INSIDER: „Oau, Pisunul ucrainean se află la București. În România începe astăzi BSDA 2026, la Romaero Băneasa, ceea ce pare să fie una dintre cele mai mari expoziții militare din istoria noastră recentă. Așa cum bănuiți, peste tot sunt drone. Drone marine, drone de uscat și drone aeriene. Una dintre cele mai importante prezențe este cea a Pisunului ucrainean. Pisunul stă la loc de cinste. E și normal, reprezintă mândria și chiar pavăza ucrainenilor.

Pentru cine nu știe, Pisunul este cel mai mare dușman al dronelor Shahed. Dușmanul de moarte al Shahedului se află în România. Nu este o dronă de atac, este o dronă strict de apărare și asta face, vânează și distruge dronele rusești pentru a nu le lăsa să distrugă la rândul lor ținte civile și militare. În primul rând, trebuie să știți că Pisun nu este numele oficial. Așa este numită popular această dronă. Este un joc de cuvinte îndrăgit de Social Media ucraineană. Oficial i se zice P1-Sun. Seamănă cu Pisun. Nu știu dacă a fost un joc de cuvinte intenționat. Acum să vă explic ce înseamnă în ucraineană Pisun și o să înțelegeți. Știți statuia din Bruxelles? Omulețul care face pipi. Ceea ce ține în mână se numește în ucraineană Pisun. Ucrainenii zic că drona are forma unui… Pisun. Nu e greu de înțeles de ce ucrainenii au alintat drona astfel. Au alintat-o cu drag, pentru că Pisun reușește să facă o treabă bună. Este greu de spus câte vieți a salvat. Știm doar că distruge în jur de 70% dintre dronele Shahed asupra Ucrainei.

Un Pisun costă mai puțin decât o dronă Shahed. Cam 1000 de dolari. O dronă Shahed ajunge la 30 de mii de dolari. Ucrainenii pot face și 50 de mii de Pisuni pe lună. Ajunge la o viteză de peste 300 km/h și o altitudine de până la 5.000 m. Pisunul este extrem de util și ieftin. Până și țările din Orientul Mijlociu îl doresc pentru a se putea apăra de dronele Shahed.

Rachetele Patriot sunt foarte și foarte scumpe pentru a fi folosite împotriva Shahed. Una poate costa și 5 milioane de dolari. Iată însă că ucrainenii au asemenea drone testate pe câmpul de luptă și produse integral în Ucraina. Pentru a-și păstra secretul departe de chinezi, ucrainenii produc 85% din componente în țară.

Cum funcționeză Pisunul? Am aflat chiar de la sursă. Mi-au explicat niște reprezentați ai producătorului. Ucraina este împânzită de radare. După ce radarul identifică o dronă Shahed, coordonatele ei sunt trimise militarului care pilotează un Pisun. De aici începe vânătoarea. Pilotul duce Pisunul aproape de Shahed. În momentul în care Pisunul vede Shahedul, gata, ia drona în vizor, iar mai departe AI își face treaba. Shahed nu mai are scăpare.

Am întrebat firma producătoare cât de greu este să dobori sută la sută Shahedurile? Mi-au zis că Rusia poate trimite și 1000 de drone Shahed pe noapte, iar ei le doboară pe majoritatea. Nimeni în lume nu a ajuns la o asemenea performanță, mi-a explicat reprezentantul companiei producătoare de Pisun. În fața mea era un tânăr de nici 25 de ani, dar care știa în detaliu felul în care Ucraina rezistă în fața atacurilor cu drone Shahed.” SURSA

N.R.: „BSDA 2026 (Black Sea Defense, Aerospace and Security) este cea mai amplă expoziție internațională de tehnică militară, aeronautică și securitate din Europa de Est, desfășurată la ROMAERO Băneasa între 13-15 mai 2026. Evenimentul marchează 20 de ani de existență și reunește sute de expozanți globali, delegații oficiale și tehnologii moderne.

Ce se expune: Echipamente militare de ultimă generație (terestre, aeriene și navale), soluții de securitate cibernetică și tehnologii aerospațiale.

Importanță: Eveniment strategic care conectează guvernele și forţele armate cu industria de apărare, desfășurându-se sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

LOCAȚIE: ROMAERO Băneasa (Bulevardul Ficusului 44, București).

ACCES VIZITATORI: Conform Recrutare MApN pe Facebook, ziua de acces pentru publicul larg este pe 15.05.2026 între orele 10:00-15:00, doar pe platforma exterioară: Accesul vizitatorilor sub 16 ani este permis numai dacă sunt însoțiți de un adult. Înregistrarea se face DOAR la fața locului pentru ziua publicului larg!

Pentru reprezentanții instituţiilor publice partenere ale BSDA 2026, accesul este gratuit pe parcursul tuturor celor 3 zile!Pentru a solicita o legitimație de vizitator se completează un FORMULAR. BSDA 2026 este un eveniment de afaceri, iar în primele 2 zile au acces doar profesioniştii şi reprezentanții guvernului, pe baza acreditärii emise în mod corespunzător.

Evenimentul este un parteneriat între autoritățile române (Ministerul Economiei) și industria de apărare globală, evidențiind capacitățile de apărare ale României.

INSIDER: „Am găsit-o în mijlocul drumului pe un câmp, nu se mai mișca, a stat zece minute în mașină la aer rece, a băut un pic de apă apoi m-a ciupit de câteva ori iar când am simțit-o mai puternică i-am dat drumul și a zburat. Superbă pasăre!” SURSA

N.R.: „Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare de talie medie (31 cm)., cunoscută pentru penajul său spectaculos, albastru-verzui, cu spatele brun-roșcat. Pasărea are un cioc negru, puternic, puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită decât masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Face parte din familia Coraciidae și este singura specie de dumbrăveancă care cuibăreşte în Europa, fiind prezentă și în România.

Preferă zonele deschise, cum ar fi pajiștile, terenurile agricole cu arbori răzleți, livezile bătrâne şi văile râurilor. Pasărea are cuibul în apropierea apelor, unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua; hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii, reptile mici, pe care le vânează de la înălțime (stând pe fire de electricitate sau crengi uscate). Numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe).

Este răspândită mai ales în Europa de Sud, Europa Răsăriteană Spania, coasta mediteraneană franceză, insulele Corsica, Creta ca și în Africa de Nord Vest (Maghreb). În Asia poate fi întâlnită în Siberia Centrală, regiunile de stepă din Iran. Specia C. g. semenowi cuibăreşte în Asia de Sud Vest, Asia Centrală ajungând spre est până în provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. În intervalul mai-iunie, femela depune 4-5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii parteneri, iar după ca. 18-20 de zile ies puii. Toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deşert, semideşert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970.”

INSIDER: „Duminica aceasta (N.R.: 10 mai 2026), Manneken-Pis poartă costumul său „CĂLUȘARUL” pentru a marca Ziua Portului Tradițional din România.” SURSA

INSIDER 2: „16.05.2018 – Manneken Pis – Bruxelles
Maestrul coregraf Nichita Dragomira, „Vătaful vătafilor de căluș”, a predat ștafeta de călușar, în data de 16 mai 2018 la Bruxelles, celui mai tânăr călușar din capitala Europei: Manneken Pis, intrând astfel în istoria orașului Bruxelles. Manneken Pis (băiețelul care face pipi), este emblema orașului Bruxelles de peste 600 de ani fiind atracția inconturnabilă a celor ce vizitează orasul. Într-un cadru solemn, în prezența vice-primarului orasului, D-na Karine Lalieux, a Ministrului pentru Românii de Pretutindeni, D-na Intotero Natalia Elena, a reprezentanților Ambasadei României în Regatul Belgiei si a unui public numeros și foarte entuziast s-a scris astăzi o nouă pagină în istoria orașului Bruxelles, iar costumul complet de călușar al tânărului Manneken Pis, realizat de Arthis, poate fi admirat la Muzeul Orașului Bruxelles printre cele 1000 de costume pe care le are în garderoba sa.” SURSA

N.R.: „Călușarul în tradiția românească reprezintă un dans ritualic străvechi, de origine precreștină, considerat simbol al puterii, purității și curajului. Practicat de Rusalii, acest obicei complex este o formă de manifestare a cultului solar, menit să aducă fertilitate, să vindece boli și să protejeze comunitatea de spirite malefice (iele). Ritualul are rădăcini dacice, fiind inițial asociat unui zeu cabalin numit Căluş, protector al sezonului cald. Călușarii (dansatori bărbați) sunt priviţi ca vindecători, dansul lor având rolul de a purifica și de a aduce rodnicie. Bățul (călușul) reprezintă legătura cu strămoșii și puterile supranaturale.

Patrimoniu UNESCO – Ritualul Călușului este recunoscut internaţional pentru complexitatea sa, incluzând dansuri, cântece și parodii.

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, instituită prin Legea 102/2015, este sărbătorită anual în cea de-a doua duminică a lunii mai. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc este consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.”

Manneken Pis („Omulețul care face pipi”), o mică statuie de bronz din Bruxelles, considerată simbolul spiritului rebel al orașului. Situată aproape de Grand Place, statuia de 50 cm este faimoasă pentru cele peste 1000 de costume pe care le poartă de-a lungul anului.

Se află la intersecţia străzilor rue de l’Étuve (Stoofstraat) și rue du Chêne (Eikstraat). Deși statuia actuală datează din 1619 (realizată de Jerome Duquesnoy), există mai multe legende. Una dintre ele spune că statuia amintește de un copil care a salvat orașul de la incendiere, stingând fitilul unei bombe cu urina sa. Statuia poartă haine specifice în aproximativ 130 de zile pe an, acestea fiind adesea cadouri de la diverse organizații, şefi de stat sau entități culturale. În zonă mai există și alte statui similare, cum ar fi Jeanneke Pis (o fetiță) sau Zinneke Pis (un căţel), care completează seria statuilor „pișacioase” din oraş.

Brussels, BE

Manneken Pis – Bruxelles – Belgique

ARHIVĂ: SIMBOLURI ROMÂNEȘTI: „Rădăcinile neamului sunt bine întipărite în matricea genetică a fiecăruia” ∆∆∆∆∆ LONDRA: „Român mergând la muncă în port tradițional din zona Putnei, Bucovina”

INSIDER: „Spațiul Sacru a fost deschis de Șamanii din Mexic, Ecuador, Anglia și Romania! 💖☀️ #allchimiafestival #festivalallchimia #comunitate #spiritualitate #bibliotecanationala” SURSA

N.R.: „Invitatie la conferințele din cadrul Festivalului Allchimia – ediția a V-a, un spațiu în care oameni cu experiență își împărtășesc cunoașterea, practicile și perspectivele despre viață, echilibru și transformare!

Pe parcursul celor două zile, scena Allchimia devine un loc de întâlnire între domenii diferite, dar complementare: spiritualitate, psihologie, sănătate, relații, energie și conștiință. Vei descoperi: • instrumente concrete pentru echilibrul emoțional și mental; • perspective despre relații, limite și dinamici interioare; • practici de respirație, lucru cu energia și reconectare; • abordări despre corp, vindecare și integrare; • înțelepciune ancestrală adusă în contextul vieții de azi.

Printre cei care vor urca pe scenă se numără: Valeriu Pănoiu, Chris Waters, Andra Ivanov, Veet Cristian, Olimpia Mioara, Părintele Emil Prodan, alături de mulți alți invitați care contribuie, fiecare în felul său, la o înțelegere mai profundă a experienței umane. Fiecare conferință este o invitație să asculți, să pui întrebări, să reflectezi și, poate, să vezi lucrurile diferit.

Intrarea este liberă, iar programul este gândit astfel încât să poți alege, în fiecare moment, ceea ce rezonează cu tine.

📍 Festival Internațional de Spiritualitate, Terapii Alternative şi Produse Bio 2026 ∆ Ediţia V: 9-10 mai Comunicăm & Creștem împreună ∆ Ediția VI: 16-17 mai Dăruind, Primeşti! Biblioteca Națională a României – Bulevardul Unirii nr.22, București sector 3; 🕚 11:00–20:00

INSIDER: „🦔 Știați că un arici poate ˮprinde viațăˮ la muzeu?
🏦La Șecția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei, 𝐭𝐚𝐱𝐢𝐝𝐞𝐫𝐦𝐢𝐚 transformă exemplarele reale în piese de studiu și de expoziție, păstrându-le aspectul cât mai aproape de cel din natură. Taxidermia este arta și tehnica de conservare a animalelor, folosită în muzee pentru a documenta și prezenta speciile.
🦔Ariciul european – Erinaceus europaeus, G.Fisch.Waldh. 1814, Ordin: Eulipotyphla, Familie: Erinaceidae, un mamifer insectivor ușor de recunoscut datorită țepilor săi care îl protejează de prădători.
Însă cum devine un arici exponat? După ce este adus în laborator, specimenul trece prin mai multe etape: ● primul pas este verificarea acestuia – animalul trebuie să fie în stare bună, fără urme de degradare;
● măsurătorile biometrice – se notează dimensiunile și datele biometrice;
● îndepărtarea pielii- se realizează cu atenție, separând pielea de corp, rămânând atașate la piele doar oasele;
● curățarea – pielea de pe oase se desprinde ca un manșon, aceasta se trage până la degete, apoi se curăță complet de mușchi și ligamente, la fel și pielea se curăță de orice urmă de carne și țesut adipos.
● spălarea și conservarea pielii
● reconstituirea corpului, a musculaturii și a craniului – pentru corp se folosește sârmă și talaj, iar pentru musculatură vată hidrofilă. Substituirea craniului se face cu lut.
● după introducerea sârmelor și refacerea musculaturii, se introduce corpul artificial, iar toate sârmele se prind de corp. Se montează ochii de sticlă și se coase pielea.
● montajul – piesa este montată pe suport în poziție cât mai naturală
Rezultatul finalul este o piesă naturalizată etalată într-un biotop cât mai natural, specific vieții acestuia. ✍️ 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐑ă𝐝𝐮𝐜𝐚𝐧𝐮 𝐋𝐨𝐫𝐞𝐝𝐚𝐧𝐚 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐨𝐧𝐞𝐥𝐚, restaurator – Secția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei” SURSA

N.R.: Taxidermia (din greacă pentru „aranjament al pielii”), cunoscută în română sub termenul de împăiere, este meşteşugul și arta prelucrării, respectiv a re-producerii animalelor în scopul prezentării publice sau particulare, așa cum ar fi în muzeele de ştiinţe naturale sau sub forma de trofee de vânătoare. Taxidermia poate fi aplicată la toate speciile de animale, inclusiv la oameni.

Metodele aplicate de taxidermişti au fost considerabil îmbunătăţite în secolul trecut amplificând calitatea produselor finale. După curăţarea tuturor organelor interne și a fluidelor corpului, dintre care sângele este esențial, respectiv îndepărtarea ochilor, conservarea restului corpului animal se face cu substanțe și tehnici corespunzătoare.

Taxidermiştii pot practica profesional, pentru muzee sau scopuri științifice, sau pentru vânători și pescari, ori în calitate de amatori, ca hobby. Pentru practicarea taxidermiei o persoană trebuie să fie extrem de familiară cu anatomia, disecţia, sculptura, pictura și prelucrarea pieilor.

Varietăți neștiințifice ale taxidermiei: § Rogue taxidermy, într-o traducere aproximativă în spiritul limbii române, taxidermie poznașă, este o varietate neștiințifică a taxidermiei care se ocupă cu crearea unor animale împăiate care nu există în realitate, aşa cum ar fi „realizarea” unor animale imaginare sau prezente în bestiare din diferite timpuri și epoci. § Taxidermia antropomorfică este o varietate ne-științifică a taxidermiei în care animale împăiate sunt îmbrăcate în haine umane și/ sau sunt prezentate ca și când ar fi angajate în activități specifice oamenilor. Acest „stil taxidermic” a fost foarte adesea folosit în Anglia și alte părții ale vestului european în perioadele victoriene și eduardiene, dar se pot întâlni până astăzi. Varietatea taxidermiei antropomorfice a fost popularizată de Herman Ploucquet, taxidermist din Stuttgart, Germania, când acesta a expus public la Marea Expoziţie din 1851, ținută la Londra, cunoscută și sub numele de Crystal Palace.

Taxidermia există din cele mai vechi timpuri. În preistorie, a fost folosită în arta vânătoarei pentru a realiza imitaţii ale animalelor ce erau folosite pe post de momeli. În Egiptul antic, tehnica a fost folosită în scop funerar. Astfel, în camera mortuală a faraonului se introduceau vieţuitoarele care îl inconjurase: pisici, șoimi, câini etc. În Grecia antică au fost făcute primele încercări de naturalizare a animalelor pe post de trofee de vânătoare, dând acestei activități și denumirea de taxidermie. În perioada marilor colonizări, renaşte ideea de a conserva specimene, atât pentru colecţii cu unicate aduse din toate colțurile lumii, cât și pentru accesul la cunoaștere destinat publicului interesat.

În secolul XIX, atenţia era concentrată asupra păsărilor, unele din ele existând bine preparate chiar și astăzi în cutii de sticlă împreună cu frânturi din habitate. În schimb, mamiferele, ca preparate, nu reușeau să se ridice la nivelul calitativ al păsărilor. La începutul secolului al XX-lea, taxidermia a cunoscut o dezvoltare importantă prin extinderea pluridisciplinară. Astfel, pictura și sculptura au fost incluse în acest meşteşug deosebit. Dezvoltarea tehnicii a permis ca taxidermia să se aplice inclusiv corpurilor umane. În urma cu mai mulţi ani, la Muzeul „Grigore Antipa” și acum doi ani la Biblioteca Națională a României a avut loc o expoziție de corpuri umane.

ARHIVĂ: CIOARĂ ALBĂ: Stăncuță cu albinism total, exponatul lunii februarie la Muzeul Olteniei. Exemplar tirolez, colectat acum 106 ani! ∆∆∆∆∆ ECONOMIA DUDUIE: După ce au terminat valuta de la ciorap, românii vând pe OLX mumiile din podul casei ∆∆∆∆∆ EXPO ZOMBI: Corpul uman, o maşinărie perfectă! ∆∆∆∆∆ EXPOZIȚIA BODY WORLDS: „Miracolele corpului uman, pe care adesea le considerăm de la sine înțelese”

INSIDER: „World Trade Center, inaugurat pe 8 noiembrie 1994 de către Excelența sa Președintele României, Ion Iliescu. Așa am găsit scris pe o plăcută plantată pe un soclu de granit. No comment!” SURSA

N.R.: World Trade Center Bucureşti finalizat în anul 1994 dispune în prezent de 40.000 de metri pătrați de spațiu premium cu utilizare mixtă – inclusiv birouri de închiriat şi servicii pentru chiriaşi. Este un centru de afaceri – găzduieşte sediile Michelin România, ABN AMRO Bank, precum şi Hotelul Pullman Bucureşti, de 4 stele cu suite executive, un centru de conferinţe de clasă mondială, servicii de planificare a evenimentelor, catering intern, puncte de vânzare cu amănuntul şi restaurante. Are 13 etaje și o înălțime de 52 m și o suprafață interioară de aproximativ 40.000 m², fin care 18.000 m² sunt destinați Hotelului Pullmann.

Adresa: Piața Montreal Nr.10, Sector 1 – București

ARHIVĂ: DEGUSTĂTORI: „Pata de vin este un pretext de continuă definire a ideii de sacru şi profan” ∆∆∆∆∆ FIŢE: Cum îţi cade mâncarea la etajul 18?

INSIDER: „În cimitirul Micşunica 1 există un ansamblu statuar 4×4, însumând busturi ale unor personalităţi din istoria naţională. Să facem prezentările: Rândul patru, de la stînga la dreapta – Decebal, Burebista, Constantin Brâncoveanu, Ştefan cel Mare, R 3 – Vlad Ţepeş, Horea, Cloşca şi Crişan , R 2 – Tudor Vladimirescu, Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza şi Aurel Vlaicu. Rîndul întăi este rezervat familiei regale: Carol I, Ferdinad, Regina Maria şi Mihai I.
Nu ştiu cum se numeşte artistul care a realizat aceste opere şi nici după ce criterii au fost alese personajele. Realizatorii proiectului par a fi C.I. Columna (Cercul de Istorie Columna, cum apare pe anumite inscripţii) şi administraţia Bisericii de la Micşunica, cea care gestionează acest cimitir. Tatăl meu, mare pasionat de istorie (mai am şi acum o parte din colecţia revistei Magazin Istoric) şi care are mormântul la căteva rânduri distanţă, se odihneşte mult mai liniştit ştiind că este ocrotit de Burebista, Vlad Ţepeş sau Regina Maria.” SURSA

N.R.: „VIAŢA ASTA-I BUN PIERDUT CÂND N-0 TRĂIEȘTI CUM AI FI VRUT ȘI-ACUM AR VREA UN NEAM CĂLĂU S-ARUNCE JUG ÎN GÂTUL TĂU: E RĂU DESTUL CĂ NE-AM NĂSCUT, MAI VREM ȘI-AL DOILEA RĂU?

DIN ZEI DE-AM FI SCOBORÂTORI, C-O MOARTE TOT SUNTEM DATORI! TOTUNA E DAC-AI MURIT FLĂCĂU ORI MOȘ ÎNGÂRBOVIT; DAR NU-I TOTUNA LEU SĂ MORI ORI CÂNE-NLĂNŢUIT

EI SUNT ROMÂNI ȘI CE MAI SUNT? NU EI, CI DE-AR VENI CEL SFÂNT, ZAMOLXE, C-UN ÎNTREG POPOR DE ZEI, I-AM ÎNTREBA: CE VOR? ȘI NU LE-AM DA NICI LOR PĂMÂNT, CĂCI EI AU CERUL LOR!

ȘI-ACUM, BĂRBAȚI, UN FIER ȘI-N SCUT! É RĂU DESTUL CĂ NE-AM NĂSCUT! DAR CUI I-E FRICĂ DE RĂZBOI E LIBER DE-A PLECA-NAPΟΙ, IAR CINE-I VÂNZĂTOR VÂNDUT SĂ IASĂ DINTRE NOI!

EU NU MAI AM NIMIC DE SPUS VOI BRAȚELE JURÂND LE-AŢI PUS PE SCUT! PUTEREA ESTE-N VOI ŞI-N ZEI! DAR VĂ GÂNDIŢI, EROI, CĂ ZEII SUNT DEPARTE SUS, DUŞMANII LÂNGĂ NOI!

(GEORGE COȘBUC – 1896; ADAPTARE: C.I. „COLUMNA” -T.S. 2001)”