PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

METAMORFOZA – TEATRUL EXCELSIOR: „Fiecare om are aripi dacă ar şti doar cum să le deschidă”


INSIDER: „Să mergeți să vedeți “Metamorfoza” după Kafka, la Excelsior, spectacol în regia lui Yuri Kordonsky, cu un Malrius Turdeanu de zile mari în rolul lui Gregor. O să ieșiți din sală năuciți, o juma’ de oră n-am putut să articulez niciun cuvânt! Toți actorii joacă tulburător, regia e ceva nemaivăzut (de mine, cel puțin), iar scenografia e uluitoare. Știu, cam multe cuvinte mari pentru o postare, dar, credeți-mă, n-am mai trăit de mult un spectacol de teatru cu o asemenea intensitate!” SURSA

INSIDER 2: „‘Metamorfoza’ după Kafka la Teatrul Excelsior în regia lui Yuri Kordonsky este unul dintre acele spectacole pe care nu pot să nu le apreciez ca artă teatrală, dar despre care la final nu pot spune că mi-au plăcut. Kordonsky a preluat de la Kafka tema și intriga, dar a ales să le despoaie de multiplele interpretări alegorice concentrându-se pe drama unui individ lovit de o plagă fără nume și a unei familii care-și găsește treptat puterea de a reveni la o normalitate care exclude pe cel diferit. Soluțiile scenice imaginate de regizor pentru reprezentarea monstrului sunt geniale iar spațiul scenic construit împreună cu Oana Micu este sumbru și expresiv. Și totuși, în final, am rămas cu o senzație de neîmplinire. Kafka este un vizionar dincolo de critica societății în care a trăit și care-l înăbușea, și reducerea ‘Metamorfozei’ la un joc oniric de horror nu mi s-a părut a folosi complet textul. Marius Turdeanu și cei din jurul lui joacă minunat, dar cu rolurile celor din restul familiei textul a fost mai puțin generos. În concluzie, ‘Metamorfoza’ la Excelsior este aproape o lecție de teatru, însă nu și cel mai bun spectacol după Kafka pe care l-am văzut.” SURSA

INSIDER 3: „Mie mi-a plăcut mult, pentru că am simțit că a trecut semnificațiile sociale ale lui Kafka într-un nivel emoțional, pe care mi-e mult mai ușor să-l înțeleg. Cel puțin scena finală mi s-a părut atât de clară… în lume doar cei „frumoși”, doar cei care se pot face văzuți și pot convinge, au dreptul la viață și lumină (ceea ce în societatea de azi, care e doar despre „vizibilitate”, e și mai adevărat)

N.R.: „O producție despre fragilitate, transformare şi puterea de a privi în ochi ceea ce ne înspăimântă. Un spectacol despre noi toți. Recomandare: + 14 ani. Durata: 2h 10 (fără pauză). Nuvela celebră a lui Kafka, Metamorfoza, te lovește ca o palmă peste față. Un bărbat se trezeşte transformat într-o insectă. Mai exact, într-o larvă de Chrysopa perla, o insectă din familia Chrysopidae şi subfamilia Chrysopinae. Fără explicație. Fără scăpare. Brutal. Absurd. Gregor Samsa, fiu exemplar şi comis-voiajor de încredere, devine peste noapte un corp de neatins. Familia lui, speriată la început, îl şterge treptat, în täcere, din propria viață, în timp ce, dincolo de fereastră, lumea îşi vede de drum, nepăsătoare. La fel ca noi, în fiecare dimineață, Gregor se trezeşte intr-o lume în care podelele se clatină, pereții se sfărâmă, uşile nu se mai deschid, iar tăcerea se întinde ca o boală. Şi rămâne prins, ca şi noi, între cine credea că este şi cine se teme că a devenit. Versiunea noastră a Metamorfozei nu e despre o insectă, ci despre fiecare dintre noi. Despre cum frumuseţea şi cruzimea, dragostea şi dezgustul, ruptura şi armonia pot träi împreună în orice familie, în orice casă, în orice lume. Kafka lasă această rană deschisă. Noi o păstrăm la fel. Un bărbat se trezeşte transformat într-o insectă, o larvă de Chrysopa peria. Lumea nu observă: e fräntä, indiferentă, ternă. Şi totuşi, undeva, ascunsă în toate astea, se naşte o frumusețe fragilă. Pentru că nicio metamorfoză nu e completă până nu-și întregeşte ciclul. Metamorfoza lui Kafka nu e o metaforă. E o oglindă. Aşa cum spunea Nabokov: fiecare om are aripi dacă ar şti doar cum să le deschida” (Yuri Kordonsky).” DETALII

Adresa: Teatrul Excelsior – strada Academiei nr.28, București sector 1

PASAJUL LATIN: Lecție de istorie urbană – pietonii Bucureștiului contemporan își (re)amintesc de ADN-ul daco-roman


INSIDER: „Pasajul Latin – o trecere subterană prin istoria orașului! Ascuns sub agitația Centrului Vechi, Pasajul Latin este mai mult decât o simplă cale de traversare: este un spațiu simbolic, un loc unde Bucureștiul contemporan se întâlnește cu rădăcinile sale istorice și culturale. Pasajul leagă strada Lipscani de Piața Sfântul Gheorghe și Piața Roma, oferind o trecere pietonală sub Bulevardul I.C. Brătianu, una dintre arterele majore ale orașului. Construit inițial la sfârșitul anilor ’60 – începutul anilor ’70, sub numele de Pasajul Lipscani, spațiul a fost gândit ca o soluție practică pentru traversarea zonei centrale intens circulate. În anul 2012, pasajul a fost reamenajat și redeschis sub numele actual, Pasajul Latin, într-un demers care a urmărit nu doar modernizarea, ci și încărcarea lui cu semnificație identitară. Numele ales nu este întâmplător. Pasajul evocă moștenirea latină a poporului român, iar acest mesaj este susținut vizual prin basoreliefuri, hărți istorice și panouri tematice. Pe pereții săi pot fi observate reprezentări inspirate din istoria Daciei și a Imperiului Roman, fragmente ce amintesc de Columna lui Traian, precum și hărți vechi ale Țărilor Române și ale Bucureștiului de altădată. Astfel, trecerea prin pasaj devine o mică lecție de istorie urbană, accesibilă oricui.


Legătura simbolică este completată de apropierea Piaței Roma, unde se află statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus – un alt reper ce trimite la originile latine. Împreună, aceste spații construiesc un fir narativ despre identitatea Bucureștiului, oraș aflat la granița dintre Orient și Occident, dar ancorat profund în cultura europeană.
De-a lungul timpului, Pasajul Latin a cunoscut perioade de neglijare, fiind afectat de vandalism sau lipsa întreținerii constante. Cu toate acestea, el rămâne un loc special, un punct de trecere care invită la oprire, la privire atentă și la reflecție. Nu este un muzeu clasic, ci un muzeu urban discret, integrat în viața de zi cu zi a orașului. Astăzi, Pasajul Latin continuă să spună o poveste despre București: un oraș grăbit la suprafață, dar plin de istorie, simboluri și memorie sub pașii celor care îl traversează. Un loc care merită redescoperit, privit cu răbdare și înțeles dincolo de rolul său funcțional.” SURSA

ARHIVĂ: ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII…

OPERA NAȚIONALĂ BUCUREȘTI: Don Giovanni în regia lui Andrei Șerban – ansamblul de balet în chiloți, muzica lui Mozart remixată, supratitrarea mai mult lipsă, spectatori plecați după primul act


INSIDER: „RUȘINE CELOR DIN CONDUCEREA OPEREI NAȚIONALE BUCUREȘTI!
SPECTACOLUL DON GIOVANNI JUCAT ÎN ACEASTĂ SEARĂ A FOST TURNAT ÎNTR-UN BORDEL, NU PE O SCENĂ CULTURALĂ! 👎

Psihopații din zilele noastre și-au băgat coada și în cele mai prestigioase instituții culturale din țară, reușind în această seară să transforme OPERA NAȚIONALĂ BUCUREȘTI într-un BORDEL de prost gust. Și atât de profesionistă este conducerea Operei Naționale București că a reușit „performanța” de a face praf celebra piesă Don Giovanni scrisă de marele W.A Mozart care ar fi trebuit să arate altfel în seara asta, însă când obsedații „telectuali” suferă de NIMFOMANIE, atunci au reușit într-un final să joace această ORIBILITATE. Ideea este că nu s-a respectat linia melodică originală concepută de Mozart, iar decorurile și costumațiile din această seară nu au avut nimic în comun cu spectacolul clasic care s-a jucat timp de câteva sute de ani. Iar supratitrarea mai mult NU a mers.

Evident ca nu pot atașa imaginea manechinei care mima pe scenă o partidă de sex oral făcută unui dansator și nici acea captură care a surprins un balerin în timp ce întreținea raporturi sexuale cu o manechină, aflați fiind în poziția doggy style. NU, deci este prea mult! Am plecat împreună cu băiatul și cu soția imediat după primul act XXX și am surprins pe hol mai multe familii si cupluri care au părăsit mult mai devreme locația OPEREI NAȚIONALE BUCUREȘTI. Ne uitam șocați unii la alții și nu ne venea să credem ce s-a putut întâmpla pe una dintre marile scene ale culturii românești. În aceste momente se învârte în mormânt marele George Ștephănescu (1843-1925), fondatorul Operei Române.

NU mi-am închipuit niciodată că specia umană a decăzut într-un asemenea mod, dar nu ar trebui să ne mai mire nimic la câte ni s-au întâmplat în ultimii ani. De acum înainte voi sufla și în iaurt atunci când voi mai merge la un spectacol „cultural” împreună cu familia mea. E plin peste tot de regizori pedo și trans, nu de altceva. Cert este că grotescul și SATANISMELE au penetrat toate instituțiile culturale românești și nu știu dacă vom mai reveni vreodată la starea de NORMALITATE specifică vremurilor de odinioară. Îmi pare rău că am cheltuit 450 RON pe 3 bilete doar ca să asist la un spectacol porno grotesc. Să vă stea în gât acest show, obsedaților ce sunteți voi! 👎 SURSA // VIDEO

N.R.: „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart (libret de Lorenzo Da Ponte) este o operă în două acte се urmărește decăderea unui nobil seducător, arogant și nelegiuit. După ce seduce femei și îl ucide pe Comandor, Don Giovanni refuză căinţa, fiind în final tras în iad de statuia spectrală a acestuia.

Rezumat pe scurte: Actul I: Don Giovanni, ajutat de servitorul său Leporello, o seduce pe Donna Anna, ucigându-i tatăl (Comandorul) care intervenise. El continuă să caute aventuri, încercând să o seducă pe Zerlina, dar este oprit de Donna Elvira, o fostă iubită. Actul II: Don Giovanni schimbă hainele cu Leporello pentru a o seduce pe camerista Donnei Elvira. În cimitir, el sfidează statuia Comandorului ucis, invitând-o la cină. Finalul: La cină, statuia sosește și îi cere lui Don Giovanni să se căiască. Refuzând, el este pedepsit și târât în iad de forțe supranaturale. Opera combină elemente de comedie, dramă şi supranatural, fiind considerată una dintre cele mai importante creații muzicale.”

ARHIVĂ: OEDIP, BULANDRA: Regizat de Andrei Şerban, după reinterpretarea lui Robert Icke a tragediei lui Sofocle. Miturile antice se transformă în breaking news! OXXXO CEHOV MĂCELĂRIT: „Actorii de la TNB, condamnați într-o regie care este o pedeapsă”

SMART & GAZONAT/ BUCUREȘTI: Numai oxigen nu dă!


INSIDER: „Bot îmblănit! SURSA
N.R.: Maşină Smart (producător german – Daimler AG.) ecologică pe stradă în Bucureşti, România – acoperită cu gazon artificial, probabil Compania: Easigrass (The artificial grass company) – firma de iarbă artificială. Nu știm ce-o fi scris în acte la culoare, dar îți cam vine să te duci să o mângâi.” DETALII

ARHIVĂ: IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass Forever OXXO VERDE DE BACĂU: “Sempervirescent. Se întreține cu mopul și ceva detergent ecologic” OXXO DEGRADABILE: Monument istoric, consolidat cu gazon din plastic. PVC-ul are garanţie doar 100 de ani! OXXXO TRAMVAI 41: Codrul Vlăsiei se întoarce cu mocheta verde în Crângași!

ȘOARECII DIN BRAȘOV: „Nu lăsați pisica portocalie în librărie”


INSIDER: „Văzusem pe FB poza cu „nu lăsați…” și mă întristasem. Nu știam că e din iubitul meu Brașov… Iar azi am văzut „pe viu” și poza, și pisoiul. Dădea târcoale, frumos și supărățel.” SURSA

INSIDER 2: „Când am fost acolo în decembrie, i-am dat drumul în magazin, era foarte frig….ce-i drept, eu am citit tot, mai puțin cuvântul „NU”.”

N.R.: Librăria George Coșbuc – strada Republicii nr.29, Brașov.

BONUS MALUS: La fiecare tort de Auchan, plătești o felie în plus?


INSIDER: „Priviți această speță tot în Auchan .. tort comercializat cu greutate marcată pe etichetă de 1,05 Kg și preț de 74,68 lei plătit la casă … în realitate 0,790 Kg la cântărire în magazin și ulterior la ANPC … și ei ne suspectează pe noi de furt ???” SURSA

ARHIVĂ: FABRICAT ÎN ROMÂNIA: Ardei „California Roşu”, produs românesc, de origine olandeză! OXXO IDENTIC NATURAL: Doriți un porc cu ficat de gâscă? Sau de rață? OXXO MEGA IMAGE: “Vindem hering în piele de somon”

COIFUL DE LA COTOFENEȘTI: Replică decorativă (scara 1:1) pentru muzee, nostalgici & generațiile viitoare – „Printat în România, cu drag pentru istorie!”


INSIDER 1: „Dacă tot s-a împlinit anul de la furtul Coifului de la Coțofenești, iar ministrul culturii – fost ori actual/ oficialități de toate gradele încă ridică din umeri mirați, restul românilor încercă să îi păstreze, fiecare cum poate, amintirea vie… Replica decorativă, Coiful dacic de la Coțofenești – Reproducere 3D la dimensiuni reale (Scara 1:1)imprimare 3D, 25x19cm, auriu antichizat.

Redescoperă o bijuterie a istoriei geto-dace cu aceasta reproducere fidelă, realizată prin imprimare 3D, a celebrului Coif de aur de la Cotofenesti. Modelul este imprimat la scara 1:1, respectand dimensiunile si detaliile autentice ale artefactului original, descoperit in județul Prahova. Un obiect ideal pentru: Colecționari de piese istorice, Profesori și pasionați de istorie, Muzee, expozitii si decor tematic, Iubitorii civilizatiei dacice. Caracteristici tehnice: Material: PLA Premium, Culoare standard: Auriu antic. Printat în România, cu drag pentru istorie. Produsul este realizat la comandă – timp de execuție: 1-3 zile lucrătoare de ForgeX3D. Preț 130 lei. Nota: Acest produs este o reproducere artistică. Nu este realizat din aur și nu este un obiect istoric original.” SURSA

INSIDER 2: „Un an de la furtul Coifului dacic de la Coțofenești. Detectiv de artă: „Coiful de la Coțofenești va fi returnat” În noaptea de 25 ianuarie 2025, patru artefacte dacice de valoare inestimabilă au fost furate din Muzeul Drents din Olanda, într-un jaf care a durat mai puțin de trei minute. Coiful de la Coțofenești este, consideră detectivul de artă Arthur Brand, intact, împreună cu brățările. Asta pentru că, dacă ar fi fost topit, valoarea lui nu ar mai fi fost aceeași.” SURSA

N.R.: „Coiful de la Coțofenești este un coif de paradă din electrum, un aliaj natural de aur, argint și cupru, care este considerat de unii experți în domeniu ca fiind un produs al artei traco-getice ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.. Coiful este astăzi dispărut în urma unei spargeri la Muzeul Drents. Coiful a fost descoperit în anii ’20 ai secolului al XX-lea în satul Coțofenești, azi parte din comuna Vărbilău din județul Prahova, în locul numit Vârful Fundăturilor. Este posibil ca locul în care a fost găsit să fi adăpostit un mormânt bogat, însă s-a recuperat doar acest obiect de formă oarecum conică cu o deschizătură dreptunghiulară pentru faţă. Arheologul loan Andrieşescu, profesor de civilizație preistorică la Universitatea din Bucureşti, a condus o investigatie atentă a sitului, echipa sa ajungând la concluzia că artefactul nu făcea parte dintr-un mormânt sau tezaur, ci ținea doar de o aşezare geto-dacă de cultură La Tène.

Calota coifului este ornamentată în tehnica au répoussé cu proeminențe ce reproduc nişte ţinte/nituri ale unei ferecături. În partea din față se vede o pseudovizieră, tot în stilul au répoussé, decorată cu doi ochi apotropaici, deasupra lor fiind reprezentate sprâncenele de o factură stranie, prelungite și dublate, terminate în volute. Obrăzarele sunt făcute în aceeaşi tehnică, ele cuprinzând scena sacrificiului berbecului de către eroul înveşmântat în zale, cu coif şi manta fluturândă. Pe apărătoarea de ceafă apar animale fantastice grifoni cu boturi de ierbivore cu cioc, şi harpii sau himere. Coiful de la Coțofenești poate fi un obiect cu decor sincretist. A fost probabil confecţionat într-un atelier grecesc într-un stil caracteristic produselor destinate populaţiei locale, la finele secolului al V-lea sau începutul secolului al IV-lea. Prin unele motive decorative sugerează unele influenţe iraniene. Pe de altă parte, unele detalii, ca de exemplu pumnalul cu antene din mâna eroului, trădează influențe vest-europene sau central-europene.

Coiful este o piesă din aur care cântăreşte 770 grame. îi lipseşte doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Naţional de Antichități din București și păstrat acolo până în 1970, fiind expus apoi la Muzeul Naţional de Istorie a României, în sala tezaurului istoric. Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760%, Ag = 225% și Cu = 10%. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofenești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofenești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) şi de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.

În 2024, Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Drents Museum din Assen, Olanda, a organizat expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” („Dacia! Regatul aurului și argintului”). Expoziția a inclus 673 de exponate, provenite din peste 50 de tezaure din colecțiile a 18 muzee din România. Printre acestea se număra și coiful dacic, alături de diadema de la Buneşti-Avereşti, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, precum și brățările dacice de la Sarmizegetusa Regia. Evenimentul a marcat 30 de ani de la prima expoziție de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez şi s-a desfăşurat în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025. Cu o zi înainte de încheierea expoziției din Assen, în noaptea de 24/25 ianuarie 2025, un grup de indivizi au folosit explozibil pentru a sparge un zid exterior din beton armat al muzeului. După ce au pătruns în clădire, aceștia s-au îndreptat direct către vitrinele care găzduiau coiful dacic și brățările dacice de la Sarmizegetusa Regia. În dimineața următoare, autoritățile olandeze și cele române au confirmat furtul acestor artefacte. În 29 ianuarie 2025, trei suspecți au fost reținuți în localitatea Heerhugowaard din Olanda de Nord şi un altul este căutat. Potrivit poliției neerlandeze, cei trei suspecți reținuți sunt cetățeni olandezi și ar fi originari din această regiune. În mai 2025, Parchetul a presupus că artefactele nu au fost topite şi sunt încă ascunse undeva.

Coiful în filatelie – Pe 30 decembrie 1988 a fost lansată o marcă poștală cu valoarea nominală de 5 lei, cu inscripţia Coif traco-getic Coțofenești-Prahova, care reprezintă o imagine a coifului din semiprofil-stânga. Coiful în numismatică – Pe 24 decembrie 1999, Banca Naţională a României a pus în circulație o monedă de aur 999%, cu greutatea de 1,224 grame şi diametrul de 13,92 mm, cu o valoare nominală de 100 lei, într-un tiraj maxim de 22000 de exemplare, care are reprezentat pe revers, în centru, coiful de aur descoperit la Poiana Coțofenești, iar la exterior, inscripţia circulară COIF POIANA COTOFENEŞTI. Moneda face parte dintr-o serie intitulată Istoria Aurului.” DETALII

ARHIVĂ: COIFURI DACICE: „Croșetez orice tezaur la domiciliul clientului” OXXO MĂRȚIȘOR 2025: Nici o româncă fără tezaur în piept OXXO „KIND REMINDER”, ARAD: Coiful dacic și brățările – mural în locul de întâlnire Nicolae Bălcescu cu General Dragalina

MOIRA MURAL, SECTOR 4: Să învățăm valoarea acceptării, a umilinţei, a recunoştinţei pentru momentele pe care le avem și reconectarea cu rădăcinile!


INSIDER: „Undeva, între Tineretului și Piața Unirii, la București. Semne ale reconectării noastre cu rădăcinile, oriunde ne-am afla.” DETALII

N.R.: Lucrarea de artă stradală „Moira”, creată de artistul Recis (Sweet Damage Crew), este amplasată în București pe bd. Dimitrie Cantemir nr. 23, lângă metrou. Muralul este cunoscut pentru stilul său distinctiv și detaliile specifice crew-ului, îmbogățind peisajul urban local. SURSA

Muralul situat în zona Tineretului, are 250mp și este pictat de Recis, în 2018, inspirat fiind de viața satului şi prezența femeilor de altădată la şezători – întruchipează o fată tânără care toarce, reinterpretată în maniera proprie a artistului. Munca la acest desen a durat mai bine de opt zile. Este doar una dintre picturile murale de mari dimensiuni pe care Recis le-a realizat de-a lungul timpului, atât pe cont propriu, cât și-n echipă, alături de Biex, Boeme, Cage, Lost. Optics, Pandele şi Shatran, ceilalţi membri ai Sweet Damage, crew-ul care a popularizat arta stradală şi care a reuşit să schimbe în bine percepția publică despre ce înseamnă graffiti şi care este potențialul lui când vine vorba de transformarea spațiului vizual urban. Recis este născut și crescut în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” cu diplomă în Concept/Graphic și Product Design. A lucrat în studiouri de arhitectură și design, a făcut grafică digitală, ilustrații, design de concept și produs. Azi se întreţine exclusiv din arta murală şi se bucură că poate să trăiască din ceea ce-l împlineşte” SURSA

În mitologia greacă, Moirele (sau Moirae) sunt cele trei zeiţe ale destinului, fiice ale lui Zeus și Themis, care hotărau soarta oamenilor de la naştere până la moarte. Cele Trei Moire (Ursitoarele Greciei Antice) torceau, măsurau și tăiau firul vieții. Clotho („Torcătoarea”): Începe să toarcă firul vieții. Lachesis („Repartizatoarea”): Măsoară lungimea firului și decide evenimentele. Atropos (,,Inflexibila”): Taie firul vieții cu foarfeca, marcând moartea.

Termenul „moiră” înseamnă și „soartă/destin” – Controlau destinul tuturor, inclusiv forțele divine; Personifică soarta individuală și inevitabilul. Ele ne reamintesc că viața este trecătoare, că există un ordine cosmică pe care nu o putem controla și că trebuie să ne acceptām soarta, oricât de bună sau rea ar fi aceasta. Prin această înțelegere, Moirele ne învaţă valoarea acceptării, a umilinţei şi a recunoştinţei pentru momentele pe care le avem.

ARHIVĂ: SECTOR 4: Pictură murală cu Vinicius Junior în tricoul echipei naționale a României, pe un bloc de zece etaje OXXO HUB POINT, 2024 vs 2015: „Omagiu lui Brâncuși” înlocuiește „Make a Point”, viitorul & fostul cel mai fotografiat mural din Bucureşti OXXO CRAIOVA: „Tribut Marin Sorescu” by Obie Platon OXXXO NADIA COMĂNECI – MURAL ONEȘTI: Aniversare Mondială – 50 de ani de la primul 10 din Istoria Gimnasticii! OXXO BACĂU: Primul loc în lume are 1360 mp de picturi murale realizate cu vopsea purificatoare de aer OXXO „KIND REMINDER”, ARAD: Coiful dacic și brățările – mural în locul de întâlnire Nicolae Bălcescu cu General Dragalina OXXO MURAL INTROSPECTIV, POLONIA: Copilul se uită la bărbatul care a devenit și bărbatul, la copilul care a fost cândva

RECICLARE?!: Numărul Oamenilor săraci care supraviețuiesc din gunoaie crește – pentru scăderea trendului se aplică o „securitate sporită” a containerelor!


INSIDER: „Reciclarea funcționează! Indiferent cine reciclează, hainele oricum ajung la vânzare sau cârpe deci scopul este atins. Dar când am văzut la un moment dat că nu mai mișcă m-am speriat un pic. #reciclare” SURSA

INSIDER 2: „Sunt mulți oameni săraci care nu au bani să își cumpere haine, nu e de râs, credeți că lor le place să facă asta? Gândiți, nu doare!”

INSIDER 3: „Aici în Belgia în urmă cu câţiva ani, a murit un român căutând în container. A intrat tot așa și s-a asfixiat. Ferească Dumnezeu și apară! În Franța la fel…mai bine de 10 persoane.”

N.R.: „Un român de 52 de ani a murit, pe cand încerca să fure haine vechi dintr-un container în care se adună donațiile de textile pentru Crucea Rosie germană. Trecătorii au descoperit trupul neînsuflețit. Cel mai probabil, omul s-a aplecat prea mult, prin clapa de deschidere, în interiorul containerului, care nu era plin, și nu a mai putut ieși. Cazul nu este singular în Germania. Containerele cu haine vechi au fost, în toată perioada imigrației de după 1990, ținta borfașilor și a oamenilor săraci. Dacă, la început, aceste containere erau mai puțin securizate, cele noi seamănă cu o cursă de șoareci în care, dacă ai intrat, cu greu mai poți ieși.” DETALII

Fenomenul persoanelor sărace care caută haine sau alte obiecte utile în containerele de donații este unul real și cunoscut dintotdeauna. Aceste containere, destinate colectării de haine și încălțăminte pentru caritate, au fost adesea ținta persoanelor nevoiașe. Riscuri: Căutarea în aceste containere poate fi periculoasă. Au existat cazuri documentate în care persoane au rămas blocate sau chiar au murit în interiorul containerelor în timp ce încercau să intre sau să iasă. Securitate: Din cauza acestor incidente, containerele mai noi sunt proiectate cu mecanisme de securitate sporite pentru a preveni accesul neautorizat al persoanelor.”

ARHIVĂ: ANTI-RECUNOȘTINȚĂ: Bătrânii noștrii plătesc facturi dublate, dar mănâncă din coșuri de gunoi OXXO PSIHOLOGIA HOȚULUI: „În cazul în care va fi furată vreodată să știe toată lumea că e furată!”

ȘCOALĂ NORDICĂ, BUCUREȘTI SUD: „Școala copiilor fericiți & inteligenței artificiale” – Restul, mioritice!


INSIDER 1: „S-a strigat bingo în materie de marketing școlar. Totul e aspirațional la această școală nordică din sudul Bucureștiului. Cât de în nord, nu e clar. Poate fi ca în Finlanda sau ca în Pipera. Școala noastră are laboratoare de wellness și mindfulness în care crește puiul fericit și isteț cu Google. Nu se dau teme sau note mici, dar anul trecut am fost nevoiți să exmatriculăm doi elevi emo. Până să descoperim Chat GPT, la academia noastră predau mai mulți antrenori de genii, pe care i-am înlocuit cu programatori de genii. E atât de elitistă, încât nu primim decât copii care au făcut grădinița la Căsuța Paleologu.” SURSA

INSIDER 2: Următorul conce(r/p)t: „Școală Sudică de copii triști și inteligență naturală”?! Atenție cade tencuiala!

N.R.: „Nordic Elite School – Singura școală SMART din România! Primul Planetariu digital din București! Primul Planetariu digital dintr-o școală din România! Planetariul este şi laborator STEAM! Şcoala copiilor fericiți și a inteligenţei artificiale!” DETALII

ADRESA: Splaiul Unirii 176, Sector 4, Bucureşti