INSIDER: „Monumentul DADA din Moinești – simbolul unei mișcări care a schimbat arta lumii. La intrarea în municipiul Moinești, dinspre Bacău, te întâmpină una dintre cele mai neobișnuite și spectaculoase lucrări de artă din România: Monumentul DADA. Nu este doar o simplă sculptură, ci un simbol puternic al unei mișcări artistice care a revoluționat lumea și care își are rădăcinile chiar aici, în acest oraș.

Monumentul a fost realizat în anul 1996, cu ocazia centenarului nașterii lui Tristan Tzara (1896–1963), poet și eseist născut la Moinești, considerat fondatorul mișcării Dada. Dadaismul a fost una dintre cele mai curajoase și neconvenționale mișcări artistice ale secolului XX, punând sub semnul întrebării regulile artei clasice și promovând libertatea totală de exprimare. Faptul că această mișcare are origini legate de Moinești a făcut ca orașul să fie cunoscut, în anumite cercuri culturale, chiar ca „Dada City”.

Monumentul este alcătuit chiar din literele D-A-D-A, reinterpretate într-o formă modernă și abstractă. Lucrarea aparține sculptorului Ingo Glass, artist de origine română stabilit în Germania, cunoscut pentru stilul său avangardist. Compoziția este una simbolică: cele două litere „D” sunt concepute ca niște forme care sugerează porți, ideea de trecere și schimbare, literele „A” sunt reprezentate ca niște săgeți orientate în sus, simbolizând desprinderea și înălțarea. Întregul ansamblu transmite ideea de transformare, libertate și evoluție, exact spiritul mișcării Dada. Monumentul nu impresionează doar prin idee, ci și prin dimensiuni: aproximativ 25 de metri lungime, 10 metri înălțime, peste 120 de tone – realizat dintr-o combinație de oțel și beton. Este o lucrare de mari proporții, care domină vizual zona și atrage imediat atenția celor care trec pe acolo.

Ingo Glass – artistul din spatele lucrării născut la Timișoara. Stabilit în Germania, el este cunoscut pentru lucrările sale de artă concretă și pentru abordarea modernă a formelor. De-a lungul carierei, a realizat numeroase sculpturi în țară și în străinătate, fiind considerat un artist reprezentativ al artei avangardiste. Monumentul DADA din Moinești este una dintre lucrările sale emblematice din România. (…) Este un simbol al libertății, al schimbării și al curajului de a gândi diferit. Iar faptul că se află la Moinești face ca acest loc să fie nu doar un oraș obișnuit, ci unul cu o legătură directă cu istoria artei moderne. Sus avem inima!” SURSA

N.R.: „Monumentul DADA este alcătuit din 4 litere („D”, „A”, „D”, „A”), repetate la interior şi răsucite la 90 grade, aşezate pe o suprafață mozaicată cu inscripţia T-Z-A-R-A, reliefând faptul că titulatura exactă a ansamblului monumental este „Tzara DADA”. În panourile dreptunghiulare par a se decupa două mari porți (cei doi D), care sugerează ideea de trecere spre altceva, de schimbare. În alternanță, din celelalte două dreptunghiuri par să se desprindă, spre a se înălța, mari săgeţi, respectiv cei doi A. O simetrie a mișcării de schimbare, de înnoire, conjugată cu cea a desprinderii, a înălțării spre un cer al universalității, totul ancorat în pământul românesc al Moineştiului, ţara lui Tzara.

INGO GLASS, cetățean de onoare al municipiului Moineşti din 2018 , este de origine germană, născut la Timişoara, în 1941, și a urmat cursurile şcolare la Lugoj, specializându-se în sculptură la Academia de Artă din Cluj-Napoca, fiind ulterior participant activ la înfiinţarea Muzeului de Artă din Galaţi. Fugind de sistemul politic comunist al ţării, în 1979 se stabileşte la München, unde organizează expoziţii sub patronajul municipalităţii. După 1989, se alătură mişcării artei concrete şi experimentează cu structuri sculpturale care combină forme primare şi culori. Cele mai cunoscute lucrări publice ale sale sunt: Septenarius (Galati, 1976), Quadratur (Oberhausen, 1980), Poarta către Rohn (Hünfeld, 1986), Alpha&Omega (Dunaujvaros, 1987), Piramida Helios (Galati, 1991), Monumentul în onoarea eroilor Revoluţiei din 1989 (Timişoara, 1992), DADA (Moineşti, 1996), Piramida Contrafortilor (Neu-Ulm, 1998), Monumentul victimelor 1941-1945 (Lugoj, 1999), Omagiu lui Brâncuşi şi Vasaely (Neu-Ulm, 2005), Triunghiul Insolent (Rehau, 2012), Trinitas (Kulmbach, 2014) etc. Sculptura DADA de la Moineşti este un monument reprezentativ pentru cariera artistului, combinând stil constructivist cu principiile artei concrete aplicate de artist încă din 1989. La un secol de la naşterea Dadaismului la Zurich, reanalizăm caracteristicile estetice ale monumentului vechi de 20 de ani, având în acelaşi timp oportunitatea de a participa la o analiză artistică contemporană.

TRISTAN TZARA (n. 28 aprilie 1896, Moineşti – d. 25 decembrie 1963, Paris), figura culturală cheie şi unul dintre fondatorii mişcării artistice DADA, Samuel Rosenstock s-a născut în Moineşti, judeţul Bacău, România, în 1896, într-o familie evrelască. A studiat la Bucureşti, făcând parte din mişcarea culturală a vremii. Când şi-a semnat poeziile, a folosit mai multe pseudonime, alegând în cele din urmă Tristan Tzara. Pronunţia acestui nume oferă o traducere cuvânt cu cuvânt în limba română: „trist-la-ţară”. În timpul Primului Război Mondial, s-a retras în Elveţia, unde, împreună cu Hogo Ball, Richard Hulsenbeck, Madame Hennings, Hans Arp şi conaţionalul său Marcel lancu, a participat la seratele Cabaret Volaire din Zurich. Aici au prins viaţă ideile mişcării avangardiste DADA. Se consideră că numele mişcării a fost ales aleatoriu dintr-un dicţionar, fiind un cuvânt francez pentru copii care înseamnă „cal de joacă”. Totodată, există o altă interpretare a cuvântului, conform căreia originile sale sunt stabilite în limba română: participanţii români foloseau foarte frecvent sintagma „da”, „da”, cu scopul funcţional de a împodobi comunicarea cu sensul: „Da, aşa este!”. Mai mult, aceleaşi cuvinte, atunci când sunt folosite în mod repetat, transmit aprobare în dialog, vorbitorul fiind încurajat să continue conversaţia.

Tristan Tzara a fost o figură centrală a mişcării DADA, iar la un secol de la naşterea sa, autorităţile române, cu ajutorul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi cu sprijinul financiar al Fundaţiei Pro Helvetia, au comandat un monument sculptural. Înmormantat în Cimitirul Montparnasse, Paris, Franța.

INSIDER: „Ultimul film pe care l-am văzut la Grădina de Vară a cinematografului Patria a fost Predator (1987) cu Arnold Schwarzenegger. „Sala” era full, se vânduseră bilete și in picioare nu exista colțișor neocupat, nimeni nu respira. Doar stelele și țânțarii făceau blatul…

N.R.: „Grădina de Vară a Cinematografului Patria din Craiova s-a construit în anii 1950, în zona centrală pe Calea Unirii nr. 82. Aceasta a avut, până la sfârşitul anilor 80, toată echiparea tehnico-edilitară necesară funcţionării corespunzătoare scopului pentru care s-a realizat. Racordările la rețeaua de energie electrică, la rețeaua de distribuție a apei, precum și la canalizarea oraşului nu mai există, iar starea generală a clădirii cu scena prezintă, degradări majore.

Processed By eBay with ImageMagick, z1.1.0. ||B2

Autorizația de construire pentru fosta Grădină de Vară a cinematografului Patria de pe Calea Unirii a fost emisă de Primăria Craiova, la data de 4 august 2025. Primăria Craiova dorește încă din 2022, atunci când a semnat și portofoliul preluat de la RADEF, transformarea într-un centru multifuncțional în aer liber – spectacole cultural-artistice, cât și ceremonii sau festivități, proiecții cinematografice, expoziții.”

ARHIVĂ: CINEMA PATRIA CRAIOVA: „Acest aparat de proiecţie a bucurat copilăria și tinerețea multora dintre noi”

INSIDER: „Un mic colț de munte s-a mutat în Parcul Nicolae Romanescu. 🌲 Am surprins în câteva cadre atmosfera din noul țarc: 20 de căprioare grațioase, 6 căprițe pitice pline de energie și 8 alpaca extrem de curioase. 🦌🦙 Este un spațiu unde animalele au tot ce le trebuie, de la porțiuni împădurite până la iarbă înaltă.” SURSA

N.R.: „Anul trecut, cu ocazia Târgului de Crăciun din Craiova a fost inaugurată Valea Ciutelor în Parcul Romanescu, o zonă de 3 hectare dedicată căprioarelor, pentru căprițe și alpaca. Deși au trecut abia vreo 3 luni de la deschidere, aici s-a născut deja primul pui de alpaca. Vizitatorii pot hrăni animalele cu biscuiți speciali, realizați din semințe și plante, produse ce intră în prețul biletului – adulții plătesc 30 de lei, iar pentru copii, costul biletului este de 10 lei. Intrarea este gratuită pentru persoanele cu autism și însoțitorul lor, fiindcă interacțiunea cu animalele blânde este o formă de terapie. Accesul cu alte alimente sau băuturi în țarc este strict interzis. Program zilnic 10-19.

Zona a fost amenajată pe un teren nefolosit din parc, lângă Hipodrom care a fost transformat într-un țarc de mari dimensiuni, cu porțiuni împădurite, movile de pământ, iarbă înaltă și copaci tineri, exact așa cum animalele întâlnesc în sălbăticie, dar au fost trasate și alei din piatră. Spațiul este supravegheat video și iluminat discret, cu stâlpi cu încărcare solară, astfel încât animalele să nu fie deranjate pe timpul nopții.

Tot la Hipodrom au fost aduși și ponei care pot fi călăriți de copiii sub 12 ani și 50 kg, pentru 15 sau 30 minute – îzilnic, în intervalul orar 12-14 și 16-18.