PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

REGINA MARIA: Un diplomat “irezistibil” care și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale!


INSIDER: „Astăzi am participat la Ashford, Marea Britanie, la dezvelirea statuii dedicate Reginei Maria a României. La câțiva kilometri de Londra, aproape de locurile ei natale, britanicii sunt bucuroși să prezinte, împreună cu autoritățile române care au susținut demersul, acest omagiu permanent și emoționant unei personalități atât de importante pentru istoria României, în timp ce acasă noi căutăm încă un loc și o realizare artistică pe măsura Reginei.”

N.r.: Realizată din bronz și având o înălțime de 2,2 metri, statuia a fost realizată de sculptorul Valentin Duicu, absolvent al Universității Naționale de Arte București, ca urmare a câștigării unui concurs organizat de Institutul Cultural Român.

Statuia este amplasată în mijlocul unui nou centru civic, în proximitatea zonei istorice și a Parcului Victoria, care poartă numele bunicii paterne a Reginei Maria.

INSIDER:” Ce spuneți dumneavoastră, și la București avem statuia reginei, frumos amplasată.” N.r.: Dezvelită de Ziua Națională, în Parcul Izvor, statuia are doi metri înălțime, șase tone și este realizată din bronz de către sculptorul Anton Rațiu. SURSA

ARHIVĂ: RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!”


CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…”


INSIDER: „Casa Memorială Tudor Arghezi este situată în strada Mărțișor nr. 26,  București sector 4. Intrarea se face pe o alee lungă ce mărginește livada de cireși a scriitorului. Lângă casă stăjuiesc câțiva trovanți.

Tudor Arghezi (1880-1967) era de fapt pseudonimul sub care scria Ion Nae Theodorescu, nume preluat de la denumirea veche a Argeșului, Arghesis. A avut trei copii, primul în urma unei legături din perioada călugăriei Eli Lotar – faimos în Franța în arta cinematografiei și fotografiei, iar ceilalți doi cu soția sa Parascheva, Baruțu Arghezi (scriitor) și Mitzura Arghezi (actriță și pictoriță). CONTINUARE


POSTĂVARU: Luminița de la capătul tunelului


INSIDER: „Astăzi (N.r.: 1 Decembrie 2018) am avut parte de un fenomen rar în masivul Postăvaru.”

INSIDER: „Se numește „Halo”. E un fenomen optic ce se produce atunci când cristalele de gheață sunt suspendate în aer. Lumina este colorată datorită refracției acesteia. Tunul de zapadă nu vă zice nimic?”

INSIDER: „Fenomenul solar este independent de zăpadă aruncată de tunul de zăpadă fiind situat după perdeaua de zăpadă și deasupra ei . Cristalele de gheață nu permit formarea unui curcubeu (fizica elementară) deoarece nu reflectă lumina, iar un halou nu este însoțit de un curcubeu. Si de regulă nu prea delirez, cei care cunosc anumite lucruri știu că în zona Postavarul este un portal energetic un fel de poartă stelară naturală și nu este singura zonă. În rest, să auzim de bine și nu uita că nu toata lumea are acces la anumite manifestări tocmai din cauza opacizării mentale pe care o au.” SURSA


CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944!


Casa memorială „Liviu și Fanny Rebreanu” se află într-un apartament lipit de cel care adăpostește Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și a fost cumpărat chiar de scriitorul Liviu Rebreanu (1885-1944) în anul 1934 pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu. >>> CONTINUARE


MĂNĂSTIREA PASĂREA: “Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru” (Nichita Stănescu)


Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX- lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.

Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G.D.Anghel (cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii). DETALII

Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. SURSA FOTO.

ARHIVĂ: SĂRBĂTOARE: Credincioşii s-au rugat pentru sănătate de Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Pasărea


MUZEUL PIETREI: “Nebunia și dragostea” din Sângeru (județul Prahova) a poetului Lucian Avramescu


INSIDER: „“Bună seara, iubito, te aştept…”- Poetul şi ziaristul Lucian Avramescu creatorul celebrelor versuri, a adunat peste 1000 de sculpturi populare din zona Prahova-Buzău (crucile duble din Udreşti vechi de sute de ani, roţi de moară antice, coloane romane) şi a înfiinţat ”Muzeul Pietrei”. În plus discuţiile politice cu dânsul – de nepreţuit. Merită o vizită.” SURSA

Muzeul este organizat în fostul conac din piatră, vechi de peste o sută de ani din Sângeru, județul Prahova, și care a aparținut bunicului poetului. În săli spațioase există expoziții permanente sau sezoniere ale unor artiști plastici. Lucian Avramescu vrea să demonstreze că românii au nu doar o trecătoare civilizație a lemnului, ci și o durabilă și eternă civilizație a pietrei.

Intrarea este liberă și fotografiatul permis. Program de vizitare: marți – duminică 9-18. DETALII


VALEA RUDĂRIEI: Mori de apă, reale, funcționale într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole


INSIDER: ” Mori reale, funcţionale, ce aparțin unor ţărani autentici, aflate într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole.

Valea Rudăriei județul Caraș Severin. Pe această vale au existat încă din secolul II DC, mori de apă, ce, potrivit muzeografilor erau foarte asemănătoare cu cele din prezent. Valea avea 55 de mori din care au ramas doar 22, doar câteva fiind funcționale. Deși ele fac parte dintr-un sit Unesco, totuși, aparțin familiilor din sat și sunt folosite încă la măcinat. Chiar dacă zona se află la 20 de km de „celebra” cascada Bigar, nu beneficiază de același aflux de turiști.” SURSA


PORTUL CULTURAL CETATE: Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, nici Dinescu în persoană!


INSIDER: “„Mircea, fă-te că găteşti!”  – la restaurantul lu’ Dinescu: Între defuncta  Academie Caţavencu  şi nesăratul, dar piperatul “Plai cu Boi”, poetul pare să fi fost învins nu de  socialismul oltenesc ci de capitalismul Mitic de capitală. Făcând echilibristică între mogulii vremii (Patriciu, Voiculescu, Vântu, Andronic, Burci), poetul pare că şi-a pierdut definiv busola şi neatârnarea în lupta cu răul absolut, aprofundând pentru mine sintagma “Să nu-ţi faci idoli din oameni în viaţă!”. Acum parcă înţeleg de ce a apărut acel “Lasă-i să fiarbă în suc propriu”, cu referire la manifestanţii rezist din 1990, aruncat neforţat în adunarea  FSN încropită pe genunchi de veşnicul Iliescu. Și ceva despre restaurant: puțin a lipsit să rămân fermecat de loc, puțin a lipsit să plec înainte de a veni comanda. Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, doar 2-3 feluri de mâncare, rețete simple de țară gustoase și arătoase.

Atmosfera câmpenească cu bănci rustice de lemn și cu cele două femei ce îndeplinesc pe rând rolurile de bucătar, ospătar, picol, casier, patron. Totul pare în cădere, poate și datorită așezării, departe de un oraș mai progresist. Trebuie vizitat, experiența e unică. Cred că restaurantul se pretează cel mai bine firmelor ce vin să-și facă teambuilding-urile pe aici. Atunci e cu taraf de Clejani, ied la proțap și cu Dinescu în persoană. SURSA

Portul Cultural Cetate este un vechi port de export al grânelor, abandonat, restaurat și transformat de către poetul Mircea Dinescu, în port cultural în care se desfășoară o mulțime de activități mai mult sau mai puțin interesante, cu accentul pe sculptură, muzică, film, teatru, literatură și gastronomie. Dinescu și-a intitulat ironic domeniul „Înger Parc”, ca replică la proaspătul născutul, pe vremea aceea, proiect Dracula Parc, în ideea că „România n-a fost doar sediul dracului, ci o fi fost bântuită și de îngeri, măcar pe la margini”. (…) Înconjurat de păduri și mărginit de Dunăre, Portul este situat aproape de Calafat, lângă Maglavit, la 3 kilometri de localitatea Cetate, vecină cu Bulgaria și doar la câțiva kilometri de granița sârbească, unde cocoșii cântă în trei limbi – sârbă, bulgară și română. La fel oscilează și roamingul de pe mobil atunci când prinzi semnal. (…) Conacul boieresc al lui Dinescu poate acomoda 40-50 de oaspeți. DETALII 

ARHIVĂ: LACRIMI LA CEAUN: Poezia trece prin stomac! *** FOTOREPORTAJ: Poet la ceaun sau mâncarea ca o poezie?



OLTENIȚA: “Muzeul Gumelnița din orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată”


INSIDER: „Are 6000 de ani și i se spune „Zeița de la Sultana”. Preț inestimabil, practic e simbolul unei lumi. Pe lângă ea stau și Perechea primordială, Statueta tesaliană, Cuplu zoomorf, etc. Toate în Muzeul Gumelnița din Oltenița – orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată.” SURSA

Cultura Gumelniţa a evoluat în a doua jumătate a mileniului al – V-lea î.C. în partea de sud a României și a fost cea mai avansată civilizaţie din Europa la acea vreme, purtătorii acestei culturi fiind într-un stadiu de dezvoltare socială şi economică, similară celor din civilizaţiile contemporane din Egipt şi Mesopotamia, considerate leagăne de civilizaţie ale omenirii. Program: Luni-vineri 08:00 – 16:00. Taxă de intrare: 2 lei (Adulți), 1 leu (copii, pensionari) DETALII


ZIMBRĂRIA NEAGRĂ: Dinozaurii au dispărut, zimbrii încă nu!


INSIDER: “Zimbrăria Neagră este cea mai mare rezervație de zimbri din țară (47 de exemplare), locul unde te poţi oglindi în ochii unui zimbru. Atunci când un animal de o tonă face tumba de se rupe pământul. Aproape, 70km de Bucureşti. Dacă mergeţi acolo trebuie să ajungeti până în ora 12. După ora prânzului toţi zimbrii se retrag în pădure.” SURSA

Timp de 169 de ani în România nu au mai existat zimbri. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar în Transilvania în 1790. Adresa: Bucșani, județul Dâmbovița.

Program: Luni-Vineri: 9-17; Sâmbăta și Duminica: 9-14 Tarif acces: 6 lei, 3 lei (copil). DETALII