INSIDER: „Când mergeți la Muzeul Municipiului București, adică Palatul Suțu, o sa vedeți un ceas deosebit. De la intrare o sa vedeți imaginea lui in oglinda, dar, privit direct, merge în sensul invers acelor de ceasornic.

Povestea palatului începe in 1833 când Costache Suțu decide sa construiască un conac pe terenul soției sale Ruxandra. Costache provine din ultima familie de domnitori fanarioți din România, a avut 5 copii cu soția (4 fete și un băiat) și 5 copii cu amanta (4 fete și un băiat). După aproape 30 de ani, Palatul Șuțu intră în posesia lui Grigore Suțu, căsătorit cu Irina, singurul moștenitor (întrucât fiul făcut cu amanta murise). Și demarează ample lucrări de îmbunătățire, apelând la serviciile lui Karl Stork. Acum este adăugată oglinda de Murano ce are in partea superioara bustul sculptat in lemn al Irinei, dar și ceasul neobișnuit.

Despre Grigore și Irina (care nu au avut urmași) se spune că iubeau foarte mult balurile și plimbările la șosea. În fiecare zi plecau în trăsura cu roți roșii, cu caii împodobiți cu tot felul de zurgălăi, cu vizitiul îmbrăcat cu haine cu fir de aur și cu un arnăut așezat în spatele trăsurii cu pistoale și iatagane. Nelipsit era și pudelul lor alb care, după moarte, a fost împăiat și așezat în palat. Gelozia și istoricul tatălui lui au făcut-o pe Irina să concedieze toate servitoarele tinere și să angajeze numai doamne trecute de prima tinerețe și mai puțin “aspectuoase”. În replica, atunci când pleca din București, Grigore lăsa un slujitor să o urmărească pe Irina și să dea raport zilnic.

Balurile aveau un ritual aparte. Invitații trebuiau să vina cu trăsura, erau primiți în fața Palatului de un valet îmbrăcat în alb, apoi de Grigore. După primele cuvinte și strângeri de mâini, erau poftiți înăuntru, unde, pe un jilț impunător, îi aștepta Irina. În fața acesteia, zăboveau un timp influențat de rangul pe care îl aveau (între câteva secunde și 10 minute). Cei doi soți nu stăteau niciodată unul lângă celălalt, întrucât el era mic și gras, iar ea foarte înaltă. De aceea erau numiți “Turcul și Cămila”.” SURSA

N.R.: „Numai la #PalatulSuţu poți vedea: 🔴 Scara monumentală, care se desface în două brațe elegante, proiectată în anul 1862 de #KarlStorck, recunoscut sculptor şi artist decorator;
🟠 O uriașă oglindă adusă special de la #Murano, prinsă într-un superb ancadrament; 🟡 Singurul mare ceas cu mecanism inversat din București, marca Collin din Paris, comandat special de #GrigoreSuțu la sfârşitul secolului al XIX-lea, care te ajuta să știi cât este ora doar privindu-l în oglinda de Murano;” SURSA

📍ADRESA: Palatul Suţu – Bulevardul lon C. Brătianu nr. 2) – program miercuri-duminică, 10.00 – 18.00 (ultima intrare la 17.30)

ARHIVĂ: CEASUL ATMOS: Mecanism care sfidează limitele orologeriei – funcționează neîntrerupt timp de decenii folosind doar variaţiile de temperatură! ∆∆∆∆∆ LA PAZ, BOLIVIA: „Ceasul Sudului” de pe Clădirea Congreselor are poziția inversată a cifrelor pe cadran și funcționează în sens invers acelor de ceasornic. Din 2014! ∆∆∆∆∆ LEVOGIR: Invers acelor de ceasornic – sensul eternității, armoniei și al vindecării. Sensul vieții fără de moarte! ∆∆∆∆∆ GHID PRACTIC: Cum îți poți tranforma ceasul obișnuit, într-unul antiorar, cu mișcare levogiră? ∆∆∆∆∆ SOL REX REGUM: „Soarele, Regele Regilor”, ceas solar de 20 metri – măsoară timpul pe Via Transilvanica ∆∆∆∆∆ TURNUL CU CEAS, SIGHIȘOARA: Primărie până în 1575, Muzeu de Istorie, din 1899. În sfera aurită din vârf sunt copii ale unor înscrisuri vechi săsești & documente relevante, adăugate la fiecare 100 de ani ∆∆∆∆∆ MUZEUL CEASULUI, PLOIEȘTI: A măsurat jumătate de secol cu sute de ceasuri. Inclusiv cu cel al lui Constantin Brâncoveanu!

INSIDER: „Foto-Drumul și Crucea Talienilor din comuna Mălini (jud.Suceava) – Drumul Talienilor sau DJ209B (numit și Drumul Vitoriei Lipan) este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua.

Drumul, construit în 1902-1904, la origine a avut un caracter în primul rând militar strategic și în al doilea rând comercial. După Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost teatrul unor lupte grele duse în porțiunea sa montană. Actual are însă un caracter preponderent turistic, acoperirea cu servicii turistice fiind centrată în arealul limitrof porțiunii estice.” SURSA

N.R.: „Drumul Talienilor este menționat în literatura română de către Mihail Sadoveanu, ca element în drama romanului Baltagul şi se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-şi căuta bărbatul.

Lungimea lui este de 55,22 km, din care 33,6 km sunt pe teritoriul județului Suceava şi 21,62 km pe cel al județului Neamț. Cel mai înalt punct este în Pasul Stânișoara la 1235 m, unde cumpăna apelor separă cele două judeţe.

S-au construit şi 6 cantoane rutiere câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele Valea Colibel şi Clungi 111, Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat in Pasul Stănişoara o cruce mare din piatră. O parte dintre insemnele sculptate pe corpul crucii au fost inspirate din însemnele regale.

După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porţiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a Pasului Stânişoara unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie până la aliniamentul väii Moldovei. În timpul luptelor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente. Au mai rămas doar treptele de piatră pe unde se ajunge la soclul pe care s-au montat mai tarziu o cruce metalică (luată de la o biserică mutată) și o troiță. Mai târziu, cazematele au fost aruncate în aer.

Şi în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât şi urmaşii drumarilor care au venit din Peninsula Italică.”

ARHIVĂ: PASUL CIUMÂRNA, SUCEAVA: Palma, primul monument al drumarilor din România ∆∆∆∆∆
STRĂJERUL TRANSFĂGĂRĂŞANULUI: „Omul mută munții” – monument dedicat celor care au unit Muntenia cu Transilvania prin inima celor mai înalți munţi din România!

INSIDER: „O frumoasă inițiativă la Aeroportul din Iași: un colț de lectură amenajat pentru călătorii care vor să savureze o carte înainte de a pleca spre alte zări. 📚❤️”SURSA

N.R.: „Aeroportul Internațional laşi găzduieşte primul colț de lectură (reading corner) dintr-un aeroport din România. Proiectul este realizat de Fundaţia Cărturești şi Cărturești în parteneriat cu Aeroportul Internațional laşi. Le oferă pasagerilor o alternativă relaxantă la ecrane şi un mod plăcut de petrece timpul de așteptare înainte de îmbarcare. Colecție: Aproximativ 250 de volume şi reviste puse la dispoziție gratuit.

Locație: În zona de îmbarcare Schengen din Terminalul T4 al Aeroportului laşi.”

ARHIVĂ: BIBLIOTECA DE LA METROU: Călătorii metrorex, upgradați sufletește, intelectual ori material? ∆∆∆∆∆ CLUJ NAPOCA: Mica bibliotecă de scară de bloc încurajează cititul. „Cine citește nu fură, iar cine fură nu citește!” ∆∆∆∆∆ ALBENA, BULGARIA: Biblioteca de pe Plajă, 6000 de cărți în 15 limbi. Unică în Uniunea Europeană! ∆∆∆∆∆ FURGĂSIT: Biblioteca stradală, citind printre rafturi: „Craiova citeşte, dar uită să dea mai departe!” ∆∆∆∆∆ BIBLIOTECA METROPOLITANĂ: “Trebuie să treacă 10 ani să se hotărască ce scriitori contemporani merită să figureze în colecțiile ei?!” ∆∆∆∆∆ APARENŢE: Sprijinim intelectualii sau doar ne sprijinim pe intelectuali? ∆∆∆∆∆ 451º FAHRENHEIT: „Pompierii ardeau lucruri, iar timpul avea grijă să ardă anii şi oamenii” ∆∆∆∆∆ POMANĂ: Ziua Mondială a Cărţilor Nevândute. Cum să mori din dragoste de carte? …Indiferent de carte! ∆∆∆∆∆ MĂCELĂRIE: Cărţi hăcuite la Librăria Cărtureşti!

INSIDER: „🚙 Scriind o pagină a istoriei automobilului, Muzeul Automobilului Românesc din Câmpulung Muscel ne poartă prin timp, aducând la viață povești ale industriei auto locale.

🚗 Înființat pe 14 iulie 2014 de pasionatul colecționar și inginer Emil Hagi, muzeul adăpostește o impresionantă colecție de automobile românești. Dintre aceste piese de muzeu, cele mai importante sunt modelele ARO, Dacia și Oltcit, care au marcat generații de șoferi.

🏭 Muzeul se află într-o clădire cu o istorie interesantă, fost cămin cultural, și oferă vizitatorilor o secțiune exterioară și una interioară, unde sunt expuse nu doar automobilele, ci și multe obiecte legate de istoria acestora. În secțiunea exterioară, sunt expuse aproximativ 70 de vehicule românești, unele restaurate, altele încă în proces de restaurare.

🔧 Printre exponate se află un Ford V8, construit între 1936-1939, o mașină care a fost realizată la București. De asemenea, o altă piesă de rezistență este un IMS 57, primul vehicul 100% românesc fabricat în 1957, care se inspira din modelele GAZ rusești.

🚙 Muzeul nu se oprește doar la automobile; în interiorul clădirii, vizitatorii pot descoperi biciclete, motorete, motociclete și chiar un lacăt cu cifru ce a aparținut secției de elicopter IAR Brașov.

🛠️ Cu un astfel de patrimoniu, Muzeul Automobilului Românesc este un loc care nu trebuie ratat, așa că, dacă ajungeți în zona Câmpulung Muscel, nu îl ratați.” SURSA

N.R.: „Muzeul Automobilului Românesc se află în Câmpulung, județul Argeş, şi este un loc dedicat istoriei auto naționale (în special mărcile Dacia şi ARO). Fondatori: Inginerul Emil Hagi şi fiul său, Alexandru Hagi.

Colecția exterioară: Aproximativ 70 de autovehicule (între care modele clasice Dacia, ARO, IMS, Oltcit, maşini de pompieri şi un exemplar rar Ford V8 produs la Bucureşti în 1936). Piese unicat: Prototipuri rare precum ARO 16 sau vehicule pregătite pentru expediții speciale (de exemplu, modelul ARO M461 folosit în Expediţia TransAfricană).

Colecţia interioară: Fotografii de arhivă, filme pe rolă, insigne, medalii, diplome, machete, jucării vechi şi piese tehnice legate de industria auto românească.

Program: Zilnic, 10:00 – 18:00. Intrarea este gratuită, muzeul funcţionând pe bază de donații.

📍Adresă: Şoseaua Națională nr. 69B, Câmpulung, judeţul Argeş (pe DN73, la intrarea/ieşirea dinspre Piteşti / Bucureşti).

ARHIVĂ: NEW YORK feat DACIA: “Orașul care nu doarme niciodată, trage un pui de somn!” ∆∆∆∆∆ IA D’ACIA: Senzaţie majoră cu 40 la oră. Distanţa: 7.370 km! „Dramatică, singuratică, animalică” ∆∆∆∆∆ VISUL ROMÂNESC: „Pega-sus-pe-Dacie” din 1970! ∆∆∆∆∆ OLTCIT LA WASHINGTON: „Lumina stinsului amor/ Ne urmăreşte încă” ∆∆∆∆∆ AVENTURA „TATĂ & FIU & TICO”: De la Nordkapp la Polul Nord, până în Sahara și Munții Caucaz. 29.000 km!

INSIDER: „Sala Pașilor Pierduți din Universitatea Al. I. Cuza Iași, România – Sala Pașilor Pierduți este un loc emblematic în Corpul A al clădirii principale, și de pe Bulevardul Carol I din Iași. Este un coridor lung și elegant, cu arcade în stil neoclasic, și podea de marmură, care unește Aula Magna „Mihai Eminescu” cu celelalte săli de conferințe. Între anii 1968 și 1978, pictorul Sabin Bălașa a realizat un număr de 19 fresce impresionante, care acoperă o suprafață de 300 metri pătrați. Stilul său unic, numit „romantism cosmic”, îmbină simbolismul cu suprarealismul, iar nuanțele de albastru conferă sălii o atmosferă solemnă, aproape mistică.
Frescele lui Bălașa tratează teme variate, de la mituri și legende românești, la figuri istorice și momente definitorii din cultura noastră. Printre cele mai importante se numără :
* „Luceafărul” – inspirat de poemul omonim al lui Mihai Eminescu
* „Prometeu” – reprezentare a mitului grec
* „Ștefan cel Mare” – evocare a voievodului moldovean
* „Triumful vieții” – celebrând efervescența vieții
* „Omagiul întemeietorilor” – dedicată fondatorilor Universității.
Datorită acestor fresce, Sala Pașilor Pierduți este considerată una dintre cele mai mari galerii de pictură murală din România și un loc de referință pentru iubitorii de artă și istorie.

Este necesar să semnalăm că trecerea timpului își pune amprenta negativă asupra acestuia, pe unele porțiuni apărând pete de mucegai și suprafețe decojite, ceea ce face imperioasă luarea unor măsuri de reconstituire și conservare a frescelor.” SURSA

N.R.: „Cele 18 picturi murale reflectă sufletul, tineretea, istoria şi poezia poporului român. O veritabilă beatitudine de albastru, ce acoperă aproximativ 300 m² din clădirea principală a Universităţii, muralele au fost concepute de maestrul inorogilor şi al siluetelor cosmice între anii 1968 şi 1978.

Sabin Bălaşa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni, România – d. 1 aprilie 2008, Bucureşti, România) – Exponent al „romantismului cosmic”, aşa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălaşa a lăsat valoroasă moştenire oraşului celor şapte coline creaţiile din epoca maturității sale artistice. „La laşi – avea să mărturisească – am un muzeu personal în facultăţi, se perindă lumea, generaţii întregi cresc privind muralele mele şi apoi se răspândesc în lume şi vorbesc despre ele.” A studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1955), apoi a urmat cursurile Academiei de Limbă şi Cultură Italiană din Sienna (1965) şi ale Academiei de Pictură din Perugia – Italia. Artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală şi o imagistică deosebită, Sabin Bălaşa a fost deopotrivă regizor de filme de pictură animată şi scriitor. Mărturia talentului său unic poate fi obsevată în incinta Universităţii „Alexandru loan Cuza” din laşi şi nu numai.” DETALII

N.R.2: „Sala Paşilor Pierduți din cadrul Corpului A al Universității „Alexandru loan Cuza” din laşi este un hol monumental și cea mai mare galerie de pictură murală (frescă) din România. Holul de la parterul Palatului Universitar din Copou (Bulevardul Carol I, nr. 11), leagă Aula Magna „Mihai Eminescu” de celelalte săli de conferințe.

Originea numelui: Denumirea este inspirată din palatele de justiție franceze (spații de așteptare şi contemplare), dar şi de un efect acustic particular din sală: în anumite zone, ecoul paşilor (mai ales în pantofi cu toc) pare să se piardă.

Acces: Vizitarea este liberă şi gratuită, nefind nevoie de o programare”

ARHIVĂ: SABIN BĂLAȘA: Art Safari 2020 a devenit Albastru ∆∆∆∆∆ ACADEMIA DE ȘTIINȚE ECONOMICE: Înființată de regele Carol I acum 110 ani, veritabil muzeu de artă! ∆∆∆∆∆ MUZA ALBASTRĂ: Romanița Iovan by Sabin Bălașa

INSIDER: „În fiecare dimineață apar pe plaja Faleza Nord genul acesta de arabescuri, ce se vede este doar unul din ele. Ca să le faci îți trebuie timp și îndemânare. Știe cineva cine le face și ce semnifică?” SURSA

N.R.: „Ne-a făcut o surpriză pe plaja Reyna. Apoi ne-a spus povestea lui. 💙 Într-o perioadă grea, a găsit liniște desenând pe nisip. A început cu un băț, apoi cu o greblă. Astăzi, desenele lui ne opresc din plimbare și ne aduc mai aproape de mare.

Din aceeași dragoste pentru artă și natură, pregătim Reyna Sand Art Festival 2027. Până în mai 2027, te invităm să creezi și tu un desen în nisip. Anunță în prealabil Restaurantul Reyna, iar noi îl fotografiem de sus și îl înscriem în preselecție. În mai, 10 finaliști vor participa la 3 zile de creație, cu premii de 1.000€, 700€ și 500€.

Arta se naște din nisip. Marea o duce mai departe. 🌊” DETALII

ARHIVĂ: DEMNITATE, SECTOR 3: Homeless artist, fără un picior, nu cerșește, nu se plânge, stă la +40°C și la -10°C sub un pervaz și desenează mandale! ∆∆∆∆∆ BUCUREȘTI: Artistul înzestrat de zei, cerșetor pe Pământ! ∆∆∆∆∆ SAND ART: „Poveștile vântului” de Mariana Pachis

INSIDER: „În 2002, s-au tras niște scene de film la Casa Poporului sau Palatul Parlamentului, pentru fraieri.. filmul se numește Amen, în regia lui Costa Gavras …ar fi trebuit să filmeze la Vatican, dar nu le-a ieșit pasientza. Eu eram ghid turistic, part time, plimbam câte o zi pe săptămână grupuri de români sau straini și le povesteam de Ceaușescu, mineri și Iliescu. Galeria principală a fost aleasă pentru filmare, au acoperit marmura noastră românească cu autocolant să pară marmura de la Vatican, au umplut pereții cu imagini ale picturii renascentiste, naziști, cardinali și alți figuranți și gata filmul.
Pozele sunt de azi, 2026. Renascentismul autocolant și adoptat de parlamentarii români, dăinuie pe pereții casei, jumulit pe la colțuri, cum ne place nouă.. Chiar văd destui amatori de poze instagramabile, în fața acestor capodopere. Puteți face și voi asta, este una din atracțiile neștiute ale Bucureștiului. Sunt vechi, au aproape 25 de ani!” SURSA.

N.R.: „Fecioara și Pruncul împreună cu sfinții” (Virgin and Child Surrounded by Saints), realizată în anul 1537 de pictorul şi arhitectul italian Marco Palmezzano (1459-1539), originar din Forlì, Italia. Lucrarea originală se află în Pinacoteca Muzeului Vatican.

Chemarea Sfântului Apostol Petru (alături de fratele său, Sfântul Apostol Andrei) de către lisus Hristos. Originalul acestei opere de artă se află în Palatul Apostolic din Vatican, mai exact în celebra Capela Paulină (Cappella Paolina). Fresca originală din Vatican a fost realizată de maestrul renaşterii italiene Giorgio Vasari împreună cu ucenicii săi în secolul al XVI-lea.

ARHIVĂ: BUTAFORIE: Fontana di Trevi, adusă la Bucureşti ∆∆∆∆∆ PARLAMENTUL ROMÂNIEI: Tema Moțiunii de cenzură în Arta Contemporană