PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

PĂIANJEN SĂRITOR: Când viața îți dă un borcan, fă-ți un penthouse cu vedere la oameni!


INSIDER: „Ziua trecută vine băiatul meu cu un păianjen într-un borcănel, ca e o specialitate de a lui să-i culeagă de prin casă. Îi pun un capac cu gândul să-l redau naturii. Am uitat o zi de el apoi când desfac borcanul, dau de o surpriză. Acum o să-i caut un loc cu tot cu borcan afară în natură? Sau să-l cresc să nu-i mai caut prin pădure să le fac fotografie? Heliophanus Kochii
Rog daca nu am „ghicit” să fiu corectat!
Galați 17-06-2026″ SURSA

N.R.: „Femelă de Heliophanus Kochii o specie de păianjen săritor din familia Salticidae. Se pot observa clar petele albe simetrice pe opistosoma (abdomenul) de culoare închisă, cu reflexii metalice bronz-aurii, specifice pentru Heliophanus kochii. De asemenea, linia albă marginală este vizibilă pe laterale. Picioarele sunt întunecate cu dungi deschise la culoare, potrivindu-se cu descrierea femelelor sau a subadulților din această Specie.

Păianjen săritor (familia Salticidae), cel mai probabil aparţinând genului Heliophanus (cunoscuți popular și sub numele de păianjeni săritori de soare). Păianjenii săritori sunt recunoscuți pentru vederea lor excelentă, pe care o folosesc pentru vânătoare și navigare. Deşi mulți păianjeni țes pânze pentru a captura prada, aceştia sunt vânători activi care sar direct pe victimă. Sunt în general diurni (activi în timpul zilei) şi folosesc un fir de mătase ca „linie de siguranţă” atunci când sar, pentru a putea reveni la punctul de plecare dacă ratează. Folosesc mătasea pentru a-și construi un fel de „sac” sau adăpost (vizibil şi în imagini) unde se odihnesc sau îşi depun ouăle.

Familia Salticidae este cea mai mare familie de păianjeni, cuprinzând peste 5.000 de specii descrise la nivel mondial. Preferă zonele însorite (locurile expuse la soare, cum ar fi stâncile calde sau trunchiurile copacilor, unde vânează activ în timpul zilei), vegetația joasă (pe iarbă, în pajişti, la marginile pădurilor şi pe arbuşti), locațiile mai uscate, dar pot fi găsite şi în zone de coastă sau grădini urbane. În Apropierea Oamenilor pot fi observați adesea pe pereții caselor sau pe garduri, folosind suprafețele însorite pentru a se încălzi şi a localiza prada. Sunt considerați benefici în gospodării deoarece se hrănesc cu insecte dăunătoare sau purtătoare de boli, cum sunt țânţarii.”

ARHIVĂ: GAIA: Când Lumea se oprește, Natura merge mai departe! ∆∆∆∆∆ RAPID ȘI PRECIS: Dimineață a plecat la serviciu și seara când s-a întors cuibul era făcut și cu ouă în el ∆∆∆∆∆ RECICLARE: Barbie a fost răpită de o veveriță pentru necesități locative ∆∆∆∆∆ GURA DOBROGEI, CONSTANȚA: Berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc – gunoaie și deșeuri

Posted by  |  20 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

GAROFIȚA PIETREI CRAIULUI: Unică în lume, descoperită acum 175 de ani – monument al naturii & strict ocrotită prin lege, din patrimoniul natural al Parcului Național Piatra Craiului


INSIDER: „Garofiţța Pietrei Craiului este una dintre cele mai rare flori din lume. Creşte spontan doar în Munţii Piatra Craiului, unde a supravieţuit timp de secole printre stâncile calcaroase. Frumuseţea sa delicată şi unicitatea ei au transformat-o într-un simbol al naturii sălbatice din România.

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este una dintre cele mai spectaculoase flori sălbatice din flora României, remarcându-se prin aspectul său delicat și prin coloritul intens care contrastează puternic cu stâncile albe de calcar ale masivului în care trăiește. Planta este o specie perenă, ceea ce înseamnă că poate trăi mai mulți ani, dezvoltându-se din aceeași rădăcină și înflorind în fiecare sezon favorabil.

Înălțimea plantei este relativ redusă, variind de obicei între 5 și 20 de centimetri, în funcție de condițiile de mediu și de locul în care crește. În zonele expuse vânturilor puternice și condițiilor alpine aspre, exemplarele sunt adesea mai scunde și mai compacte. Tulpinile sunt subțiri, drepte și rezistente, având rolul de a susține florile deasupra vegetației joase din jur. Frunzele sunt înguste, lungi și ascuțite, cu o culoare verde-cenușie sau verde-albăstruie. Acestea sunt dispuse opus pe tulpină și au o suprafață relativ rigidă. Forma lor îngustă reprezintă o adaptare la mediul montan, contribuind la reducerea pierderilor de apă în perioadele secetoase și în condițiile de vânt intens.

Floarea este elementul care face această specie atât de apreciată. Diametrul unei flori complet deschise este de aproximativ 3 până la 4 centimetri, uneori puțin mai mare la exemplarele bine dezvoltate. Fiecare floare este alcătuită din cinci petale largi, dispuse simetric. Marginile petalelor sunt adânc și fin franjurate, având un aspect asemănător unei dantele naturale. Această caracteristică oferă florii o eleganță aparte și reprezintă unul dintre cele mai ușor de recunoscut detalii ale speciei.

Culoarea petalelor este de obicei roz intens până la roz-purpuriu, însă nuanța poate varia ușor de la o plantă la alta. Una dintre cele mai distinctive trăsături este prezența unui inel circular de culoare mai închisă, situat aproape de baza petalelor. Acest cerc poate avea tonuri de purpuriu închis, vișiniu sau roșu-cărămiziu și creează un contrast puternic cu restul petalei. În jurul acestui inel se observă adesea mici puncte, linii sau pete de culoare mai închisă, dispuse într-un model decorativ natural. Aceste desene nu sunt doar ornamentale, ci au și rolul de a atrage insectele polenizatoare către centrul florii.

Partea centrală a florii este ocupată de numeroase stamine, care poartă antere de culoare deschisă, uneori alb-gălbuie sau roz-pal. Acestea ies în evidență pe fundalul colorat al petalelor și contribuie la aspectul sofisticat al florii. În perioada de înflorire, florile produc nectar și atrag diverse specii de insecte, în special fluturi și albine sălbatice. Bobocii florali sunt alungiți și protejați de bractee verzi care învelesc floarea înainte de deschidere. Pe măsură ce bobocul se maturizează, petalele încep să se desfășoare treptat, iar floarea capătă forma caracteristică de stea cu margini franjurate. O singură plantă poate produce una sau mai multe flori, în funcție de vârstă și de condițiile de dezvoltare.

Un aspect interesant este faptul că florile sunt orientate astfel încât să beneficieze de cât mai multă lumină solară. În habitatul lor natural, aflat pe stâncării și versanți însoriți, lumina joacă un rol esențial în dezvoltarea plantei. Culoarea intensă a petalelor devine deosebit de spectaculoasă în lumina directă a soarelui, când nuanțele de roz-ciclam și purpuriu par aproape strălucitoare. În comparație cu multe alte specii de garofițe europene, Garofița Pietrei Craiului se remarcă prin combinația dintre petalele puternic franjurate, cercul central închis la culoare și distribuția sa extrem de restrânsă. Aceste caracteristici au transformat-o într-una dintre cele mai fotografiate și admirate plante din Carpații României, fiind considerată de numeroși botanici drept una dintre cele mai frumoase flori sălbatice ale Europei de Est.” SURSA

N.R.: „Garofița Pietrei Craiului creşte numai pe brânele stâncoase şi grohotişurile versantului de vest, în zona pajiştilor alpine la 1650-2200 de m altitudine din Piatra Craiului, fiind endemică – ceea ce înseamnă că nu mai există nicăieri în lume în stare sălbatică, în afara acestui masiv din România. Perioada de înflorire – în lunile iulie și august. Specie strict ocrotită prin lege, inclusă în patrimoniul natural al Parcului Național Piatra Craiului.

A fost descoperită și descrisă în anul 1851 de către doi botanişti ardeleni (Kotschy şi Schott). Numele ştiințific (callizonus) provine din limba greacă şi înseamnă „centură frumoasă”, făcând referire la inelul distinctiv de culoare închisă din interiorul florii.

LEGENDA GAROFIȚEI ȘI A DEGETĂRUȚULUI DIN PIATRA CRAIULUI

Posted by  |  20 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

MUSCA-ȘARPE: Insecta cu gât de reptilă & corp de libelulă, vânează ca o cobră – prădător letal în lumea gâzelor!


INSIDER: „Musca-sarpe? (Mangalia, iunie 2026). Poza primita de la o cunoștință.” SURSA
INSIDER 2: „Această insectă este o răpălugă (din ordinul Raphidioptera), cunoscută popular în engleză sub numele de snakefly datorită aspectului său neobișnuit.
Caracteristici distinctive: Are un „gât” foarte lung (care este de fapt un protorace alungit) și un cap mobil pe care îl poate ridica asemeni unui șarpe gata să atace. Coada lungă: „Acul” lung pe care îl vezi în partea din spate nu este un ac pentru înțepat, ci un ovipozitor (organ folosit exclusiv de femele pentru a depune ouăle în crăpăturile scoarței de copac). Este o insectă complet inofensivă pentru oameni (nu înțeapă și nu mușcă) și este considerată extrem de utilă, deoarece atât adulții, cât și larvele sunt prădători care se hrănesc cu afide, acarieni și alți dăunători ai arborilor. De menționat că la fel ca buburuza, se poate hrăni cu de două ori greutatea corpului ei cu afide”

N.R.: În emisfera nordică trăiesc 85 de specii de muste-șarpe din totalul de 210 care aparțin familiei Raphidiidae și ordinului Megaloptera. Toate se remarcă prin capul ascuțit în spate și lat în față, prin gâtul lung alcătuit dintr-un pretorace mare și coloritul corpului închis. Majoritatea au lungimea corpului cuprinsa intre 0,6-2,8 cm, masculii fiind întotdeauna mai mici decât femelele. De asemenea, femelele se diferențiază de masculi prin prezența unui ovopozitor lung pe care îl folosesc la depunerea oualor în crăpăturile din scoarța copacilor. Larvele mșstelor-șarpe sunt alungite și pot fi observate sub scoarța umflată a copacilor sau sub frunze. Atât hrana lor, cât și a adulților constă din larve de insecte și gândaci cu corpul moale. Capul larvelor este relativ mare, înzestrat cu mandibule proeminente. Tegumentul capului şi primului segment toracici sunt scleritizate, restul corpului – moale. Lervele au trei perechi de picioare adevărate. Totuși, posedă un organ adeziv pe abdomen cu ajutorul căruia se alipesc de suport..În stadiul final, larva construieşte o celulă în care are loc următoarea etapă – stadiul de pupă (sau nimfă). Nimfele nu formează un cocon, ele au picioarele liberă şi pot părăsi celula înainte de a deveni adulţi.

Musca şarpelui este considerată un asasin redutabil al lumii nevertebrate datorită anatomiei sale unice, care îmbină perfect trăsăturile de prădător:

  • Prototoracele extrem de alungit îi permite să-şi rotească și să-şi arunce capul înainte cu o viteză uimitoare, într-o manieră specifică şerpilor, de unde îi provine și denumirea.
  • Este dotată cu mandibule puternice, specializate pentru prinderea și sfâșierea prăzii, fiind un prădător activ atât în stadiul de larvă, cât și ca adult.
  • Spre deosebire de alte insecte, are o mobilitate excepțională, permițându-i să vâneze prin ambuscadă și să captureze rapid insecte mici sau alte nevertebrate prezente pe frunze și scoarța copacilor

Aceste muște-șarpe populează pădurile din Munții Stâncoși până pe coasta Oceanului Pacific, din Canada și Statele Unite ale Americii.„

ARHIVĂ: PAIANJENUL LUP: Femela își cară singură puii în spinare. „Tarantula românească”, cel mai mare păianjen din România! ∆∆∆∆∆ ILENE: Verișoare românce ale scarabeilor din Egipt ∆∆∆∆∆ MUSCA-PĂUN: Emigrant nord-american, cetățean european din 2007 & pașaport românesc de 5 ani, poposește în Republica Moldova! ∆∆∆∆∆ LICURICI: Lumina produsă este de 1000 de ori mai puternică decât lumina produsă de o lumânare ∆∆∆∆∆ LIBELULA: Cel mai eficient vânător din regnul animal, depășește leul, rechinul & performanțele de viteză, precizie și acuratețe vizuală a tot ce a inventat omul ∆∆∆∆∆ GÂNDACUL RINOCER: Cea mai puternică ființă pe Terra ridică de 850 ori greutatea sa!

Posted by  |  19 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

CEAUȘESCU: De la făuritor, la marcă de salam. După 37 de ani de la împușcare!


INSIDER: „Salamul Ceauşescu, preț 49 lei/ kilogram, este un produs comercializat în carmangerii cu produse tradiționale, din zona Sibiului. Niciodată, „ață de salam”…

ARHIVĂ: VALEA OLTULUI: După demonizarea lui Vlad Țepeș și decapitarea lui Mihai Viteazul, avem un nou brand de țară – Ceaușescu, sânge de dac! ∆∆∆∆ SUVENIR BULGĂRESC: Căni imprimate cu întregul eșicher politic din România – vii sau morți! ∆∆∆∆∆ PALATUL PRIMĂVERII: „Sper ca peste încă 27 de ani să nu existe vizite şi la momântul Sf. Nicolae şi Elena!” ∆∆∆∆∆ SCORNICEȘTI, OLT: Casa privat-memorială „Nicolae Ceaușescu” – fotografiată peste gard și cu puțin noroc vizitată ∆∆∆∆∆ MUZEUL COMUNISMULUI: „România, liberă şi independentă”, împușcată în Gara Târgoviște! ∆∆∆∆∆ PĂUNII LUI CEAUȘESCU: „Găinile acestea mari și cu cozi impresionante sunt și ele, măcar în parte, stăpânele văzduhului”

Posted by  |  14 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, TIMP LIBER, UTILE | Lasă un comentariu

PALATUL TELEFOANELOR: Primul zgârie-nori din capitală – porți Orange (re)deschise


INSIDER: „Descoperă Palatul Telefoanelor! ☎️🏛️ – În acest weekend (între 16:00 – 20:00), una dintre cele mai emblematice clădiri ale Bucureștiului își deschide porțile pentru o incursiune fascinantă în istoria comunicațiilor.
O ocazie rară de a păși într-un monument al Bucureștiului interbelic și de a redescoperi istoria unui loc care a fost, timp de decenii, simbolul progresului și al modernității. ✨📞” SURSA

N.R.: Palatul Telefoanelor din Bucureşti este o clădire reprezentativă în stil Art Deco, situată pe Calea Victoriei nr. 35, construită între 1929 şi 1934 sub coordonarea arhitecților Louis S. Weeks şi Edmond Van Opstal, inaugurat în 1934 ca primul „zgârie- nori” al Capitalei. Edificiul a trecut printr-un amplu proces de consolidare, devenind un centru modern ce găzduieşte sediul central Orange România. A fost printre primele structuri din țară ridicate pe un schelet metalic, iar la momentul inaugurării era cea mai înaltă clădire din Bucureşti (aproximativ 52,5 metri) Monumentul istoric a fost construit pe locul fostei Terase Oteteleşanu, un loc de întâlnire celebru pentru protipendada şi intelectualii secolului al XIX-lea. Construcţia a marcat automatizarea completă a rețelei telefonice bucureştene din anul 1933.

Posted by  |  14 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

MEMENTO MORI: Monument-sarcofag, de jumătate de milion de euro, dedicat lui Grigore Al. Ghyka „ultimul domnitor al Moldovei”, pasat „creștinește” între instituții, de colo-colo, de jumătate de an!


INSIDER: „„Memento Mori | marmură, bronz / 2026 – Monumentul-sarcofag, aflat în etapa finisajelor, dedicat domnitorului “Grigore Al. Ghyka” – Un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului” – Sculptor Vladlen Babcinețchi. SURSA

N.R.: Vladlen Babcinetchi (născut la 25 aprilie 1983 în Rezina, Republica Moldova) este artist plastic român, doctor în inginerie industrială.

BABCINEȚCHI: ,Este o compoziție complexă care este dezvoltată în jurul portretului domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Pe același ax cu portretul domnitorului, se află blazonul familiei Ghica. În față este un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului. Are în mână o sabie-cruce. Sabia este un simbol al puterii şi el se află într-o stare meditativă gândind la trecerea timpului sau la efemeritatea acestei lumi. Tronul lui este realizat în formă de clepsidră, tocmai ca o trimitere discretă către trecerea timpului. Clepsidră se observă dacă privim din față. Sub tron se află numeroase manuscrise, cărți, e iarăși trimitere către înțelepciune şi către valorile pe care le prezintă istoria, cultura. Pe care îngerul, personajul acesta alegoric, se presupune că le veghează. Pe acele manuscrise, acolo este şi o pană, simbol al creației. În spate, sub înger, sub monument, este reprezentată o bufniţă, vizibilă la o privire mai atentă, cine se apropie de monument, cine caută să- I descopere. Bufnița este simbolul înțelepciunii. Ea protejează acele cărți și manuscrise.”

Amplasamentul stabilit: Monumentul (sarcofagul/mausoleul) de jumatate de milion de euro platit de primărie urmează să fie amplasat la Mănăstirea ,,Sfântul Proroc llie” din laşi, unde se află și cripta istorică a domnitorului. Poate după ce este gata monumentul, îl și înmorntează creștinește pe bietul om/ „ultimul domnitor al Moldovei” care este mutat de colo-colo de jumătate de an…

ARHIVĂ: GRIGORE ALEXANDRU GHICA: Rămășițele pământeşti ale Ultimului Domnitor al Moldovei, expuse de aproape 5 luni la Palatul Culturii din Iași, așteaptă reînhumarea! ∆∆∆∆∆ WELCOME HOME: Cosciugul ultimului domn al Moldovei, mutat la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu”, după 6 luni la Palatul Culturii

Posted by  |  14 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, PUBLICITATE, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

BUCUREȘTI: Lacul Herăstrău, fără apă în vara lui 2026!


INSIDER: „Lacul Herăstrău fără apă – o imagine rară în istoria Bucureștiului.

O imagine neobișnuită a surprins Bucureștiul în 2026: Lacul Herăstrău, unul dintre cele mai iubite simboluri ale Capitalei, a fost golit parțial pentru lucrări ample de reabilitare și decolmatare. Amenajat în anii 1930, odată cu transformarea zonei într-un vast parc de agrement, lacul a devenit de-a lungul timpului un loc emblematic pentru plimbări, sport și relaxare. După aproape un secol de existență, depunerile de mâl acumulate pe fundul lacului și degradarea unor porțiuni de mal au făcut necesară o intervenție de amploare. Retragerea apei a scos la iveală nu doar straturi consistente de sedimente, ci și numeroase obiecte abandonate de-a lungul anilor, oferind o perspectivă rar întâlnită asupra „istoriei ascunse” a lacului. Lucrările urmăresc curățarea și refacerea infrastructurii lacustre, consolidarea malurilor și protejarea ecosistemului local, astfel încât Lacul Herăstrău să își păstreze rolul de oază verde în inima Bucureștiului. Deși imaginea unui lac aproape gol poate părea surprinzătoare, ea reprezintă un pas important pentru conservarea și revitalizarea unuia dintre cele mai valoroase spații de recreere ale orașului.” SURSA

ARHIVĂ: LACUL HERĂSTRĂU: Singurul loc din București unde se fac plimbări cu vaporașul ∆∆∆∆∆ GENERALUL CHARLES DE GAULLE: Statuia din bronz, de 7 tone, de la intrarea în Parcul Herăstrău, privește către Piața Charles de Gaulle fostă Aviatorilor/ Generalissim I.V. Stalin/ Adolf Hitler ∆∆∆∆∆ PARCUL HERĂSTRĂU: Basme și legende românești sculptate în piatră ∆∆∆∆∆ HERĂSTRĂU: Primăria mai întâi vopsește băncile și altă dată le repară! ∆∆∆∆∆ IURI GAGARIN: Primul om care a zburat în Cosmos are statuie în Parcul Herăstrău. Al 103-lea, singurul român n-are! ∆∆∆∆∆ GUNOAIE: Companiei ROMPREST i-a expirat contractul de salubritate în Parcul Herăstrău și azi a adus gunoi în loc să-l ducă. Gratuit! ∆∆∆∆∆ HANAMI, HERĂSTRĂU: Ambasadorul Japoniei a admirat cireșii înfloriți cu ministra Oana Țoiu, fără Nicușor Dan! ∆∆∆∆∆ STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.” ∆∆∆∆∆ SHALOM: Românii nemulțumiți sau cu dorințe neîmplinite sunt așteptați în Herăstrău la Zidul Plângerii ∆∆∆∆∆ RESPIRĂ: Oxigenul este limitat. CO2 nelimitat! ∆∆∆∆∆ FĂLCI: Reef Aquarium, singura expoziţie de peşti exotici din Bucureşti ∆∆∆∆∆ TIMP LIBER: Adolescenţii cascadori din „Skate Park” Herăstrău. Acces gratuit, non-stop! ∆∆∆∆∆ APĂ DE PLOAIE: Crosul Apa Nova, ca o păcăleală. Atenţie la Pocnitorul din degete – START! ∆∆∆∆∆ EARTH HOUR: Teorie: „Schimbarea suntem noi!” Practică: „Hai să ne prefacem că stingem lumina!”

Posted by  |  12 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

GENEVA: Sub asediul G7, elvețienii se baricadează cu plăci de lemn – mai în glumă, mai în serios!


INSIDER: „15-17 iunie 2026 – Summitul G7, Evian, Franţa, la granița franco-elvețiană. În timpul summitului, care începe luni, 15 iunie, oraşul balnear Evian cu 9.200 de locuitori este transformat într-o fortăreață păzită de 16.000 de membri ai forţelor de securitate cu şi 31 de puncte de control. Au inchis orasul total, cu garduri de fier. Se pare ça sunt peste 100.000 in toata regiunea. Trec avioane militare si hélicoptère din 5 in 5 minute. Între resemnare şi nemulțumiri, localnicii trăiesc în ritmul controalelor şi al capriciilor şefilor de stat. DETALII

G7 (Grupul celor Şapte) este un forum politic şi economic interguvernamental format din şapte dintre cele mai dezvoltate şi industrializate economii ale lumii: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeană este, de asemenea, un membru neenumerat care participă la toate reuniunile.”

Posted by  |  12 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

PREMIERĂ ÎN ARHITECTURĂ, BUCUREȘTI: MuzA, Muzeul de Arhitectură – un gând de acum 130 de ani, inaugurat la Palatul Creditului Funciar Rural, se va plimba prin țară 4 ani până la o casă permanentă


INSIDER: „S-a deschis Muzeul de Arhitectură din România – MuzA!!! O idee de acum 130 de ani a devenit azi realitate datorită unor super oameni de la Ordinul Arhitecților din România și Asociația Ideilagram. Muzeul va fi mobil în primii 4 ani, până își va găsi, hopefully, casa permanentă.

Prima expoziție s-a desfășurat în minunata clădirea a Palatului Creditului Funciar Rural, în ușa căruia nu s-a mai rotit o cheie de 20 de ani. E o oportunitate unică, zic eu, să o vedeți până la finalul lunii. Apoi muzeul se va plimba prin toată țara cu alte expoziții.

Expoziția în sine e minunată. Am rămas cu ideea asta, ca avem o relație complicată cu orașul, dar creativitatea e salvatoare și soluțiile sunt posibile. Un pic mai multă liniște la granițe, responsabilitate la centru și implicare în rândul oamenilor ar mai accelera lucrurile.

Se simte cumva împotriva curentului. În timp ce lumea se prăbușește în jurul nostru sub armate de boți, drone și egouri mari ale unor “lideri” mici, oameni pasionați de trecut se gândesc la viitor și nu doar că redau unor spații demnitate, ci le transformă în povești de dat mai departe, de deschis orizonturi și minți. Unul dintre multele moduri prin care creativitatea și arhitectura ne fac viața mai bună.” SURSA

N.R.: „Clădirea Palatului Creditului Funciar Rural, primul sediu temporar al muzeului, articulează două corpuri distincte. Corpul vechi al palatului, clădire proiectată în 1875 de arhitectul Paul Gottereau ca obiect autonom, dublu-simetric. Extinderea proiectată în 1925 de arhitectul Paul Smărăndescu ascunde astăzi întreaga fațadă a corpului vechi dinspre Bulevardul Brătianu și accesul inițial. O serie de intervenții ulterioare au transformat planimetria parterului până la forma sa actuală. Densitatea fanteziilor care se suprapun acolo unde orașul pare să se fi construit fără o intenție clară poate deveni ea însăși un instrument de lectură urbană. Această perspectivă de interpretare a lucrului cu palatul reflectă modul în care MuzA își propune să se apropie de fiecare spațiu în care se așază.

În următorii patru ani, MuZA va porni de la Bucureşti spre Băile Govora, Brăila până la Resiţa, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni, Timişoara şi Petrila, revenind în Capitală. Cu fiecare oprire, MuzA va adăuga un nou modul expozițional, astfel încât muzeul va creşte progresiv de-a lungul călătoriei sale prin țară. Toate aceste componente vor fi reunite într-o expoziție amplă, prezentată la Bucureşti în 2029.

Expoziția „Fantezia”, intrarea liberă. Program: 11.06 vernisaj 19:00/ 12.06: 16.00-21.00/ 13.06: 10.00-21.00/ 14.06: 10.00-21.00/ 20-21.06: 12:00 – 18:00/ 27-28.06: 12.00-18.00.

ADRESA: Palatul Creditului Funciar Rural, – Strad1 Doamnei nr.23, București” DETALII

ARHIVĂ: CASA PĂUCESCU: Sediul Uniunii Arhitecților, locul unde Mihai Eminescu a citit prima dată „Scrisoarea a III a”

Posted by  |  12 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu

FLOARE/ FRUNZĂ DE MĂLIN: Poetică, etnografică & ritualică – simbol al legăturii dintre om și natură/ efemer și etern!


INSIDER: „Floarea de mălin – simbol, tradiție și prezență discretă în cultura românească. Floarea de mălin, provenită de la arborele cunoscut în mod științific sub numele de *Prunus padus* (mălinul sau cireșul de pădure), ocupă un loc aparte în peisajul natural și cultural al României. Deși mai puțin celebră decât alte plante simbolice, precum teiul sau salcâmul, floarea de mălin are o încărcătură poetică, etnografică și chiar ritualică ce merită explorată.Mălinul este un arbore de dimensiuni medii, răspândit în special în zonele de deal și de munte, preferând solurile umede și regiunile de margine ale pădurilor. În perioada primăverii, acesta înflorește spectaculos, producând ciorchini de flori albe, delicate, cu un parfum intens și ușor amar. Această înflorire efemeră a inspirat numeroase referințe în folclorul românesc, unde floarea de mălin apare adesea asociată cu ideea de frumusețe trecătoare și melancolie.În literatura populară, mălinul este menționat în doine, balade și colinde, fiind adesea legat de stări de dor, iubire sau dorință neîmplinită. Expresii precum „sub mălin” sau „la umbra mălinului” evocă un spațiu intim, uneori sacru, unde se desfășoară întâlniri sau momente de reflecție. De asemenea, în unele regiuni, mălinul era considerat un arbore protector, plantat în apropierea gospodăriilor pentru a alunga spiritele rele.Din punct de vedere etnobotanic, florile de mălin au fost folosite în medicina tradițională, în special pentru proprietățile lor ușor sedative și calmante. Infuziile din flori sau scoarță erau utilizate pentru ameliorarea stărilor de nervozitate sau pentru tratarea unor afecțiuni respiratorii. Totuși, utilizarea sa necesita prudență, deoarece anumite părți ale plantei conțin substanțe toxice în cantități mari.Pe lângă rolul său în tradiție, mălinul are și o importanță ecologică. Florile sale atrag numeroși polenizatori, contribuind la menținerea biodiversității, iar fructele sale, mici și negre, reprezintă o sursă de hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.În cultura română, floarea de mălin nu este doar un element vegetal, ci și un simbol discret al legăturii dintre om și natură, dintre efemer și etern. Prezența sa în folclor și tradiții reflectă o sensibilitate profundă față de ritmurile naturii și față de frumusețea simplă a lumii rurale.Astăzi, deși mai puțin vizibilă în discursul cultural contemporan, floarea de mălin rămâne un reper al patrimoniului natural și spiritual, amintind de o lume în care natura era nu doar decor, ci parte integrantă a vieții cotidiene și a imaginarului colectiv.” SURSA

N.R.: „Mălinul (Prunus padus) crește pe lângă râuri, lacuri, margini de pădure şi poieni. Este întâlnit pe tot teritoriul Europei și Asiei, până în Țările Nordice şi la Est de Enisei. Primăvara, mălinul înfloreşte abundent cu flori albe grupate în ciorchini lungi, cu o aromă puternică iute-amăruie. Fructele mălinului pot fi consumate şi după mai bine de 5 ani, dacă sunt bine uscate şi împachetate. Pulpa fructului este bogată în substanţe tanate, zaharuri, acizi organici, ulei volatil şi săruri minerale, iar miezul sâmburelui conține ulei gras. De asemenea, conţinutul de fitoncide al plantei este atât de mare încât în jurul unui mălin nu se găsesc insecte. În frunze se găsesc aproximativ 200mg de acid ascorbic. Unele părţi ale mălinului, printre care frunzele şi fructele, conţin amigdalină, care poate fi otrăvitoare pentru unele mamifere.Mălinul este o plantă medicinală, bine cunoscută în medicina populară din cele mai vechi timpuri. Fructele se foloseau în trecut pentru tratarea diareei la copii, furunculoză şi ca depurativ al sângelui şi în prezent, mălinul continuă să fie utilizat în scopuri medicinale: decoctul și infuzia din fructe uscate sunt folosite ca antidiareic, analgezic şi astringent, iar din fructe se face ceai gastric. Din florile proaspete se prepară apă de mălin, care este folosit în tratarea bolilor de ochi. Alte utilizări: Scoarţa mălinului conţine pigmenți de culoare verde, iar frunzele pigmenţi galbeni, fiind multă vreme folosit pentru vopsirea hainelor.”

Posted by  |  11 iunie 2026 | Categories: ALTĂ DISTRACŢIE, FACEBOOK, TIMP LIBER, TURISM, UTILE | Lasă un comentariu