INSIDER: „Litoralul românesc nu va mai fi la fel. Și asta nu este nicio exagerare. Pe 16 iulie, la Costinești se deschide NIBIRU — un întreg oraș al divertismentului, cu promenadă gratuită, spectacole în fiecare seară și un line-up care nu s-a mai văzut la mare: Timbaland, Busta Rhymes, Fat Joe, Ozuna, Nicky Jam și Hugel.

Nu e un festival. E o vară întreagă: concerte, acrobații, show-uri pirotehnice, foodcourt cu 30+ restaurante, parc de distracții, muzeu interactiv al planetelor și un loc de joacă de 5.000 mp — totul, în același loc.

Concerte confirmate: 🎵 GALAXIA — 17-19 iulie (latin & reggaeton) 🎧 NEBULA X — 24-26 iulie (EDM / techno / house) 🎤 K-POP Days — 1-2 august 🏆 The Artist Awards — 5-6 august 🔥 RETROGRADE — 28-30 august (2000s hits cu Timbaland, Fat Joe & Busta Rhymes)

Accesul pe promenadă — gratuit, cu o consumație minimă de 25 lei.” SURSA

N.R.: Andrei Şelaru, cunoscut drept Selly, este un cunoscut influencer, vlogger și antreprenor român, co-fondator al festivalului Beach, Please!. El lansează Nibiru, un mega-proiect de divertisment și stațiune premium, estimat la 50 de milioane de euro, situat între Costineşti şi Tuzla, programat să se deschidă în iulie 2026.

SELLY: „Luni (N.R.: 23 martie) am lansat biletele la festivalurile NIBIRU. În 4 zile s-au vândut peste 10.000 de abonamente de 3 zile.”

INSIDER: „Știați că în România există 641 de străzi care poartă numele lui Mihai Eminescu? Sau că portretul marelui poet este ilustrat în artă de peste un secol? Veți vedea inclusiv masca mortuară a poetului național în expoziția „R: Eminescu. Poetul Rațional”, parte din Pavilionul Istoric al noii ediții Art Safari. Noua locație a muzeului – fosta piață agroalimentară Piața Amzei.

N.R.:”🆕 Art Safari New Museum s-a deschis în Amzei 13, într-un spațiu nou – 4500 de metri pătrați de artă: Nicolae Vermont, Mihai Eminescu și Felix Aftene se numără printre headlinerii noului sezon, care are loc în perioada 26 martie-19 iulie, de joi până duminică, 11-20.

⚜️ Pavilionul Istoric – R: Eminescu. Poetul rațional
Expoziția orchestrată de Monica Dumitru, cu „acompaniament” oferit de Erwin Kessler, explorează, cu prilejul celor 175 de ani scurși de la nașterea marelui poet, modul în care figura lui Eminescu a fost reprezentată în arta românească timp de peste un secol.

🏛️ Pavilionul Muzeal – Vermont și farmecul Belle Époque – Expoziția invită într-o perioadă de înflorire artistică și socială, o epocă marcată de dezvoltare economică, prosperitate urbană și o dorință puternică de sincronizare cu marile curente culturale europene, considerată adesea ultima perioadă romantică din istoria României.

🫟 Pavilionul Contemporan – Felix Aftene. Jurnal – Concepută ca un jurnal vizual, expoziția reunește lucrări care reflectă teme recurente din practica unuia dintre cei mai apreciați artiști români contemporani – Felix Aftene. Artistul explorează multiple medii de creație: pictură, sculptură, pictură murală și new media, având o practică intensă pe scena națională și internațională – expoziția reunește lucrări realizate pe parcursul a aproape 40 de ani.🇩🇪🇨🇿 Pavilionul Internațional – Expoziții organizate în parteneriat cu Goethe-Institut și Centrul Ceh.” DETALII

ERWIN KESSLER:”R: Eminescu. Poetul rațional este prima analiză vizuală amplă si sistematică, cronologică şi tipologică, întreprinsă asupra corpusului enorm de reprezentări artistice ale figurii poetului nostru național Mihai Eminescu, precum și asupra numeroaselor ilustrări, în diverse tehnici şi materiale, ale temelor desprinse din creațile sale. Reprezentările artistice ale figurii poetului, dar și traducerea vizuală a termelor extrase din poeziile și din proza sa au cunoscut o răspândire tot mai amplä încă de la finele secolului al XIX-lea. Ele au conturat rapid un canon vizual care continuă să exercite o mare atracţie în artă, în cultură, în societate, dar mai ales în mintea şi în sufletul românilor.

Canonul reprezentărilor eminesciene a generat un univers de referință al imaginarului cultural colectiv: logocentric, erudit si eterm romantic.Forța gravitațională exercitată de astrul Eminescu arată că românul s-a născut poet, chiar dacă s-a afirmat universal ca artist prin Constantin Brancusi, poetul și sculptorul având în comun exigența creativă dusă la maximum: Eminescu și-a șlefuit mereu poezile, asa cum Brâncuși şi-a slefuit necontenit sculpturile. Alături de creştiniom și de simbolurile sale, fiecare român păstrează o reprezentare a Eminescianei, a figurii poetului și a personajelor sale. Nu doar educația națională, manualele și profesorii sunt responsabili pentru forța de iradiere a imaginii poetului și a imaginarului eminescian. Nenumărați creatori au găsit mereu în Eminescu și în opera sa o resursă figurativă, de formule, de simboluri și de narațiuni care le-a alimentat propria expresie. Faptul că mitul eminescian, ca temă artistică, nu a generat o capodoperă majoră, ci mai degrabă o multitudine de încercări repetate, înscrise pe direcții fixe, arată că acesta este mai puternic decât întruchipările sale și mai fertil pentru generațiile viitoare.

Cu mijloace diverse și cu scopuri uneori opuse, regimurile politice succesive-fie ele democratice sau totalitare au cultivat și exploatat mitul eminescian în conștiința colectivă şi în spatiul vizual public. Imaginea poetului şi reprezentarea operei sale au devenit instanțe modelatoare ale ideałunior colective: de la idealui de frumusețe fizică, morală și spirituală până la idealul de creativitate literară, de reflecție filozofică şi de cercetare stiintifică, de emoționalitate și de erotism, dar și de combativitate jumalistică, de patriotism și chiar de naționalism.Eminescu a ajune, astfel, simbolul celor mai profunde și mai complexe aspirații ale românității de la „Eminescu, omul deplin al culturii româneşti” (Constantin Noica) la „Eminescu să ne judece” (Grigore Vieru, mitul eminescian se dovedește cea mai pregnantă formă istorică de raționalizare a imaginarului colectiv național. Fie că pornește din admiratie, denaturare sau explorare critică, perenitatea subiectului eminescian arată că există chiar în marele poet ceva anume care contribuie în mod eficace și autonom la proliferarea Eminescianei vizuale, indiferent de propagandă, de educație și de manipulări politice.”

Acces: 150 lei/ adulți; 60 lei/ elevi, studenți, pensionari; gratuit/ copii sub 12 ani (inclusiv), însoțiți de un adult

ARHIVĂ: CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO HAPPYMETER: Kinder măsoară fericirea copiilor la Art Safari Kids. Părinților li se ridică părul pe spate! OXXO LILIAN THEIL, 90 ANI: „O bătrână care zâmbeşte”, broderii anarhiste, cea mai exotică apariție de la Art Safari ediția 10! OXXO ART SAFARI 2022: La Pavilionul Theodor Aman ai nevoie de frontală și dioptrii, la Irina Dragomir cu relația femei-putere în „Roșu, galben și albastru” nu mai ai nevoie de nimic! OXXO ART SAFARI 2021: Einstein scoate limba din tabloul lui Obie Platon. La propriu! OXXO SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni OXXO ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger! OXXO ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici! OXXO ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” OXXO ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” OXXO ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”?

INSIDER: „Danubia – statuia care spune o poveste pe care România a preferat să o uite. La intrarea în Orșova, pe malul Dunării, există o statuie pe lângă care mulți trec fără să știe ce reprezintă. Se numește Danubia și nu este doar o sculptură, ci un simbol al uneia dintre cele mai dureroase pagini din istoria recentă a României.

📍 Unde se află? Statuia Danubia este amplasată pe malul Dunării, la intrarea în Orșova, într-o zonă aparent obișnuită, lângă un loc de popas. Este ușor de observat datorită dimensiunii sale – aproximativ 6,5 metri înălțime, dar sensul ei rămâne, pentru mulți, necunoscut.

🎨 Cine a creat-o? Monumentul a fost realizat de sculptorul român Patriciu (Patrick) Mateescu, stabilit în Statele Unite. El a donat această lucrare României, din dorința de a păstra vie memoria celor care au murit încercând să fugă din țară în perioada comunistă. Statuia a fost instalată în anul 1996.

👩 Ce reprezintă Danubia? Danubia înfățișează o femeie în momentul în care este gata să se arunce în Dunăre. Nu este o scenă artistică abstractă. Este o realitate dureroasă. În timpul comunismului, Dunărea era pentru România ceea ce a fost Zidul Berlinului pentru Germania. Mii de oameni au încercat să o traverseze înot, sperând să ajungă în Iugoslavia și apoi în Occident. Unii au reușit. Mulți au murit: împușcați de grăniceri, înecați în apele fluviului, dispăruți fără urmă. Acești oameni erau numiți „frontieriști”.

⚔️ O istorie ascunsă. Regimul comunist a tratat tentativa de a părăsi țara ca pe o infracțiune gravă. Cei prinși erau condamnați la închisoare, iar familiile lor aveau de suferit ani întregi. Presa străină vorbea despre „cea mai sângeroasă graniță a Europei”. Se estimează că: sute de oameni au fost împușcați, alții au murit în Dunăre iar numărul total al victimelor ar putea ajunge la mii. Totuși, această realitate a fost mult timp ascunsă sau ignorată.

🌫️ Statuia nepăsării. Danubia este numită adesea „statuia nepăsării”. Nu pentru că ar fi lipsită de sens, ci pentru că: 👉 nu există o placă explicativă clară; 👉 puțini știu ce simbolizează; 👉 aproape nimeni nu vorbește despre ea. Este un monument important… dar uitat.

🕊️ Un omagiu pentru libertate. Prin această lucrare, Patriciu Mateescu a vrut să transmită un mesaj simplu și puternic: 👉 libertatea nu a fost niciodată garantată; 👉 pentru unii, a însemnat riscul suprem. Danubia nu este doar despre trecut. Este despre alegere, curaj și sacrificiu.

✨ Un simbol care așteaptă să fie înțeles. Astăzi, Danubia stă pe malul Dunării, privind tăcut spre apă. Nu impresionează prin opulență, ci prin povestea pe care o poartă. Este un monument care nu cere atenție… dar care spune enorm celor care aleg să-l înțeleagă.” SURSA

N.R.: „Femeia care se pregătește să se arunce in apele Dunării, Danubia, este un simbol, lucrat la Tămaveni si inaugurat in 1996. Monumentul, creație a lui Patriciu (Patrick) Mateescu, román stabilit in America onorează memoria celor care, din dorinţa de a trăi liberi, au cutezat să se arunce in apele Dunăril pentru a înota spre lugoslavia, de unde exista şansa să plece mai departe, spre Occident. Unii nu au reușit. Au murit, ucişi de graniceri sau înecați. Patriciu Mateescu a trăit în România până în 1979. Nu este „un frontierist”, dar, ca mulți români, a aflat despre trecerile ilegale de frontieră de pe vremea comuniştilor, iar inainte de a se decide să realizeze monumentul a auzit că în Germania fuseseră pedepsiti militarii care au dat ordin så se tragă în germanii care au încercat să treacă de Zidul Berlinului. L-a mirat că la noi n-a ridicat nimeni problema că numărul victimelor la granițe este cu mult mai mare decât al victimelor de la Zidul Berlinului, atât de mediatizate. Romania a dat lumii libere, in anii comunismului, sute de mii de refugiati.

Drobeta-Turnu Severin, oraş de frontierä cu fosta Republică Socialistä Federativă lugoslavia, a atras ca un magnet ani de-a rândul românii care voiau să scape de sărăcia din ţară. De aici au plecat spre toate statele lumii sportivi, artişti, medici, ingineri, dar şi oameni simpli, scârbiți de regimul comunist. Chiar pe malul Dunării, din cartierul severinean Schela Cladovei, puteai vedea barajul de la Porțile de Fier I iluminat doar pe jumătate, adică pe partea sârbească. Pe malul românesc era beznă, fiindcă se făcea economie la energia electrică. Pe acolo pe unde albia Dunării este mai îngustă, pe la Cazanele Mari şi pe la Cazanele Mici, era locul cel mai bun pentru ieşirea din ţară. In Drobeta-Turnu Severin se trecea Dunarea la sârbi în dreptul Șantierului Naval ori prin zona Abatorului, în apropierea Insulel Şimian ori în dreptul cartierelor mărginașe ale oraşului Schela Cladovei şi Gura Väii, acolo unde erau şi cele mai multe călăuze. Securiştii care erau infiltrați în zonă aveau printre alte sarcini să verifice la sânge fiecare nou angajat la cele câteva unități economice din localitățile de aici. Doar pescarii aveau voie să zābovească pe mal dar numai dacă aveau aviz din partea gränicerilor. Un alt punct de trecere era şi Dealul Balota, aflat la câțiva kilometri de Severin. Fugarii coborau dealul pe jos până la Dunăre în localitățile riverane, Hinova și Ostrovul Corbului, unde fluviul este mai îngust şi se putea trece relativ uşor, în special pe timpul verii. O altă metodă de a ajunge la sârbi, care a reuşit să dea bătăi de cap autorităților de la acea vreme, era aceea de a folosi motonava care efectua curse regulate de pasageri între Ostrovul Mare şi Moldova Veche. Când nava ajungea în apele teritoriale ale statului sârb, fugarii săreau pur şi simplu în apă şi înotau până la mal. Dacă reușeau să treacă Dunărea, persoanele cu studii superioare, cei bine pregătiți profesional, nu erau returnati, ci erau trimişi într-un lagär la Padinska Schela, aproape de Belgrad. Aici erau ţinuţi două-trei luni până când îşi întocmeau actele pentru a emigra în America, Australia, Canada, Germania, Franta, Austria.” DETALII

INSIDER: „Tatra Ice Dome
Hrebienok – Slovacia. Din 2013, în fiecare toamnă, la Hrebienok, o platformă montană cu altitudinea de 1.285 metri din munții Tatra, se construiesc din blocuri de gheață, replici la o scară mai mică ale unor catedrale celebre. Sculptorul slovac Adam Bakos coordonează o echipă internațională de 20 de cioplitori din Slovacia, Cehia, Polonia și Germania, care transformă blocuri brute de gheață în monumente de o precizie arhitecturală remarcabilă. Tema fiecărei ediții este păstrată strict secretă până la deschidere și se schimbă complet în fiecare an. În cei 13 ani de existență, au fost reproduse fragmente ale celor mai cunoscute clădiri sacre ale lumii: Gotica Pragheză, Bazilica Sfântul Petru din Roma, Sagrada Familia, Notre-Dame de Paris, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, Catedrala Santiago de Compostela, Westminster Abbey, și altele.” SURSA

N.R.: „Templul de Gheață din Tatra a intrat în cel de-al treisprezecelea sezon, de data aceasta aducând un omagiu la doi papi Papa Francisc, care a decedat în 2025, si Papa Leon al XIV-lea, succesorul sau. Simbolic marchează sfârşitul unei ere şi începutul altela, aducând o temă cu profunzime spirituală, precum si artistică – Habemus papam. Bazilica Sfântul loan din Lateran, Roma. Cea mai populară atractie de iarnă de la Hrebienok (1.285 m deasupra nivelului mării îşi primeste vizitatorii în perioada 14 noiembrie 2025 – 19 aprilie 2026 şi, ca întotdeauna, intrarea este gratuită.

Bazilica Sfântul loan din Lateran Mama tuturor bisericilor – Construită din 225 de tone de gheaţă şi 1.800 de blocuri de gheata, capodopera din acest an este inspirată de Bazilica Sfântul loan din Lateran din Roma biserica principală a oraşului si sediulا oficial al Papei în calitate de episcop al Romei. Bazilica din Lateran deține cel mai înalt rang printre bisericile catolice și este adesea numită Mama și Capul tuturor Bisericilor din oraș și din lume. Bazilica de gheață prezintă elemente tipice Lateranului statui ale Apostoliior, Uşa Sfântă, Altarul Papal şi Scaunul Papal (Cathedra Papalis), unde un papa nou ales îşi începe simbolic slujirea petrinä. Altarul Papal (Altare Papale) formează inima spirituală a întregii bazilici. În biserica adevărată, acesta se află deasupra moaştelor Sfinților Petru şi Pavel, apostolii pe a căror credinţă a fost construită Biserica, Scaunul sau Tronul Papal (Cathedra Papalis), plasat în spatele altarului, simbolizează autoritatea papală și conducerea spirituală. Cuvântul cathedra (scaun) a dat naștere și termenului catedrala un templu unde locuieste episcopul. Reprezintă slujirea mai degrabă decât puterea de pe acest scaun, Papa învață și călăuzește Biserica ca succesor al Sfântului Petru.

O caracteristică complet nouă din acest an permite vizitatorilor să treacă printr-un tunel de gheață care duce direct la structura principalä. La leşire, sunt întâmpinați de fațada monumentalä a Bazilicii Sfântul loan din Lateran, Încoronată cu statui ale celor treisprezece apostoli. În partea dreaptă vizitatorii vor gäsi Ușa Sfântä, simbol al credinţei şi speranței, care, în bazilica adevărată, este deschisă doar o dată la 25 de ani în timpul Anulul Jubiliar. 2025 este cel mai recent Jubileu, conferind temei din acest an o semnificație și mai profundă în stânga, Altarul Papal este înconjurat de portretele celor mai recenți sase papi Leon al XIV-lea, Francisc, Benedict al XVI-lea, loan Paul al II-lea, loan Paul I si Paul al Vi-lea, împreună cu Scaunul Papal. Împreună, formează o imagine emotionantă a credintei, tradiţiei si slujirii

Pentru vizitatorii atenți, există o mică provocare să găsească cinci flori de floarea-soarelui din Tatra, sculptate în structura de gheață. Cupola are un diametru de 25 de metri și o înălțime de 10.7 metri. Atmosfera este amplificată şi mai mult de operele de artă din sticlă ale lui Achilleas Sdoukos, al căror joc de lumini ridică arhitectura de gheață la un nivel complet nou.” DETALII

INSIDER: „Timișoara – decoruri de Paște în Piața Victoriei (Operei). foto Siky Marco” SURSA

N.R.: „Târgul de Paşte – Timișoara între 27 martie şi 14 aprilie, călătorie între piețele istorice ale oraşului: Piaţa Victoriei, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și Piaţa Unirii. Fiecare spațiu va avea o identitate proprie, dar toate sunt unite într-un concept scenografic coerent, în care natura, arta şi comunitatea se întâlnesc în inima oraşului. Se pornește din Piaţa Victoriei, în fața Operei există o instalație spectaculoasă de ouă de Paște, decorate de studenții Facultății de Arte Timişoara şi de artişti locali consacrați.

Traseul continuă pe strada Alba-lulia, cu decorațiuni suspendate care ghidează vizitatorii spre următoarele zone ale târgului. În Piaţa Libertăţii, accentul cade pe comunitate, gastronomie şi meşteşuguri – produse locale și preparate tradiționale. Piaţa Sfântul Gheorghe devine un spaţiu dedicat celor mici în acest an, cu ateliere creative, organizate de Muzeul Interactiv al Copiilor (MIC), al Organizației de Management al Destinației, şi activități sportive, pregătite de Sport Club Municipal Timişoara. Călătoria se încheie în Piaţa Unirii, loc simbolic al oraşului, care invită publicul să trăiască împreună spiritul Sărbătorilor Pascale. Târgul de Paşte Timişoara este un eveniment care se află la cea de-a XVII-a ediție, organizat de Primāria Municipiului Timişoara prin Casa de Cultură şi co-organizat de Centrul de Proiecte și Visit Timişoara” DETALII

INSIDER: „Magazinul Dumbrava din Sibiu. „Etajul 1 s-a mutat la etajul 2. În sfârșit lucrurile o iau în direcția bună!” SURSA

ARHIVĂ: INFORMAREA INFORMĂRII: Viomar te ajută să scapi de activitățile consumatoare de timp. Pe ei cine i-o ajuta? OXXO AVIZIER: Primul anunț în Braille, protejat de un panou de sticlă! OXXO CRAIOVA: Citaţii aruncate cu praştia la avizierul-muzeu de la Judecătorie