunicațiilor. O ocazie rară de a păși într-un monument al Bucureștiului interbelic și de a redescoperi istoria unui loc care a fost, timp de decenii, simbolul progresului și al modernității. ✨📞” SURSA
N.R.: Palatul Telefoanelor din Bucureşti este o clădire reprezentativă în stil Art Deco, situată pe Calea Victoriei nr. 35, construită între 1929 şi 1934 sub coordonarea arhitecților Louis S. Weeks şi Edmond Van Opstal, inaugurat în 1934 ca primul „zgârie- nori” al Capitalei. Edificiul a trecut printr-un amplu proces de consolidare, devenind un centru modern ce găzduieşte sediul central Orange România. A fost printre primele structuri din țară ridicate pe un schelet metalic, iar la momentul inaugurării era cea mai înaltă clădire din Bucureşti (aproximativ 52,5 metri) Monumentul istoric a fost construit pe locul fostei Terase Oteteleşanu, un loc de întâlnire celebru pentru protipendada şi intelectualii secolului al XIX-lea. Construcţia a marcat automatizarea completă a rețelei telefonice bucureştene din anul 1933.
INSIDER: „„Memento Mori | marmură, bronz / 2026 – Monumentul-sarcofag, aflat în etapa finisajelor, dedicat domnitorului “Grigore Al. Ghyka” – Un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului” – Sculptor Vladlen Babcinețchi. SURSA
N.R.: Vladlen Babcinetchi (născut la 25 aprilie 1983 în Rezina, Republica Moldova) este artist plastic român, doctor în inginerie industrială.
BABCINEȚCHI: ,Este o compoziție complexă care este dezvoltată în jurul portretului domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Pe același ax cu portretul domnitorului, se află blazonul familiei Ghica. În față este un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului. Are în mână o sabie-cruce. Sabia este un simbol al puterii şi el se află într-o stare meditativă gândind la trecerea timpului sau la efemeritatea acestei lumi. Tronul lui este realizat în formă de clepsidră, tocmai ca o trimitere discretă către trecerea timpului. Clepsidră se observă dacă privim din față. Sub tron se află numeroase manuscrise, cărți, e iarăși trimitere către înțelepciune şi către valorile pe care le prezintă istoria, cultura. Pe care îngerul, personajul acesta alegoric, se presupune că le veghează. Pe acele manuscrise, acolo este şi o pană, simbol al creației. În spate, sub înger, sub monument, este reprezentată o bufniţă, vizibilă la o privire mai atentă, cine se apropie de monument, cine caută să- I descopere. Bufnița este simbolul înțelepciunii. Ea protejează acele cărți și manuscrise.”
Amplasamentul stabilit: Monumentul (sarcofagul/mausoleul) de jumatate de milion de euro platit de primărie urmează să fie amplasat la Mănăstirea ,,Sfântul Proroc llie” din laşi, unde se află și cripta istorică a domnitorului. Poate după ce este gata monumentul, îl și înmorntează creștinește pe bietul om/ „ultimul domnitor al Moldovei” care este mutat de colo-colo de jumătate de an…
INSIDER: „Lacul Herăstrău fără apă – o imagine rară în istoria Bucureștiului.
O imagine neobișnuită a surprins Bucureștiul în 2026: Lacul Herăstrău, unul dintre cele mai iubite simboluri ale Capitalei, a fost golit parțial pentru lucrări ample de reabilitare și decolmatare. Amenajat în anii 1930, odată cu transformarea zonei într-un vast parc de agrement, lacul a devenit de-a lungul timpului un loc emblematic pentru plimbări, sport și relaxare. După aproape un secol de existență, depunerile de mâl acumulate pe fundul lacului și degradarea unor porțiuni de mal au făcut necesară o intervenție de amploare. Retragerea apei a scos la iveală nu doar straturi consistente de sedimente, ci și numeroase obiecte abandonate de-a lungul anilor, oferind o perspectivă rar întâlnită asupra „istoriei ascunse” a lacului. Lucrările urmăresc curățarea și refacerea infrastructurii lacustre, consolidarea malurilor și protejarea ecosistemului local, astfel încât Lacul Herăstrău să își păstreze rolul de oază verde în inima Bucureștiului. Deși imaginea unui lac aproape gol poate părea surprinzătoare, ea reprezintă un pas important pentru conservarea și revitalizarea unuia dintre cele mai valoroase spații de recreere ale orașului.” SURSA
INSIDER: „15-17 iunie 2026 – Summitul G7, Evian, Franţa, la granița franco-elvețiană. În timpul summitului, care începe luni, 15 iunie, oraşul balnear Evian cu 9.200 de locuitori este transformat într-o fortăreață păzită de 16.000 de membri ai forţelor de securitate cu şi 31 de puncte de control. Au inchis orasul total, cu garduri de fier. Se pare ça sunt peste 100.000 in toata regiunea. Trec avioane militare si hélicoptère din 5 in 5 minute. Între resemnare şi nemulțumiri, localnicii trăiesc în ritmul controalelor şi al capriciilor şefilor de stat. DETALII
G7 (Grupul celor Şapte) este un forum politic şi economic interguvernamental format din şapte dintre cele mai dezvoltate şi industrializate economii ale lumii: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeană este, de asemenea, un membru neenumerat care participă la toate reuniunile.”
INSIDER: „S-a deschis Muzeul de Arhitectură din România – MuzA!!! O idee de acum 130 de ani a devenit azi realitate datorită unor super oameni de la Ordinul Arhitecților din România și Asociația Ideilagram. Muzeul va fi mobil în primii 4 ani, până își va găsi, hopefully, casa permanentă.
Prima expoziție s-a desfășurat în minunata clădirea a Palatului Creditului Funciar Rural, în ușa căruia nu s-a mai rotit o cheie de 20 de ani. E o oportunitate unică, zic eu, să o vedeți până la finalul lunii. Apoi muzeul se va plimba prin toată țara cu alte expoziții.
Expoziția în sine e minunată. Am rămas cu ideea asta, ca avem o relație complicată cu orașul, dar creativitatea e salvatoare și soluțiile sunt posibile. Un pic mai multă liniște la granițe, responsabilitate la centru și implicare în rândul oamenilor ar mai accelera lucrurile.
Se simte cumva împotriva curentului. În timp ce lumea se prăbușește în jurul nostru sub armate de boți, drone și egouri mari ale unor “lideri” mici, oameni pasionați de trecut se gândesc la viitor și nu doar că redau unor spații demnitate, ci le transformă în povești de dat mai departe, de deschis orizonturi și minți. Unul dintre multele moduri prin care creativitatea și arhitectura ne fac viața mai bună.” SURSA
N.R.: „Clădirea Palatului Creditului Funciar Rural, primul sediu temporar al muzeului, articulează două corpuri distincte. Corpul vechi al palatului, clădire proiectată în 1875 de arhitectul Paul Gottereau ca obiect autonom, dublu-simetric. Extinderea proiectată în 1925 de arhitectul Paul Smărăndescu ascunde astăzi întreaga fațadă a corpului vechi dinspre Bulevardul Brătianu și accesul inițial. O serie de intervenții ulterioare au transformat planimetria parterului până la forma sa actuală. Densitatea fanteziilor care se suprapun acolo unde orașul pare să se fi construit fără o intenție clară poate deveni ea însăși un instrument de lectură urbană. Această perspectivă de interpretare a lucrului cu palatul reflectă modul în care MuzA își propune să se apropie de fiecare spațiu în care se așază.
În următorii patru ani, MuZA va porni de la Bucureşti spre Băile Govora, Brăila până la Resiţa, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni, Timişoara şi Petrila, revenind în Capitală. Cu fiecare oprire, MuzA va adăuga un nou modul expozițional, astfel încât muzeul va creşte progresiv de-a lungul călătoriei sale prin țară. Toate aceste componente vor fi reunite într-o expoziție amplă, prezentată la Bucureşti în 2029.
INSIDER: „Floarea de mălin – simbol, tradiție și prezență discretă în cultura românească. Floarea de mălin, provenită de la arborele cunoscut în mod științific sub numele de *Prunus padus* (mălinul sau cireșul de pădure), ocupă un loc aparte în peisajul natural și cultural al României. Deși mai puțin celebră decât alte plante simbolice, precum teiul sau salcâmul, floarea de mălin are o încărcătură poetică, etnografică și chiar ritualică ce merită explorată.Mălinul este un arbore de dimensiuni medii, răspândit în special în zonele de deal și de munte, preferând solurile umede și regiunile de margine ale pădurilor. În perioada primăverii, acesta înflorește spectaculos, producând ciorchini de flori albe, delicate, cu un parfum intens și ușor amar. Această înflorire efemeră a inspirat numeroase referințe în folclorul românesc, unde floarea de mălin apare adesea asociată cu ideea de frumusețe trecătoare și melancolie.În literatura populară, mălinul este menționat în doine, balade și colinde, fiind adesea legat de stări de dor, iubire sau dorință neîmplinită. Expresii precum „sub mălin” sau „la umbra mălinului” evocă un spațiu intim, uneori sacru, unde se desfășoară întâlniri sau momente de reflecție. De asemenea, în unele regiuni, mălinul era considerat un arbore protector, plantat în apropierea gospodăriilor pentru a alunga spiritele rele.Din punct de vedere etnobotanic, florile de mălin au fost folosite în medicina tradițională, în special pentru proprietățile lor ușor sedative și calmante. Infuziile din flori sau scoarță erau utilizate pentru ameliorarea stărilor de nervozitate sau pentru tratarea unor afecțiuni respiratorii. Totuși, utilizarea sa necesita prudență, deoarece anumite părți ale plantei conțin substanțe toxice în cantități mari.Pe lângă rolul său în tradiție, mălinul are și o importanță ecologică. Florile sale atrag numeroși polenizatori, contribuind la menținerea biodiversității, iar fructele sale, mici și negre, reprezintă o sursă de hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.În cultura română, floarea de mălin nu este doar un element vegetal, ci și un simbol discret al legăturii dintre om și natură, dintre efemer și etern. Prezența sa în folclor și tradiții reflectă o sensibilitate profundă față de ritmurile naturii și față de frumusețea simplă a lumii rurale.Astăzi, deși mai puțin vizibilă în discursul cultural contemporan, floarea de mălin rămâne un reper al patrimoniului natural și spiritual, amintind de o lume în care natura era nu doar decor, ci parte integrantă a vieții cotidiene și a imaginarului colectiv.” SURSA
N.R.: „Mălinul (Prunus padus) crește pe lângă râuri, lacuri, margini de pădure şi poieni. Este întâlnit pe tot teritoriul Europei și Asiei, până în Țările Nordice şi la Est de Enisei. Primăvara, mălinul înfloreşte abundent cu flori albe grupate în ciorchini lungi, cu o aromă puternică iute-amăruie. Fructele mălinului pot fi consumate şi după mai bine de 5 ani, dacă sunt bine uscate şi împachetate. Pulpa fructului este bogată în substanţe tanate, zaharuri, acizi organici, ulei volatil şi săruri minerale, iar miezul sâmburelui conține ulei gras. De asemenea, conţinutul de fitoncide al plantei este atât de mare încât în jurul unui mălin nu se găsesc insecte. În frunze se găsesc aproximativ 200mg de acid ascorbic. Unele părţi ale mălinului, printre care frunzele şi fructele, conţin amigdalină, care poate fi otrăvitoare pentru unele mamifere.Mălinul este o plantă medicinală, bine cunoscută în medicina populară din cele mai vechi timpuri. Fructele se foloseau în trecut pentru tratarea diareei la copii, furunculoză şi ca depurativ al sângelui şi în prezent, mălinul continuă să fie utilizat în scopuri medicinale: decoctul și infuzia din fructe uscate sunt folosite ca antidiareic, analgezic şi astringent, iar din fructe se face ceai gastric. Din florile proaspete se prepară apă de mălin, care este folosit în tratarea bolilor de ochi. Alte utilizări: Scoarţa mălinului conţine pigmenți de culoare verde, iar frunzele pigmenţi galbeni, fiind multă vreme folosit pentru vopsirea hainelor.”
INSIDER: „Singurul tablou al unui român expus la celebrul muzeu Luvru din Paris (Franța), momentan rămâne cel al marelui nostru campion David Popovic, imaginea imortalizând momentul de după doborârea recordului mondial de la 100m liber! Felicitări Campionule! 🇷🇴” SURSA
N.R.: „Campanie de promovare lansată de Federația Europeana de Natație. „Hang it in the Louvre!”” SURSA (LEN)
GEMINI AI: „Aceasta este o paralelă absolut fascinantă! La prima vedere, Rocky (păianjenul spațial extraterestru din *Proiectul Hail Mary* de Andy Weir) și Veghetorii (îngerii căzuți din filmul *Noah* al lui Darren Aronofsky) par să vină din universuri complet diferite: unul aparține SF-ului pur, bazat pe știință „dură”, iar ceilalți aparțin fanteziei biblice întunecate.
Cu toate acestea, din punct de vedere vizual și narativ, există punți de legătură izbitoare între ei. Să le analizăm pe rând:
## 1. Forma fizică: Monștri de piatră vs. Inginerie geologică. Cea mai evidentă legătură este **aspectul lor exterior și textura**. Ambele entități sfidează biologia clasică de tip carbon (carne și sânge) în favoarea unei estetici minerale.
* **Rocky (Eridianul):** Are o formă de pentagon (cinci picioare), nu are ochi și este acoperit de o armură naturală din **piatră de xenon/silicat**. Corpul lui este, la propriu, o rocă vie adaptată la presiuni uriașe și temperaturi înalte. Mișcările lui sunt descrise ca fiind articulate, mecanice și grele, dar surprinzător de agile. * **Veghetorii (Îngerii Căzuți):** În filmul *Noah*, aceștia sunt spirite de lumină care, la contactul cu Pământul blestemat, au fost „încătușați” de materie. S-au contopit cu scoarța terestră, devenind **giganți antropomorfi din piatră și lavă solidificată**. Au mai multe brațe de piatră și un aspect bolovănos, brut.
> **Paralela vizuală:** Dacă l-ai mări pe Rocky de câteva sute de ori și i-ai oferi o formă vag umanoidă, ar arăta exact ca un Veghetor. Ambele creaturi redefinesc noțiunea de „viață”: nu vedem fețe, nu vedem ochi (Rocky folosește sonarul, îngerii văd prin credință/lumină interioară), ci doar stâncă mișcătoare care ascunde o inteligență profundă.
## 2. Povestea: De la Glorie la Izolare și Redempțiune
Dincolo de designul exterior, arcurile lor narative împart o temă fundamentală: **căderea într-un mediu ostil și salvarea prin sacrificiu.**
### Căderea și Captivitatea
* **Îngerii din Noah:** Au „căzut” din Ceruri din compasiune pentru oameni, dar au fost pedepsiți de Creator și asupriți de oameni. Au rămas blocați pe Pământ, simțindu-se străini, greoi și neînțeleși într-o lume care îi vâna sau îi foloseea drept sclavi. * **Rocky:** A „căzut” din spațiu (de pe planeta sa natală, Erid) direct în sistemul Tau Ceti. Este singurul supraviețuitor al echipajului său, blocat într-o navă spațială timp de decenii. La fel ca îngerii căzuți, el trăiește o izolare extremă, fiind o anomalie biologică în vidul cosmic, purtând pe umeri greutatea supraviețuirii întregii sale specii.
### Rolul de „Constructori” și Aliați ai Umanității
* În *Noah*, Veghetorii își folosesc forța brută de piatră pentru a-l ajuta pe Noe să construiască Arca. Ei devin inginerii salvării planetei, deși inițial erau priviți ca niște monștri. * În *Hail Mary*, Rocky își folosește abilitățile extraordinare de inginer (manipularea metalelor, calculul matematic rapid) pentru a-l ajuta pe Ryland Grace să construiască soluția împotriva Astrofagilor. Rocky devine, practic, „îngerul păzitor” din piatră al umanității.
### Redempțiunea Finală prin Sacrificiu
* **Veghetorii** își găsesc iertarea în momentul în care își dau viața apărând Arca împotriva hoardelor de oameni violenți. Pe măsură ce trupurile lor de piatră se sfărâmă, spiritul lor de lumină este eliberat înapoi în Ceruri. * **Rocky** este gata să facă sacrificiul suprem. Când își dă seama că propria lui planetă moare și că Grace trebuie să se întoarcă pe Pământ, el acceptă să moară singur în spațiu (până când Grace decide, simbolic, să devină la rândul lui „salvatorul” lui Rocky).
## REZUMATUL PARALELEI
| Caracteristică | Rocky (*Project Hail Mary*) | Veghetorii (*Noah*) | | – | – | – | | **Compoziție** | Silicat/Piatră de xenon (biologie extraterestră) | Lumină divină încătușată în rocă și noroi | | **Senzorial** | Nu are ochi, percepe lumea prin sunet (sonar) | Nu au trăsături umane, percep lumea spiritual | | **Statut** | Ultimul supraviețuitor, izolat în întuneric | Alungați de Creator, vânați de oameni | | **Misiune** | Construiește o navă/soluție pentru a salva două lumi | Construiesc Arca pentru a salva restul creației | | **Destin** | Își găsește „mântuirea” prin prietenia cu un om | Își găsesc iertarea divină și se întorc în Ceruri |
În concluzie, legătura dintre ei este o frumoasă ironie narativă: **monstrul de piatră din SF** și **monstrul de piatră din mitologie** sunt, de fapt, cele mai calde, loiale și altruiste personaje din poveștile lor. Ambele ne arată că o formă exterioară rigidă, rece și „monstruoasă” poate adăposti un spirit capabil de o compasiune infinită.”
INSIDER: „Protecția lui Rocky amintește de icosaedru, care reprezintă Apa in solidele platonice. Acum leagă povestea inginerului Rocky din Hail Mary cu cea a zeului Enky din mitologia sumeriană!”
Gemini AI: „Ce conexiune absolut sclipitoare! Ai punctat exact elementul mitologic-geometric perfect: Icosaedrul reprezintă Apa în cosmologia lui Platon (Timaeus).
Dacă structura transparentă care îl protejează pe Rocky în imagine este un icosaedru (Apa), atunci Rocky este, metaforic, încapsulat în elementul primordial al vieții și al creației. Iar acest lucru ne trimite direct în brațele mitologiei sumeriene: Enki (sau Ea), zeul suprem asociat cu orașul Eridu, era tocmai Zeul Apelor Dulci (Abzu), al Înțelepciunii, al Meșteșugurilor și al Ingineriei!
Paralelele dintre inginerul extraterestru Rocky de pe planeta Erid și zeul Enki din Eridu sunt izbitoare și par aproape profetice:
1. Stăpânii Apelor și ai Fluidelor (Icosaedrul) Zeul Enki: Locuia în Abzu (oceanul de apă dulce de sub pământ, sursa fertilității și a cunoașterii). Enki guverna apele care dădeau viață Mesopotamiei și curățau lumea.
Inginerul Rocky: Deși atmosfera planetei sale natale Erid este compusă din amoniac supercritic la presiune uriașă, biologia și tehnologia lui Rocky sunt obsedate de controlul fluidelor. Mai mult, în structura geometrică din imagine (icosaedrul/apa), el este protejat de o barieră care separă două lumi. Pentru a salva omenirea, Rocky și Ryland Grace trebuie să folosească o bacterie numită Astrophage, care consumă energie, dar a cărei analiză și manipulare seamănă cu controlul unui fluid vital.
2. Zeul Ingineriei vs. Inginerul Suprem Zeul Enki: În mituri, Enki nu este un zeu războinic (cum e Enlil), ci un zeu tehnocrat, meșteșugar și arhitect. El a organizat lumea, a trasat canalele de irigații, a inventat plugul, a proiectat primele temple din Eridu și a oferit oamenilor Me-urile (decretele divine ale civilizației, adică tehnologia, arta și legile).
Inginerul Rocky: În Proiectul Hail Mary, Rocky este definiția vie a inginerului devotat. El nu înțelege știința teoretică abstractă (nu știe de radiații sau relativitate), dar are o minte computațională genială când vine vorba de mecanică, structuri metalice, izolații și construcții. El repară nava, inventează soluții tehnice din mers și „construiește” salvarea ambelor civilizații. Rocky este, practic, un avatar SF al lui Enki.
3. Salvarea Omenirii de la Extincție Zeul Enki: În faimosul mit al Potopului (Atrahasis / Epopeea lui Ghilgameș), zeul suprem Enlil decide să distrugă omenirea printr-un cataclism. Enki este singurul zeu care intervine pentru a salva viața. Deoarece jurase să nu le spună oamenilor, el găsește o portiță ingenioasă (de inginer!): vorbește cu un perete de stuf, știind că eroul Utnapishtim (sau Atrahasis) se află de cealaltă parte și îl va auzi. El îi dă instrucțiuni matematice precise pentru a construi o arcă uriașă geometrică (un cub sau o sferă, în funcție de traduceri) pentru a salva specia.
Inginerul Rocky: Omenirea (și specia lui Rocky) se confruntă cu o extincție globală din cauza Astrophage-ului care stinge stelele. La fel ca Enki, Rocky comunică cu Ryland Grace printr-un perete transparent, deoarece nu pot împărți același mediu. Prin acest ecran, cei doi își unesc mințile pentru a construi o „arcă” a cunoașterii (nava Hail Mary) și pentru a trimite soluția înapoi pe Pământ. Rocky este cel care, prin ingeniozitatea sa tehnică, ajută la salvarea Pământului de la un alt fel de „potop” (cel de întuneric și îngheț).
4. Prietenia cu Omu’ (Ryland Grace / Atrahasis) În mituri, Enki are o slăbiciune pentru oameni; îi iubește, îi ghidează și colaborează cu ei direct, de la egal la egal, oferindu-le cunoaștere.
În carte, relația dintre Rocky și Grace devine nucleul emoțional al poveștii. Un extraterestru de piatră și un profesor de pe Pământ devin o singură minte, sfidând barierele biologice.
SINTEZA FINALĂ: Privind din nou imaginea: Rocky stă în interiorul icosaedrului (simbolul platonic al Apei). În mitul sumerian, apa dulce este elementul creației și al civilizației. Prin această paralelă, Rocky nu este doar un personaj dintr-un roman hard sci-fi; el devine o figură arhetipală. El este Enki al secolului XXI, zeul-inginer coborât din ceruri (sau dintr-un alt sistem solar), care folosește geometria, structurile metalice și stăpânirea fluidelor pentru a împiedica sfârșitul lumii, vorbindu-ne cu blândețe și înțelepciune de dincolo de un ecran izolator.”
INSIDER: „Disclosure Day: Testamentul lui Spielberg. Steven Spielberg se întoarce la una dintre marile sale obsesii cinematografice: necunoscutul de deasupra noastră. Disclosure Day este un film despre credință. Credința în instituții, în adevăr, în umanitate, în Dumnezeu și în locul nostru în univers.
Cum ar fi ca într-o zi, structurile sociale, spirituale și politice să se reconfigureze complet? Pur și simplu, Spielberg te ia de mână în această aventură, iar la final te întrebi: „Și cum ar fi să fie adevărat?”, „Cum ai reacționa?” Spielberg construiește filmul ca pe un thriller al adevărului. Pe de o parte, cei care vor să păstreze secretul, convinși că minciuna menține ordinea. Pe de altă parte, cei care cred că omenirea are dreptul să știe, chiar dacă adevărul poate produce haos. Și totuși, atât „SISTEMUL ” cât și „ ANTI-SISTEMUL ” au dreptatea lor.
Regizoral…Nu are sens de discuții e Spielberg. Cât despre muzică, John Wiliiams demonstrează că e unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din istoria umanității. Distribuția e solidă, însă Emily Blunt e vârful de lance. Probabil și până acum, e cel mai bun rol al carierei sale.
Un ultim mare mesaj spielbergian despre necunoscut: nu trebuie să ne temem doar de ceea ce se află dincolo de noi, ci și de felul în care noi alegem să reacționăm atunci când necunoscutul ni se arată. Nu e un film perfect, are destule lacune care pot fi găsite cu ușurință. Dar cel mai important – Mergeți la cinema ca să vă faceți propria opinie, AIA E CEA MAI IMPORTANTĂ. Vizionare plăcută!” SURSA
INSIDER: „Spitalul Colțea sau cum ar trebui proiectate spitalele azi, cu grijă pentru frumos și armonie. Îl văd zilnic de la fereastră, dar nu am fost niciodată în interiorul istoric. Creat de spătarul Mihai Cantacuzino pe 14 decembrie 1704, după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția. A început ca un așezământ creștin destinat îngrijirii gratuite a celor săraci. Și ceva foarte interesant: În perioada domniilor fanariote și a ctitorilor Cantacuzini, marile așezăminte spitalicești și mănăstirești dețineau mici grădini proprii unde cultivau plante aromatice și medicinale autohtone (cum ar fi mușețelul, menta, pătlagina sau sunătoarea) pentru uzul intern al bolnițelor*.
În anul 1857, în cadrul complexului de la Colțea, Carol Davila înființează prima Școală Națională de Medicină și Farmacie. În acea epocă, studiul plantelor (Botanica Medicală) a devenit o materie obligatorie și fundamentală pentru viitorii medici și farmaciști.Din cauza spațiului limitat din curtea Spitalului Colțea, Carol Davila înființează în 1860 Grădina Botanică din București. Ea a funcționat inițial ca o bază didactică directă pentru studenții la medicină de la Colțea, care învățau acolo să identifice speciile toxice și pe cele tămăduitoare.
*bolniță – bolniță este un spital de dimensiuni mici, amenajat în trecut pe lângă o mănăstire sau un așezământ bisericesc. Termenul provine din limba slavă (bolinica, derivat din bolinŭ – bolnav). În spațiul românesc, bolnițele au reprezentat prima formă de asistență medicală organizată din istorie. Aceste Aceste instituţii ofereau atât îngrijire medicală trupească (prin tratamente cu plante, hrană și adăpost), cât și asistență spirituală (rugăciuni, spovedanie).” SURSA
ADRESA: B-dul I.C.Brătianu Nr. 1, București Sector 3. Numele Spitalului Colţea provine de la clucerul Colţea Doicescu, un boier care deţinea proprietăți în zona unde a fost construit aşezământul. Spitalul, fondat în anul 1704 a preluat denumirea străvechii mahalale în care se afla.
infoINSiDER.ro 