PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ZIUA PARCULUI NICOLAE ROMANESCU: Medalia de Aur câștigată la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900, expusă la Primăria Municipiului Craiova!


INSIDER: „Astăzi, 29 septembrie, sărbătorim Ziua Parcului „Nicolae Romanescu”!
📜 Expoziția dedicată Parcului „Nicolae Romanescu” poate fi vizitată până pe 4 octombrie, la parterul Primăriei Municipiului Craiova, din strada Alexandru Ioan Cuza nr. 7 – Palatul Băncii Comerțului. Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Olteniei Craiova și este o invitație de a privi unul dintre cele mai iubite simboluri ale Craiovei cu alți ochi. #Craiova #ParculNicolaeRomanescu #visitcraiova” SURSA

N.R.: „La iniţiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei de la acea vreme, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Édouard Redont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziția Universală de la Paris (1900). Construcţia a început în 1901, finalizată în 1903 și parcul inaugurat pe 29 septembrie 1903, în prezenţa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.

De-a lungul anilor a purtat mai multe nume: Parcul Bibescu-după numele grădinii pe locul căreia a fost construit, Parcul Independenţei (în fața intrării principale existând până la sfârşitul celui de-al II-lea război mondial un superb monument dedicat independenței, din păcate azi dispărut), Parcul Poporului- până în 1989 şi Parcul Nicolae Romanescu.

Suprafața totală a parcului este de peste 96 de hectare şi cuprinde, pe lângă plantațiile ornamentale de arbori şi arbuşti, o întindere de apă de peste 4 ha, formată dintr-o înşiruire de bălţi cu nuferi legate între ele prin mici cascade sau traversate de podețe, adăpost pentru multe specii de păsări de apă, pești, broaşte țestoase, un lac cu bărci pentru agrement și o insulă pe care se poate ajunge pe 2 poduri. De asemenea parcul are un hipodrom de 20 ha, un velodrom, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime, piste de biciclete. Este considerat în cultura populară cel mai mare parc natural din estul Europei. Ca întindere se află pe primul loc în România, cu aproximativ 96 de ha, urmat de Parcul Herăstrău din Bucureşti, cu 4 ha. 1 Este un parc natural, dar şi un parc urban. 2 Este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole în aer liber, una dintre cele mai vechi grădini zoologice din țară, inaugurată în anul 1906 şi câteva restaurante.

Una din curiozitățile descoperite despre Parcul Romanescu (Parc Bibesco, denumirea din 1900) este aceea că inspirația directă a arhitectului Édouard Redont, este Parcul Buttes-Chaumont din Paris, o capodoperă a peisagisticii romantice, se reflectă în numeroase elemente arhitecturale şi peisagistice, multe dintre ele fiind reproduse aproape fidel. Parcul Buttes-Chaumont, inaugurat în 1867 sub îndrumarea lui Jean- Charles Alphand, este cunoscut pentru lacul său central, podurile suspendate şi relieful său variat. Édouard Redont a integrat aceste caracteristici în proiectul Parcului Nicolae Romanescu (Parc Bibesco, denumirea din 1900), adaptându-le contextului local. Enumerăm aici elementele aproape identice care au fost reproduse fidel în proiectul medaliat cu aur la Expozitia Universală de la Paris realizat cu sprijinul primarului Urbei Craiova, Nicolae P. Romanescu.

Elemente similare între cele două parcuri: 1. Rotonda (Glorieta) Inspirată de Templul Sibilei din Parcul Buttes-Chaumont, Rotonda din Parcul Nicolae Romanescu este amplasată pe marginea ridicată a unei văi, oferind o privelişte panoramică. Acest element al monumentului istoric (DJ-II-a-A- 07924) este un punct de referinţă arhitectural şi simbolic în parc.

2. Podul suspendat cu cabluri Similar podului suspendat cu cabluri din Parcul Buttes-Chaumont, podul suspendat din Craiova este construit din metal şi decorat cu elemente de fier forjat. Este o atracție iconică a parcului și impresionează prin designul său tehnic şi estetic.

3. Structurile din ciment care imită stâncile naturale Acestea sunt folosite pe scară largă în ambele parcuri pentru a crea o iluzie de peisaj sălbatic. În Parcul Nicolae Romanescu, ele sunt prezente:

4. Podurile cu balustrade din ciment care imită ramurile arborilor Aceste structuri, care reproduc aspectul natural al lemnului, sunt elemente decorative şi funcționale specifice stilului romantic. Ele pot fi întâlnite în ambele parcuri, amplificând senzația de integrare cu natura.

5. Lacul artificial şi insulele sale Similar lacului central din Parcul Buttes-Chaumont, lacul din Parcul Nicolae Romanescu este un punct focal al designului peisagistic. Insulele şi malurile sale sunt modelate pentru a sugera un peisaj natural, iar stâncile din ciment completează această iluzie.

6. Elementele din fier forjat – Băncile decorative: Ornamentele din fier forjat ale băncilor sunt similare cu cele din Parcul Buttes-Chaumont, reflectând atenţia la detalii şi eleganţa specifică stilului francez.. – Stâlpii de iluminat: Stâlpii din fier forjat, cu design artistic, contribuie la atmosfera romantică a parcului, fiind aproape identici cu cei din parcul parizian.

7. Relieful variat şi cascadele artificiale Arhivat în 17 iunie 2025, la Wayback Machine. Relieful dramatic, cu văi şi dealuri, este specific ambelor parcuri. Cascadele artificiale completează peisajul, oferind un spectacol vizual şi auditiv care atrage vizitatorii.

În Parcul Nicolae Romanescu sunt câteva obiective turistice care merită să fie vizitate: 1. Podul Suspendat – un pod foarte vechi construit în 1901-1902[3]

2. Castelul Fermecat – este un castel (fost restaurant) aflat pe unul dintre dealuri, în apropierea podului, acum fiind obiectiv turistic.

3. Hipodromul Craiova – Inaugurat in 1903, era folosit pentru curse de trap şi galop. După cel de Al Doilea Război Mondial partea din fața tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 nu s-au mai desfăşurat concursuri importante, aici funcţionând doar o şcoală de echitație iar pista de trap a fost utilizată pentru organizarea4 concursurilor de atletism. Există intenția modernizării şi revalorificării hipodromului ca şi a velodromului din apropiere.

4. Grădina Zoologică – este printre cele mai vechi din România. Aceasta găzduieşte o mulțime de animale exotice precum: jaguarul, tigrul, ursul, leul, lupul, lama, capra, cerbul, muflonul, maimuţa capucin brun, iepurele de casă, porcuşorul de Guineea, porcul mistret, porcul pitic vietnamez, nutria strutul african si emu etc

În 1944, în momentul retragerii din Basarabia, primarul Chişinăului Hanibal Oraţiu Dobjanski a demontat statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din oraş şi-a adăpostit-o în parcul Romanescu din Craiova.

La expoziția organizată la parterul Primăriei Municipiului Craiova, pe lângă medalia de aur dedicată Parcului „Nicolae Romanescu”, obținută la Expoziția Universală de la aris din 1900 și expusă cu sprijinul Muzeului Olteniei, veți descoperi și:
*cărți poștale rare din colecțiile Muzeului Olteniei; *schițe originale ale parcului din fondul Primăriei Municipiului Craiova;

📍 Palatul Băncii Comerțului – str. Alexandru Ioan Cuza nr. 7
📅 25 septembrie – 4 octombrie, interval orar 10:00-18:00.
🎟️ Acces liber”

ARHIVĂ: TEMPLUL IUBIRII: Mărturia dragostei primarului Nicolae Romanescu pentru Craiova ∆∆∆∆∆ VALEA CIUTELOR: Țarc de 3 hectare unde căprioare, căprițe și alpaca îți mănâncă din palmă – Cea mai nouă atracție din Parcul Romanescu din Craiova! ∆∆∆∆∆ PARCUL POPORULUI, CRAIOVA: „Limpede cristal/ Sunetul de chitară/ Reverberează” ∆∆∆∆∆ PARCUL ROMANESCU: Naiadele, spiritele apelor au buletin de Craiova ∆∆∆∆∆ CRAIOVA: Alice din Țara Minunilor a deschis porțile celei mai frumoase destinații de Paște din Europa! ∆∆∆∆∆ CRAIOVA IUBITĂ: Primul loc în clasamentul destinațiilor europene de Paște. Al doilea an consecutiv! ∆∆∆∆∆ PAȘTE 2024: Oglindă, Oglinjoară, la Craiova este cel mai frumos târg din țară! ∆∆∆∆∆ SHAKESPEARE VILLAGE: Sat din epoca elisabetană, în Parcul Romanescu din Craiova. Are și o zonă camping! ∆∆∆∆∆ GLUME DE AUTOBAZĂ: Grădina Zoologică din Craiova îşi electrocutează vizitatorii? ∆∆∆∆∆ RARA AVIS, CRAIOVA: Pentru 1.500 de ani, lebăda neagră a existat în imaginația europeană ca o metaforă pentru ceea ce nu putea exista ∆∆∆∆∆ ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” ∆∆∆∆∆ CRAIOVA: Cea mai mică și mai eco mașină de poliție din lume patrulează prin parcurile urbei

MONUMENTUL „LEUL IERUSALIMULUI”: Reper al culturii israeliene în inima vechiului cartier evreiesc din București


INSIDER: „La intersecția străzilor Olteni și Clucerul Udricani (N.R.: București sector 3) a fost amplasat în anul 2018, un monument, Leul Ierusalimului, în contextul împlinirii a şapte decenii de relaţii diplomatice romano-israeliene, neîntrerupte. Monumentul este realizat din bronz și are pe el câteva simboluri specifice poporului israelian. Astfel a fost inaugurată și Piața Leul Ierusalimului aflată chiar în inima vechiului cartier evreiesc din Bucureşti.” SURSA

N.R.: „Monumentul „Leul – simbolul oraşului lerusalim” este o sculptură donată de municipalitatea lerusalimului către Primăria Municipiului București.

Piața Leul Ierusalimului este străjuită de clădirea Academician Nicolae Cajal din strada Cluceru Udricani nr. 12, sediul liceului Laude Reut. Statuia este un proiect colectiv al unor artişti israelieni în vederea strângerii de fonduri pentru persoanele cu disabilități și care a fost donată de Consiliul Local al lerusalimului prin Fundația Reut Primăriei Capitalei, în onoarea a 50 de ani de la reunificarea lerusalimului, a 70 de ani de la crearea Statului Israel și în onoarea a tot atâţia ani de relații diplomatice neîntrerupte între cele două țări, într-un secol românesc.

Soclul este o structură geometrică etajată, Forma bazei de la sol este octogonală, configurată sub forma unei hărți stilizate a Statului Israel (sau a lerusalimului istoric, aici AI-ul este în dubiu!) iar deasupra un al doilea nivel de formă prismatică dreptunghiulară, pe care este montată placheta informativă din bronz și Leul.

Leul (cunoscut ca Leul lui luda) este simbolul oficial al oraşului lerusalim din anul 1950. Stema oficială include leul rampant (ridicat pe picioarele posterioare) plasat pe fundalul care sugerează Zidul Plângerii. Exprimă puterea, curajul și istoria de mii de ani a poporului evreu în legătură cu acest oraş

Tribul lui luda: În Biblie, patriarhul lacov îl binecuvântează pe fiul său luda comparându-I cu un pui de leu, ceea ce a făcut ca leul să devină emblema acestui trib israelit. Din acest trib a descins regele David, iar leul a ajuns să reprezinte regalitatea, puterea şi însăşi capitala Regatului luda – lerusalimul.

Comunitatea locală: Potrivit estimărilor conducerii comunității evreiești şi ale istoricilor, numărul evreilor din Bucureşti care fac parte sau sunt afiliaţi direct din punct de vedere identitar/comunitar este de câteva mii (majoritatea vârstnici), numărul total crescând spre 4.000 dacă sunt incluse şi familiile mixte.

În perioada interbelică (anii ’30), populaţia evreiască din Bucureşti era de aproximativ 70.000 – 74.000 de persoane, reprezentând peste 12% din totalul locuitorilor oraşului. În ultimii ani, numărul cetăţenilor israelieni (mulţi dintre ei cu origini româneşti) stabilii în România, în special în București, a crescut considerabil, adăugând o dinamică nouă comunității. „

ARHIVĂ: TEMPLUL CORAL: „Regina-mamă Elena a fost un dar nepreţuit pentru România secolului trecut”

MIERLA: Pasărea anului 2026 în România


INSIDER 1: „Mierla (Turdus Merula) a fost desemnată pasărea anului 2026 de către Societatea Ornitologică din România (SOR) în urma unui sondaj public, impunându-se după o competiție strânsă cu alte specii, precum ciușul şi vânturelul roșu.” SURSA

INSIDER 2: „Specie de pasăre cântătoare de talie medie, Mierla are o înfăţişare caracteristică, penajul fiind relativ uniform şi închis la culoare. Specia prezintă dimorfism sexual. Masculul are penajul complet negru, cu inelul orbital şi ciocul de culoare galben-portocalie, pe când femela are penajul de culoare maroniu închis, pieptul pestriț şi ciocul maroniu cu baza gălbuie. Lungimea corpului este de 23,5 – 29 de cm, anvergura aripilor: 34 – 38 cm, iar greutatea este de 60 – 149 de grame. Are câte 2-6 pui de trei ori pe an. Mierla este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia şi Noua Zeelandă.

Mierla neagră este una dintre cele mai cunoscute păsări din grădinile și parcurile noastre, dar ascunde multe comportamente fascinante. Iată câteva curiozități care te vor surprinde: 🎶 Își poate varia cântecul și adaptează trilurile în funcție de zonă și situație. 🪱 Detectează vibrațiile produse de râme și alte vietăți aflate sub pământ, găsindu-și hrana cu o precizie impresionantă. 🪹 Își construiește cuibul în mai multe straturi, folosind diferite materiale pentru stabilitate și protecție. 🧠 Are o memorie excelentă și poate recunoaște oameni pe care i-a întâlnit cu mult timp în urmă. 🌅 Cântă atât dimineața devreme, cât și seara, folosindu-și vocea pentru a-și marca teritoriul și a comunica. 🐦🔊 Poate imita sunete și integra în cântecul său elemente auzite de la alte păsări.

✨ Natura nu încetează niciodată să ne surprindă! Mierla neagră este mult mai inteligentă și mai interesantă decât pare la prima vedere.” SURSA

N.R.: „Legenda Mierlei – Demult, tare demult, cât de mult o fi de atunci nu se ştie, trăia undeva o văduvă săracă. Singurul ei sprijin era o fată hărnicuţă şi foarte credincioasă. Duminicile şi sărbătorile nu lipsea niciodată de la biserică, unde se ruga cu multă evlavie. Fata era veselă şi nu se arăta nemulțumită de sărăcia lor. Ca să-i treacă urâtul, fata văduvei începea foarte des să-i cânte. Și Mierliţei, că aşa se chema fata, îi plăcea mai ales să fluiere.

Într-o zi, plecă mama Mierliţei de acasă să colinde pe unde va putea în lume, ca să agonisească cele trebuincioase. A mers ea aşa mult, pe la unii şi pe la alţii, muncind din greu. De la un timp însă, într-atât a slăbit-o munca, că s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu s-a îndurat să-i curme suferinţele şi s-o cheme la el, în lumea celor drepţi.

Biata Mierliţă a aşteptat în zadar să se întoarcă mama ei. De la o vreme sufletul i-a fost cuprins de o tristeţe şi o presimţire rea. I-a pierit toată veselia şi plăcerea de a cânta. A îmbrăcat atunci straie negre, a luat un bulgăre mare de ceară şi multe fire de tort şi a plecat în lume să-şi caute mama. Când trecea pe lângă o biserică, se oprea, rupea din bulgărul de ceară, sufla în ea până o înmuia şi îndată răsucea cu mânuțele pe un fir de tort, până făcea o lumânărică, intra apoi în biserică, aprindea lumânărica la icoana Maicii Domnului şi se ruga să-i ajute să-şi afle mama. Aşa a colindat fata prin lume, până când a terminat ceara şi firele de tort.

Când şedea în genunchi în faţa icoanei, unde aprinsese cea din urmă lumânărică, deodată, de pe icoană se desprinde chipul Sfintei Fecioare, cum era cu pruncul în braţe şi prinde a zice: – Bună fetiţă, mama ta a plecat demult din lumea aceasta şi este destul de fericită acolo unde este. Tu de acum înainte, ca să nu mai suferi, te vei preface în păsărică, în păsărică veselă, aşa cum erai înainte, când trăia mama ta!

Cele spuse de Maica Domnului de îndată se împliniră şi de atunci până azi mierla e cu pene negre, că negre erau straiele fetei şi cu picioarele şi ciocul galben ca de ceară, fiindcă prea mult a suflat cu gura şi a sucit ceara în mâini, pentru lumânări. Iar prin crâng şi stufiş, caută de zor mâncare şi tot fluieră, ca să n-o prindă urâtul şi tristețea.”

În România, mierla este o pasăre sedentară, ceea ce înseamnă că rămâne la noi pe tot parcursul anului. larna, mierlele îşi schimbă dieta. Dacă vara mănâncă insecte şi viermi, în sezonul rece se hrănesc cu fructe rămase în copaci (precum cele de cătină, iedera sau măceșe) şi semințe. Doar populațiile de mierle din zonele foarte nordice şi reci ale Europei (cum ar fi Scandinavia) migrează spre sud sau vest pentru a evita îngheţul extrem. Unele dintre aceste păsări din nord pot veni să ierneze în România, în timp ce mierlele noastre rămân pe loc. În lunile geroase, mierlele părăsesc adesea pădurile și se mută mai aproape de parcuri, grădini și case, unde găsesc mai uşor hrană.

Durata medie de viață a unei mierle (Turdus merula) în sălbăticie este de 2-4 ani pentru că din cauza prădătorilor, a bolilor şi a condițiilor meteo grele, un procent mare dintre pui nu depășesc primul an de viaţă. Dacă o mierlă are norocul să treacă de primele obstacole ale vieții, corpul ei este capabil din punct de vedere biologic să reziste decenii. Recordul oficial absolut înregistrat în sălbăticie (prin inelarea păsărilor) este de 21 de ani şi 10 luni.

Mediul ideal: Acele puține exemplare care ajung la 15-20 de ani reprezintă sub 1% din populaţie. Ele sunt excepţiile care au beneficiat de un teritoriu extrem de sigur, hrană abundentă pe tot parcursul anului şi o imunitate nativă excelentă.

Populaţia de mierle (Turdus merula) din România este estimată între 2.150.000 şi 4.300.000 de perechi cuibăritoare, conform datelor Societății Ornitologice Române (SOR). În sezonul de reproducere, numărul total de indivizi adulti depăşeşte 4-8 milioane de exemplare, la care se adaugă puii din sezonul curent. Mierla este prezentă pe întreg teritoriul României, de la zonele de câmpie, deal și podiş până în pădurile montane şi parcurile urbane, lipsind doar în zonele alpine. Populația este stabilă și înregistrează o ușoară creștere, fiind una dintre cele mai comune și iubite specii de păsări din țară.”

„MOMMY HAI” – ȘCOALA ALTFEL: Târg de Activităţi Extraşcolare pentru copii organizat de Circul Metropolitan Bucureşti


INSIDER: „Târgul de Activităţi Extraşcolare pentru copii Mommy Hai – Cum ştie copilul tău dacă îi place astronomia, înainte să privească printr- un telescop? Cum află dacă ar vrea să facă robotică înainte să întâlnească un robot? Dacă are curaj să urce pe scenă? Dacă îl fascinează o misiune de pompieri, şahul, dansul, pictura, escalada sau programarea? Poate că nu trebuie să știe…. Poate că trebuie, mai întâi, să încerce. Pe 26 şi 27 septembrie 2026, la Circul Metropolitan Bucureşti şi în Parcul Circului, Târgul Mommy HAl de Activități Extraşcolare aduce laolaltă zeci de experienţe prin care copiii tăi pot testa, întreba, experimenta şi descoperi ce îi atrage cu adevărat.”

N.R.: „Aducem lumea în sala de clasă – Istoria nu se mai învață doar din cărţi. Se trăiește! O experienţă LIVE, interactivă şi captivantă, în care elevii descoperă istoria prin sunete, povești, obiecte, imagini, arome, gusturi şi activități practice. De la Imperiul Inca la fascinanta istorie a ciocolatei, transformăm ora de curs într-o călătorie care captează atenția și trezește curiozitatea. VEZI. AUZI. ATINGI. CREEZI. DESCOPERI. Copiii nu sunt doar spectatori – participă, explorează și învață cu propriile mâini.” DETALII

VOLKSWAGEN BEETLE: Cum arată embrionul din „ou” al celebrei mașini


INSIDER: „Sfera Beetle este sculptura gigantică a lui Ichwan Noor realizată dintr-un Volkswagen Beetle din 1953, care combină poliesterul și aluminiul pentru a o transforma într-o sferă perfectă.” SURSA

N.R.: „Sculptura Beetle Sphere, varianta roșie creatâ de artistul indonezian Ichwan Noor (n.1963, Yogyakarta, Indoneziană) se află amplasată în interiorul centrului comercial Kalverpassage (cunoscut anterior ca Kalvertoren) din Amsterdam, Olanda. Artistul a creat mai multe versiuni ale acestei sculpturi emblematice în diferite culori, unele ediții au fost expuse temporar în muzee de artă din întreaga lume, precum Galeria Națională din Indonezia (Jakarta), National Gallery of Victoria (Melbourne) sau la Formula One Etihad Airways Abu Dhabi Grand Prix (2017) şi achiziționate de muzee și instituții importante din întreaga lume.

Artistul reinterpretează designul clasic al maşinilor Volkswagen Beetle din 1953, transformându-le în sfere cu diametru de 180 cm şi cuburi perfecte prin combinarea pieselor originale cu aluminiu și poliester. Pentru a menţine exclusivitatea operei sale, artistul produce aceste sfere auto într-o serie limitată de culori, printre care se numără și: ∆ Galben: Aceasta este una dintre cele mai cunoscute versiuni ale sculpturii, devenită extrem de populară după ce a fost expusă la ediția Art Basel Hong Kong. ∆ Albastru: Există variante realizate în nuanţe captivante precum Yas Marina Blue sau Cobalt Blue. ∆ Negru / Gri: Sculptorul utilizează, de asemenea, finisaje metalice închise sau nuanţe de gri anodizat pentru a scoate în evidenţă formele curbate ale maşinii.

ARHIVĂ: UNGARIA: Memorialul victimelor accidentelor de circulație ∆∆∆∆∆ SYDNEY: „Natură moartă cu piatră și mașină”, sculptură de Jimmie Durham. O stâncă de 3 tone aruncată pe un Ford Fiesta, (diz)armonie între natura implacabilă și creația umană! ∆∆∆∆∆ ARMAN: „Speranța pentru pace”, Beirut (Cartierul General al Armatei Libaneze) mai înaltă decât „Parcarea pe termen lung’, Paris ∆∆∆∆∆ SFÂNTUL GHEORGHE, NEW YORK: „Binele învinge răul” în curtea ONU – dragonul doborât, format din două rachete nucleare reale distruse, SS-20 sovietică & Pershing americană! ∆∆∆∆∆ ARTĂ: Ce poţi face cu un BMW după un accident grav? Îl transformi în operă de artă!

MINI-MUZEUL COMUNISMULUI: Capsula Timpului deschisă după 37 de ani în Piața Revoluției din București


INSIDER: „Muzeul Comunismului din Bucureşti a adus în acest weekend (26-27 septembrie 2026) proiectul interactiv „,Muzeul Mobil: Istorie în Aer Liber” chiar în Piața Revoluției, în cadrul evenimentului „,Străzi deschise”. Program: Sâmbătă între orele 10:00- 22:00 şi Duminică între orele 11:00- 22:00.

Locație: În parcarea din partea de nord a Memorialului Renaşterii din Piaţa Revoluției. Poți vedea o reconstituire interactivă a unei locuințe tipice din perioada comunistă, cu obiecte, sunete şi mirosuri specifice epocii. Intrarea este gratuită.

N.R.: „Locația permanentă a muzeului – Dacă vrei să vizitezi expoziția completă, Muzeul Comunismului din Bucureşti (Undeva în Comunism”) are sediul permanent în Centrul Vechi, pe Strada Soarelui nr. 1 (aproape de Strada Covaci). Program permanent: Luni-Duminică, între 10:00 şi 19:00. Bilete la sediul permanent: 40 lei pentru adulţi, 25 lei pentru elevi/studenți/pensionari, iar copiii sub 7 ani au intrare gratuită.

ARHIVĂ: MUZEUL KITSCH-ULUI: „Agoniseala și comorile din sufrageria omului de rând sunt acum și la muzeu!”

„GENEZE”, MANGALIA: Un mozaic de 300 de metri pătrați, format din 3 milioane de piese, este printre cele mai mari din Europa!


INSIDER: „La Mangalia se află unul dintre cele mai mari mozaicuri din Europa, numit „Geneze” (Genesis), creat de artiștii Jules Perahim și Mac Constantinescu între 1959 și 1962. Acest mozaic impresionant are o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați și este alcătuit din peste 3 milioane de piese ceramice și de piatră, fiecare cu dimensiunea de 2×2 centimetri.

Mozaicul reprezintă elemente ale naturii, cum ar fi apa, aerul, soarele și pământul, precum și o familie și progresul uman. Ceea ce face acest mozaic și mai interesant este faptul că a fost creat în perioada comunistă, dar nu conține simboluri comuniste tradiționale, ceea ce a dus la controverse și repercusiuni pentru artiști

Astăzi, „Geneze” este considerat un simbol al rezistenței artistice și un exemplu de artă modernă românească. Dacă vizitezi Mangalia, nu rata ocazia de a vedea acest mozaic impresionant!” SURSA

N.R.: „Geneze” este considerat cel mai mare mozaic mural din fostele ţări socialiste din afara spațiului ex-sovietic.

Renumitul artist suprarealist și grafician Jules Perahim, în colaborare cu Petre Vulcănescu au realizat si mozaicul „Arta” de pe fațada clădirii cinematografului ,,Ţiglina” (ulterior denumit Dacia), situat în cartierul Ţiglina 1 din Galaţi. Complexul social- cultural şi comercial a fost proiectat de arhitecta Mariana Bucur şi inaugurat în anul 1962. De curând, în cadrul amplului proiect de modernizare finanţat prin PNRR, clădirea a fost transformată în noul sediu al Teatrului pentru Copii și Tineret ,,Gulliver”.

Jules Perahim (luliş Blumenfeld) n. 24 mai 1914, Bucuresti, d. 2 martie 2008, la Paris) a fost un pictor şi grafician român de origine evreiască, cunoscut ca reprezentant al avangardei şi al suprarealismului în România. Perioada realist-socialistă: În anii de început ai regimului comunist din România, Perahim a aderat la canoanele realismului socialist, însă ulterior s-a îndepărtat de aceste rigori. A părăsit România în anul 1969 şi s-a stabilit în Franţa, unde şi-a continuat activitatea artistică până la sfârșitul vieții.

ARHIVĂ: CHIȘINĂU: De la Plugarul Universal şi Cosmic înapoi în ruine, istoria recentă în miniatură a Basarabiei! ∆∆∆∆∆ ARAD: Mozaicul „Victoria Socialismului” de pe „Casa Albă” a împlinit 40 ani. Îl protejăm, dărâmăm ori acoperim cu afișe?!

NEW YORK: A fost inaugurată placa,,Queen Marie of Romania Corner”, la 100 de ani de la vizita Reginei Maria în Statele Unite


INSIDER: „🇷🇴🇺🇸 România și-a luat oficial un colț de Manhattan. Și nu orice colț. La New York a fost inaugurată placa „Queen Marie of Romania Corner”, la 100 de ani de la vizita Reginei Maria în Statele Unite. În 1926, Regina Maria traversa Atlanticul și cucerea America cu eleganță, personalitate și diplomație. 100 de ani mai târziu, numele ei stă pe o stradă din Manhattan. ❤️

Și recunosc, pentru mine are o semnificație aparte. Am trăit aproape 10 ani în New York, iar acum să văd ROMANIA scris acolo, în inima Manhattanului, îmi trezește un sentiment greu de explicat. Poți să pleci la mii de kilometri de România, dar România găsește cumva o cale să te ajungă din urmă. Uneori chiar la colțul străzii.

Queen Marie of Romania Corner. Frumos. Elegant. Și foarte românesc. #newyork #romania #QueenMarieOfRomania” SURSA

N.R.: „O intersecţie din New York, la intersecția dintre Third Avenue şi East 38th Street din Manhattan, a fost numită oficial „Queen Marie of Romania Corner”. A fost inaugurată în septembrie 2026, la aproape un secol de la vizita istorică a Reginei Maria în Statele Unite din octombrie 1926.

Localizare: Placa comemorativă se află în apropierea Consulatului General al României la New York. La ceremonia de dezvelire au luat parte oficiali români şi americani, membri a comunităţii româno- americane, precum și un nepot al Reginei Maria (fiul Principesei lleana).”

ARHIVA: PARIS: „Promenada Reginei Maria” în fața Turnului Eiffel, omagiu pentru cea mai iubitoare apărătoare a României

PIATRA NEAMŢ: „Baal Şem Tov”, cea mai veche sinagogă de lemn din Europa, a împlinit 260 de ani!


INSIDER: „Ieri am fost la sinagogă, ieri a fost sărbătoare. Yom Kippur. Asta am mai spus. Nu m-a obligat și nu mă obligă nimeni să mă duc. Și, da, e adevărat! Nu mă duc prea des, ce să-i faci. Asta sunt. Dar când mă duc, nu mă duc să fac act de prezență. Nu mă duc să bifez o activitate sau să fiu văzută. Atunci când mă duc la Sinagogă, nu fac altceva decât să răspund unei dorințe profunde, o nevoie a sufletului meu, o chemare a ființei mele. Sinagogă, Beyt Hamikdaș, Beyt Haknesset, casa rugăciunii, locul consacrat/sacru al întâlnirii noastre, a comunității evreiești. În timpul comunismului, pe vremea adolescenței/tinereții mele, să mergi la Sinagogă era un act de mare curaj. Ba să o mai spui și în gura mare, în public… era mai mult decât o insolență, mai mult decât o aroganță, era… aproape o nebunie. M-am gândit mult dacă să scriu, să povestesc despre ziua mea, ziua mea sfântă, Yom Kipur, la Sinagogă. Parcă ceva mă oprește: iar??? Iar trebuie să-mi fie frică să spun/declar/scriu că merg la Sinagogă??? Iar? Numai gândul că „poate mai bine nu… poate postezi ceva simpatic, ceva cu pisoi și cățeluși?!” Numai gândul ăsta mă îngrozește, îmi dă fiori reci. Nu, nu sunt foarte religioasă (ba chiar deloc, dacă stau să mă gândesc bine!), dar ieri am fost la Sinagogă. Ieri am plâns mult. Ieri, de Yom Kipur, am spus rugăciunile pentru cei plecați. Pentru MAMA, Sara Morgenstern. Pentru tata, Dusea, Ușer Morgenstern. Pentru rude: unchi și mătușile mele dragi. Am plâns mult: am spus și rugăciunile spre iertare. Slihot. Ne cerem iertare: pentru… și pentru, și pentru… Fără „dacă”, fără „poate”. Iartă-mă. Iartă-ne. Și înscrie cu bunăvoință numele nostru în Cartea Vieții. Am plâns mult ieri. Cel mai tare am înțeles, vibrat, simțit, asumat atunci când am rostit (în șoaptă și în traducere): „Iartă-mă/Iartă-ne pentru inima împietrită…”

Am plâns mult ieri. Am fost la Sinagogă. Pentru că DA! Am fost la Sinagogă. Să-mi fie frică s-o spun???
Aici, Sinagoga din Piatra Neamț.” SURSA

N.R.: „Sinagoga „Baal Şem Tov” din Piatra-Neamt, județul Neamt, România este cea mai veche sinagoga de lemn din Europa. Actuala construcţie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogă fusese de piatră și data din jurul anului 1600, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn. Restaurarea monumentului a fost finalizată în 2009, cu fonduri UNESCO şi de la Guvernul României fiind considerată singura sinagogă de lemn din Europa rămasă în forma sa originală.

Sinagoga poartă numele lui Baal Shem Tov (în traducere „Stăpânul numelui bun”), întemeietorul hasidismului, un curent care susţinea că oricine poate intra în comuniune cu Dumnezeu, că oricine se poate ruga, chiar dacă nu este învăţat, deoarece ştiinţa nu este la fel de importantă ca pietatea.

Există o legendă care-I leagă pe Baal Shem Tov de muntele Ceahlău, respectiv că o dată la 2-3 ani avea obiceiul să-şi părăsească familia retrăgându-se pe un munte. Una din legende spune că s-ar fi retras în Ceahlău şi venea de acolo aici la Piatra Neamt şi de aceea această sinagogă se numeşte Baal Shem Tov. La începutul secolului XX, comunitatea evreiască număra în Neamţ circa 14.000 de persoane, aproape 40% din cei 30.000 de locuitori ai urbei la acea vreme, astazi numai 100 de persoane.

Yom Kippur (Ziua Ispăşirii sau a Penitenței) este cea mai sfântă, solemnă şi importantă zi din calendarul iudaic. Este ziua în care credincioșii evrei îşi curăță păcatele și se împacă cu Dumnezeu şi cu semenii. Tradiția spune că în această zi Dumnezeu hotărăște destinul fiecărui om pentru anul care urmează. Încheierea Yamim Noraim: Vine la 10 zile după Anul Nou evreiesc (Ros Hașana), perioadă cunoscută drept „Zilele de Teroare” sau zilele pocăinței.

Post total: Durează 25 de ore (dinainte de apusul soarelui până după căderea nopții a doua zi). În acest timp, nu se mănâncă şi nu se bea apă. Pe lângă post, tradiția cere să nu se folosească încălţăminte din piele, să nu se facă baie sau spălat, să se evite parfumurile şi cosmeticele şi să nu se întrețină relații intime. O mare parte din zi este petrecută la sinagogă în rugăciuni de cerere a iertării. Se poartă haine albe ca simbol al purității.

📍Adresa: Strada Doctor Dimitrie Ernici nr. 7, Piatra Neamț”

ARHIVĂ: TEMPLUL CORAL: „Regina-mamă Elena a fost un dar nepreţuit pentru România secolului trecut” ∆∆∆∆∆ SINAGOGA MARE, CONSTANȚA: Ultimul lăcaş de cult evreiesc abandonat de regimul democratic, după ce a supravieţuit antisemitismului, Războiului Mondial şi ateistmului sistemului comunist ∆∆∆∆∆ SHALOM: Românii nemulțumiți sau cu dorințe neîmplinite sunt așteptați în Herăstrău la Zidul Plângerii

FURIA ROȘIE: Matiz cu apucături de tren!


INSIDER: „Matiz pe steroizi, cred ca e bună pentru drumurile noastre – Spotted în Cărpiniș, județul Alba” SURSA

N.R.: „Daewoo Matiz este o maşină de oraş din clasa mini, produsă de constructorul sud- coreean Daewoo începând din anul 1998, ca înlocuitor pentru modelul Tico. A devenit extrem de popular datorită dimensiunilor reduse, consumului mic şi prețului accesibil, fiind produs în România la fabrica de la Craiova.

Specificații tehnice principale: Motor: 0.8 litri (benzină), 3 cilindri, cu o putere de 52 CP. Viteza maximă: Aproximativ 144 km/h. Consum urban: În jur de 7,9 litri / 100 km. Transmisie: Cutie manuală cu 5 trepte (sau automată pe anumite pieţe). Capacitate: 5 locuri (spațiu destul de restrâns în spate) şi un portbagaj mic.

Avantaje – Manevrabilitate: Foarte uşor de condus și de parcat pe străzile înguste din oraş. – Întreținere ieftină: Piese de schimb la prețuri mici şi mecanică simplă, ușor de reparat. – Vizibilitate bună: Poziţia la volan şi geamurile mari oferă unghiuri bune de vizibilitate. Ziare.com

Dezavantaje – Siguranţă redusă: Structură uşoară și lipsa dotărilor moderne de siguranţă (la modelele clasice anii 2000). – Confort minim: Izolație fonică slabă şi lipsa aerului condiționat pe versiunile de bazá. Rugină: Caroseria este sensibilă la coroziune, în special la praguri și aripi.”

ARHIVĂ: INIMA DE BMW: „Unele lucruri sunt iubite pentru că au valoare. Altele au valoare pentru că sunt iubite.” ∆∆∆∆∆ 2 ÎN 1: Matiz pentru Gemeni. Ediție limitată! ∆∆∆∆∆ CAPCANE: Jaguar prins între șinele de tramvai, în jungla traficului din București