PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


INSIDER: „Am tot auzit voci din industrie că anul acesta va exploda turismul intern. Mă întreb cât de sigure vor fi călătoriile cu autocarul prin România când avem probleme grave la capitolul igienă în toaletele publice, iar multe dintre acestea sunt închise. Cele din benzinării sunt mereu aglomerate, iar în ceea ce privește igiena lasă mult de dorit. Degeaba vei avea tu agenție autocarul “spirtuit”, când la toaletă va fi o “bombă cu ceas”. Pentru a se proteja/a-și proteja business-ul, există posibilitatea să revină șmecheria DEFECT aplicată pe ușă, chiar dacă toaleta e în stare bună de funcționare.

Voi ce credeți?” SURSA

ARHIVĂ: BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița?


INSIDER: “Constantin Brâncuși, în hologramă, a vizitat curtea Muzeului Național de Artă al României pe 19 Februarie, de ziua lui.

144 de ani de la nașterea marelui sculptor român au fost sărbătoriți și printr-un spectacol holografic și de video mapping.

Deși oficialii au întârziat sfertul academic și ploaia deasă și rece a fost foarte prezentă la întâlnire, câteva sute de

bucureșteni, foarte mulți cu mult mai tineri decăt publicul Irinei Rimes – ambasadoarea Brâncuși- pe care miza ministrul Culturii, au fost „pe baricade” nerăbdători de a fi impresionați de „ultimul racnet” de tehnologie digitală.

Doar statuile din curtea muzeului, acum „îmbrăcate” ca urmare al unei acțiuni caritabile, păreau impasibile.

Oare următorul pas de cinstirea a memoriei marelui Brâncuși să fie la Hobița? O hologramă a casei acestuia lăsată în paragină, să aibă ce vedea turiștii când îi calcă pragul, după ce i-au admirat sculpturile în toate muzeele lumii!”

ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** PRIORITĂȚI: “Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?” (Vasile Alecsandri) *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român?


TURISM NEGRU: Auschwitz, megahală turistică unde spiritele se minunează de aceste timpuri moderne


INSIDER: „Nici nu mai e nevoie de imaginație ca să-ți închipui cum era locul ăsta Atunci, pentru că Auschwitzul s-a transformat într-un fel de megahală turistică și trăsăturile lui actuale dintr-un anume punct parcă au împrumutat ceva din vechea organizare. La intrarea era o coadă de un kilometru (mai să îmi vină să zic ce noroc că am făcut rezervare cu destul timp înainte pentru un tur individual, fără ghidaj, fără nimic altceva, ba chiar gratuit, că altfel sigur nu mă înghesuiam eu la coada aia de peste o mie de oameni), apoi după coada la bilete mai era o alta coadă pentru acces în grup, și după ce am fost deposedată de rucsac, că cică era prea mare și nu ai voie sa intri decât cu o poșetuta (firește, deposedarea de rucsac se face contra cost, adică plătești 4 zloți ca să îl lași într-o gheretă), și am trecut și de controlul de securitate, am intrat. Și turiștii colcăiau peste tot, organizați în grupuri, audioghidati, dotați cu căști, etichetati cu ecusoane, ca nu cumva să îi piardă ghizii, care vorbeau în fel de fel de limbi. În Blocul 11, al Morții, senzația devenea chiar terifiantă, pentru că la subsol era un coridor strâmt, și defilam toți în șir indian, pe două sensuri de mers, umăr la umăr, în șiruri neîntrerupte, deși propriu-zis nu era nimic de văzut, că ușile celulelor erau închise. Era doar o perindare funebră și claustrofobă. Mă gândesc dacă nu cumva treaba asta o fi un fel de experiment. Cam bizar cum se îmbulzesc azi turiștii (cică vreo 2 milioane într-un an) într-un loc așa blestemat. Și ce or zice spiritele celor care au sfârșit aici, când tot ce își doreau era să scape. Probabil se minunează de aceste timpuri moderne…” SURSA

N.R.: Lagărul Auschwitz se află în sudul Poloniei, la 60 km de Cracovia. Pe site-ul oficial se pot rezerva bilete de grup sau să te alături unui grup existent. Turul ghidat 3.5 ore costă 60 de zloți (aproximativ 70 lei), dar există și o variantă de tur ghidat de 6 ore. Pentru opțiunea vizită individual fără ghid intrarea e liberă. Parcarea pentru întreaga zi este 13 zloți. Lângă intrarea principală este un restaurant unde o porție este aproximativ 30 de zloți. DETALII

ARHIVĂ: JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!” *** MEMORIALUL SIGHET: Pentru ca nimeni, niciodată, să nu mai sufere din cauza convingerilor sale politice! *** HOLOCAUST: “Învățați-i pe copiii voștri ce înseamnă dragostea pentru celălalt, prietenia și toleranța, ca niciodată să nu se mai repete tragedia evreiască!” *** COMEMORARE: De Ziua Holocaustului, specialistul Dan Şova este invitat anual să-şi pună cenuşă în cap!


CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


INSIDER: „Cabana, buda și telefonu’. Una din cabanele montane ale Romaniei devine tot mai cunoscută din pricina (datorită??) parcimoniei cu care stăpânul său permite utilizarea instalației pe care umanitatea, în milenii de evoluție, a imaginat-o pentru capătul de jos al sistemului digestiv al oamenilor, în general și al turiștilor, în cazul nostru particular. Nu ești cazat la cabana nu te folosești de scula omului și gata! Te bagi pe lângă zidul cabanei (deocamdata zidul din spate, da’ nu-i departe momentul când se va întâmpla și la ușa din față!) și vezi tu cum faci. Uneori mai văd și ceilalti (nu puțini!) călători. De mirosit miros întotdeauna. Bineințeles că pe turistul cu mațele umflate și cu vezica clipocind la fiecare pas nu-l poți ține departe de ținta cea mai dorită atunci când sfincterele dau să pleznească decât punând lacăt pe ușa. Eventual și două stinghii prinse cu holtșuruburi atunci când te pregatești să închizi cabana pentru zilele lucratoare ale săptămânii.

Ei, duminica trecută, tocmai când se terminase operațiunea de sigilare a budei, îl apucă nevoile pe unul dintre privilegiații soartei, un tânăr cazat în cabană, cu acte în regulă (mai puțin bon fiscal, aș zice…) Primește cheia lacătului și acordul de a scoate stinghiile și se grăbește să-și facă drum catre încaperea cea mai protejată a cabanei. Se grăbește și o trupă de turiste, tinere, frumușele și cu genunchii încleștați. Se grăbește să se milogească de tânărul nostru, să le lase un pic, doar un pic la budă, ele nu-s cazate dar nevoile firești sunt la fel de presante ca și-ale lui.

E de la sine înțeles că nu poți să refuzi o fată care tropăie mărunt dinaintea ta, cu pași mici, săltați și vorbe întretăiate. Dacă i se zărește și o lacrimă în colțul ochiului n-ai nici o șansă și te lasi corupt, îi permiți accesul. Așa a pățit și tânărul din poveste. Fata după fată, după fată și alta după fată, în șir fără sfârșit intră și ies pe ușa al cărei lacăt stă în mâna bărbatului milos. Care încearcă și nu reușește să stăvilească fluxul de femei spre și dinspre încaperea interzisă. Și care, pierdut, privește ba la ușa budei, ba la cheia și lacătul din mâna sa și șoptește: – Nu pot să cred…nu pot să cred…mi-au luat telefonul gaj ca să-mi dea cheia de la budă…” SURSA


ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger!


„Soul for Sale” – Denis Simion; FOTO

Cea de-a șasea ediţie a Pavilionului de Artă București — Art Safari,  se desfășoară la Palatul Oscar Maugsch BCR, Piața Universității, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5, până pe 6 octombrie 2019 și aduce în atenţia publicului artă pe o suprafață de 10.000 mp, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, sculptură de la 1800 până în prezent, precum și o expoziție dedicată artei supercontemporane. Intrare: 50 lei. Program: zilnic 12-21. DETALII

ARHIVĂ: ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”? *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici!


ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”


INSIDER: „Gurile „rele” spun că în București spațiul expozițional pentru „The Art of Banksy” ar fi ales „ca nuca în perete”, că lucrările expuse nu sunt originale, că expoziția e neautorizată, că biletele sunt scumpe, etc. Chiar și așa, expoziția merită văzută, iar vizita în Arcul de Triumf mioritic, mult prea inaccesibil, comparativ cu „fratele” mai mare din Paris, este extra-Bonus!”

Expoziția „The Art of Banksy” deschisă la Arcul de Triumf din București până pe 27 octombrie cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, sabloane și obiecte 3D – copii first hand după originalele Banksy cel subversiv, cel pacifist, cel mai faimos artist stradal din lume.

Program: zilnic 12-22. Bilet intrare: 35 lei luni – vineri, 40 lei (sâmbătă, duminică). Redus 20 lei (luni-vineri), 30 lei (sâmbătă, duminică) – elevi, studenţi, pensionari.

The Art of Banksy „Without Limits” gândită și organizată de un afacerist turc, Kemal Gürkaynak, face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerantă la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano, Paris și despre care însuși Bansky spune ca este neautorizată.

Expoziția, prezentată pentru prima dată în România, include unele dintre cele mai importante lucrări ale artistului: „Laugh Now”, „Girl with Balloon”, „Pulp Fiction”, „Flower Thrower”, „Monkey Queen”, „Flag Wall”, „Soup Can”. În cele două videoclipuri care completează expoziţia pot fi urmărite povestea din spatele Fetiţei cu balonul şi un film de câteva minute realizat chiar de Bansky.

Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic.

Anul trecut, imediat ce lucrarea lui celebră „Fetiță cu balon” a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului. DETALII


1928-2019: După 91 de ani, Crucea Eroilor de pe Caraiman poate fi admirată și de nevăzători!


INSIDER: „Au trecut 91 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, din Munții Bucegi, construită conform legendei în urma unui vis al Reginei Maria. Crucea are o înălțime de 39,3 metri și a fost construită între anii 1924-1928, la altitudinea de 2291 m. În anul 2013 acest monument a fost desemnat de Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Monumentul îi cinstește pe cei 30.000 de militari români căzuți în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Prahovei.

Descrierea imaginii tactile: Imaginea prezintă monumentul Eroilor în forma unei cruci ca o schelă de oțel. În partea de jos a monumentului se observă soclul de beton dintr-o textură asemănătoare unui zid de cărămidă. Se poate observa și ușa de acces la sala fostului generator reprezentată ca un dreptunghi plin. În partea dreaptă a construcției am marcat cu o săgeată statura unui om pentru a avea un element de raport asupra grandorii monumentului unicat în Europa.” DETALII

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie (Ziua Crucii) începând cu anul 335, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei..

Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile. FOTO 4, 5


EL CAMINO: “Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?”


INSIDER: „E doar o cutie și lângă ea un bilet pe care scrie în 6 limbi: „Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?” Hm….tricky…o fi vreo glumă? Ce ar putea să încapă în cutia asta și să fie așa de frumos? Ridic capacul și îmi dau lacrimile instantaneu. E incredibil cum stăm și căutăm frumosul peste tot în lume: în locuri, în obiecte, în experiențe, în alți oameni, oriunde… dar uităm care este locul principal unde se afla el: în fiecare dintre noi. Cel mai frumos loc din lume este în mine, iar cutia asta nu face decât să mi-l arate printr-o banală oglindă. Nici nu îmi dădusem seama până acum cat de tare aveam nevoie de lacrimile astea, de momentul ăsta, de oglinda asta prăfuită, de cutia asta din mijlocul pustietății, de Camino. Oare câți dintre noi ne privim dimineața în oglindă și ne considerăm cei mai frumoși, cei mai buni, cei mai deștepți, cei mai…? Mult prea puțini. Eu, cu siguranță, nu.” SURSA

N.R.: 600 de români merg în fiecare an pe El Camino (Spania), vechiul drum al pelerinilor. Străbat 800 de kilometri, lăsând în urmă peisaje și griji, testându-și rezistența și răbdarea, transformându-se, regăsindu-se. Doar cu un rucsac în spate și urmând stelele, pentru că traseul e făcut în lungul Căii Lactee. Și cu propriile gânduri. 20-30 de kilometri pe zi doar ei cu gândurile lor, peisaje și o potecă. Și cu greutatea din picioarele obosite care le ușurează sufletul. Scop – să ajungi în capitala Galiciei unde se află Moaștele Sfântului Iacob (unul dintre cei trei cei mai apropiați apostoli de Mântuitor, alături de Ioan și Petru). De peste o mie de ani se merge pe Camino.

Primul pelerin străin a fost în anul 950 și apoi, timp de sute de ani, au străbătut sute de mii acest traseu. În secolul XIII erau sute de mii pe an. Anul trecut au fost 300.000. „Dacă vrei să ajungi undeva, ia un mijloc de transport, dacă vrei să vezi ceva ia-o pe jos.” (Jean-Jacques Rousseau)

ARHIVĂ: #ViaTRANSILVANICA: De la Putna lui Ştefan la Piciorul lui Traian: 950 km pentru aprofundarea țării şi asinelui. Sperăm să nu fie Trucaj!



STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.”


INSIDER: „Tagore are un stejar în Herăstrău!”

„Acest stejar a fost plantat la 16 Noiembrie 1961 cu ocazia sărbătoririi în țara noastră a centenarului nașterii marelui poet și gînditor indian RABINDRANATH TAGORE 1861-1941”

N.R.: Rabindranath Tagore a fost un scriitor și filozof indian supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne. A fost laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913.

ARHIVĂ: TEIUL LUI EMINESCU: „Pentru fiecare român care construieşte, există minim doi care distrug!”


PORUMBACU DE SUS: De anul viitor, puteți dormi în Castelul de Lut din Valea Zânelor!


INSIDER: „În anul 2008 familia Vasile (Răzvan și Gabriela), doi bucureșteni sătui de traficul, poluarea și forfota din capitală, au vândut tot ce aveau în București și au cumpărat un teren de 8000 mp la 40 km de Sibiu, în Porumbacu de Sus, la poalele Munților Fagaraș, pe Valea Zânelor.

În 2016 ajutați de un arhitect open mind – arh. Ileana Mavrodin, meșteri din Maramureș, lut, paie, lemn, nisip, au ridicat Castelul din Poveste – 10 camere, cu amprentă la sol de 320 mp – care poate aprinde imaginația oricărui turist și deja a cărui faimă „a trecut mări și țări”.

În 2020 Castelul de Lut din Valea Zânelor va deveni o destinație de cazare, standard 4 stele și nu va mai putea fi vizitat începând de anul viitor. Intrare 5 lei. Program: luni – duminica 10.30-17.30. DETALII