INSIDER: „Crucea 1877 de la Obor –
Legenda Urbană spune ca în locul vechiului amplasament la intersecția străzilor Pantelimon cu Chiristigi se afla locul unei spânzurători, care a fost desființată în 1823, de către domnitorul Grigore Ghica al IV lea, dar spânzurătoarea a stat acolo până în 1870. În 1877 doi negustori au plătit pentru a sfinți locul și a construi o cruce, ei fiind Marin Ștefan Borșan și Constantin Constantinescu..
În 2009, primarul Niculai Ontanu a plasat crucea în Parcul Primăriei Sectorului 2 în locul vechiului amplasament al monumentului Răscoalei din 1907 care a fost mutat în Parcul Florilor din Cartierul Pantelimon.” SURSA
N.R.: „. La reamplasare crucea a fost şi redenumită, devenind din „Crucea negustorilor’ în „Crucea Independenței”, existând chiar informația conform căreia crucea „a fost ridicată în memoria trupelor ruseşti care au ajutat la Independența Românieľ”.
Crucea 1877 – Este din piatră, cu model sculptat prin excizare şi text prin incizare. Prezintă erodări la nivelui textului. Are text pe ambele părţi ale crucii. Pe spate și pe laterala dreaptă, textul este conturat cu vopsea neagră. A fost reamplasată de la câțiva metri distanţă, din fața Oborului. Lângă ea era un put, aşa cum se observă din textul de pe spate. Elemente şi motive realizate prin excizare. Acoperişul monobloc este de formă trunchi de piramidă. Are pe suprafaţa sa elemente fitomorfe: frunze de finic încadrate în chenar. Este în soclu original. Pe brațul superior şi pe brațele laterale prezintă text strandard: IS HR (Iisus Hristos) NICA (Învingătorul).
Medalion circular la răscrucea brațelor cu bustul unui înger profil stânga, îmbrăcăminte specifică, păr lung lăsat pe spate, o aripă strânsă; în faţă are o cruce. Se observă 5 îngeri: 2 îngeri dispuşi în centrul braţelor laterale – capul şi gâtul sunt redate în profil cu două aripi pe spate, deschise iar părul este creț. Un al treilea înger este la partea de jos a textului, frontal. Al patrulea şi al cincilea sunt sculptați pe laterala brațului stâng şi a brațului drept. Pe brațul superior este Sfânta Treime reprezentată printr-o pasăre în picaj cu o candelă în cioc, dedesubt este Ochiul reprezentând pe Dumnezeu Tatăl înconjurat de raze dispuse într-o formă ovală. Soarele este prezent la colţurile interioare ale brațului superior – sus şi ale brațelor laterale. Este împărţit în 6 părţi cu câte 8 raze însumând per total: 48 de raze a globului solar. Câmpul destinat textului şi elementelor este mai gros decât chenarul. Prezintă text în alfabet latin pe toate părţile brațului inferior. Frontal sunt 38 de rânduri, iar începând cu rândul 6 este pe două rânduri. Este greu lizibil din cauza erodării. Pe partea stângă sunt cca 12 rânduri greu lizibile. Pe partea dreaptă sunt 18 rânduri. Pe spate sunt 30 de rânduri – „Puțul din faţă, împrejmuirea şi podoaba acestei Sfinte cruci s-au făcut prin bună voinţa şi cheltuiala lui Marin Ştefan Bursan la anul 1877, în zilele Măriei Sale Domnitorului Carol I şi al Înalt Prea Sfinţiei Sale Arhepiscop Mitropolit şi Primat al României Calinic Miclescu şi în anul de declarării independenţei prea iubitei noastre patrii.” DETALII
„PIAȚA OBOR – piaţă situată în sectorul 2 al Bucureștiului. Vechea piaţă, desființată în august 2007, a fost cea mai mare, dar şi una dintre cele mai vechi piețe agroalimentare din Europa de Est. În locul vechii pieţe a fost construita o nouă piaţă.
Prima atestare documentară a Pieţei Obor datează din secolul al XVII-lea, când este pomenită în actele Mănăstirii Stelea sub denumirea de „Târgul de Afară”, numit şi „Oborul” sau ,Oborul de vite”. În secolele XVII-XVIII, în piaţa Obor se desfăşurau execuțiile condamnaţilor la moarte prin spânzurare. Execuțiile publice în zilele de târg au fost interzise de domnitorul Grigore Ghica în 1823, dar spânzurătoarea a rămas neatinsă până în 1870, când a fost demontată. În anul 1877 în Piața Obor, pe locul spânzurătorii, negustorii care-și vindeau acolo marfa au ridicat o cruce de piatră, numită „Crucea negustorilor”, spre a sfinţi acel loc. Crucea de piatră, care „s-au făcutu prin buna voință și cheltuiala lui Marin Ştefan (Bursan) „, aflată la intersecția şoselei Pantelimon cu str. Chiristigii era înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din 2004, cu cod LMI B-IV-m-B-20112. În 2009, pentru a face loc proiectului de reamenajare a pieții, primarul Neculai Onţanu a dispus, fără niciun aviz de la Ministerul Culturii, mutarea crucii în fața Primăriei sectorului 2 şi a rebotezat-o „Crucea independenței”. Încercarea de curățare a crucii cu materiale improprii a deteriorat grav suprafața acesteia.
Construcţia Halelor centrale Obor a început în octombrie 1936 după proiectul arhitecţilor Octav Doicescu, lon Fonescu şi Dan lovănescu, execuția aparţinând antreprizei ing. S. Neicu şi uzinelor Reşita. După demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluată de arhitectul Horia Creangă. Proiectul final al clădirii ce adăpostea Halele Obor aparţine arhitecților români Horia Creangă și Haralamb Georgescu, încadrându-se stilistic în modernism. Demararea construcției a avut loc în anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Lângă şantierul Halelor Centrale Obor a fost deschisă în 1938 Piața agroalimentară Obor.
Horia Creangă a proiectat hala cu un volum unic 280x150m şi înălțimea de 16,4 m. În septembrie 1941, după montarea scheletului metalic, lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri, dar au fost reluate în anul 1942 cu câteva modificări față de proiectul original, hala fiind redusă la 159x70m. Construcţia a fost inaugurată în 1950. Clădirea se afla pe Lista Monumentelor Istorice din 2004, cu cod LMI B-II-m-B-19947, purtând titulatura „Halele Centrale Obor”.
Noua clădire a pieței – Când Consiliul Local al Sectorului 2 a decis în 2006 să ridice o nouă piață, suprafața pieței Obor acoperea circa 9.000 m² de tarabe şi circa 2.000 m² de magazine improvizate. Pe locul fostei pieţe Obor a fost ridicată o clădire cu subsol, parter şi două etaje care a fost deschisă la data de 2 octombrie 2010, în prima zi din „Luna Recoltei”. Clădirea include un subsol cu parcare (suprafaţă de 5.400 mp, capacitate de 187 locuri), parter pentru piața agroalimentară propriu-zisă (3.909 mp), etajele 1 şi 2, pentru magazinele de produse alimentare şi de uz gospodăresc (câte 5.000 mp), plus platforma exterioară cu spații de parcare pentru cumpărători (patru parcări supraterane cu o capacitate totală de 364 de locuri şi pentru autovehiculele de aprovizionare (24 de locuri). Proiectarea şi construcția noii piețe au costat peste 14 milioane de euro, iar lucrările au fost făcute în parteneriat public-privat, de un consorțiu format din firmele Practic, Procema, Băneasa Investment şi Comnord, în spatele cărora sunt oamenii de afaceri Radu Dimofte, Andrei Bejenaru, Gabriel Popoviciu şi Sorin Crețeanu.”
„CRUCEA INDEPENDENȚEI – MONUMENT ÎNCHINAT JERTFEI EROILOR CARE AU LUPTAT ÎN RAZBOIUL DE LA 1877, PRIMA OARĂ CÂND, DUPĂ SUTE DE ANI. NE-AM PUTUT AFIRMA PREZENTA MILITARĂ ŞI MÂNDRIA NATIONALĂ. EUROPA CREŞTINĂ A AVUT INTELEPCIUNEA SĂ RECUNOASCĂ INDEPENDENȚA ROMÂNIEI. PE ACESTE LOCURI REGELE CAROL I ȘI ȚARUL RUSIEI ALEXANDRUII ȘI-AU ADĂPAT CAII ÎNAINTE DE A PLECA ÎMPREUNĂ LA RĂZBOI.”
ARHIVĂ: RĂSCOALA DIN 1907: S-a mutat din Parcul Obor în Parcul Florilor. Schimbăm și versurile? ∆∆∆∆∆ AGRO-MALL: Peruanii au ajuns până în Piaţa Obor. Cum arată noua hală cu scară rulantă? ∆∆∆∆∆ IZVOR: Coadă la „Fântâna lui Bucur” din Piaţa Obor. Consumatori: „Cea mai curată apă din Capitală!”
infoINSiDER.ro 