PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

ȘINCA VECHE: Dorințe împlinite de 7000 de ani. Intrarea liberă, dar pe propria răspundere!


INSIDER: „S-a dus vestea ca într-o Grota, nu foarte încăpătoare, se întâmplă lucruri inexplicabile. Unii spun că dorințele puse acolo s-au împlinit, unii vin pentru energia pe care o emană locul, alții se roagă.

Templul Ursitelor din Șinca Veche, județul Brașov se bănuiește ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani și se presupune că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat Templul Alb din Insula Șerpilor.

Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni. 

Grot_este_un_sit_natural cu două altare. Într-unul dintre altare este desenat un portret, despre care se spune ca este al unui sacerdot dac şi două simboluri misterioase: o hexagrama (Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon), în interiorul careia este desenat Yin-Yang.

Templul_Ursitelor(Templul Dorințelor, Templul Extratereștrilor sau Grota) își așteaptă misterios și plin de energie vizitatorii care ar putea într-o zi să îi deslușească tainele.

Accesul este permis vara între orele 8-20/ iarna 9-18. Intrarea este liberă și pe răspundere proprie dat fiind faptul că se pot desprinde și cădea bucăți de stâncă.”


VULCANII NOROIOȘI: Locul unde Cenușăreasa post-modernă își pierde Nike-ul


INSIDER: „Imaginea spectaculoasă a Vulcanilor Noroioși este dată de noroiul gri ce bolborosește din cratere și de solul crăpat, de jur împrejur. Nu se recomandă explorarea acestora când plouă, terenul devenind mult prea vâscos-alunecos, cu risc de accidente, înnămolire și pierdere a încălțărilor din dotare. Program de vizitare: zilnic 08-20. Taxă de intrare: 4 lei/ adult, 1 leu/ copil.”

N.R.: Vulcanii Noroioși sunt situați în apropierea comunei Berca, județul Buzău. Erupțiile de nămol și gaze naturale creează mici vulcani într-un peisaj selenar: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele mici, Beciu.

Pâclele_Mari (15 hectare) și Pâclele Mici (10 hectare) sunt incluse pe lista monumentelor naturii din 1924 și printre puținele locuri din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși. În toată lumea sunt aproximativ 1100 asemenea vulcani, cei mai mulți sunt pe fundul mârii precum cei din apele Norvegiei, dar existâ și fenomene similare în Siberia, Australia, insula Trinidad din Caraibe.


BARU’ LUI BOBIȚĂ: Neamțu’ a pus Fierbinți pe harta țării


INSIDER: „Baru’ lui Bobiță din Las Fierbinți”, situat la 46 km de București în localitatea Fierbinții de Jos (strada Salcâmului) județul Ialomița, a devenit obiectiv turistic pentru fanii serialului și nu numai. Proprietarul Cristian Sauciuc, zis Neamțu’, are deja la activ câteva apariții în film este un tip tare volubil reușind cu brio să fie oaspeților barman, gazdă bună și să răspundă curiozităților de tot felul legate de filmări și despre personajele serialului intrat de opt ani în cotidianul mioritic.

Amintindu-și de cum a început totul, Neamțu’ spune că „unii dintre cei din sat au zis că-i fac de rușine, însă eu le-am spus că așa s-a pus Fierbinți pe harta țării. Și sunt mândru!” DETALII


LITORALUL ROMÂNESC: Mai bine ne ducem în pădure!


INSIDER: „Susțineți turismul din România!” SURSA

ARHIVĂ: BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


COMANA: Drumul Cărții de la Moara de Hârtie începe cu hârtie reciclată și tiparnița lui Gutenberg


INSIDER: „La Moara de Hârtie și Satul Meșteșugarilor (strada Funieru nr. 278-280, Comana, județ Giurgiu) în fiecare weekend (orele 12.00-18.00) se poate face o incursiune printre meșteșugurile cărții și meșteșugurile tradiționale românești: prelucrarea lemnuluifierăriaprelucrarea stufului olăritul țesutul, morăritul tradiționalprelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Intrare: Adulți 10 lei , copii 7 lei.

Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.

Începutul a fost în 2011 cu hârtia de mână, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 s-au adăugat încă șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor. DETALII


MUZEUL JUCĂRIILOR: Toate generațiile de copii la întâlnirea cu bucuria și nostalgia trecutului


INSIDER: „Muzeul Jucăriilor este prezent până la sfârșitul anului într-o expoziție temporară în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12, București). Peste 15 000 de jucării fabricate în România și în alte țări în ultima sută și ceva de ani, fiecare cu povestea ei își așteaptă cuminți (re)întâlnirea cu toate generațiile de copii în viață, cu bucuria și nostalgia amintirilor. Program_vizitare: miercuri-duminică, 10-18, luni și marți închis. Bilet intrare: 20 lei adult, 10 lei pensionari, 5 lei elevi, studenți, gratuit copii sub 7 ani.

N.R.:”În 1960, România avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă, sau tipăreau cărți, dar avea și secții speciale de jucării.

Întreprinderea „9 Mai” din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiță și carusele, Cooperativa „Tehno-Metalica” București realiza jucării metalice, biciclete, triciclete și trenulețe, Fabrica de Mase Plastice, „MAP Oradea”, turna jucării din plastic, Cooperativa „Arta Lemnului” figurine, trenulețe și jocuri din lemn, Fabrica „Steaua Roșie” din Râșnov, jocul de Domino, iar „Agatex” Timișoara trenulețe, tamburine și alte jucării din metal, iar celebra „Arădeanca” făcea sute de modele de păpuși. Toate aceste fabrici exportau 80% din producție, iar jucăriile ajungeau în anii ’60 și ’70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.

”Întreprinderea Poligrafică Banat” era cea mai mare fabrică unde se realizau jocuri din carton, cu peste 1000 de angajați. Aici s-au născut celebrele jocuri „Animalele din continente”, „Piticot”, „Nu te supăra frate”, „Păcălici” sau „Dacii și Romanii”. Înființată în 1923, Fabrica „Metaloglobus” producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale și felinare.

În 1965 se deschidea secția de jucării. 4-5 milioane de jucării pe  arcuri, jucării din pluș, telefoane, mini-mașini de cusut pistoale,  puști, mitraliere, trompete și tamburine din fier erau produse anual.” DETALII


BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


INSIDER: „Am tot auzit voci din industrie că anul acesta va exploda turismul intern. Mă întreb cât de sigure vor fi călătoriile cu autocarul prin România când avem probleme grave la capitolul igienă în toaletele publice, iar multe dintre acestea sunt închise. Cele din benzinării sunt mereu aglomerate, iar în ceea ce privește igiena lasă mult de dorit. Degeaba vei avea tu agenție autocarul “spirtuit”, când la toaletă va fi o “bombă cu ceas”. Pentru a se proteja/a-și proteja business-ul, există posibilitatea să revină șmecheria DEFECT aplicată pe ușă, chiar dacă toaleta e în stare bună de funcționare.

Voi ce credeți?” SURSA

ARHIVĂ: BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița?


INSIDER: “Constantin Brâncuși, în hologramă, a vizitat curtea Muzeului Național de Artă al României pe 19 Februarie, de ziua lui.

144 de ani de la nașterea marelui sculptor român au fost sărbătoriți și printr-un spectacol holografic și de video mapping.

Deși oficialii au întârziat sfertul academic și ploaia deasă și rece a fost foarte prezentă la întâlnire, câteva sute de

bucureșteni, foarte mulți cu mult mai tineri decăt publicul Irinei Rimes – ambasadoarea Brâncuși- pe care miza ministrul Culturii, au fost „pe baricade” nerăbdători de a fi impresionați de „ultimul racnet” de tehnologie digitală.

Doar statuile din curtea muzeului, acum „îmbrăcate” ca urmare al unei acțiuni caritabile, păreau impasibile.

Oare următorul pas de cinstirea a memoriei marelui Brâncuși să fie la Hobița? O hologramă a casei acestuia lăsată în paragină, să aibă ce vedea turiștii când îi calcă pragul, după ce i-au admirat sculpturile în toate muzeele lumii!”

ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** PRIORITĂȚI: “Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?” (Vasile Alecsandri) *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român?


TURISM NEGRU: Auschwitz, megahală turistică unde spiritele se minunează de aceste timpuri moderne


INSIDER: „Nici nu mai e nevoie de imaginație ca să-ți închipui cum era locul ăsta Atunci, pentru că Auschwitzul s-a transformat într-un fel de megahală turistică și trăsăturile lui actuale dintr-un anume punct parcă au împrumutat ceva din vechea organizare. La intrarea era o coadă de un kilometru (mai să îmi vină să zic ce noroc că am făcut rezervare cu destul timp înainte pentru un tur individual, fără ghidaj, fără nimic altceva, ba chiar gratuit, că altfel sigur nu mă înghesuiam eu la coada aia de peste o mie de oameni), apoi după coada la bilete mai era o alta coadă pentru acces în grup, și după ce am fost deposedată de rucsac, că cică era prea mare și nu ai voie sa intri decât cu o poșetuta (firește, deposedarea de rucsac se face contra cost, adică plătești 4 zloți ca să îl lași într-o gheretă), și am trecut și de controlul de securitate, am intrat. Și turiștii colcăiau peste tot, organizați în grupuri, audioghidati, dotați cu căști, etichetati cu ecusoane, ca nu cumva să îi piardă ghizii, care vorbeau în fel de fel de limbi. În Blocul 11, al Morții, senzația devenea chiar terifiantă, pentru că la subsol era un coridor strâmt, și defilam toți în șir indian, pe două sensuri de mers, umăr la umăr, în șiruri neîntrerupte, deși propriu-zis nu era nimic de văzut, că ușile celulelor erau închise. Era doar o perindare funebră și claustrofobă. Mă gândesc dacă nu cumva treaba asta o fi un fel de experiment. Cam bizar cum se îmbulzesc azi turiștii (cică vreo 2 milioane într-un an) într-un loc așa blestemat. Și ce or zice spiritele celor care au sfârșit aici, când tot ce își doreau era să scape. Probabil se minunează de aceste timpuri moderne…” SURSA

N.R.: Lagărul Auschwitz se află în sudul Poloniei, la 60 km de Cracovia. Pe site-ul oficial se pot rezerva bilete de grup sau să te alături unui grup existent. Turul ghidat 3.5 ore costă 60 de zloți (aproximativ 70 lei), dar există și o variantă de tur ghidat de 6 ore. Pentru opțiunea vizită individual fără ghid intrarea e liberă. Parcarea pentru întreaga zi este 13 zloți. Lângă intrarea principală este un restaurant unde o porție este aproximativ 30 de zloți. DETALII

ARHIVĂ: JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!” *** MEMORIALUL SIGHET: Pentru ca nimeni, niciodată, să nu mai sufere din cauza convingerilor sale politice! *** HOLOCAUST: “Învățați-i pe copiii voștri ce înseamnă dragostea pentru celălalt, prietenia și toleranța, ca niciodată să nu se mai repete tragedia evreiască!” *** COMEMORARE: De Ziua Holocaustului, specialistul Dan Şova este invitat anual să-şi pună cenuşă în cap!


CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


INSIDER: „Cabana, buda și telefonu’. Una din cabanele montane ale Romaniei devine tot mai cunoscută din pricina (datorită??) parcimoniei cu care stăpânul său permite utilizarea instalației pe care umanitatea, în milenii de evoluție, a imaginat-o pentru capătul de jos al sistemului digestiv al oamenilor, în general și al turiștilor, în cazul nostru particular. Nu ești cazat la cabana nu te folosești de scula omului și gata! Te bagi pe lângă zidul cabanei (deocamdata zidul din spate, da’ nu-i departe momentul când se va întâmpla și la ușa din față!) și vezi tu cum faci. Uneori mai văd și ceilalti (nu puțini!) călători. De mirosit miros întotdeauna. Bineințeles că pe turistul cu mațele umflate și cu vezica clipocind la fiecare pas nu-l poți ține departe de ținta cea mai dorită atunci când sfincterele dau să pleznească decât punând lacăt pe ușa. Eventual și două stinghii prinse cu holtșuruburi atunci când te pregatești să închizi cabana pentru zilele lucratoare ale săptămânii.

Ei, duminica trecută, tocmai când se terminase operațiunea de sigilare a budei, îl apucă nevoile pe unul dintre privilegiații soartei, un tânăr cazat în cabană, cu acte în regulă (mai puțin bon fiscal, aș zice…) Primește cheia lacătului și acordul de a scoate stinghiile și se grăbește să-și facă drum catre încaperea cea mai protejată a cabanei. Se grăbește și o trupă de turiste, tinere, frumușele și cu genunchii încleștați. Se grăbește să se milogească de tânărul nostru, să le lase un pic, doar un pic la budă, ele nu-s cazate dar nevoile firești sunt la fel de presante ca și-ale lui.

E de la sine înțeles că nu poți să refuzi o fată care tropăie mărunt dinaintea ta, cu pași mici, săltați și vorbe întretăiate. Dacă i se zărește și o lacrimă în colțul ochiului n-ai nici o șansă și te lasi corupt, îi permiți accesul. Așa a pățit și tânărul din poveste. Fata după fată, după fată și alta după fată, în șir fără sfârșit intră și ies pe ușa al cărei lacăt stă în mâna bărbatului milos. Care încearcă și nu reușește să stăvilească fluxul de femei spre și dinspre încaperea interzisă. Și care, pierdut, privește ba la ușa budei, ba la cheia și lacătul din mâna sa și șoptește: – Nu pot să cred…nu pot să cred…mi-au luat telefonul gaj ca să-mi dea cheia de la budă…” SURSA


ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger!


„Soul for Sale” – Denis Simion; FOTO

Cea de-a șasea ediţie a Pavilionului de Artă București — Art Safari,  se desfășoară la Palatul Oscar Maugsch BCR, Piața Universității, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5, până pe 6 octombrie 2019 și aduce în atenţia publicului artă pe o suprafață de 10.000 mp, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, sculptură de la 1800 până în prezent, precum și o expoziție dedicată artei supercontemporane. Intrare: 50 lei. Program: zilnic 12-21. DETALII

ARHIVĂ: ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”? *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici!


ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”


INSIDER: „Gurile „rele” spun că în București spațiul expozițional pentru „The Art of Banksy” ar fi ales „ca nuca în perete”, că lucrările expuse nu sunt originale, că expoziția e neautorizată, că biletele sunt scumpe, etc. Chiar și așa, expoziția merită văzută, iar vizita în Arcul de Triumf mioritic, mult prea inaccesibil, comparativ cu „fratele” mai mare din Paris, este extra-Bonus!”

Expoziția „The Art of Banksy” deschisă la Arcul de Triumf din București până pe 27 octombrie cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, sabloane și obiecte 3D – copii first hand după originalele Banksy cel subversiv, cel pacifist, cel mai faimos artist stradal din lume.

Program: zilnic 12-22. Bilet intrare: 35 lei luni – vineri, 40 lei (sâmbătă, duminică). Redus 20 lei (luni-vineri), 30 lei (sâmbătă, duminică) – elevi, studenţi, pensionari.

The Art of Banksy „Without Limits” gândită și organizată de un afacerist turc, Kemal Gürkaynak, face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerantă la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano, Paris și despre care însuși Bansky spune ca este neautorizată.

Expoziția, prezentată pentru prima dată în România, include unele dintre cele mai importante lucrări ale artistului: „Laugh Now”, „Girl with Balloon”, „Pulp Fiction”, „Flower Thrower”, „Monkey Queen”, „Flag Wall”, „Soup Can”. În cele două videoclipuri care completează expoziţia pot fi urmărite povestea din spatele Fetiţei cu balonul şi un film de câteva minute realizat chiar de Bansky.

Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic.

Anul trecut, imediat ce lucrarea lui celebră „Fetiță cu balon” a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului. DETALII


1928-2019: După 91 de ani, Crucea Eroilor de pe Caraiman poate fi admirată și de nevăzători!


INSIDER: „Au trecut 91 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, din Munții Bucegi, construită conform legendei în urma unui vis al Reginei Maria. Crucea are o înălțime de 39,3 metri și a fost construită între anii 1924-1928, la altitudinea de 2291 m. În anul 2013 acest monument a fost desemnat de Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Monumentul îi cinstește pe cei 30.000 de militari români căzuți în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Prahovei.

Descrierea imaginii tactile: Imaginea prezintă monumentul Eroilor în forma unei cruci ca o schelă de oțel. În partea de jos a monumentului se observă soclul de beton dintr-o textură asemănătoare unui zid de cărămidă. Se poate observa și ușa de acces la sala fostului generator reprezentată ca un dreptunghi plin. În partea dreaptă a construcției am marcat cu o săgeată statura unui om pentru a avea un element de raport asupra grandorii monumentului unicat în Europa.” DETALII

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie (Ziua Crucii) începând cu anul 335, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei..

Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile. FOTO 4, 5


EL CAMINO: “Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?”


INSIDER: „E doar o cutie și lângă ea un bilet pe care scrie în 6 limbi: „Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?” Hm….tricky…o fi vreo glumă? Ce ar putea să încapă în cutia asta și să fie așa de frumos? Ridic capacul și îmi dau lacrimile instantaneu. E incredibil cum stăm și căutăm frumosul peste tot în lume: în locuri, în obiecte, în experiențe, în alți oameni, oriunde… dar uităm care este locul principal unde se afla el: în fiecare dintre noi. Cel mai frumos loc din lume este în mine, iar cutia asta nu face decât să mi-l arate printr-o banală oglindă. Nici nu îmi dădusem seama până acum cat de tare aveam nevoie de lacrimile astea, de momentul ăsta, de oglinda asta prăfuită, de cutia asta din mijlocul pustietății, de Camino. Oare câți dintre noi ne privim dimineața în oglindă și ne considerăm cei mai frumoși, cei mai buni, cei mai deștepți, cei mai…? Mult prea puțini. Eu, cu siguranță, nu.” SURSA

N.R.: 600 de români merg în fiecare an pe El Camino (Spania), vechiul drum al pelerinilor. Străbat 800 de kilometri, lăsând în urmă peisaje și griji, testându-și rezistența și răbdarea, transformându-se, regăsindu-se. Doar cu un rucsac în spate și urmând stelele, pentru că traseul e făcut în lungul Căii Lactee. Și cu propriile gânduri. 20-30 de kilometri pe zi doar ei cu gândurile lor, peisaje și o potecă. Și cu greutatea din picioarele obosite care le ușurează sufletul. Scop – să ajungi în capitala Galiciei unde se află Moaștele Sfântului Iacob (unul dintre cei trei cei mai apropiați apostoli de Mântuitor, alături de Ioan și Petru). De peste o mie de ani se merge pe Camino.

Primul pelerin străin a fost în anul 950 și apoi, timp de sute de ani, au străbătut sute de mii acest traseu. În secolul XIII erau sute de mii pe an. Anul trecut au fost 300.000. „Dacă vrei să ajungi undeva, ia un mijloc de transport, dacă vrei să vezi ceva ia-o pe jos.” (Jean-Jacques Rousseau)

ARHIVĂ: #ViaTRANSILVANICA: De la Putna lui Ştefan la Piciorul lui Traian: 950 km pentru aprofundarea țării şi asinelui. Sperăm să nu fie Trucaj!



STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.”


INSIDER: „Tagore are un stejar în Herăstrău!”

„Acest stejar a fost plantat la 16 Noiembrie 1961 cu ocazia sărbătoririi în țara noastră a centenarului nașterii marelui poet și gînditor indian RABINDRANATH TAGORE 1861-1941”

N.R.: Rabindranath Tagore a fost un scriitor și filozof indian supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne. A fost laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913.

ARHIVĂ: TEIUL LUI EMINESCU: „Pentru fiecare român care construieşte, există minim doi care distrug!”


PORUMBACU DE SUS: De anul viitor, puteți dormi în Castelul de Lut din Valea Zânelor!


INSIDER: „În anul 2008 familia Vasile (Răzvan și Gabriela), doi bucureșteni sătui de traficul, poluarea și forfota din capitală, au vândut tot ce aveau în București și au cumpărat un teren de 8000 mp la 40 km de Sibiu, în Porumbacu de Sus, la poalele Munților Fagaraș, pe Valea Zânelor.

În 2016 ajutați de un arhitect open mind – arh. Ileana Mavrodin, meșteri din Maramureș, lut, paie, lemn, nisip, au ridicat Castelul din Poveste – 10 camere, cu amprentă la sol de 320 mp – care poate aprinde imaginația oricărui turist și deja a cărui faimă „a trecut mări și țări”.

În 2020 Castelul de Lut din Valea Zânelor va deveni o destinație de cazare, standard 4 stele și nu va mai putea fi vizitat începând de anul viitor. Intrare 5 lei. Program: luni – duminica 10.30-17.30. DETALII


BALCIC: Locul unde Regina Maria și-a lăsat sufletul și inima. Atunci era pământ românesc!


INSIDER: „Regina Maria, cea mai iubită regină a României și-a dorit prin testament ca inima ei să rămână pentru totdeauna la Balcic, în Capela Stella Maris. Doi ani i s-a îndeplinit dorința, apoi inima i-a fost dusă un timp la Bran, după care câteva decenii a stat depozitată în subsolul Muzeului Național de Istorie al României. Acum inima sa odihnește pe un soclu lângă canapeaua unde a trecut la cele veșnice, în Salonul de Aur din Castelul Regal Pelișor din Sinaia.

Castelul_din_Balcic (Vila Cuibul Singuratic) a fost reședința preferată de vacanță a Reginei Maria a României, în perioada în care Cadrilaterul a aparținut României, acum pământ bulgăresc.

Din 1960, castelul este muzeu, fiind un important obiectiv turistic, cu încasări din bilete de circa 1.5 milioane euro anual. 70% din vizitatori sunt turiști români. Toți caută urma pașilor Reginei în locul pe care ea l-a iubit cel mai mult și unde i-a rămas sufletul. Fără inimă.

Intrare:Grădina Botanică – 8 Leva/ adult, 3 Leva/ copil; Castel– 6 Leva/ adult, 2 Leva/ copil (1 Leva =  2.44 Lei)

ARHIVĂ: REGINA MARIA: Un diplomat “irezistibil” care și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale!


SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România


INSIDER:”Ieri s-a inaugurat oficial în Salina Slănic Prahova, la 208 metri adâncime, Supernova Planetarium, cel mai mare și cel mai performant planetariu din România alături de cosmonautul dr. ing. Dumitru PRUNARIU, s-a aniversat jumătate de veac de istorie: „APOLLO 11 – 50 de ani de la aselenizare”. Printre invitați au fost și Prof. Alexandru Mironov – Revista Știință & Tehnică, Prof. dr. Mircea Rusu – Universitatea din București

Domul_Supernova Planetarium de la Salina Slănic are cele mai mari dimensiuni din România, respectiv diametrul de 16 metri, dar și cel mai luminos sistem de proiecție de rezoluție 4K, cu sursă de lumină laser (24000 lumeni).

„Turiștii au deja ocazia să participe la prezentări interactive ale constelațiilor și obiectelor de pe bolta cerească, respectiv să «navigheze» prin univers prin intermediul proiecțiilor fulldome (la 360°) ale sistemului laser 4K, de ultimă generație, instalat în planetariu”, arată Dragoș Brașov, inițiatorul proiectului și președintele Asociației Astronomice Urania. Spectacolul durează 30 de minute. Program de vizitare marți-duminică (9.30 primul spectacol- 14,30 ultimul spectacol). Bilet intrare: 25 lei adulți, 15 lei copii. DETALII

TOP planetarii în România:

1. Supernova Planetariu 16m – Salina Slănic Prahova (digital 4K), 24000 lumeni; 2. Brașov 14 m – Zoo Brașov (digital 4K), 10000 lumeni; 3. Suceava 10 m – Universitatea Ștefan cel Mare (optomecanic); 4. Pitești – 10000 lumeni (proiecție pe cupola de 7 m, imagine mai luminoasă).


MENINA RUMANA: Dacă Velázquez era român personajele lui ar fi purtat ie


INSIDER: „În curtea Palatului Șuțu din Capitală este expusă copia tabloului “Las meninas” (1656) – Domnişoarele de la curtea regală, simbol al muzeului Prado din Madrid, al pictorului spaniol Diego Velázquez, dar și o sculptură în mărime naturală inspirată din personajele înfăţişate de Velázquez în această operă de artă.

Elementul de originalitate îl constituie faptul că sculptura este decorată cu motive tradiţionale româneşti, sugerându-se astfel ideea că personajul ilustrat de pictorul spaniol poartă, de fapt, un costum popular românesc. Această asociere este motivul pentru care figurinei i s-a atribuit denumirea de “Menina rumana” (Menina româncă).

Intervenţia artistică a fost realizată de colectivul de artişti urbani Sweet Damage Crew şi subliniază legătura dintre culturile celor două ţări: Spania şi România.”

ARHIVĂ: MADRID: Muzeul Prado, locul în care timpul stă pe loc


TEMPLUL IUBIRII: Mărturia dragostei primarului Nicolae Romanescu pentru Craiova


INSIDER; „Parcul „Romanescu“ sau Parcul Poporului este mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul. 

De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova. 

„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.

Tot în Parcul „Romanescu“, la poalele înălțimii Carmen Sylva, între bustul lui Nicolae Romanescu și domul belvedere, a fost așezată piatra funerară a revoluționarului Petrache I. Romanescu, tătal fostului primar. Nicolae Romanescu a iubita Craiova „ca pe o mamă, (…) ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o vedem cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru”, după cum el însuși mărturisea. A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.” DETALII

ARHIVĂ: ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” *** CRAIOVA: Lacul din Parcul Poporului, înţărcuit să nu fugă Peştişorul de aur. Ce părere are Edouard Redont? *** GLUME DE AUTOBAZĂ: Grădina Zoologică din Craiova îşi electrocutează vizitatorii?


COTUL DO(M)NULUI: Pământ udat cu belșug de sânge românesc!


INSIDER: ” La Muzeul Mănăstirii Comana există o „Urnă cu pământ de la cotul Donului udat din belșug cu de sânge românesc pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și ținutului Herța adus de Dl. Prof. Univ. Dr. Vasile Șoimaru. Chișinău. 29 Octombrie 2017.” Adresa: str. Radu Șerban nr.392, com. Comana, jud. Giurgiu. Intrare: 5 lei.

Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calmucă au murit 150.000 de ostași români.

N.R.: Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calnucă au murit 150.000 de ostași români.

ARHIVĂ: MAUSOLEUL COMANA: Locul unde poți privi în orbite eroii României


MAUSOLEUL COMANA: Locul unde poți privi în orbite eroii României


INSIDER: „În curtea mănăstirii Comana (județul Giurgiu), lângă biserică, se află „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana).

În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, au început amenajarea unui cimitirde campanie, în care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români – 417 neidentificați și 4 identificați; germani – 13 neidentificați; bulgari – 51 neidentificați; turci – 31 neidentificați.

În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor” a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de Nicolae Iorga.

Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară (4,5m X 14,5m X 6,5m) și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe ruinele fostului paraclis al mănăstirii. Fațada principală a osuarului conținea elemente arhitecturale (coloane, arcade, capitaluri) care au fost copiate după cele ale mănăstirii Comana.

Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: „Cei ce căzut-au pentru țară/ Pe lanul câmpului bogat/ Jerfind o’ntreagă primăvară/ Nu au murit ci au înviat”

Ultima_statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale.

După 2008, conducerea mănăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mănăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătățire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia și ajungând la cripta cu osemintele eroilor. Lucrările au fost întrerupte odată cu sesizarea poliției.

În 2011 edificiul a intrat într-un amplu proces de restaurare, odată cu restaurarea mânăstirii ce-l găzduiește; s-a reușit acest fapt printr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Regional, iar lucrările de restaurare au durat aproape patru ani. DETALII

ARHIVĂ: BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** MONUMENT DEGHIZAT: “Nu s-or supăra eroii de acolo, din ceruri, până se demontează bradul?!” *** PODUL VIEŢII: Aşteptaţi îndeplinirea dorinţelor şi a promisiunilor electorale? Mai bine mergeţi la Comana!


JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!”


INSIDER: „Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine” – Am reuşit să intru acolo unde speranţa moare prima, în acel loc fără de întoarcere din tunelul fără luminiţe la capăt.

Antonescu, Ghika, Iamandi, Moruzov, Argeşanu, Arnăuţoiu, etc…aici li s-au îndeplinit ultimele dorinţe.

Eee, nu stau mult, acum ies la poartă să-mi recuperez actele, electronicele precum şi încrederea în umanitate, apoi revin cu amănunte.” SURSA

Penitenciarul Jilava este situat în apropierea drumului național București-Giurgiu la 10 km sud de București și 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a acesteia. Fortul 13 Jilava face parte din centura de fortificații a Bucureștiului ridicată între anii 1880-1890, la sugestia regelui Carol I și este construit sub pământ până la o adâncime de 10 metri. (Pământul rezultat în urma lucrărilor a fost utilizat la înălțarea zonei din jurul construcției.)

În 1907 Fortul 13 avea un pavilion administrativ (180 metri pătrați), Cancelaria închisorii (30 metri pătrați), dormitorul trupei (120 metri pătrați) și fortul propriu-zis cu 52 de camere.

Vizitarea (aproximativ 3 ore) se poate face doar în grupuri organizate după ce în prealabil a fost aprobată o cerere de intenție.

Cartea de identitate, telefonul mobil, electronice, țigări vor fi predate la intrarea în penitenciar. Doar aparatele foto sunt permise. Penitenciarul nu percepe taxă de intrare. DETALII


CASA MEMORIALĂ GEORGE CĂLINESCU: “Doar REBU vine regulat să lase chitanțe și, din când în când, turiști rătăciți!”


INSIDER: „Muzeul Memorial George Călinescu” este un muzeu în subordinea Academiei Române din București, amplasat în Str. George Călinescu nr. 53, sector 1. Muzeul se află într-o casă modestă, care se remarcă prin grădina în care sunt presărate sculpturi.

Deși pe net apar tot felul de articole cu prezentarea interiorului Casei Memoriale George Călinescu, inclusiv un program de vizitare, în REALITATE poarta e ferecată cu lanț și lacăt, ruginite de vreme, iar după spusele patronului restaurantului din vecini „e închisă de cel puțin trei ani de când sunt ei în zonă. În interior mai există doar un fotoliu desfundat pe care nu l-a vrut nimeni, restul obiectelor personale ale scriitorului, inclusiv celebru birou, sunt duse la Academia Română. Doar REBU vine regulat sa lase bonurile de confirmare a prestației de colectare a deșeurilor (?!) și din când în când turiști rătăciți.”

TEORETIC: „În interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viața și activitatea marelui literat George Călinescu. Sunt expuse biblioteca cu cărțile lui Călinescu, mobilă stil: Aubusson, Empire; covoare orientale; obiecte de artă din China; icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș; tablouri de: Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.

Biblioteca din Casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie cu mai multe exemplare ce cuprinde literatura universală (de la hieroglifele chineze la cartea Evului Mediu, la Rilke, Ion Barbu, Valery şi poeţi tineri).

George Călinescu avea o colecţie de autografe la care ţinea mult: Tudor Arghezi semnează pe volumul ,,Versuri” (1936) următoarele: ,,Domnului George Călinescu, pentru mintea, pentru pana, pentru însufleţirea autorului”; Ion Barbu notează în data 25 iunie 1930 pe un exemplar din ,,Joc secund”: ,,Din partea celui capabil chiar de prietenie, o caldă nelumească preţuire” etc.

Sper că obiectele de patrimoniu sunt expuse în altă parte și nu stau în vreun depozit cu etichete atârnate (deși, recunosc, există și mai rău!), dar mai ales că într-o zi se vor întoarce acasă!