PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

BENDIS/ ZEIȚA MAMA: Cea mai importantă zeitate feminină din mitologia daco-getică – zeiţă a Lunii, pădurilor, farmecelor, nopții & iubirii – pavăza Tezaurului de la Lupu în excursia de la Muzeul Drents din Olanda!


INSIDER: „Falerele ritualice de argint din tezaurul dacic descoperit la Lupu (jud. Alba)

🔴Am tot văzut imagini de războinici la geți și daci, dar imaginile feminine sunt rare! Cu atât mai mult cele ale unor posibile preotese!

Tezaurul dacic de argint de la Lupu (com. Cergău) din județul Alba a fost descoperit în anul 1978. Cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul satului, a fost descoperit întâmplător acest tezaur de obiecte dacice din argint, introduse într-un vas de bronz. Tezaurul cuprinde următoarele piese de argint: două fibule, un bol şi şapte falere cu reprezentări antropomorfe şi zoomorfe. Tezaurul se află expus la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

🔴Cine este misterioasa femeie care apare pe plăcile de argint ale tezaurului de la Lupu? Privind atent aceste reprezentări, observăm că aceeași figură feminină apare de mai multe ori. Poartă o rochie amplă, coliere bogate și podoabe pe piept. Uneori este însoțită de păsări. Alteori apare alături de animale fantastice cu corp de șarpe și cap de pasăre sau de lup. Pe unele plăci are chiar aripi dispuse de o parte și de alta a corpului.

Coincidență? Sau aceeași divinitate reprezentată în ipostaze diferite Arheologii Ioan Glodariu și Vasile Moga au considerat că nu este vorba despre personaje diferite, ci despre manifestările aceleiași figuri sacre. În interpretarea lor, aceste imagini o reprezintă pe „Marea Zeiță”, o divinitate asociată fertilității, regenerării naturii și lumii vegetale. Tema aici ar fi revelarea cu toate atributele sale a divinităţii feminine stăpânitoare a naturii sălbatice şi care în întregul ansamblu de imagini este asociată cu cavalerul. Divinitatea feminină, înaripată și însoțită de două animale sălbatice, este, din punct de vedere iconografic, similară cu alte imagini din aria mediteraneană sau din Orient care înfățișează „stăpâne” ale naturii și animalelor, cum au fost, spre exemplu, Artemis la greci și Diana la romani.

Poate că nu vom ști niciodată cum o numeau dacii. Nici ce ritualuri îi erau dedicate. Dar aceste imagini, realizate în argint în urmă cu peste două milenii, ne oferă o privire rară asupra universului spiritual al unei lumi dispărute. Iar poate cea mai interesantă întrebare rămâne aceeași: privim oare chipul unei zeițe dacice?

📖 Bibliografie: Ioan Glodariu, Vasile Moga, „Tezaurul dacic de la Lupu”, Ephemeris Napocensis IV, 1994, 33-48. Sursă imagine ENDA, cu mulțumiri Cătălin Borangic, upscale și retuș digital OpenAI.” SURSA

N.R.: „Falera este o piesă decorativă circulară, adesea purtată ca parte a harnaşamentului cailor sau ca medalion. Foto 1- ilustrează o zeitate feminină, posibil marea zeiţă, înconjurată de motive zoomorfe sau mitologice. Tezaurul din care face parte, descoperit în judeţul Alba se consideră că ar fi aparținut unui nobil dac, obligat să-l ascundă în pământ, poate, chiar la invadarea Daciei de către legiunile romane. Acest tezaur a făcut parte din expoziția plimbată în Olanda la Muzeul Drents din Assen de la care a fost furat Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, dar artefactele din Tezaurul de la Lupu au fost norocoase revenind tefere în țară.

Bendis este cea mai importantă zeitate feminină din mitologia daco-getică. Ea era venerată ca zeiţă a Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a nopții şi a dragostei. De asemenea, îi erau atribuite roluri legate de natură, fiind adesea asociată şi cu vânătoarea. În panteonul grec, Bendis era considerată echivalentul zeiței Artemis (zeița vânătorii și a Lunii) sau al Hecatei (zeița magiei și a nopții). Conform izvoarelor istorice (precum scrierile lui Herodot şi Strabon), cultul ei implica procesiuni nocturne, muzică, dansuri şi sărbători. În cinstea ei se organiza anual o mare sărbătoare religioasă, numită Bendideia, preluată și atestată documentar chiar şi în Atena antică. Reprezentare: În arta antică, era adesea înfățişată având trăsături specifice lumii tracice, purtând o bonetă frigiană, haine din piele de căprioară și ţinând în mână o ramură sau torţe.

Conform cercetărilor recente în lingvistică, prima componentă Ama-, Ma-, Mé- a numelor tracice bicompuse își are originea în regiunile Asiei Mici și Bosfor. Este legată în primul rând de semnificația „mamă” sau „mamă-pământ”. Această ipoteză are un anumit merit, deoarece existența unei zeițe-mamă în regiunea sud-dunăreană nu este un element straniu sau extraordinar. Ideea de fertilitate, a cărei întruchipare este imaginea feminină, este atestată într-un număr mare de statuete de cult din perioadele neolitic și eneolitic. Acest lucru este destul de firesc, având în vedere neputința umanității în fața naturii și dependența sa de capriciile elementelor sale. Zeița-mamă se întinde pe un vast teritoriu care cuprinde regiunea Egee, Asia Mică, zona balcano-dunăreană, regiunea Nipru-Nistru etc. Ea apare peste tot, deoarece fundamentul ei este activitatea agricolă și creșterea animalelor. Lipsa de legătură dintre civilizațiile eneolitice și epoca bronzului nu elimină ideea de fertilitate și credința în zeița-mamă. Este adevărat că statuetele de cult dispar în timpul epocii bronzului timpuriu și mijlociu, pentru a reapare mai apoi. Povestea femeilor trace și paeoniene indică faptul că Bendis, era zeița vegetației și a fertilității. Această caracteristică face aluzie la cel mai vechi prototip al ei. În acele vremuri, Bendis domnea peste toți și peste toate. Ea stăpânea cele zece elemente primare, vârtejul țesut al haosului, pentru a crea o lume misterioasă. Ea guverna forțe invizibile și extraterestre. Ea a creat oameni, animale și plante – întreaga paletă multicoloră a naturii, de la cel mai mic fir de nisip până la omenire.”


SÂNZIENE/ DRĂGAICE: Simbol al verii, fertilității, dragostei și legăturii dintre om și natură – punte vie către lumea satului românesc din veacul vecilor!


INSIDER: „În fiecare an, în preajma solstițiului de vară, când zilele sunt cele mai lungi și nopțile cele mai scurte, câmpurile, fânețele și poienile României se umplu de mici flori galbene, delicate și parfumate, cunoscute sub numele de sânziene. Puține plante sunt atât de adânc înrădăcinate în tradițiile și imaginarul popular românesc precum aceste flori aparent modeste, care au reușit să unească de-a lungul secolelor credințe precreștine, ritualuri agricole, legende de dragoste și practici de vindecare. Sânzienele, cunoscute în botanică sub numele de Galium verum, înfloresc de obicei între sfârșitul lunii iunie și începutul lunii august, perioada lor de maximă înflorire coincizând cu sărbătoarea de Sânziene din 24 iunie. În tradiția populară românească, această coincidență nu este întâmplătoare. Se credea că în noaptea de 23 spre 24 iunie natura atinge un punct magic, în care plantele dobândesc puteri tămăduitoare sporite, iar granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai subțire.

Numele florii este legat de misterioasele Sânziene, ființe mitologice considerate zâne bune ale câmpurilor și pădurilor. În vechile credințe românești, Sânzienele erau descrise ca fete extrem de frumoase, îmbrăcate în alb, care dansau noaptea prin poieni și răspândeau fertilitate asupra pământului. Se spunea că acolo unde dansau ele iarba creștea mai verde, florile înfloreau mai bogat, iar recoltele deveneau mai roditoare. Pentru comunitățile rurale de odinioară, ziua de Sânziene era una dintre cele mai importante sărbători ale verii. Fetele plecau dis-de-dimineață să culeagă florile galbene încărcate de rouă, considerată și ea binecuvântată. Din ele împleteau cununi pe care le purtau pe cap sau le aruncau pe acoperișurile caselor. Dacă cununa rămânea agățată, era semn de noroc, sănătate și viață lungă. Dacă aluneca și cădea, era interpretată ca un avertisment privind dificultățile care urmau să vină.

Poate cea mai cunoscută tradiție era cea a fetelor nemăritate care puneau cununi de sânziene sub pernă în noaptea magică de 24 iunie. Se credea că astfel își vor visa viitorul soț. În multe sate, obiceiul a supraviețuit până în secolul XX și este practicat sporadic chiar și astăzi. Dincolo de simbolismul lor romantic și mitologic, sânzienele au fost apreciate timp de secole și pentru proprietățile lor terapeutice. În medicina populară românească, planta era considerată una dintre cele mai valoroase plante de vară. Bătrânii satelor foloseau infuzii, decocturi și tincturi obținute din flori și părțile aeriene ale plantei pentru o gamă largă de afecțiuni.

Fitoterapia modernă confirmă o parte dintre utilizările tradiționale. Sânzienele conțin flavonoide, taninuri, uleiuri volatile și alte substanțe bioactive care le conferă proprietăți antiinflamatoare, diuretice și antioxidante. Ceaiul de sânziene este folosit frecvent pentru susținerea funcționării sistemului limfatic și a celui urinar, fiind apreciat pentru capacitatea sa de a favoriza eliminarea excesului de lichide din organism. În medicina naturistă românească, sânzienele sunt asociate în mod special cu sănătatea glandei tiroide. Deși cercetările științifice sunt încă limitate în această direcție, planta continuă să fie utilizată tradițional în diverse amestecuri fitoterapeutice recomandate pentru susținerea funcției tiroidei. Florile mai sunt folosite și pentru calmarea unor afecțiuni dermatologice. Compresele cu infuzie de sânziene erau aplicate odinioară pe răni, iritații sau inflamații ale pielii. În multe zone ale țării, femeile își clăteau fața cu apă în care fuseseră lăsate la macerat flori de sânziene, convinse că astfel își păstrează tenul luminos și sănătos.

Interesant este că sânzienele au avut și utilizări practice surprinzătoare. În trecut, florile lor erau folosite pentru obținerea unor pigmenți galbeni naturali destinați vopsirii textilelor. În anumite regiuni europene, inclusiv în zone apropiate de spațiul românesc, planta era utilizată chiar la prepararea unor tipuri de brânză, enzimele conținute de aceasta contribuind la coagularea laptelui. Parfumul discret, asemănător mierii, reprezintă un alt motiv pentru care planta a fost atât de apreciată. În zilele călduroase de vară, pajiștile pline de sânziene atrag roiuri de albine și alte insecte polenizatoare. Pentru apicultori, perioada înfloririi sânzienelor este considerată una dintre cele mai importante pentru biodiversitatea ecosistemelor naturale.

Astăzi, într-o lume tot mai urbanizată, sânzienele continuă să ocupe un loc aparte în cultura românească. Ele apar în poezii, cântece populare, legende și sărbători tradiționale. Sunt un simbol al verii, al fertilității, al dragostei și al legăturii profunde dintre om și natură. În multe sate, oamenii încă păstrează obiceiul de a culege flori de sânziene în dimineața zilei de 24 iunie, nu doar pentru frumusețea lor, ci și pentru că ele poartă cu ele o moștenire culturală veche de sute, poate chiar mii de ani. Puține plante reușesc să îmbine atât de armonios realitatea și legenda. Pentru români, sânzienele nu sunt doar niște flori galbene care înfloresc la începutul verii. Ele reprezintă una dintre cele mai frumoase întâlniri dintre natură, credință, tradiție și speranță, o punte vie către lumea satului românesc de odinioară.” SURSA

N.R.: Sânziana este o plantă erbacee perenă din familia Rubiaceae. În flora României se întâlnesc varietățile Galium verum (sânziana galbenă) şi Galium mollugo (sânziana albă). Planta are două denumiri zonale: sânziană (în Transilvania, Banat, Maramureş, Bucovina, nordul Moldovei, Oltenia) şi drăgaică (Muntenia, Dobrogea, Moldova de sud şi centrală). Planta este înaltă până la 1 m, cu frunze liniare, foarte subțiri, cu flori aglomerate şi aşezate la vârful tulpinii, foarte mici, de culoare galben-aurie şi cu miros plăcut. Înfloreşte din mai până în septembrie şi creşte în câmpii şi zone muntoase.


GAROFIȚA PIETREI CRAIULUI: Unică în lume, descoperită acum 175 de ani – monument al naturii & strict ocrotită prin lege, din patrimoniul natural al Parcului Național Piatra Craiului


INSIDER: „Garofiţța Pietrei Craiului este una dintre cele mai rare flori din lume. Creşte spontan doar în Munţii Piatra Craiului, unde a supravieţuit timp de secole printre stâncile calcaroase. Frumuseţea sa delicată şi unicitatea ei au transformat-o într-un simbol al naturii sălbatice din România.

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este una dintre cele mai spectaculoase flori sălbatice din flora României, remarcându-se prin aspectul său delicat și prin coloritul intens care contrastează puternic cu stâncile albe de calcar ale masivului în care trăiește. Planta este o specie perenă, ceea ce înseamnă că poate trăi mai mulți ani, dezvoltându-se din aceeași rădăcină și înflorind în fiecare sezon favorabil.

Înălțimea plantei este relativ redusă, variind de obicei între 5 și 20 de centimetri, în funcție de condițiile de mediu și de locul în care crește. În zonele expuse vânturilor puternice și condițiilor alpine aspre, exemplarele sunt adesea mai scunde și mai compacte. Tulpinile sunt subțiri, drepte și rezistente, având rolul de a susține florile deasupra vegetației joase din jur. Frunzele sunt înguste, lungi și ascuțite, cu o culoare verde-cenușie sau verde-albăstruie. Acestea sunt dispuse opus pe tulpină și au o suprafață relativ rigidă. Forma lor îngustă reprezintă o adaptare la mediul montan, contribuind la reducerea pierderilor de apă în perioadele secetoase și în condițiile de vânt intens.

Floarea este elementul care face această specie atât de apreciată. Diametrul unei flori complet deschise este de aproximativ 3 până la 4 centimetri, uneori puțin mai mare la exemplarele bine dezvoltate. Fiecare floare este alcătuită din cinci petale largi, dispuse simetric. Marginile petalelor sunt adânc și fin franjurate, având un aspect asemănător unei dantele naturale. Această caracteristică oferă florii o eleganță aparte și reprezintă unul dintre cele mai ușor de recunoscut detalii ale speciei.

Culoarea petalelor este de obicei roz intens până la roz-purpuriu, însă nuanța poate varia ușor de la o plantă la alta. Una dintre cele mai distinctive trăsături este prezența unui inel circular de culoare mai închisă, situat aproape de baza petalelor. Acest cerc poate avea tonuri de purpuriu închis, vișiniu sau roșu-cărămiziu și creează un contrast puternic cu restul petalei. În jurul acestui inel se observă adesea mici puncte, linii sau pete de culoare mai închisă, dispuse într-un model decorativ natural. Aceste desene nu sunt doar ornamentale, ci au și rolul de a atrage insectele polenizatoare către centrul florii.

Partea centrală a florii este ocupată de numeroase stamine, care poartă antere de culoare deschisă, uneori alb-gălbuie sau roz-pal. Acestea ies în evidență pe fundalul colorat al petalelor și contribuie la aspectul sofisticat al florii. În perioada de înflorire, florile produc nectar și atrag diverse specii de insecte, în special fluturi și albine sălbatice. Bobocii florali sunt alungiți și protejați de bractee verzi care învelesc floarea înainte de deschidere. Pe măsură ce bobocul se maturizează, petalele încep să se desfășoare treptat, iar floarea capătă forma caracteristică de stea cu margini franjurate. O singură plantă poate produce una sau mai multe flori, în funcție de vârstă și de condițiile de dezvoltare.

Un aspect interesant este faptul că florile sunt orientate astfel încât să beneficieze de cât mai multă lumină solară. În habitatul lor natural, aflat pe stâncării și versanți însoriți, lumina joacă un rol esențial în dezvoltarea plantei. Culoarea intensă a petalelor devine deosebit de spectaculoasă în lumina directă a soarelui, când nuanțele de roz-ciclam și purpuriu par aproape strălucitoare. În comparație cu multe alte specii de garofițe europene, Garofița Pietrei Craiului se remarcă prin combinația dintre petalele puternic franjurate, cercul central închis la culoare și distribuția sa extrem de restrânsă. Aceste caracteristici au transformat-o într-una dintre cele mai fotografiate și admirate plante din Carpații României, fiind considerată de numeroși botanici drept una dintre cele mai frumoase flori sălbatice ale Europei de Est.” SURSA

N.R.: „Garofița Pietrei Craiului creşte numai pe brânele stâncoase şi grohotişurile versantului de vest, în zona pajiştilor alpine la 1650-2200 de m altitudine din Piatra Craiului, fiind endemică – ceea ce înseamnă că nu mai există nicăieri în lume în stare sălbatică, în afara acestui masiv din România. Perioada de înflorire – în lunile iulie și august. Specie strict ocrotită prin lege, inclusă în patrimoniul natural al Parcului Național Piatra Craiului.

A fost descoperită și descrisă în anul 1851 de către doi botanişti ardeleni (Kotschy şi Schott). Numele ştiințific (callizonus) provine din limba greacă şi înseamnă „centură frumoasă”, făcând referire la inelul distinctiv de culoare închisă din interiorul florii.

LEGENDA GAROFIȚEI ȘI A DEGETĂRUȚULUI DIN PIATRA CRAIULUI


PALATUL TELEFOANELOR: Primul zgârie-nori din capitală – porți Orange (re)deschise


INSIDER: „Descoperă Palatul Telefoanelor! ☎️🏛️ – În acest weekend (între 16:00 – 20:00), una dintre cele mai emblematice clădiri ale Bucureștiului își deschide porțile pentru o incursiune fascinantă în istoria comunicațiilor.
O ocazie rară de a păși într-un monument al Bucureștiului interbelic și de a redescoperi istoria unui loc care a fost, timp de decenii, simbolul progresului și al modernității. ✨📞” SURSA

N.R.: Palatul Telefoanelor din Bucureşti este o clădire reprezentativă în stil Art Deco, situată pe Calea Victoriei nr. 35, construită între 1929 şi 1934 sub coordonarea arhitecților Louis S. Weeks şi Edmond Van Opstal, inaugurat în 1934 ca primul „zgârie- nori” al Capitalei. Edificiul a trecut printr-un amplu proces de consolidare, devenind un centru modern ce găzduieşte sediul central Orange România. A fost printre primele structuri din țară ridicate pe un schelet metalic, iar la momentul inaugurării era cea mai înaltă clădire din Bucureşti (aproximativ 52,5 metri) Monumentul istoric a fost construit pe locul fostei Terase Oteteleşanu, un loc de întâlnire celebru pentru protipendada şi intelectualii secolului al XIX-lea. Construcţia a marcat automatizarea completă a rețelei telefonice bucureştene din anul 1933.


MEMENTO MORI: Monument-sarcofag, de jumătate de milion de euro, dedicat lui Grigore Al. Ghyka „ultimul domnitor al Moldovei”, pasat „creștinește” între instituții, de colo-colo, de jumătate de an!


INSIDER: „„Memento Mori | marmură, bronz / 2026 – Monumentul-sarcofag, aflat în etapa finisajelor, dedicat domnitorului “Grigore Al. Ghyka” – Un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului” – Sculptor Vladlen Babcinețchi. SURSA

N.R.: Vladlen Babcinetchi (născut la 25 aprilie 1983 în Rezina, Republica Moldova) este artist plastic român, doctor în inginerie industrială.

BABCINEȚCHI: ,Este o compoziție complexă care este dezvoltată în jurul portretului domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Pe același ax cu portretul domnitorului, se află blazonul familiei Ghica. În față este un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului. Are în mână o sabie-cruce. Sabia este un simbol al puterii şi el se află într-o stare meditativă gândind la trecerea timpului sau la efemeritatea acestei lumi. Tronul lui este realizat în formă de clepsidră, tocmai ca o trimitere discretă către trecerea timpului. Clepsidră se observă dacă privim din față. Sub tron se află numeroase manuscrise, cărți, e iarăși trimitere către înțelepciune şi către valorile pe care le prezintă istoria, cultura. Pe care îngerul, personajul acesta alegoric, se presupune că le veghează. Pe acele manuscrise, acolo este şi o pană, simbol al creației. În spate, sub înger, sub monument, este reprezentată o bufniţă, vizibilă la o privire mai atentă, cine se apropie de monument, cine caută să- I descopere. Bufnița este simbolul înțelepciunii. Ea protejează acele cărți și manuscrise.”

Amplasamentul stabilit: Monumentul (sarcofagul/mausoleul) de jumatate de milion de euro platit de primărie urmează să fie amplasat la Mănăstirea ,,Sfântul Proroc llie” din laşi, unde se află și cripta istorică a domnitorului. Poate după ce este gata monumentul, îl și înmorntează creștinește pe bietul om/ „ultimul domnitor al Moldovei” care este mutat de colo-colo de jumătate de an…

ARHIVĂ: GRIGORE ALEXANDRU GHICA: Rămășițele pământeşti ale Ultimului Domnitor al Moldovei, expuse de aproape 5 luni la Palatul Culturii din Iași, așteaptă reînhumarea! ∆∆∆∆∆ WELCOME HOME: Cosciugul ultimului domn al Moldovei, mutat la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu”, după 6 luni la Palatul Culturii


BUCUREȘTI: Lacul Herăstrău, fără apă în vara lui 2026!


INSIDER: „Lacul Herăstrău fără apă – o imagine rară în istoria Bucureștiului.

O imagine neobișnuită a surprins Bucureștiul în 2026: Lacul Herăstrău, unul dintre cele mai iubite simboluri ale Capitalei, a fost golit parțial pentru lucrări ample de reabilitare și decolmatare. Amenajat în anii 1930, odată cu transformarea zonei într-un vast parc de agrement, lacul a devenit de-a lungul timpului un loc emblematic pentru plimbări, sport și relaxare. După aproape un secol de existență, depunerile de mâl acumulate pe fundul lacului și degradarea unor porțiuni de mal au făcut necesară o intervenție de amploare. Retragerea apei a scos la iveală nu doar straturi consistente de sedimente, ci și numeroase obiecte abandonate de-a lungul anilor, oferind o perspectivă rar întâlnită asupra „istoriei ascunse” a lacului. Lucrările urmăresc curățarea și refacerea infrastructurii lacustre, consolidarea malurilor și protejarea ecosistemului local, astfel încât Lacul Herăstrău să își păstreze rolul de oază verde în inima Bucureștiului. Deși imaginea unui lac aproape gol poate părea surprinzătoare, ea reprezintă un pas important pentru conservarea și revitalizarea unuia dintre cele mai valoroase spații de recreere ale orașului.” SURSA

ARHIVĂ: LACUL HERĂSTRĂU: Singurul loc din București unde se fac plimbări cu vaporașul ∆∆∆∆∆ GENERALUL CHARLES DE GAULLE: Statuia din bronz, de 7 tone, de la intrarea în Parcul Herăstrău, privește către Piața Charles de Gaulle fostă Aviatorilor/ Generalissim I.V. Stalin/ Adolf Hitler ∆∆∆∆∆ PARCUL HERĂSTRĂU: Basme și legende românești sculptate în piatră ∆∆∆∆∆ HERĂSTRĂU: Primăria mai întâi vopsește băncile și altă dată le repară! ∆∆∆∆∆ IURI GAGARIN: Primul om care a zburat în Cosmos are statuie în Parcul Herăstrău. Al 103-lea, singurul român n-are! ∆∆∆∆∆ GUNOAIE: Companiei ROMPREST i-a expirat contractul de salubritate în Parcul Herăstrău și azi a adus gunoi în loc să-l ducă. Gratuit! ∆∆∆∆∆ HANAMI, HERĂSTRĂU: Ambasadorul Japoniei a admirat cireșii înfloriți cu ministra Oana Țoiu, fără Nicușor Dan! ∆∆∆∆∆ STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.” ∆∆∆∆∆ SHALOM: Românii nemulțumiți sau cu dorințe neîmplinite sunt așteptați în Herăstrău la Zidul Plângerii ∆∆∆∆∆ RESPIRĂ: Oxigenul este limitat. CO2 nelimitat! ∆∆∆∆∆ FĂLCI: Reef Aquarium, singura expoziţie de peşti exotici din Bucureşti ∆∆∆∆∆ TIMP LIBER: Adolescenţii cascadori din „Skate Park” Herăstrău. Acces gratuit, non-stop! ∆∆∆∆∆ APĂ DE PLOAIE: Crosul Apa Nova, ca o păcăleală. Atenţie la Pocnitorul din degete – START! ∆∆∆∆∆ EARTH HOUR: Teorie: „Schimbarea suntem noi!” Practică: „Hai să ne prefacem că stingem lumina!”


GENEVA: Sub asediul G7, elvețienii se baricadează cu plăci de lemn – mai în glumă, mai în serios!


INSIDER: „15-17 iunie 2026 – Summitul G7, Evian, Franţa, la granița franco-elvețiană. În timpul summitului, care începe luni, 15 iunie, oraşul balnear Evian cu 9.200 de locuitori este transformat într-o fortăreață păzită de 16.000 de membri ai forţelor de securitate cu şi 31 de puncte de control. Au inchis orasul total, cu garduri de fier. Se pare ça sunt peste 100.000 in toata regiunea. Trec avioane militare si hélicoptère din 5 in 5 minute. Între resemnare şi nemulțumiri, localnicii trăiesc în ritmul controalelor şi al capriciilor şefilor de stat. DETALII

G7 (Grupul celor Şapte) este un forum politic şi economic interguvernamental format din şapte dintre cele mai dezvoltate şi industrializate economii ale lumii: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeană este, de asemenea, un membru neenumerat care participă la toate reuniunile.”


PREMIERĂ ÎN ARHITECTURĂ, BUCUREȘTI: MuzA, Muzeul de Arhitectură – un gând de acum 130 de ani, inaugurat la Palatul Creditului Funciar Rural, se va plimba prin țară 4 ani până la o casă permanentă


INSIDER: „S-a deschis Muzeul de Arhitectură din România – MuzA!!! O idee de acum 130 de ani a devenit azi realitate datorită unor super oameni de la Ordinul Arhitecților din România și Asociația Ideilagram. Muzeul va fi mobil în primii 4 ani, până își va găsi, hopefully, casa permanentă.

Prima expoziție s-a desfășurat în minunata clădirea a Palatului Creditului Funciar Rural, în ușa căruia nu s-a mai rotit o cheie de 20 de ani. E o oportunitate unică, zic eu, să o vedeți până la finalul lunii. Apoi muzeul se va plimba prin toată țara cu alte expoziții.

Expoziția în sine e minunată. Am rămas cu ideea asta, ca avem o relație complicată cu orașul, dar creativitatea e salvatoare și soluțiile sunt posibile. Un pic mai multă liniște la granițe, responsabilitate la centru și implicare în rândul oamenilor ar mai accelera lucrurile.

Se simte cumva împotriva curentului. În timp ce lumea se prăbușește în jurul nostru sub armate de boți, drone și egouri mari ale unor “lideri” mici, oameni pasionați de trecut se gândesc la viitor și nu doar că redau unor spații demnitate, ci le transformă în povești de dat mai departe, de deschis orizonturi și minți. Unul dintre multele moduri prin care creativitatea și arhitectura ne fac viața mai bună.” SURSA

N.R.: Clădirea Palatului Creditului Funciar Rural, primul sediu temporar al muzeului, articulează două corpuri distincte. Corpul vechi al palatului, clădire proiectată în 1875 de arhitectul Paul Gottereau ca obiect autonom, dublu-simetric. Extinderea proiectată în 1925 de arhitectul Paul Smărăndescu ascunde astăzi întreaga fațadă a corpului vechi dinspre Bulevardul Brătianu și accesul inițial. O serie de intervenții ulterioare au transformat planimetria parterului până la forma sa actuală. Densitatea fanteziilor care se suprapun acolo unde orașul pare să se fi construit fără o intenție clară poate deveni ea însăși un instrument de lectură urbană. Această perspectivă de interpretare a lucrului cu palatul reflectă modul în care MuzA își propune să se apropie de fiecare spațiu în care se așază.

În următorii patru ani, MuZA va porni de la Bucureşti spre Băile Govora, Brăila până la Resiţa, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni, Timişoara şi Petrila, revenind în Capitală. Cu fiecare oprire, MuzA va adăuga un nou modul expozițional, astfel încât muzeul va creşte progresiv de-a lungul călătoriei sale prin țară. Toate aceste componente vor fi reunite într-o expoziție amplă, prezentată la Bucureşti în 2029.

Expoziția „Fantezia”, intrarea liberă. Program: 11.06 vernisaj 19:00/ 12.06: 16.00-21.00/ 13.06: 10.00-21.00/ 14.06: 10.00-21.00/ 20-21.06: 12:00 – 18:00/ 27-28.06: 12.00-18.00.

ADRESA: Palatul Creditului Funciar Rural, – Strad1 Doamnei nr.23, București” DETALII

ARHIVĂ: CASA PĂUCESCU: Sediul Uniunii Arhitecților, locul unde Mihai Eminescu a citit prima dată „Scrisoarea a III a”


FLOARE/ FRUNZĂ DE MĂLIN: Poetică, etnografică & ritualică – simbol al legăturii dintre om și natură/ efemer și etern!


INSIDER: „Floarea de mălin – simbol, tradiție și prezență discretă în cultura românească. Floarea de mălin, provenită de la arborele cunoscut în mod științific sub numele de *Prunus padus* (mălinul sau cireșul de pădure), ocupă un loc aparte în peisajul natural și cultural al României. Deși mai puțin celebră decât alte plante simbolice, precum teiul sau salcâmul, floarea de mălin are o încărcătură poetică, etnografică și chiar ritualică ce merită explorată.Mălinul este un arbore de dimensiuni medii, răspândit în special în zonele de deal și de munte, preferând solurile umede și regiunile de margine ale pădurilor. În perioada primăverii, acesta înflorește spectaculos, producând ciorchini de flori albe, delicate, cu un parfum intens și ușor amar. Această înflorire efemeră a inspirat numeroase referințe în folclorul românesc, unde floarea de mălin apare adesea asociată cu ideea de frumusețe trecătoare și melancolie.În literatura populară, mălinul este menționat în doine, balade și colinde, fiind adesea legat de stări de dor, iubire sau dorință neîmplinită. Expresii precum „sub mălin” sau „la umbra mălinului” evocă un spațiu intim, uneori sacru, unde se desfășoară întâlniri sau momente de reflecție. De asemenea, în unele regiuni, mălinul era considerat un arbore protector, plantat în apropierea gospodăriilor pentru a alunga spiritele rele.Din punct de vedere etnobotanic, florile de mălin au fost folosite în medicina tradițională, în special pentru proprietățile lor ușor sedative și calmante. Infuziile din flori sau scoarță erau utilizate pentru ameliorarea stărilor de nervozitate sau pentru tratarea unor afecțiuni respiratorii. Totuși, utilizarea sa necesita prudență, deoarece anumite părți ale plantei conțin substanțe toxice în cantități mari.Pe lângă rolul său în tradiție, mălinul are și o importanță ecologică. Florile sale atrag numeroși polenizatori, contribuind la menținerea biodiversității, iar fructele sale, mici și negre, reprezintă o sursă de hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.În cultura română, floarea de mălin nu este doar un element vegetal, ci și un simbol discret al legăturii dintre om și natură, dintre efemer și etern. Prezența sa în folclor și tradiții reflectă o sensibilitate profundă față de ritmurile naturii și față de frumusețea simplă a lumii rurale.Astăzi, deși mai puțin vizibilă în discursul cultural contemporan, floarea de mălin rămâne un reper al patrimoniului natural și spiritual, amintind de o lume în care natura era nu doar decor, ci parte integrantă a vieții cotidiene și a imaginarului colectiv.” SURSA

N.R.: „Mălinul (Prunus padus) crește pe lângă râuri, lacuri, margini de pădure şi poieni. Este întâlnit pe tot teritoriul Europei și Asiei, până în Țările Nordice şi la Est de Enisei. Primăvara, mălinul înfloreşte abundent cu flori albe grupate în ciorchini lungi, cu o aromă puternică iute-amăruie. Fructele mălinului pot fi consumate şi după mai bine de 5 ani, dacă sunt bine uscate şi împachetate. Pulpa fructului este bogată în substanţe tanate, zaharuri, acizi organici, ulei volatil şi săruri minerale, iar miezul sâmburelui conține ulei gras. De asemenea, conţinutul de fitoncide al plantei este atât de mare încât în jurul unui mălin nu se găsesc insecte. În frunze se găsesc aproximativ 200mg de acid ascorbic. Unele părţi ale mălinului, printre care frunzele şi fructele, conţin amigdalină, care poate fi otrăvitoare pentru unele mamifere.Mălinul este o plantă medicinală, bine cunoscută în medicina populară din cele mai vechi timpuri. Fructele se foloseau în trecut pentru tratarea diareei la copii, furunculoză şi ca depurativ al sângelui şi în prezent, mălinul continuă să fie utilizat în scopuri medicinale: decoctul și infuzia din fructe uscate sunt folosite ca antidiareic, analgezic şi astringent, iar din fructe se face ceai gastric. Din florile proaspete se prepară apă de mălin, care este folosit în tratarea bolilor de ochi. Alte utilizări: Scoarţa mălinului conţine pigmenți de culoare verde, iar frunzele pigmenţi galbeni, fiind multă vreme folosit pentru vopsirea hainelor.”


SPITALUL COLȚEA: În 1704, așezământ creștin destinat îngrijirii gratuite a celor săraci, iar în 1857 devine prima Școală Națională de Medicină și Farmacie – cu Botanica Medicală, materie obligatorie!


INSIDER: „Spitalul Colțea sau cum ar trebui proiectate spitalele azi, cu grijă pentru frumos și armonie. Îl văd zilnic de la fereastră, dar nu am fost niciodată în interiorul istoric. Creat de spătarul Mihai Cantacuzino pe 14 decembrie 1704, după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția. A început ca un așezământ creștin destinat îngrijirii gratuite a celor săraci. Și ceva foarte interesant: În perioada domniilor fanariote și a ctitorilor Cantacuzini, marile așezăminte spitalicești și mănăstirești dețineau mici grădini proprii unde cultivau plante aromatice și medicinale autohtone (cum ar fi mușețelul, menta, pătlagina sau sunătoarea) pentru uzul intern al bolnițelor*.

În anul 1857, în cadrul complexului de la Colțea, Carol Davila înființează prima Școală Națională de Medicină și Farmacie. În acea epocă, studiul plantelor (Botanica Medicală) a devenit o materie obligatorie și fundamentală pentru viitorii medici și farmaciști.Din cauza spațiului limitat din curtea Spitalului Colțea, Carol Davila înființează în 1860 Grădina Botanică din București. Ea a funcționat inițial ca o bază didactică directă pentru studenții la medicină de la Colțea, care învățau acolo să identifice speciile toxice și pe cele tămăduitoare.

*bolniță – bolniță este un spital de dimensiuni mici, amenajat în trecut pe lângă o mănăstire sau un așezământ bisericesc. Termenul provine din limba slavă (bolinica, derivat din bolinŭ – bolnav).
În spațiul românesc, bolnițele au reprezentat prima formă de asistență medicală organizată din istorie. Aceste Aceste instituţii ofereau atât îngrijire medicală trupească (prin tratamente cu plante, hrană și adăpost), cât și asistență spirituală (rugăciuni, spovedanie).” SURSA

ADRESA: B-dul I.C.Brătianu Nr. 1, București Sector 3. Numele Spitalului Colţea provine de la clucerul Colţea Doicescu, un boier care deţinea proprietăți în zona unde a fost construit aşezământul. Spitalul, fondat în anul 1704 a preluat denumirea străvechii mahalale în care se afla.


MAUSOLEU PARCUL CAROL – 120 ANI: Urna cu pământ de pe mormintele ostașilor necunoscuți din toată lumea a înlocuit statuia „Pe aici nu se trece” a Regelui Ferdinand I al României & zeiţei Nike instalată aici înaintea înființării/ după desființarea criptelor foștilor șefi comuniști dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C. I. Parhon


INSIDER: „Sărbătorim 120 de ani de #ParculCarol! – 6 iunie este ziua cea mai mare de când Regele Carol l-a inaugurat și azi se vizitează Mausoleul! Locul unde, într-o zi obișnuită, nu avem voie nici măcar să urcăm treptele. Va fi deschis între orele 10.00 și 16.00 și se va vizita: ✔️sala centrală; ✔️urna cu pământ adunat de pe mormintele ostașilor necunoscuți din toată lumea; ✔️cele 14 alveole în care vor rula proiecții cu scene din Primul Război Mondial.

📌 Mausoleul tronează în punctul cel mai înalt și mai vizibil al Parcului Carol și este păzit 24 de ore din 24 de militari.

➡️ POVESTEA PARCULUI – A fost amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului, special pentru a găzdui Expoziția Generală Română din 1906. Evenimentul marca atunci ✔️ 40 de ani de domnie a regelui Carol I, ✔️ 25 de ani de la proclamarea Regatului României și ✔️ 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian.

Parcul are 36 de hectare, cuprinde un lac de agrement și mai multe monumente: – Mausoleul și Mormântul Ostașului Necunoscut – Arenele Romane – Turnul lui Țepeș – Fântâna Cantacuzino

➡️ POVESTEA MAUSOLEULUI – Mausoleul, sau Memorialul Eroilor Neamului, a fost construit între 1959 și 1963 de regimul comunist, pentru a servi drept necropolă pentru fruntașii Partidului. După anul 1989, semnificația monumentului s-a schimbat profund. Rămășițele liderilor comuniști au fost mutate, iar monumentul a fost reinterpretat ca spațiu de comemorare a eroilor naționali. În 2006, ansamblul a fost consacrat ca Memorialul Eroilor Neamului, devenind un loc dedicat cinstirii militarilor și personalităților care au contribuit la apărarea României.

Astăzi, Mausoleul din Parcul Carol constituie un important reper istoric, arhitectural și memorial al Capitalei. A fost deschis publicului în mai multe rânduri de-a lungul anilor, prin colaborarea cu Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale.” SURSA

N.R.: „În anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat un grup statuar reprezentându-l pe Regele Ferdinand I al României sub auspiciile zeiţei Nike (Victoria), iar pe pereți au fost gravate numele ofiţerilor morți în război.

Deoarece palatul Muzeului Militar Național a fost grav afectat de un incendiu, în anul 1938, și de Cutremurul din 1940, acesta a fost demolat în anul 1943, pentru ca în locul său să se amenajeze un complex memorial – Cimitirul Eroilor Neamului -care urma să cuprindă: Monumentul Eroilor Neamului, Muzeul Militar, cimitirul propriu-zis și clădirile administrative. În toamna anului 1944 lucrările au fost sistate iar şantierul lăsat în părăsire. Proiectul din anii 1942-1943, supervizat chiar de mareşalul lon Antonescu, fusese propus de profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş (care a proiectat și clădirea pentru Muzeul Ţăranului Român) și viza reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi.

Actualul mausoleu din Parcul Carol, cu o înălțime de 48 metri, a fost realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, și a fost inaugurat la data de 30 decembrie 1963, pe amplasamentul, infrastructura și, în bună parte, după planurile Memorialului început în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru realizarea acestuia, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărăşeşti. Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105.

Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, cum se numea monumentul la inaugurare, a fost construit în cinstea militanților revoluţionari socialişti. Ironia sorții face ca, pentru a se putea încadra în termenul de predare foarte scurt, arhitecții s-au „inspirat” în proporţie de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaş, supervizat de Antonescu.

Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roşu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roşu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru placările exterioare, granitul roşu şi negru a fost importat din Suedia. Rotonda cuprindea criptele a trei reprezentați de seamă ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C. I. Parhon.

În semicercul din jurul monumentului se aflau cripte cu rămăşiţele pământeşti ale mai multor militanți pentru cauza muncitorilor, pentru socialism, printre care menționăm, de la stânga la dreapta, pornind de la intrarea în monument, pe următorii: Ştefan Gheorghiu, lon C. Frimu, Mihail G. Bujor, Leontin Sălăjan, Dumitru Petrescu, Alexandru Moghioros, Gheorghe Cristescu, Gheorghe Stoica, Petre Constantinescu-laşi, Ştefan Voitec, Gheorghe Petrescu, Teohari Georgescu, Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi, Ion Pas, Constantin Doncea, Petre Borilă, Athanasie Joja, Lucrețiu Pătrășcanu, loan Gheorghe Olteanu, Grigore Preoteasa, Lothar Rădăceanu, losif Rangheţ, Alex. (Alecu) Constantinescu, Gheorghe Petre, Ilie Pintilie, Bela Breiner, Leonte Filipescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea ș.a. În partea dreaptă a monumentului se află un hemiciclu unde erau găzduite urnele funerare ale altor militanți comunişti ca Vasile Luca, Ștefan Foriş, losif Chișinevschi, Mihail Roller, Remus Koffler, Gheorghe Vasilescu-Vasia, Constantin David, Ada Marinescu, Panait Muşoiu, Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ş.a. La înfiinţare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare.

Perioada de tranziţie (1991-2006) – În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaţilor comunişti au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în Israel. În baza Hotărârii Guvernului nr. 666 din 20 septembrie 1991, Eroul Necunoscut a fost exhumat și, pentru o lună, a fost depus în interiorul Mausoleului de la Mărășești, lângă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu. La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii şi a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleu.

Prin Hotărârea nr.811 din 6 decembrie 1991, Mausoleul a fost trecut din patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Primăriei Capitalei. În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câştigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei, astfel că Mausoleul a fost salvat. În primăvara anului 2004, chiar începuseră lucrările de demolare și câteva zeci de plăci de granit fuseseră dezlipite de pe mausoleu, existând intenția ca monumentul să fie mutat în Parcul Tineretului.

Memorialul Eroilor Neamului – Denumirea de Memorialul Eroilor Neamului a fost decisă prin Hotărârea de Guvern nr.654/24.05.2006, în contextul aniversării ” Centenarului Parcului Carol I”. Acțiunea prevedea 3 elemente distincte: 1. Reamplasarea Mormântului Ostașului Necunoscut pe locul inițial, din 1923; 2. Ambientarea monumentului construit în deceniul 7 al secolului XX (fost mausoleu); 3. Amenajarea expozițională a hemiciclului. La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului. Pentru ambientarea interiorului monumentului, prin tema de concurs s-a prevăzut ca în cele 14 nişe să se amplaseze videoproiectoare independente, care să susțină vizual și auditiv momentele de istorie cărora le sunt dedicate aceste spații. Pe peretele fundal al fiecărei nișe s-a prevăzut să se instaleze panouri albe 1m x 1.40m, pe care să fie proiectate hărți, hărţi dinamice, fotografii, filme, puneri în scenă, discursuri și explicări de strategie, care să ilustreze trei momente importante ale istoriei naţionale: Războiul de Independență 1877-1878, Primul Război Mondial 1914-1919 și Al Doilea Război Mondial 1941-1945. În mijlocul sălii memorialului, după reamenajarea făcută de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, pe locul unde iniţial era depus sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost instalat grupul statuar „Pe aici nu se trece”, înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeiţa Nike, zeiţa Victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul loan lordănescu. Lucrarea îl are în centru pe Regele Ferdinand al României şi pe zeița Nike, zeița Victoriei, ce urmează să-i pună pe cap o cunună de lauri. Nike este figurată ca o tânără țărancă română. Regele, în picioare, privit frontal, poartă ținută militară și ține în mâna stânga un rotulus. În jurul regelui, în stânga un vultur şi în dreapta adosat de un trunchi de copac, un soldat cu puşca în mână. Monumentul este gândit pe registre suprapuse ce se citesc ascendent, în spirală. Modelajul viguros, accentuează impresia de măreție.


BRUXELLES: Reptilienii, acasă la Parlamentul European. Sculptura „Familie” de Edith Karlston


INSIDER: „Reptilieni pe holurile Parlamentului European cu o cutie în care sunt închiși o familie de umani!” SURSA

N.R.: „Bruxelles, Parlamentul European – sculptura „Familie” de Edith Karlston (Estonia).Familie\” de Edith Karlston (Estonia). „Familie” (2019) este o instalație compusă din trei figuri reptiliene, aranjate împreună pentru a înfățişa un portret de familie neobişnuit. Protagoniştii acestei scene fictive sunt un copil şi părinţii săi, cărora li se atribuie caracteristici şi comportamente umane. Par să privească în aceeaşi direcție şi sunt puşi în scenă cu zâmbete stranii şi similare, întinse pe fața lor asemănătoare şopârlelor. Corpurile lor bandajate şi crăpate, rezultat al turnării betonului brut, sunt izbitor de tactile atunci când sunt puse în scenă într- un mediu clinic supraluminat. Materialele, formele şi spațiul devin o parte importantă a unei lumi performative, aproape carnavaleşti. Această instalație urmează o serie de lucrări ale artistului estonian în care animalele sunt folosite ca alegorii pentru a discuta legătura dintre oameni şi mediu, cum ar fi mediul familial unic expus aici.

Privind mai atent lucrările de mari dimensiuni ale lui Karlson, o cutie miniaturală se află în poala unuia dintre părinţi. Acest ansamblu înrămat înfățişează o „familie (nucleară) model tradițional”, cu mama, tatăl şi cei doi copii ai lor jucându-se fericiți într-un living colorat. Această scenă contrastantă este tipică practicii sale artistice caracterizate ca artă narativă; luând forma unor narațiuni alegorice sau mitologice, peisajul ei fictiv oferă o formă alternativă de existenţă, creând lumi şi realități diferite pentru privitor, precum şi capacitatea de a crea naraţiuni fantastice care sunt mai aproape de realitate decât s-ar putea percepe inițial. Comentând societatea contemporană, Familia serveşte ca o puternică reamintire a egalității, autodeterminării şi libertății individuale, deoarece ,familia” este, în cele din urmă, o comunitate de iubire şi armonie între oameni.

Familia lui Edith Karlson” este expusă în prezent la Parlamentul European, în cadrul expoziției „Artă în democrație” . Expoziția prezintă viziunile critice şi personale ale artiştilor participanți care, prin producția lor artistică, au adoptat o poziție clară în favoarea apărării democrației. Acestia contribuie la consolidarea conștientizării necesității de a apăra libertățile democratice, subliniind datoria de a rămâne vigilenți şi participativi în procese atât de decisive precum alegerile europene.

Edith Karlson (1983) este o sculptoriță care lucrează în principal cu instalații de mari dimensiuni. Figurile din lucrările lui Karlson evocă dualitatea codificată în munca de artist și, de asemenea, în calitate de membru al societății. Creând frecvent forme animale şi figuri antropomorfe, ea abordează oamenii ca ființe animalice ale căror impulsuri, dorințe și dorințe sunt ascunse sub morala lor.

Opera de artă a lui Edith Karlson este adesea descrisă ca nişte fabule, deoarece sculpturilor sale de animale li se atribuie caracteristici şi comportamente umane. Câinii, urşii şi păsările sunt doar câteva dintre creaturile pe care Karlson le foloseşte pentru a comenta funcţia şi disfuncția societății, adesea cu nuanțe critice. Intensitatea cu care aceste teme apar în opera sa reflectă răspunsul societății la transformarea de după 1990.

Edith Karlson a studiat instalații și sculptură la Academia de Arte din Estonia (licență, 2006; masterat, 2008). A fost distinsă cu Premiul pentru Tânărul Artist al Academiei de Arte din Estonia (2006), Premiul Köler Publicului (2015) şi Premiul Anual al Fondului Cultural Estonian pentru Arte Vizuale şi Aplicate (2019). Karlson se numără printre beneficiarii salariului național al artiştilor între 2018-2020 și 2022-2024 și i s-a acordat principalul premiu al Fondului Cultural Estonian în 2021. Edith Karlson a reprezentat Estonia la cea de-a 60-a ediție a Bienalei de la Veneția în 2024.

ARHIVĂ: EXPO BRUXELLES: La intrarea în Parlamentul European 2 bucăți din Zidul Berlinului sunt securizate contra hoților mai mult decât Tezaurul Dacic într-un muzeu din Olanda ∆∆∆∆∆ MARKETING COJONES: Extratereștrii se mută în România. Cu credit de la americani!


PORȘU’ CU IE, CHIȘINĂU: „Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală transformat în Garaj Porsche”


INSIDER: „De la umilirea prin sărăcie la umilirea prin lux: o mașina de lux și-a făcut garaj din cel mai important muzeu din Chișinău

În anii 90 instituțiile de cercetare, educație, artă și cultură au trecut printr-un proces de umilire crâncenă aici. Lipsa bugetului, dizolvarea statului și distrugerea infrastructurii au dus la fenomene de sărăcire și umilință fără precedent. Muzicanți de top cântau la comanda unor bandiți șansoane, profesori academicieni de top global vindeau în piață lucrurile din apartament, muzeele își deschideau consignație cu blugi turcești la intrare ca să supraviețuiască.

Știu povești sfâșietoare. Erau anii unei sărăcii umilitoare lipsite de minime garanție a zilei de mâine. Noii bandiți făceau legea și dacă unul voia să facă chef în muzeu cu golanii lui – îl închiria și făcea ce doreau ei pe câteva ruble. Statul era în disoluție.

Lucrurile nu s-au schimbat mult. Republica Moldova a rămas cea mai sărăcia țară din Europa cu o mare parte a populației la limita de jos a sărăciei. Un număr imens de locuitori ies și vând în stradă lucrurile din casă: Piața de vechituri e un sfert din Chișinău cred (statistica zice). Mergeți la Gumka/Lokomotiv – piața de vechituri de lângă gară să vedeți. 2025, 31,1% din populația Moldovei se afla în sărăcie absolută.

Mai nou însă lucrurile s-au ”civilizat”: nu mai vin bandiții 90 în geci de piele și pistoale la spate. Acum noii parveniți vor să cucerească centru și să se impună ”civilizat” – au nevoie de blazon. Acum ei au atâția bani că își pot lua ce doresc. Și ce-și doresc? Blazonul, capitalul simbolic al unei lumi imateriale.

Patzanii au 10 Porsche și unde să și le parcheze? Așa la o reprezentanță nu-i cool, nu-i diloc kliovo: asta poate oricine. Trebuie blazon de viță nobilă: că nu mai suntem în 90 – acum evro-bandiți.

Da ia să facem noi un Garaj din cel mai frumos muzeu al Moldovei – Garajul Porsche la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Eu nu sunt un purist și înțeleg multe – dar trebuie ținut cont de context totuși. De ce să umilești așa doar că poți?

Recent acolo au propus să facă o rampă pentru oamenii cu nevoii speciale – nu s-a acceptat: Muzeul s-a opus construcției unei rampe pentru persoanele cu dizabilități din motiv că ar strica ”integritatea clădirii”. Cum au venit pațanii cu Porșu: s-a rezolvat tot, pojaluista, poftim – dezmembrat părți din galerie, introdus bolizii frumos fără acte și ce mai e nevoie, fără regulamente etc. Cine plătește – comandă muzica. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală s-a transformat într-un Garaj Porsche.

Într-o țară atât de săracă, unde o mare parte a populației fuge la muncă afară – spre 40% în 30 de ani – și o altă mare parte își vinde lucrurile din casă – să faci un astfel de gest de umilință de lux … e cum ar zice Nabokov – poșlosti: un act de un mare kitsch care cuprinde nu doar partea vulgar estetică ci și una profund amorală de mare dispreț. Este disprețul unei elite parvenite pentru realitatea și oamenii din jur.

Adică noua elită parvenită zice simplu: voi aia sărăntocii pe cărucior nu puteți intra în Muzeu – în muzeu se intră cu bolidul direct, bl.a. Pentru voi există Piața de vechituri – pentru noi Muzeul e Garaj.

Cam asta este esența tranziției și reformelor moldovenești, cu noua elită parvenită care a prins la bani prin muncă cinstită nu ca plebea leneșă. Aplauze îndelungate… A, firește: patriotic – e Porsche cu IE ca kitsch-ul să fie și etno. Atenție: Brandul de țară „Pomul Vieții” reprezintă identitatea turistică și economică a Republicii Moldova – și acum el e pe Porsche – deci e cu parafă de la șefii cei mari. Bun așa.

Am înfrânt.

PS – pentru cine nu mă crede: În 2025, 31,1% din populație se afla în sărăcie absolută, iar 15,1% în sărăcie extremă. În ceea ce privește sărăcia absolută, rata în sate a constituit 40%, mai mare decât în orașe, unde a fost de 21,1%. În regiunea Nord, rata a fost de 31,6%, în regiunea Centru – 38,8%, iar în regiunea Sud – peste 46%. Datele au fost prezentate pe 29 mai de Biroul Național de Statistică (BNS) și nu includ teritoriul din stânga Nistrului și municipiul Bender.” SURSA

EPILOG: „Porsche a venit în RM și și-a propus să vândă 4 mașini. Știți câte a vândut? Îmi soptesc băieţii care se pricep că s-au vându 44 bucăți și e coadă.

N.R.: „Unul dintre cele mai valoroase simboluri ale patrimoniului nostru cultural – Pomul Vieții – a inspirat un proiect exclusiv realizat de Porsche: model unic 911 GT3 Touring „Tree of Life”. Automobilul impresionează printr-un degrade cromatic deosebit, care trece de la Violapurple Metallic la Chromaflair Magic Magenta, simbolizând creșterea, transformarea și ciclurile naturii – valori reprezentate de Pomul Vieții în cultura noastră. Chiar și jantele au fost personalizate pentru a continua această poveste vizuală, iar un detaliu discret, dar plin de semnificație – litera „M” integrată în grila frontală – aduce un omagiu Republicii Moldova. 🌍 Prezența simbolului Pomului Vieții pe acest Porsche Sonderwunsch, spun organizatorii, reprezintă o recunoaștere internațională a patrimoniului cultural al țării noastre și demonstrează că tradițiile autentice pot inspira creații contemporane de excepție.”

ARHIVĂ: CHIȘINĂU, MOLDOVA: Bloc comunist cu anexă capitalistă multilateral dezvoltată – restaurant, pub, terasă și o biserică având cupolă aurită! ∆∆∆∆∆ CHIȘINĂU: De la Plugarul Universal şi Cosmic înapoi în ruine, istoria recentă în miniatură a Basarabiei! ∆∆∆∆∆ CHIȘINĂU MARKETING: Un kilogram de bijuterii din aur și argint, aruncate în mulțime!


ROMÂNEȘTI, POTLOGI: După 20 de ani de tărăgănare, biserica nouă se va înalță peste cea veche


INSIDER: „Am mai trecut încă o dată pe la Românești să văd minunea asta!” SURSA

N.R.: „Biserica veche de la Românești (Potlogi) se va contopi cu cea nouă, la finalul lucrărilor. Este vorba despre o reluare a unei povești vechi de peste 20 de ani. Preotul paroh din acea perioadă, sprijinit de întreaga comunitate, a vrut să construiască o biserică nouă. Cea care exista și dăinuie de pe la 1878 nu mai făcea față afluxului de credincioşi, comunitatea aflându-se într-o continuă dezvoltare. Şi mai era, pe de altă parte, nevoie să faci față şi cultelor protestante foarte bine înfiripate în localitate. Aşa s-a pus bazele construcției unui nou aşezământ de închinăciune. De strângerea fondurilor s-a ocupat parohia. Şantierul s-a deschis în aceeaşi curte, în imediata apropiere a bisericii vechi, cu hramul „Sfântul Nicolae”.

Se pare că prima intenție a fost aceea de a se solicita Ministerului Culturii declasificarea clădirii vechi din categoria monumentelor istorice, pentru a putea fi demolată. Documentele au fost trimise către instituțiile abilitate de acum 10 ani, dar până acum nu s-a oferit nicio soluție. Ctitorii locali au pornit ridicarea bisericii fără să dețină toate avizele şi autorizațiile necesare, mizând pe faptul că, în timp, se va rezolva şi această problemă. Reprezentanții Primăriei Potlogi nu au fost de acord cu emiterea autorizației de construcţie. Ba chiar au întreprins demersuri legale, încă de acum 7-8 ani, pentru întreruperea lucrărilor până când se va intra în legalitate. Au existat somații în acest sens. Lucrările s-au oprit. Micuța biserică a fost înglobată în noua construcţie, aşteptându-se şi acum avizul de declasificare din lista monumentelor istorice.

În 1932, prin grija unui negustor bogat din zona Răcari, pe numele său lorgu Dumitrescu, la bisericuța tip navă s-ar fi adăugat turla, o şarpantă şi alte elemente. Pentru construcția noii biserici, s-ar fi obținut, în 2019, aviz de la Comisia zonală pentru monumente istorice, dar cu respectarea unor declasificări parțiale. Adică, se păstrează zidurile şi anumite părţi, elemente de valoare din biserica veche. Dosarul a fost înaintat la Comisia Națională pentru Monumente Istorice. După studierea documentelor, s-a cerut refacerea studiului istoric în conformitate cu unele îndrumări. După ce se va parcurge această etapă, se aşteaptă avizul şi respectarea celor hotărâte de Comisia zonală şi de cea națională. Practic, în biserica nouă, când va fi gata, se vor regăsi masiv, la loc de cinste, masive elemente din aşezământului ridicat în 1878.” DETALII


CUIUL LUI PEPELEA, BUCUREȘTI: 100 euro pentru a deveni coproprietar legal al unui apartament real & „Picturile Foamei” – proiect cultural și imobiliar


REBEGEA TIMUȘ-ALIN: „Vă scriu pentru a vă prezenta un proiect cultural și imobiliar unic în București: „Picturile Foamei”. Aş aprecia dacă ați putea publica următorul anunţ în revista sau pe platforma dumneavoastră. Anunțul este gata pentru tipărire sau online. Vă mulțumesc pentru susținerea modelelor culturale alternative.” DETALII

N.R.: Co-Proprietar pentru 100 EUR – Străinii sunt bineveniți. Prezența la notar obligatorie. 100.000 EUR. Caracteristici: Suprafață 55 mp; Semidecomandat; Etaj 10 din 10.

Descriere: „Picturile Foamei” – Proiect cultural și imobiliar Eşti invitat să devii coproprietar legal al unui apartament real din Bucureşti. Fără credit bancar, fără avans mare. Doar 100 EUR, o singură dată.

Cum funcţionează: Strângem fonduri pentru a cumpăra un apartament de 100.000 EUR cu următoarele caracteristici: CF1 (construcție de calitate), Balcon, Camere mari, Zonă bună (orice cartier central sau bine conectat)

Contribuția ta de 100 EUR îți oferă: 1 acțiune (1/1000 din viitorul apartament); O carte poștală cu pictura mea originală (o păstrezi); Un contract legal de coproprietate semnat la notar în Bucureşti.

Trebuie să vii personal la notar pentru a semna contractul de asociere. Acest lucru garantează transparență totală și protecție juridică conform legii române. Când fondul total ajunge la 100.000 EUR, cumpărăm apartamentul. Toți contribuitorii devin coproprietari legali, proporţional cu acțiunile deţinute.

De ce să participi? Cea mai mică intrare în imobiliarele bucureștene; 100 EUR; Fără bancă, fără credit, fără taxe ascunse; Susții arta și viața în comunitate; Drepturi depline de proprietate după cumpărare, ţinând cont de activitățile Picturile foamei.” SURSA


SECTOR 5 – ECO WINNER: Cablul de încărcare de la etajul 10 costă & cântărește cât mașina?!


INSIDER: „Nu mașina în sine e interesantă ci modul de încărcare, a la Sector 5. Cablul coboară de la etajul 10!” SURSA

N.R.: Renault Twizy, cvadriciclu electric este un vehicul electric cu două locuri conceput de Renault. Este clasificat în Europa ca un cvadriciclu uşor sau greu, în funcție de putere, care este fie de 4 kW (5,4 CP) pentru modelul 45, fie de 13 kW (17 CP) pentru modelul 80. Lungime 2.337 mm, Lăţime 1.191 mm, Înălțime 1.461 mm. Greutate 487 kg.

Autonomia sa declarată este de aproximativ 100 km, iar timpul de încărcare la o priză standard de 220V este de aproximativ 3 ore și jumătate.

ARHIVĂ: ENERGIE VERDE: Ce face un pensionar bulgar debranșat de la rețeaua electrică? Mai cumpără un panou solar! ∆∆∆∆∆ RECHARGE: Vrutul și Pututul merg mână în mână numai dacă îți arde buza


CRAIOVA – CASA GABROVEANU: Cine sunt grațiile dintre coloane?


INSIDER: „Casa Gabroveanu este un monument istoric reprezentativ de arhitectură civilă (Cod LMI: DJ-II-m-B-08016) situat pe Str. lancu Jianu nr. 10 în Craiova. Construită în stil eclectic între 1880 și 1890, clădirea este celebră pentru valoarea sa decorativă, adăpostind picturi murale excepționale realizate de maestrul Francisc Trybalski, un renumit pictor decorator stabilit în România la finele secolului al XIX-lea.

Nu demult, între coloane au apărut noi „grații” și lei în fața intrării…. nici Google Maps nu o mai recunoaște!

N.R.: Familia boierească Gabroveanu: O familie de moşieri care a deținut suprafețe mari de teren și conace în județul Dolj (în special în comuna Negoi). Istoria lor este legată de fondarea unor edificii, iar moştenitorii lor au fost implicați în procese de retrocedare după anul 2000.

loan Dașu Gabroveanu a fost un important moşier și filantrop din Oltenia (județul Dolj) de la sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Este cunoscut în principal pentru dezvoltarea comunei Negoi, unde a lăsat o moștenire culturală și arhitecturală semnificativă. A cumpărat moșia Negoi de la Prinţul Ştirbey la începutul anilor 1900 și a devenit unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din zonă. A sprijinit financiar construirea Bisericii „Sf. Nicolae” din Negoi (finalizată în 1913), plătind cheltuielile pentru pictura în stil bizantin.

Conacul Gabroveanu: A ridicat în satul Negoi un conac boieresc, o clădire care ulterior a funcționat ca sediu CAP în perioada comunistă. A fost membru activ în mediul de afaceri al regiunii, fiind implicat ca acţionar și înfiinţând instituții financiare locale, cum ar fi Banca Astra din Craiova (înfiinţată în 1927).

Numele său a fost păstrat în timp, fiind dat străzii principale și Școlii Gimnaziale din localitatea Negoi. În Craiova există și o clădire istorică cunoscută în cultura locală drept Casa Gabroveanu.

Pe vremuri, boierii Gabroveanu stăpâneau toate câmpurile din comuna Negoi. unde aveau și două conace în care nu cu mult timp în urma erau cazati bolnavii unei sectii de neuropsihiatrie și funcționarii primăriei. După aparitia Legii 10, prin care se permitea retrocedarea averilor confiscate fără titlu, nepoata de fiica a lui Gabroveanu, loana Mirica, a solicitat cele două clădiri, din care pâna acum nu a primit decât una. Conacul, cu o arhitectura de invidiat, în care fuseseră internați nebunii, a fost câștigat și vândut rapid cu aproximativ un miliard de lei unui italian, iar pentru celalalt conac, în care funcționează primăria, s-a deschis un litigiu în instanță pe motiv că moștenitorii vor despapubiri în natură..Parcul în care a fost instalată clădirea în care funcționează primăria avea 12 ha de teren, un iaz cu pești și multe acareturi, care în 50 de ani au dispărut sau au fost micșorate prin ciuntire.

INSIDER: „Cele 2 clădiri au aparținut boierilor Dasu și Gabroveanu. Cunosc foarte bine aceste clădiri de când eram mic copilaș și mergeam la grădiniță ce functiona aici. După nationalizare, a fost ocupată de o unitate de grăniceri ce patrulau pe cai. Apoi a fost folosită ca sediu de GAC {CAP}. Clădirea din imagine a ramas fără protecție, fiind lăsată pradă oamenilor. Noi, copii controlam toate încăperile și ne jucam prin pod. Camerele erau luxoase cu oglinzi de cristal iar holurile erau pardosite cu gresie și faianță. După ani de paragină, a fost renovată și transformată în Spital Rural Mixt. Ultima dată, a funcționat ca spital de psihiatrie. Dupa 1989 nu a fost revendicat de vechiul proprietar și a fost cumpărat de catre un italian care a abandonat totul.

Culmea ironiei conacul se află CHIAR ÎN CURTE CU PRIMĂRIA. Să nu-mi spună mie, nimeni, că niciun paznic al primăriei nu a avut un mare ” merit ” în distrugerea acestui minunat conac. Am zeci de fotografii cu el, făcute de-alungul timpului. Cu fiecare an, s-a ruinat din ce în ce mai mult..”


WELCOME HOME: Cosciugul ultimului domn al Moldovei, mutat la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu”, după 6 luni la Palatul Culturii


INSIDER: „În cursul zilei de astăzi, 19 mai 2026, sicriul cu rămășițele ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, au fost mutate de la Palatul Culturii la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași, situat în bd. Poitiers nr. 18-22.

Sicriul va rămâne depus la sediul jandarmilor ieșeni — instituție a cărei temelie a fost pusă chiar în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghyka — până la organizarea funeraliilor și finalizarea monumentului dedicat domnitorului, care urmează să fie amplasat în fața Palatului Culturii.

Decizia a fost luată de familia Ghyka, iar operațiunea a fost realizată cu sprijinul Jandarmeriei Române și al Primăriei Municipiului Iași.

Rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghyka (1807–1857), ultimul conducător al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea, au fost aduse la Iași la sfârșitul anului trecut, în urma unui efort comun al familiei, Jandarmeriei Române și autorităților locale.” SURSA

ARHIVĂ: GRIGORE ALEXANDRU GHICA: Rămășițele pământeşti ale Ultimului Domnitor al Moldovei, expuse de aproape 5 luni la Palatul Culturii din Iași, așteaptă reînhumarea!


ECHILIBRARE CHAKRE: 370 de terapii vibraționale de armonizare în „PlasmaThor Ascension Chamber” – geometrie sacră, armonici cosmice, frecvențe magnetice, cristale & cromo-terapie


INSIDER: „Piramida PlasmaThor Ascension Chamber este un sistem complex conceput pentru relaxare profundă, armonizare energetică și explorarea relației dintre vibrație, frecvență și starea de bine a omului.. Întregul concept este inspirat din principiile dezvoltate de Nikola Tesla, cercetările vibraționale Rife și studiile asupra rezonanței, câmpurilor electromagnetice și armonicilor naturale ale Universului. „Daca vrei să înțelegi Universul, gândește în termeni de energie, frecvență și vibrație.” (Nikola Tesla)
Totul este vibrație – În natură, absolut totul funcționează prin vibrație: corpul uman, apa, plantele, lumina, câmpul magnetic al Pământului, și chiar spațiul din jurul nostru. Fiecare organism și fiecare structură emit frecvențe specifice, asemenea unor note energetice aflate într-o continuă interacțiune. Corpul uman funcționează permanent prin impulsuri electrice și electromagnetice: creierul produce unde cerebrale, inima generează un câmp electromagnetic propriu, sistemul nervos transmite semnale electrice, iar celulele comunică prin micro-vibrații. Atunci când aceste frecvențe sunt armonioase, omul poate experimenta: stare de calm, claritate mentală, echilibru emoțional, relaxare profundă, concentrare, și o stare generală de bine.

STRUCTURA Piramidei PlasmaThor Ascension Chamber: este construită din bară de carbon T33 de 20 mm, un material ușor și rezistent, apreciat pentru proprietățile sale speciale de stabilitate structurală și conductivitate energetică. Designul modular permite: transport rapid, montaj usor, extinderea structurii prin adăugarea de noi segmente de carbon, s6i utilizarea în diferite spații interioare sau exterioare. Structura conține: 12 segmente carbon de 100 cm, 4 segmente carbon de 83 cm, 4 segmente carbon de 53 cm, și 4 colțare speciale realizate la unghi armonic de 60.4°. Carbonul este finisat în nuanța aurie pentru un aspect premium și elegant. Greutatea structurii de carbon este de aproximativ 2 kg, ceea ce permite transportul și asamblarea foarte ușoară oriunde. Piramida poate fi utilizată: în cabinete de terapii, în spatii rezidențiale, deasupra patului, în zone de meditație, sau în aer liber.
GEOMETRIA SACRĂ și UNGHIUL ARMONIC 60.4° – Piramida PlasmaThor Ascension Chamber este construită folosind proporții geometrice atent calculate pentru a crea o structură armonioasă atât vizual, cât și energetic. Dimensiunile structurii sunt: latura bazei: 2.5 metri x înălțime: 2.2 metri. Aceste proporții generează un unghi de aproximativ: Unghiul de 60.4° este considerat un unghi armonic datorită echilibrului dintre stabilitate, proporție și distribuția uniformă a structurii în spațiu. În simbolistica geometriei sacre: 6 reprezintă armonia, creația și conexiunea cu natura, 4 simbolizează materia, structura și stabilitatea fizică. Prin adunare: 6 + 4 = 9. Numărul 9 este asociat cu: completitudinea, armonia universală, expansiunea conștiinței, rezonanța, și conexiunea dintre energie și materie. Forma piramidei contribuie la: focalizarea centrală a câmpului energetic, distribuția uniformă a vibrației, stabilitatea structurii, și integrarea armonioasă a fluxurilor vibraționale generate de sistem.

GENERATORUL DE SEMNAL COSMIC – În vârful piramidei se află integrată o antenă cosmică calibrată, conectată la un sistem special denumit Generator de Semnal Cosmic. Acesta transmite frecvențe armonice inspirate din ritmurile naturale ale Universului și contribuie la crearea unui câmp vibrațional echilibrat în interiorul piramidei. Conceptul de armonici cosmice se bazează pe ideea că Universul funcționează prin rezonanță și proporții armonice. Aceste armonici se regăsesc în: rezonanța naturală a Pământului, mișcarea planetelor, structura atomilor, geometria sacră, și vibrațiile naturale ale materiei. Generatorul de Semnal Cosmic poate fi controlat direct din aplicația PlasmaThor Ascension Chamber.
Rodin Coil T6 – CENTRUL VIBRAȚIONAL al piramidei. În partea superioară a structurii este integrat un modul energetic premium turnat din rășină epoxidică UltraClear Premium. Dimensiunile modulului superior sunt: latura baza: 24 cm x înălțime: 17 cm. În interiorul acestui vârf energetic sunt integrate: bobina Rodin Coil T6 de 20 cm, cristale crystal-orgon, antena cosmică calibrată, și LED-uri Pixel pentru cromoterapie dinamică. Bobina Rodin Coil T6 este realizată după principii inspirate din geometria toroidală și cercetările asupra câmpurilor electromagnetice armonice. Forma toroidală este considerată una dintre cele mai eficiente forme energetice din natură și poate fi observată în: câmpul magnetic al Pământului, structura atomică, galaxii, vortexuri, și câmpul energetic al inimii umane. Bobina Rodin: generează frecvențe armonice, creează un câmp electromagnetic circular și continuu, distribuie vibrația uniform în întreaga structură, interacționează cu cristalele și sistemul LED de cromo-terapie, și susține un câmp vibrațional armonic în interiorul piramidei. Sistemul are o putere de aproximativ 100W. Greutatea modulului superior este de aproximativ 8 kg, iar greutatea totală a sistemului este de aproximativ 10 kg.
SERVER PLASMATHOR ASCENSION CHAMBER – Întregul sistem este controlat de o unitate centrală inteligentă denumită “Server PlasmaThor Ascension Chamber”. Dimensiuni server: 25 cm x 10 cm x 16 cm. Alimentare: 110V – 220V. Serverul gestionează: terapiile vibraționale, Generatorul de Semnal Cosmic, sistemul Rodin Coil, LED-urile Pixel pentru cromoterapie, playlist-urile automate, și actualizările software.

Sistemul PlasmaThor Ascension Chamber integrează terapii vibraționale inspirate din principiile frecvențelor Rife. Royal Raymond Rife a studiat interacțiunea dintre frecvență și structurile biologice, observând că fiecare sistem viu funcționează pe anumite vibrații specifice. Tehnologia PlasmaThor utilizează acest principiu al rezonanței pentru a genera câmpuri armonice dedicate: relaxării, echilibrului energetic, meditației, focusului mental, regenerării emoționale, și armonizarii ambientale. Orice curent electric produce un câmp magnetic, iar orice câmp magnetic aflat în mișcare produce vibrație. Pământul însuși funcționează ca un magnet uriaș, iar organismul uman interacționează permanent cu aceste câmpuri electromagnetice naturale. În interiorul piramidei, vibrația este percepută prin: frecvență, rezonanța, geometrie, lumină, câmpuri electromagnetice armonice, și interacțiunea energetică a structurii.

CRISTALELE ȘI CROMO-TERAPIA Sistemul LED integrat permite utilizarea cromo-terapiei, fiecare culoare fiind asociată cu anumite stări și frecvențe vibraționale. Combinația dintre: frecvențe armonice, câmpuri magnetice, geometria sacră, cristale, și lumină cromoterapeutică creează o experiență multisenzorială profundă.

SOFTWARE PLASMATHOR ASCENSION CHAMBER – Aplicația dezvoltată de echipa PlasmaThor conține peste 370 de terapii vibraționale și programe special concepute pentru relaxare și armonizare. Exemple de terapii disponibile: Relaxare profundă, Echilibrare energetică, Claritate mentală, Focus și concentrare, Regenerare emoțională, Cromoterapie, Frecvențe ambientale, Programe inspirate din frecvențele Schumann, Solfeggio și Rife, Meditație și reconectare interioară. Sesiunile sunt presetate între 20 și 30 de minute, durata considerată optimă pentru o experienta profunda de relaxare și armonizare vibrațională. Utilizatorul poate selecta individual terapiile dorite sau poate crea playlist-uri personalizate, astfel încât sistemul să ruleze automat mai multe terapii una după alta, în ordinea stabilită. Aceasta funcție permite combinarea diferitelor programe vibraționale într-o singura sesiune personalizată, adaptată nevoilor fiecărui utilizator. PlasmaThor Ascension Chamber poate fi utilizată atât ca piramida pentru meditație și relaxare, cât și ca structură amplasată deasupra patului. Avantajul utilizarii în zona patului este posibilitatea programarii terapiilor pe perioada somnului. În timpul somnului, organismul intra natural într-un proces profund de regenerare și echilibrare, iar sistemul poate rula automat terapiile vibraționale selectate pe intervale presetate sau pe întreaga durată a nopții. Aplicația permite: selectarea terapiilor, crearea de playlist-uri personalizate, programarea automată a sesiunilor, controlul cromo-terapiei, controlul Generatorului de Semnal Cosmic, și actualizarea periodică a noilor terapii dezvoltate de echipa PlasmaThor. Echipa PlasmaThor realizează constant update-uri software cu terapii și functii noi disponibile tuturor utilizatorilor sistemului. Livrăm în toata lumea.”

„Plasma echilibrează emoţiile, sufletul şi corpul, în timp ce gravitaţia şi magnetismul formează un sistem unitar. Entităţile din Univers emit câmpuri plasmatice, iar interacţiunile lor generează vibraţii la nivel cosmic. Emoţiile sunt legate de această energie plasmatică care înconjoară şi influenţează totalitatea existenţei în Univers.’ SURSA

N.R.: Piramida PlasmaThor Ascension Chamber se poate proba gratuit weekendul acesta 16-17 mai 2026 (11.00-20.00) la Biblioteca Națională a României, în cadrul Festivalului ALLCHIMIA.

Plasma este considerată a patra stare de agregare a materiei, alături de solid, lichid şi gaz. Este un gaz ionizat, format dintr-un amestec de ioni pozitivi, electroni liberi și particule neutre. Se formează atunci când un gaz este încălzit la temperaturi extrem de înalte sau supus unor câmpuri electromagnetice puternice, provocând separarea electronilor de atomi. Se găsește: ∆ Natural: Soarele, stelele, vântul solar, aurorele boreale, fulgerele. ∆ Artificial: Lămpile fluorescente, televizoarele cu plasmă, torţele de tăiere cu plasmă.

ARHIVĂ: FESTIVALUL ALLCHIMIA: La Biblioteca Națională a României, Spațiul Sacru a fost deschis de șamanii din Mexic, Ecuador, Anglia și România


CONCERT METALLICA: „Publicul? Fericit maxim. Oameni cântând, urlând, îmbrățișându-se, trăind. Și pe scenă, niște titani. Dinozauri sacri ai muzicii.” NOTHING ELSE MATTERS!


INSIDER: „Am fost la Metallica. Sau, mai exact, am participat la o migrație umană organizată între „The Walking Dead” și pelerinajul la moaște, doar că în loc de icoane aveam tricouri negre, burți de bere și oameni care mergeau cu viteza unui Windows 98 când deschidea Winamp.

Coada? Frate… coada nu era coadă. Era un șarpe obosit de asfalt, format din corporatiști reumatizați, rockeri pensionați moral și indivizi care păreau că au zis “hai că beau doar o bere” acum trei zile și încă n-au ajuns acasă. Turma se mișca lent, ritmic, ca un videoclip slow-motion filmat de Discovery despre bizoni bătrâni care caută ieșirea din parcare la Arena Națională.

Traficul? Un monument național al disperării. Bucureștiul părea desenat urbanistic de un om care urăște omenirea. Parcări zero. Organizare „descurcă-te, campionule”. La un moment dat eram convins că o să prind mai repede pensia decât intrarea pe stadion. Începuseră deja glumele:
„Nu cred că mai ajungem să vedem Metallica…”
„Lasă că stăm bine pentru Iron Maiden pe 28 mai.”
Și sincer? După ritmul coloanei umane, nu părea imposibil.

Am intrat pe stadion cu spatele făcut acordeon și genunchii care cântau propriul lor solo de thrash metal. Eu deja nu mai eram om, eram mobilier ergonomic cu anxietate lombară. În jurul meu, oameni în picioare ca niște eroi nordici. Eu? Cu pauze. Pauze calculate strategic. Genul de pauză în care nu te așezi pentru odihnă, ci negociezi cu vertebrele:
„Hai, tată, încă două piese și după aia murim civilizat.”

Dar băi… ce atmosferă.

Arena Națională nu e Filarmonică, să ne calmăm cu pretențiile de audiofili crescuți în boxe de 14.000 euro și review-uri pe YouTube. Pentru un stadion care în rest găzduiește țipete, semințe și oameni care cred că claxonul repară traficul, sound-ul a fost chiar foarte bun. Publicul? Fericit maxim. Oameni cântând, urlând, îmbrățișându-se, trăind. Și pe scenă… niște titani. Dinozauri sacri ai muzicii. Genul ăla de oameni pe care îi vezi și realizezi:
„Bă… poate chiar nu-i mai prind live niciodată.”

Și atunci toate durerile dispar. Nu mai contează că ai spatele făcut Lego desfăcut. Nu mai contează că ai făcut 14 opriri:– cafea, – țigară, – altă cafea, – altă țigară, – „hai să trag 20 minute de somn că văd dublu”.

Drumul spre casă a fost un mix între rally, terapie și azil mobil. Dar azi? Azi sunt super fresh. Pentru că atunci când psihicul e fericit, hodorogeala nu mai contează. Oasele bătrâne intră pe silent mode. Creierul produce endorfine și coloana zice:
„Bine, mă… pentru Metallica a meritat.”

Și asta e frumusețea.
La 20 de ani sari în pogo.
La 50+ calculezi unde e cea mai apropiată cafea și dacă ai antiinflamator în buzunar.
Dar cânți aceleași refrene cu aceeași fericire idioată în ochi.

Super concert.
Super atmosferă.
Super Metallica.

Rock on, bătrânilor.
Ne vedem la următoarea recuperare medicală cu muzică live. 🤘” SURSA

N.R.: „Metallica este o formație heavy metal din Los Angeles, California, SUA. Trupa a fost fondată în anul 1981, reușind să vândă peste 100 de milioane de discuri în toată lumea. Succesul comercial a făcut din Metallica o formație foarte controversată. Face parte din „Big Four of Thrash” alături de Slayer, Megadeth şi Anthrax. Formația actuală cuprinde membrii fondatori și compozitori primari: James Hetfield, Lars Ulrich, chitaristul principal Kirk Hammett şi basistul Robert Trujillo. Chitaristul Dave Mustaine (care a înființat trupa Megadeth după ce a fost concediat din Metallica) şi basiștii Ron McGovney, Cliff Burton (care a murit într-un accident de autobuz în Suedia în 1986) și Jason Newsted sunt foști membri ai trupei.”

NOTHING ELSE MATTERS!

ARHIVĂ: ROMÂNIA UIMITOARE: Să tragi țeapă Metal(lica) şefului de la ANPC


ROMÂNIA UIMITOARE: Să tragi țeapă Metal(lica) şefului de la ANPC


INSIDER: „Concert Metallica București 13.05.2026 – Țepele se iau și la case mai mari, iar atunci când nu ai nicio variantă reală de verificare, lucrurile devin și mai frustrante. Am plătit. Am crezut. Și m-am trezit țepuit.” SURSA #HoriaConstantinescu #eTrezirea #RomaniaReala #Teapa #Experiente #tictac

N.R.: „HORIA MIRON CONSTANTINESCU – Președinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor: „Am stat la coadă, am mers la pas si când m-am apropiat de ultimul filtru am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari… Biletele de la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă. Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care si-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău! Îmi pare rău că nu îi văd pe cei de la Metallica și îmi pare rău că se întâmplă, iată, și la case mai mari!”

GEMINI: „Pentru a raporta Viagogo sau pentru a-ți recupera banii, trebuie să acționezi în funcție de locația ta și de natura problemei. Deoarece Viagogo este o entitate cu sediul în Elveția care operează la nivel global, raportarea standard către autoritățile comerciale locale trebuie adesea redirecționată către organisme specializate în protecția consumatorilor sau către instituția ta bancară.Iată care sunt cele mai bune opțiuni pentru a raporta Viagogo, în funcție de ceea ce dorești să obții:

1.Recuperarea banilor (Valabil pentru orice locație, inclusiv România) Dacă ai fost înșelat, ți s-a refuzat accesul la eveniment sau ai fost taxat cu comisioane ascunse, cea mai rapidă cale de a primi banii înapoi este prin raportare financiară, nu prin plângeri administrative:Banca ta (Emitentul cardului): Contactează imediat banca și solicită o procedură de Refuz la Plată (Chargeback). Specifică clar faptul că serviciul plătit „nu a fost conform descrierii” sau „nu a fost furnizat deloc”.Arbitrajul Financiar: Dacă banca refuză inițial să îți returneze banii, poți contesta decizia prin depunerea unei plângeri la comisiile bancare centrale sau la arbitrul financiar din țara ta.

2. Dacă te afli în România sau în Uniunea Europeană (UE / SEE)Centrul European al Consumatorilor din România (ECC Romania): Dacă locuiești în România, depune o plângere transfrontalieră pe site-ul ECC Romania. Această instituție se ocupă direct de litigiile consumatorilor români cu companii din afara țării care oferă servicii pe teritoriul UE. Coordonatorul pentru Servicii Digitale: Coalițiile de consumatori din Europa depun plângeri oficiale de neconformitate împotriva Viagogo prin intermediul Autorităților de Reglementare Digitală. Compania este monitorizată strict sub incidența Regulamentului European privind Serviciile Digitale (DSA) pentru utilizarea de practici înșelătoare și comisioane netransparente. ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor): Poți depune o sesizare oficială pe site-ul ANPC. Deși Viagogo are sediul în Elveția, ANPC colaborează cu rețeaua CPC (Consumer Protection Cooperation) de la nivel european pentru a investiga abuzurile comerciale care afectează cetățenii români.

3. Dacă te afli în Regatul Unit (UK)Citizens Advice & Trading Standards: Raportează compania prin serviciul pentru consumatori Citizens Advice. Aceștia trimit cazul tău direct către Trading Standards, organismul oficial care aplică legea protecției consumatorilor în UK.Competition and Markets Authority (CMA): Autoritatea de reglementare din UK investighează oficial Viagogo pentru încălcarea drepturilor consumatorilor, în special privind taxele obligatorii ascunse.Action Fraud: Dacă ai primit bilete false, clonate sau falsificate grosolan, raportează cazul la Action Fraud pentru a primi un număr de înregistrare a infracțiunii informatice.

4. Dacă te afli în Statele Unite (SUA)Federal Trade Commission (FTC): Trimite o sesizare pentru practici comerciale înșelătoare pe portalul oficial FTC. Instituția urmărește schemele de comisioane ascunse și problemele de speculă de pe piața biletelor.Procurorul General al Statului (State Attorney General): Depune o plângere la biroul Procurorului General din statul în care te afli. Aceștia au autoritatea de a amenda companiile care acționează ilegal pe teritoriul statului respectiv.

5. Escaladarea internă (Pentru a-ți asigura dovezi legale) Înainte ca o terță parte să poată interveni eficient, trebuie să te asiguri că ai o comunicare oficială scrisă direct cu platforma:Intră în contul tău pe platforma Viagogo Help Centre și activează oficial clauza Garanția Viagogo în termen de maximum 14 zile de la primirea biletelor (sau în maximum 48 de ore dacă ai fost respins la porțile de acces ale evenimentului). Dacă portalul online îți blochează solicitările, trimite o plângere scrisă direct pe adresele de email.”

ARHIVĂ: CAPITALISM: Intelectualul, negustorul și cafeaua elitistă de la Bookfest


BSDA 2026, ROMAERO BĂNEASA: Cea mai amplă expoziție internațională de tehnică militară & securitate din Europa de Est – drone P1-Sun/ Pisun ucrainean de 1000 euro în loc de rachetă Patriot de 5 milioane euro


INSIDER: „Oau, Pisunul ucrainean se află la București. În România începe astăzi BSDA 2026, la Romaero Băneasa, ceea ce pare să fie una dintre cele mai mari expoziții militare din istoria noastră recentă. Așa cum bănuiți, peste tot sunt drone. Drone marine, drone de uscat și drone aeriene. Una dintre cele mai importante prezențe este cea a Pisunului ucrainean. Pisunul stă la loc de cinste. E și normal, reprezintă mândria și chiar pavăza ucrainenilor.

Pentru cine nu știe, Pisunul este cel mai mare dușman al dronelor Shahed. Dușmanul de moarte al Shahedului se află în România. Nu este o dronă de atac, este o dronă strict de apărare și asta face, vânează și distruge dronele rusești pentru a nu le lăsa să distrugă la rândul lor ținte civile și militare. În primul rând, trebuie să știți că Pisun nu este numele oficial. Așa este numită popular această dronă. Este un joc de cuvinte îndrăgit de Social Media ucraineană. Oficial i se zice P1-Sun. Seamănă cu Pisun. Nu știu dacă a fost un joc de cuvinte intenționat. Acum să vă explic ce înseamnă în ucraineană Pisun și o să înțelegeți. Știți statuia din Bruxelles? Omulețul care face pipi. Ceea ce ține în mână se numește în ucraineană Pisun. Ucrainenii zic că drona are forma unui… Pisun. Nu e greu de înțeles de ce ucrainenii au alintat drona astfel. Au alintat-o cu drag, pentru că Pisun reușește să facă o treabă bună. Este greu de spus câte vieți a salvat. Știm doar că distruge în jur de 70% dintre dronele Shahed asupra Ucrainei.

Un Pisun costă mai puțin decât o dronă Shahed. Cam 1000 de dolari. O dronă Shahed ajunge la 30 de mii de dolari. Ucrainenii pot face și 50 de mii de Pisuni pe lună. Ajunge la o viteză de peste 300 km/h și o altitudine de până la 5.000 m. Pisunul este extrem de util și ieftin. Până și țările din Orientul Mijlociu îl doresc pentru a se putea apăra de dronele Shahed.

Rachetele Patriot sunt foarte și foarte scumpe pentru a fi folosite împotriva Shahed. Una poate costa și 5 milioane de dolari. Iată însă că ucrainenii au asemenea drone testate pe câmpul de luptă și produse integral în Ucraina. Pentru a-și păstra secretul departe de chinezi, ucrainenii produc 85% din componente în țară.

Cum funcționeză Pisunul? Am aflat chiar de la sursă. Mi-au explicat niște reprezentați ai producătorului. Ucraina este împânzită de radare. După ce radarul identifică o dronă Shahed, coordonatele ei sunt trimise militarului care pilotează un Pisun. De aici începe vânătoarea. Pilotul duce Pisunul aproape de Shahed. În momentul în care Pisunul vede Shahedul, gata, ia drona în vizor, iar mai departe AI își face treaba. Shahed nu mai are scăpare.

Am întrebat firma producătoare cât de greu este să dobori sută la sută Shahedurile? Mi-au zis că Rusia poate trimite și 1000 de drone Shahed pe noapte, iar ei le doboară pe majoritatea. Nimeni în lume nu a ajuns la o asemenea performanță, mi-a explicat reprezentantul companiei producătoare de Pisun. În fața mea era un tânăr de nici 25 de ani, dar care știa în detaliu felul în care Ucraina rezistă în fața atacurilor cu drone Shahed.” SURSA

N.R.: „BSDA 2026 (Black Sea Defense, Aerospace and Security) este cea mai amplă expoziție internațională de tehnică militară, aeronautică și securitate din Europa de Est, desfășurată la ROMAERO Băneasa între 13-15 mai 2026. Evenimentul marchează 20 de ani de existență și reunește sute de expozanți globali, delegații oficiale și tehnologii moderne.

Ce se expune: Echipamente militare de ultimă generație (terestre, aeriene și navale), soluții de securitate cibernetică și tehnologii aerospațiale.

Importanță: Eveniment strategic care conectează guvernele și forţele armate cu industria de apărare, desfășurându-se sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

LOCAȚIE: ROMAERO Băneasa (Bulevardul Ficusului 44, București).

ACCES VIZITATORI: Conform Recrutare MApN pe Facebook, ziua de acces pentru publicul larg este pe 15.05.2026 între orele 10:00-15:00, doar pe platforma exterioară: Accesul vizitatorilor sub 16 ani este permis numai dacă sunt însoțiți de un adult. Înregistrarea se face DOAR la fața locului pentru ziua publicului larg!

Pentru reprezentanții instituţiilor publice partenere ale BSDA 2026, accesul este gratuit pe parcursul tuturor celor 3 zile!Pentru a solicita o legitimație de vizitator se completează un FORMULAR. BSDA 2026 este un eveniment de afaceri, iar în primele 2 zile au acces doar profesioniştii şi reprezentanții guvernului, pe baza acreditärii emise în mod corespunzător.

Evenimentul este un parteneriat între autoritățile române (Ministerul Economiei) și industria de apărare globală, evidențiind capacitățile de apărare ale României.


DUMBRĂVEANCA: „Nu ştii niciodată prin ochii cui te privește Dumnezeu”


INSIDER: „Am găsit-o în mijlocul drumului pe un câmp, nu se mai mișca, a stat zece minute în mașină la aer rece, a băut un pic de apă apoi m-a ciupit de câteva ori iar când am simțit-o mai puternică i-am dat drumul și a zburat. Superbă pasăre!” SURSA

N.R.: „Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare de talie medie (31 cm)., cunoscută pentru penajul său spectaculos, albastru-verzui, cu spatele brun-roșcat. Pasărea are un cioc negru, puternic, puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită decât masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Face parte din familia Coraciidae și este singura specie de dumbrăveancă care cuibăreşte în Europa, fiind prezentă și în România.

Preferă zonele deschise, cum ar fi pajiștile, terenurile agricole cu arbori răzleți, livezile bătrâne şi văile râurilor. Pasărea are cuibul în apropierea apelor, unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua; hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii, reptile mici, pe care le vânează de la înălțime (stând pe fire de electricitate sau crengi uscate). Numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe).

Este răspândită mai ales în Europa de Sud, Europa Răsăriteană Spania, coasta mediteraneană franceză, insulele Corsica, Creta ca și în Africa de Nord Vest (Maghreb). În Asia poate fi întâlnită în Siberia Centrală, regiunile de stepă din Iran. Specia C. g. semenowi cuibăreşte în Asia de Sud Vest, Asia Centrală ajungând spre est până în provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. În intervalul mai-iunie, femela depune 4-5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii parteneri, iar după ca. 18-20 de zile ies puii. Toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deşert, semideşert, savană din Sahel, țări ca Somalia Efectivul de păsări este apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970.”


BRUXELLES: Manneken-Pis îmbrăcat în costumul „CĂLUȘARUL” pentru a marca Ziua Portului Tradițional din România


INSIDER: „Duminica aceasta (N.R.: 10 mai 2026), Manneken-Pis poartă costumul său „CĂLUȘARUL” pentru a marca Ziua Portului Tradițional din România.” SURSA

INSIDER 2: „16.05.2018 – Manneken Pis – Bruxelles
Maestrul coregraf Nichita Dragomira, „Vătaful vătafilor de căluș”, a predat ștafeta de călușar, în data de 16 mai 2018 la Bruxelles, celui mai tânăr călușar din capitala Europei: Manneken Pis, intrând astfel în istoria orașului Bruxelles. Manneken Pis (băiețelul care face pipi), este emblema orașului Bruxelles de peste 600 de ani fiind atracția inconturnabilă a celor ce vizitează orasul. Într-un cadru solemn, în prezența vice-primarului orasului, D-na Karine Lalieux, a Ministrului pentru Românii de Pretutindeni, D-na Intotero Natalia Elena, a reprezentanților Ambasadei României în Regatul Belgiei si a unui public numeros și foarte entuziast s-a scris astăzi o nouă pagină în istoria orașului Bruxelles, iar costumul complet de călușar al tânărului Manneken Pis, realizat de Arthis, poate fi admirat la Muzeul Orașului Bruxelles printre cele 1000 de costume pe care le are în garderoba sa.” SURSA

N.R.: „Călușarul în tradiția românească reprezintă un dans ritualic străvechi, de origine precreștină, considerat simbol al puterii, purității și curajului. Practicat de Rusalii, acest obicei complex este o formă de manifestare a cultului solar, menit să aducă fertilitate, să vindece boli și să protejeze comunitatea de spirite malefice (iele). Ritualul are rădăcini dacice, fiind inițial asociat unui zeu cabalin numit Căluş, protector al sezonului cald. Călușarii (dansatori bărbați) sunt priviţi ca vindecători, dansul lor având rolul de a purifica și de a aduce rodnicie. Bățul (călușul) reprezintă legătura cu strămoșii și puterile supranaturale.

Patrimoniu UNESCO – Ritualul Călușului este recunoscut internaţional pentru complexitatea sa, incluzând dansuri, cântece și parodii.

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, instituită prin Legea 102/2015, este sărbătorită anual în cea de-a doua duminică a lunii mai. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc este consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.”

Manneken Pis („Omulețul care face pipi”), o mică statuie de bronz din Bruxelles, considerată simbolul spiritului rebel al orașului. Situată aproape de Grand Place, statuia de 50 cm este faimoasă pentru cele peste 1000 de costume pe care le poartă de-a lungul anului.

Se află la intersecţia străzilor rue de l’Étuve (Stoofstraat) și rue du Chêne (Eikstraat). Deși statuia actuală datează din 1619 (realizată de Jerome Duquesnoy), există mai multe legende. Una dintre ele spune că statuia amintește de un copil care a salvat orașul de la incendiere, stingând fitilul unei bombe cu urina sa. Statuia poartă haine specifice în aproximativ 130 de zile pe an, acestea fiind adesea cadouri de la diverse organizații, şefi de stat sau entități culturale. În zonă mai există și alte statui similare, cum ar fi Jeanneke Pis (o fetiță) sau Zinneke Pis (un căţel), care completează seria statuilor „pișacioase” din oraş.

ARHIVĂ: SIMBOLURI ROMÂNEȘTI: „Rădăcinile neamului sunt bine întipărite în matricea genetică a fiecăruia” ∆∆∆∆∆ LONDRA: „Român mergând la muncă în port tradițional din zona Putnei, Bucovina”