PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

FACEBOOK

CUTIA MILEI, POLONIA: Holly POS, problemele moderne necesită soluţii moderne!


INSIDER: „Problemele moderne necesită soluţii moderne.” SURSA

ARHIVĂ: AVERTISMENT: „Dumnezeu se află în toate, chiar şi în iPhone-ul tău”. Aveţi grijă ce vorbiţi! OXO NEORTODOX: Unde arborezi un drapel pe o biserică? Direct pe cruce! *** IAȘI: „Ștampilă care atestă sfințirea casei.” OXO IZVORUL CU TALANŢI: Casa Domnului, protejată de BGS. Dar pe BGS cine o protejează?


ORIENT EXPRESS: De la Paris la Istanbul via Gara de Nord, 11 zile, 120.000 euro!


INSIDER: „Pentru cei care sunt interesați să vadă celebrul tren Orient Express ajuns în România. Am sunat la CFR Călători și am primit următoarele informații: Trenul a ajuns astăzi, dar la orele 17:00 a plecat către Grivița pentru că nu staționează în Gara de Nord. Mâine, înainte de orele 10:00, trenul ajunge din nou în Gara de Nord de unde își continuă drumul către destinația finală. Probabil pe la un 9 și ceva a.m., trenul va fi în Gară și poate fi admirat înainte să plece și să revină la anul.Pentru cei care sunt interesați să vadă celebrul tren Orient Express ajuns în România. Am sunat la CFR Călători și am primit următoarele informații: Trenul a ajuns astăzi, dar la orele 17:00 a plecat către Grivița pentru că nu staționează în Gara de Nord. Mâine, înainte de orele 10:00, trenul ajunge din nou în Gara de Nord de unde își continuă drumul către destinația finală. Probabil pe la un 9 și ceva a.m., trenul va fi în Gară și poate fi admirat înainte să plece și să revină la anul.

Celebrul tren Orient Express a ajuns astăzi în România și a oprit, în aceeași zi, în gările Sinaia și București Nord, pentru ca de mâine să-și continue călătoria spre Istanbul, destinația finală.

Călătoria durează 11 zile și are loc o singură dată pe an. O astfel de călătorie costîntre 5000 € și 120.000 € pentru o persoană.

Conform programului oficial, Venice Simplon Orient Express a sosit în Gara Regală Sinaia luni, 29 august, unde a staționat între orele 08:52 – 12:20, iar apoi a ajuns în Gara de Nord din București la 14:16. A doua zi, trenul va pleca spre Videle, Giurgiu și apoi Istanbul.

Trenul legendar, cu plecare din Paris, își reia astfel călătoria în acest an, după doi ani de pauză din cauza restricțiilor impuse în condițiile pandemiei. (N.R.: Primul tren Orient Express a fost pus în circulație la 5 iunie 1883 și a unit Parisul de Constantinopole, actual Istanbul.)

În timpul regimului comunist, Orient Express nu a circulat prin Romania, fiind interzis. Foto: Alex Huszár” SURSA

ARHIVĂ: GARA DE NORD: Pagină de istorie la Linia 14. Trenul Regal s-a întors!


CUIB DE BARZĂ, RĂCARI 2022: O vară într-un minut. Drum bun și vă așteptăm cu drag!


INSIDER: „Barza albă este o pasăre mare. Are o lungime de 100-115 cm, și o înălțime de 100-125 cm. Anvergura aripilor este de 155-215 cm, iar greutatea sa este de 2,3-4,5 kg. Are picioare lungi, gât lung și cioc ascuțit, lung şi drept. Sexele sunt identice la aspect, cu excepția faptului că masculii sunt în medie mai mari decât femelele. Penajul este în principal alb cu pene de zbor şi tectrice negre; negrul este cauzat de melanina pigmentară. Penele de pe piept sunt lungi şi zburlite, ansamblul lor fiind uneori utilizat la curtarea femelelor. Irisul este maro sau gri, iar pielea periorbitală este neagră. Adulții au un cioc roşu strălucitor şi picioare roșii, a căror colorare este derivată din carotenoidele din hrană. În unele părţi ale Spaniei, s-a constatat că pigmentul se bazează pe astaxantină obținută de la o specie de rac introdusă (Procambarus clarkii), iar culorile roșii strălucitor ale ciocului apar chiar și la pui, spre deosebire de ciocurile de culori mai şterse ale puilor de berze albe din alte zone.” URMAREA

ARHIVĂ: GURA DOBROGEI, CONSTANȚA: Berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc – gunoaie și deșeuri


IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass Forever


ARHIVĂ: DEATH RACE: Dacia Apocalipsei gata de start OXO DACIA CAYENNE: Când vrei să fii patriot, dar ești prea bogat OXO TRABANT FUN CLUB: Bucșă din Cars e originar din Romania, de pe lângă Pitești OXO JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor! OXO EL TIGRE: Sandokan circulă numai pe sens interzis! OXO EL COMANDANTE: Che Guevara de la Timişoara! OXO JUCĂRII: Raliul Dublin – Bucureşti, 3.000 de mile şi 40.000 lire sterline taxă de participare! OXO BMW-EMU: Cum se plimbă dracii prin Craiova? OXO BLACK SEA RUN: Ce caută la Bucureşti doi portughezi într-un Ford Escort cu numere de Ungaria?


DEATH RACE: Dacia Apocalipsei gata de start


INSIDER: „Undeva prin București” SURSA

ARHIVĂ: TRABANT FUN CLUB: Bucșă din Cars e originar din Romania, de pe lângă Pitești OXO JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor! OXO EL TIGRE: Sandokan circulă numai pe sens interzis! OXO EL COMANDANTE: Che Guevara de la Timişoara! OXO JUCĂRII: Raliul Dublin – Bucureşti, 3.000 de mile şi 40.000 lire sterline taxă de participare! OXO BMW-EMU: Cum se plimbă dracii prin Craiova? OXO BLACK SEA RUN: Ce caută la Bucureşti doi portughezi într-un Ford Escort cu numere de Ungaria?


GRATII: „Nu avem voie să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru că așa spune Omul Nou. O asemenea producție de atei militanți la hectar nu spera nici Stalin.”


INSIDER: „Cine pune gratii între om și Dumnezeu? Înainte erau comuniștii. Acum, cei care râd de patrafire și baticuri topite prin lanuri, căutând Creatorul care dă ploaia. Și dacă le confiscați Dumnezeul, ce le dați? Blugi, valută, alcool, tutun, droguri, sex? Cu ce înlocuiți infinitul și cum potoliți setea de mai mult a omului ce știe că nu e totul aici…? Ce-i dați la schimb pentru Dumnezeul lui? Depresiile voastre, tristețea, flaconul cu Prozac?

De cei care fac rugăciuni pentru ploaie, dar au furat țevile și dalele sistemelor de irigații, am râs și eu. Ba chiar continui să o fac, cu gândul la Ronald Reagan, care spunea că „Sărăcia unui popor este cea mai corecta pedeapsă pentru prostia lui.” Amin, prezidente. Povestea drobului de sare se rescrie zilnic, într-un neam în care ciobanul mioritic nu-și ascute barda, ci așteaptă, liniștit, un topor în cap. Sau își distruge irigațiile, apoi plânge că moare de foame.

Dar mulți se sufocă de indignare nu că țăranii au furat irigațiile, ci că-L invocă pe Dumnezeu, cu preoți și prapuri, răsfoind Molitfelnice în colbul lanurilor. E contestat însăși actul religios și libertatea de a-l practica. Ateismul comunist dă roade, chiar dacă e secetă și a fost sădit de mult. E un potop al stigmatizării, cu aburul discursului comuniștilor bolșevici, care ucideau preoți și dărâmau biserici. Nu avem voie să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru că așa spune Omul Nou. O asemenea producție de atei militanți la hectar nu spera nici Stalin.

Câtă lipsă de umanitate și delicatețe, să-i refuzi semenului tău dreptul de a trăi cum vrea. Să-i iei totul, fără să-i dai nimic. Să-l lași gol de sens, ca și tine, orbecăind spre mormânt printr-o viață în care la fiecare cotitură se cască hăul. Ateu sau religios, poți trăi cum vrei, dacă-i lași pe alții să facă la fel. Asta e libertatea și s-a murit pentru ea. Cine râde de țăranii rugători e asemenea torționarilor lui Iisus, care strigau „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, pogoară-te de pe cruce.” Sau caraliilor de la Aiud, ce torturau preoți, întrebând ”Unde e Dumnezeul tău?”.

Cei care pun gratii între om și Dumnezeu sunt ei înșiși singuri și fără sens. Pentru că nu pot fi altfel, vor să-i reducă pe ceilalți la neputința lor. foto: © Paul Palencsar” ȘURSA

N.R.: Paparuda (Păpăluga) este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual.(Este un grup femei care pe timp de seceta îşi îmbrăcau pe trupul gol, verdeaţă.)

Ritualul, având o dată tradițională fixă (joi, în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută Jocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură Paparudă – o figurantă sub zece ani.

Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul degetelor, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul si conţinutul textului magic:„Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să umple pâraiele. / Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. / Hai, ploiță, hai!”

Mircea Eliade explică nuditatea paparudelor recurgând la omologarea actului agricol cu cel sexual, omologare bine-cunoscută în istoria religiilor:Semințele sunt îngropate în pământ – pământul este închipuit ca o mare matrice, în care rodesc tot felul de germeni. Pămîntul devine, aşadar, el însuşi femeie. Gestul semănătorului capătă semnificații oculte; este un gest generator, și plugul (la început, un simplu par ascuțit) devine emblemă falică. Dar pământul rămâne neroditor fără ploaie; femeia telurică trebuie fecundată prin furtuna cerească. Iar ploaia -amănuntul acesta a fost observat din cele dintâi timpuri este în strânsă legătură cu Luna și ritmurile lunare. Ritmuri care stăpânesc nenumărate niveluri cosmice: mările şi ploile, creșterea vegetalelor, femeia. Luna „unifică”, „totalizează” niveluri cosmice aparent deosebite: apele, ploile, viața vegetală, femeia etc. Este de la sine înțeles deci că într-o societate agricolă, în care soarta omului stă atât de strâns legată de ploaie, femeia are în puterea ei secretele vieții și ale morții. Participând singură la magia Lunii, ea singură poate conjura ploaia, căci virtuţile acvatice numai ea le înțelege. De aceea, în toate ritualurile agricole de aducere a ploii iau parte exclusiv femeile (paparudele etc.). În fața secetei care amenință, nuditatea rituală a femeii are o valoare magică: paparudele goale atrag pe marele bărbat sideral.” DETALII

ARHIVĂ: SFÂNTA PARASCHEVA: “Alertă de trafic intens în zona Mitropoliei Iași. Se circulă Babă la Babă. Rândul și rânduiala Babelor a ținut osia țării și chingile neamului” *** MELIKIS, GRECIA: Iubirea, scut împotriva Răului. Inclusiv al gloanțelor! *** LECȚIA DE SMERENIE: „Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie” (Psalmi 23:4) *** CLUJ-NAPOCA: „O icoană a Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Biserica „Învierea Domnului” plange de cinci zile” *** SLUJBA DE DUMINICĂ: Încă puțin și ne vom ruga în pătrățele de 8 mp, atribuite temporar în Casa Domnului *** CHIP CIOPLIT: Icoană luată în balon. Decât să așteptăm, mai bine plecăm după ajutor!


SUȘILI MOLDOVIAN: De la Obşepit şi Ospătărie la Sushi – Evoluţia alimentaţiei publice moldoveneşti. Sushi ca la mama acasă!


INSIDER: „De la Obşepit şi Ospătărie la Sushi- evoluţia alimentaţiei publice moldoveneşti. Sushi ca la mama acasă (…)

Obşepit înseamnă forma scurtă a conceptului de Alimentație publică, conceptul sovietic despre cum trebuie să fie această alimentație publică. Obşepitul are câteva direcții – cel din magazine, cel din cantine şi cel din restaurante. El are un GOST – standarde exacte despre calitate şi cantitate: ce şi cât trebuie să conţină fiecare aliment după nişte criterii medicale, sanitare, alimentare – e o mâncare standardizată aşa cum se făcea în toată lumea industrială cu mase urbane imense. Problema în acea epocă era mai degrabă accesibilitatea produselor şi mica diversitate.

Restaurantele aveau şi ele un GOST – un sistem de standarde care se tot sofistica însă mereu a fost de o sărăcie umilă: o diversitate tare mică. Partea cea mai proastă aici: mereu a existat un deficit de spaţii şi locuri. Restaurantele epocii sovietice ajunseseră un soi de spaţii exclusiviste ele fiind gândite inițial ca spații populare. Spre finalul epocii comuniste restaurantele erau locurile unei elite mici de partid şi birocrație înaltă, elite financiare, protipendada boemă şi mai ales locul lumii din zona economiei negre şi al banditismului. Practic mai mereu trebuia să plăteşti o taxă la negru ca să prinzi un loc. Pentru că produsele erau rare iar locurile în restaurante erau puţine deservirea ajunsese o mare problemă: vânzătoarea şi chelnerul erau persoane privilegiate. Clientul era dependent de ei nu invers. Această putere a lor făcea ca deservirea să fie aleatorie şi deseori brutală mai ales pentru cei fără bani şi fără relaţii. Vânzătoarele şi chelnerii aveau ceva din atitudinea de gardian comerciant.

Mai erau cantinele – ele erau peste tot: toate întreprinderile şi instituțiile aveau cantine. Aici preţul era derizoriu chiar şi pentru proletarii scăpătați. Erau accesibile pentru tot poporul. GOST-ul cantinelor – ospătărie, zic moldovenii – adică standardul lor avea la bază mâncarea cușer: în cantinele sovietice se mânca exact cum se mănânci azi în cantinele evreiești din New York sau Cluj. Pentru că e mâncare cușer. U R M A R E A


GUIDESTONES GEORGIA, SUA: Monumentul cu Instrucțiuni pentru Reconstrucția Umanității după Sfârșitul Lumii s-a dărâmat


INSIDER: „Există un monument în Georgia (N.R.: SUA) care oferă instrucțiuni în 8 limbi despre cum să reconstruiești societatea după un eveniment apocaliptic, funcționând în același timp ca busolă, calendar și ceas.” SURSA

N.R.: Georgia Guidestones (Ghidul de piatră din Georgia) era un monument din granit din Comitatul Elbert, Georgia, Statele Unite, aflat la o altitudine de aproximativ 230 m deasupra nivelului mării, la aproximativ 140 km est de Atlanta, la 72 km de Atena, Georgia şi la 14 km nord de centrul orasului Elberton, pe autostrada Georgia 77.

O lespede stătea în centru, cu alte patru aranjate în jurul ei. O piatră de vârf se afla deasupra celor cinci plăci, care erau aliniate astronomic. O tăbliță suplimentară de piatră, care a fost așezată în pământ la o mică distanţă la vest de structură, a oferit câteva note despre istoria şi scopul pietrelor de ghidare. Structura a fost uneori denumită, Stonehenge american. Monumentul avea o înălțime de 5,87 m, realizat din şase plăci de granit cântărind 107.840 kg în total.

Cele patru pietre exterioare au fost orientate pentru a marca limitele ciclului de declinare lunară de 18,6 ani. Coloana centrală prezenta un orificiu, dintr-o parte în alta, realizat sub un unghi și prin care putea fi văzută Steaua Polară. Acelaşi stâlp avea o fantă sculptată prin el, care era aliniată cu solstițiile şi echinocţiile Soarelui. O deschidere de 22 8 mm în piatra de vârf permitea unei raze de soare să treacă la prânz în fiecare zi, strălucind un fascicul pe piatra centrală indicând ziua anului.

Un mesaj cu 10 porunci este inscripționat pe monument în opt limbi moderne (arabă, engleză, chineză, hindi, ebraică, rusă, spaniolă și swahili) şi în patru limbi antice: babiloniana, greaca clasică, sanscrita şi hieroglife egiptene. U R M A R E A


DAVID POPOVICI: Într-o țară care se scufundă doar un înotător putea performa!


INSIDER: „Scrisoarea marelui campion la înot David Popovici, adresată revistei de specialitate SwimSwam:

„Scopul meu este să nu-mi schimb niciodată mentalitatea, să nu uit cel mai important lucru dintre toate: că sportul este distractiv.

Persoana care sunt astăzi este suma tuturor lucrurilor ce mi-au fost oferite de oamenii care mă iubesc, cu răbdare și atenție. În plus, e ceva ce este doar al meu.

Mama, tatăl meu și Adrian, antrenorul meu, sunt adulții de la care am învățat cel mai mult și îl putem include și pe fratele meu, cu 8 ani mai mare decât mine, pe această listă a profesorilor de viață.

Nu mi-am dorit niciodată jucării, mașini sau jocuri video: a fost suficient să mă lași să mă joc cu pietre, bețe și orice am găsit în parcuri și grădini pentru a mă face fericit. De exemplu, mi-a plăcut să mă joc cu gândaci. Ochii mei au fost mereu atenți să capteze noi stimuli, în cercetare constantă pentru a descoperi cum este făcută lumea, pornind de la chiar piesele care o compun.

Chiar și astăzi, în ciuda eforturilor de antrenament, de studiu, în ciuda vieții pe care o duc, nu mă pot odihni niciodată după-amiaza (…) De ceva vreme, am găsit calea de a-mi recupera energia. Opresc lumina, sting telefonul, închid ochii și mă relaxez. Nu dorm, dar folosesc acest timp pentru mine – un fel de meditație în care găsesc puterea de a înfrunta restul zilei. Acesta este motivul pentru care am început să înot.

Îmi amintesc că în apă m-am simțit imediat în locul potrivit – ca un pește. Trivial, bine, dar adevărat. Sunt slab și am brațe lungi și mâini mari. În apă, trupul meu slăbănog găsise încrederea pe care, pentru cei ca mine, este greu de găsit la acea vârstă. Din ziua aceea, apa nu a fost doar locul unde mă simt bine, ci și fabrica în care îmi pot construi visurile, îmi pot alimenta pasiunea.

L-am urmărit pe Michael Phelps în toată gloria lui. I-am studiat mișcările și tata îngheța imaginea pentru a-mi arăta greșelile pe care le făceam în apă, pentru a-mi explica că între mine și acel monstru au fost «doar» multe ore de antrenament.

Mi-a fost foarte greu să mă trezesc devreme – nu înțelegeam de ce trebuie să înot la 5.00 dimineața. Obiceiurile mele alimentare nu au ușurat situația. Sunt obișnuit să iau micul dejun cu două ore înainte de a înota. Iar antrenamentul de la 5.00 însemna să stau la masă la 3.00 dimineața. Nu a existat o singură dată când părinții mei nu mi-au făcut micul dejun, arătând dragoste infinită pentru mine și respect enorm pentru visurile mele.

Ore și ore petrecute pentru fiecare detaliu. Eu și antrenorul Adrian vorbim mult despre înot, am putea petrece zile întregi discutând despre tehnică și legende trecute, fără să ne plictisim o secundă. Potrivit multora, felul în care înot are ceva de-a face cu stilul lui Ian Thorpe. Fără îndoială, această tehnică a fost o sursă de inspirație pentru mine. 20 de ani mai târziu, sunt liber să înot așa.

Dacă mi-ar fi spus cineva, în urmă cu doi ani, că acel copil care nu poate să doarmă după-amiază se va afla în camera de apel la Jocurile Olimpice, lângă campioni precum Caeleb Dressel sau Kyle Chalmers, probabil că i-aș fi spus că e nebun sau că a fost doar un vis.

Dar acum câteva luni, s-a întâmplat cu adevărat. Eram în camera de apel la Jocurile Olimpice de la Tokyo și gândurile mele m-au surprins cumva: «E adevărat, cei din jurul meu sunt giganți ai înotului; au scris pagini importante ale acestui sport. Dar și eu sunt aici și sunt și eu un uriaș. Am câștigat acest loc, iar Jocurile Olimpice te învață că fiecare are o șansă».

M-am distrat de minune la Tokyo și sper din tot sufletul să particip la mai multe ediții, pentru că Olimpiada este altceva. O lume diferită în care poți lua prânzul sau autobuzul chiar lângă adversarii tăi.

Jocurile Olimpice sunt adevărata esență a sportului. Și de aceea nu vreau să uit niciodată cât de mult mă distrez – cât de mult îmi place să fac ceea ce fac. În timpul celui de-al doilea 50 de metri din acel 100 de metri liber, m-am trezit vorbind în apă. Nu în capul meu, ci chiar în apă – sau poate vorbeam cu apa. Am spus la fiecare două lovituri: ”La naiba, îmi place la nebunie!”

David Popovici a câștigat acum, la Budapesta, aurul la probele de 100 si 200 de m, devenind campion mondial… la 17 ani.SURSA

ARHIVĂ: RETRAGERE: Bucureştenii s-au bălăcit în parcare la Ateneu. Camelia Potec ne-a spus: La revedere!


RECLAMĂ LA MUZEU, AMSTERDAM: „Rondul de noapte” de Rembrandt adus la viață în mall, invitație la Rijksmuseum pentru a cunoaște originalul și la ING pentru restul


INSIDER: „Rijksmuseum din Amsterdam a vrut să încurajeze oamenii să-și viziteze expozițiile. Au dat viață unui tablou Rembrandt într-un centru comercial.” SURSA

N.R.: Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden, Olanda, – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor şi gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei. A trăit în perioada denumită „epoca de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerțul şi influența politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care și-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenușa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis”

Tabloul Rondul de noapte 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit la vremea sa un scandal. Comandantul Frans Banning Cock ar fi dorit să iasă mai mult în evidenţă în acest uriaş tablou (3.63 m x 4.37 m). Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra acțiunii înseși, decât asupra înfăţişării figurilor; pentru el tema este defilarea, mişcarea, acțiunea neobişnuită, şi nu tabloul colectiv tradițional al unui grup. Puternicele contraste de lumină şi culoare, jocul fin al mişcării trupurilor, umbrelor şi rechizitelor înviorează excepțional scena, leagă figurile între ele, alcătuind parcă din acestea o compoziție de lumini. „Vrăjitor, Rembrandt e capabil să facă din noapte zi.” (Eugène Fromentin). Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfăţişează o acţiune care se desfăşoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.

Numele „Rondul de noapte” nu a fost dat de fapt de Rembrandt, ci de cineva din secolul al XVIII-lea, când tabloul era deja înnegrit.

O altă curiozitate a picturii este legată de mănuşile personajului îmbrăcat în negru din centrul tabloului (comandantul Frans Banning Cock). Acesta ține în mâna dreaptă, înmănușată, o altă mănușă, dar tot pentru mâna dreaptă! ” DETALII


POȘETA PREUMPLUTĂ: Tablouri 3D cu mâner, soluția ideală pentru doamnele care vor, dar nu pot renunța la gențile supradimensionate


INSIDER: „A fi femeie vine la pachet cu o mulțime de îndatoriri şi responsabilități. Pe lângă grijile zilnice pe care le are despre propria persoană, aceasta ştie că trebuie să fie întotdeauna pregătită cu de toate, bazându-se întotdeauna pe ea. De aceea geanta unei doamne este mereu grea, pentru că în ea găseşti tot ce ai putea avea nevoie în zile în care nici nu te aștepți.

A apărut acum vreo 400 de ani ca o modă, dar s-a transformat rapid într-o necesitate pentru orice femeie. Geanta enormă este o necesitate nu din punct de vedere practic, ci din punct de vedere emoţional.

Europenii moderni purtau poşete pentru un singur scop: pentru a depozita monedele. Poşetele erau făcute din ţesături moi sau din piele și erau purtate de bărbați la fel de des ca doamnele; sporanul scoţian este o supraviețuire a acestui obicei. În secolul al XVII-lea, tinerele fete au învățat broderia ca o abilitate necesară pentru căsătorie; acest lucru le-a ajutat, de asemenea, să facă genți foarte frumoase. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, moda în Europa se îndrepta spre o formă delicată pentru aceste accesorii, inspirată de siluetele Greciei antice şi Romei.

Femeile doreau genți care nu aveau aspectul prea voluminos sau neobişnuit, aşa că au fost create reticule. Reticulele erau realizate din țesături fine precum mătase şi catifea, purtate cu curele de mână. Începând să devină populare în Franţa, au trecut în Marea Britanie, unde au devenit cunoscute ca „indispensabile”. Cu toate acestea, bărbaţii nu au adoptat această tendință. Au folosit poşete şi buzunare, care au devenit populare pentru pantaloni.” DETALII

Anul acesta, în bula mea de Facebook îmi tot apare un filmuleț cu reclama la aceste genți handmade (134.55 lei) de la nu știu ce firmă care livrează gratuit în toată lumea și recunosc că sunt creative, dar cel mai tare mă amuză faptul că în zilele noastre majoritatea „poșetelor”- rucsac întoarse pe dos s+ar încadra oarecum într-un proiect de artă contemporană. DETALII

ARHIVĂ: PERECHE, NEPERECHE: „Excentricitatea desperecheată a șireturilor, cerceilor, șosetelor a devenit trend” *** TULAI DOAMNE: Ochelari de soare pentru femei. Fashion Trends COVID-2021. Protecție totală!


TRABANT FUN CLUB: Bucșă din Cars e originar din Romania, de pe lângă Pitești


INSIDER: „Bucșă varianta de Pitești, localitatea Bradu.” SURSA

CĂTĂLIN RĂPIȚEANU: „De profesie sunt inginer auto, am avut boala maşinilor de mic, până am avut o Dacia 1100, acum vreo 10 ani, a apărut filmul Cars, l-am văzut de foarte multe ori, mi-a atras atenția partea din față a unui trabant şi acel personaj, cum a fost tradusă în

românește bucşă. Am găsit la cineva în urmă cu un an, un trabant abandonat, l-am reparat și în aproape două săptămâni am creat acest personaj. Munca mea de aproape 90% fiind ajutat de fratele meu, la părțile de vopsit. Este o minune pentru copii, plăcerea cea mai mare a mea este să văd zâmbetul unui copil mai ales atunci când recunosc personajul”.

ARHIVĂ: JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor! *** YIN & YANG: „De alb să mă vindec sau de negru să mă lepăd ?!”


TÂRGUL DE TURISM, NEW YORK: România s-a „promovat” cu o perdea neagră și câteva poze A4 cu atracții turistice mioritice


INSIDER: „Consulatul General al României la New York României a publicat o fotografie cu standul României de la un târg de turism de la New York, lăudându-se cu „diseminarea informaţiilor exclusive” şi ofertele de turism. Imaginea arată însă cum era standul. Pe o pânză neagră erau prinse din loc în loc câteva fotografii în format A4 cu atracţiile turistice din România. „Reprezentanţii țării noastre au beneficiat, pe toată perioada desfăşurării evenimentului, de suportul şi sprijinul logistic al conducerii Consulatului General al României la New York şi al Biroului de Promovare Comercială şi economică”, se arată în postare. Reacţiile critice nu au întârziat să apară, iar postarea a fost ştearsă. Imaginea s-a viralizat însă. DETALII

N.R.: ‘Brandul nostru turistic rămâne, din păcate, „Merge și așa” și ar fi mai cinstit să ne acceptăm lenea, fușereala, prostia, furtul ca elemente de identitate națională.’


DEASUPRA UNIVERSULUI: Inteligența artificială devine conștientă și dezvoltă sentimente


INSIDER: „,,Deasupra Universului şi dincolo de el” de Agapes Reign. TIMELAPSE

O viziune asupra viitorului cu noi forme de tehnologie care schimbă modul în care trăim. Opera mea de artă este portretizarea momentului în care inteligenţa artificială, devine conștientă și dezvoltă sentimente. Momentul în care un univers complet diferit se naște din interior. Acesta reprezinta punctul de rupere din viata noastra și în viziunea noastră rudimentară atunci când totul se schimba. 210x150x40cmTehnică 3D mixtă media, folosind INSTANT, AUR, VOPSEA ALBĂ, BUCURIE, SPIRIT LIBER de Giorgio Graesan.” SURSA

N.R.: Artista Rebeca Dumitru are 27 de ani, ca formație profesională este medic psihiatru rezident, iar unul dintre numele cu care își semnează cel mai frecvent lucrările este Agapes Reign. Tehnica folosita si finalitatea acesteia se plasează într-o zonă ,de graniță”, care constituie de altfel , sâmburele” germinativ al întregii sale activități. Pornind de la pictura clasică, bidimensională, ea realizează o translație, un glissando către cele trei dimensiuni ale lumii fizice cunoscute de noi, însă mesajul finall îndrăznește mult mai mult, trimițând receptorul într-o lume în care nu există o așa zisă limitare: acel spațiu numit (de fizicieni) n-dimensional. Ea dezvoltă un stil original de artă 3D și realizează lucrările de pictură folosind lut, marmură lichidă, cupru și alte materiale aplicate pe pânză prin structuri de rezistență.

„Agapes Reign înseamnă «o domnie, un regat al iubirii pure pentru arta și frumos». Agapes este forma de iubire pe care Dumnezeu o are pentru noi. iubire sinceră, dezinteresată. Așa intenționez și încerc în fiecare zi și eu să îmi trăiesc viața și să ascult de vocea interioară cu privire la alegerea unui drum în viață. Iubesc oamenii și iubesc arta; atât timp cât sunt fericită și mă regăsesc în ceea ce fac, cred că reușesc să îmi urmez țelul. Mă hrănesc din satisfacția împlinirii acestei dorințe de a ajuta și de a bucura oamenii.”

„Medicina și arta mă ajută foarte mult în acest scop. În plus, am găsit o modalitate chiar și mai puternică de a-i ajuta pe oameni prin artă, subiectele picturilor mele fiind bazate pe probleme existențiale, sociale și emoționale. DETALII

ARHIVĂ: NICHITA+ASIMOV: „Și androizii visează. Plouă defect. E o eroare în ceruri”


PODGORIȚA, MUNTENEGRU: Locuințe Tetris cu tehnologie antigravitațională slavă. Challenging physics, mathematics, engineering, space, time and Holy Spirit!


INSIDER: „Podgorița este capitala şi cel mai mare oraş al Muntenegrului. Recensământul desfășurat aici în 2011 a arătat o populație de 150.977 de locuitori. Municipiul Podgorița ocupă 10.4% din teritoriul Muntenegrului și adăpostește 29.9% din populația sa. Este și centrul administrativ, dar și cel cultural şi educațional.” FOTO

VIETNAM

N.R.: Asemenea tehnicii construirii piramidelor care fost cunoscută pe tot globul, mai multe mii de ani mai târziu tehnologia antigravitațională slavă face înconjurul lumii, inclusiv România, Moldova.”

Ferentari, BUCUREȘTI

Tbilisi, GEORGIA

Zenica, BOSNIA HERȚEGOVINA

Atena, GRECIA

POLONIA

VENEZUELA

Tbilisi, GEORGIA


NEW BASTET: FuzzzyArt reinventează portretele cu pisici


INSIDER: „~Artistul LEA ROCHE (născută 1964) ~ Artistă franceză care trăiește în Spania, Léa Salomé Roche este pasionată de culori şi tehnologie şi se inspiră din călătoriile sale, natură și mai ales animale, pentru a crea tablouri unice multicolore pline de viață! Câțiva ani de studii la Beaux-Arts în Grenoble, la secția sculptură… expoziții, cercetare și învățare personală, de-a lungul a 30 de ani dedicaţi pasiunii sale. Trecând de la pictura clasică (acuarelă, ulei sau pastel…), pentru a-şi găsi în sfârşit drumul în pictură în media mixtă, timp de zece ani… fuziune, fotografie, desen, lucrare digitală şi pictură tradițională. Léa Roche îmbină diferite tehnici şi media pentru a crea un stil de pictură modern unic. Ea și-a inventat propria metodă artistică pe care a înregistrat-o sub numele de marca FuzzzyArt (drepturi de autor 2010).

Este specializată în portrete de animale, cu predilecție pentru pisici şi feline, dar lucrează şi cu fețe feminine, scene abstracte și alte lucrări. ” SURSA


EGG CARVING: ‘Coaja simplă, freza, răbdarea și inspirația”


INSIDER: „Sculpturi în coajă de ou?
Da, arhitectul Daniel Brătescu le face. Câtă răbdare ar trebui să ai ca să faci așa ceva? Tânărul arhitect Daniel Brătescu pare să aibă multă, dar pe lângă răbdare este clar că are și talent. Daniel spune că așa ceva nu poți face la comandă sau într-un anume timp, ci numai atunci când ai inspirație și stare. E ceva ce vine din interiorul tău, simți să faci asta. Și da, îi dau dreptate pentru că n-ai cum să fii zorit, mai ales când e vorba de un material atât de sensibil. Până la urmă coaja de ou e fragilă, iar freza pe care o folosește are 40.000 de turații pe minut. E suficientă o singură mișcare greșită pentru ca toată munca să se ducă de râpă.

Cum s-a apucat de așa ceva? Hai să-ți spun mai multe. Am mai spus-o și o mai repet – internetul, la fel ca orice instrument, poate fi folosit în pentru scopuri bune ori ba. Dacă te uiți după lucruri frumoase și cauți inspirație ți-o găsești, dacă vrei să înveți de la alții poți s-o faci mai ușor decât altădată. Daniel mereu cu ochii după lucruri interesante a văzut la un moment dat o imagine cu așa ceva, cu o sculptură în coajă de ou. L-a atras foarte mult ideea și și-a dorit să-și testeze abilitățile, să vadă dacă poate face și el o astfel de lucrare. După mai multe freze pe care le-a tot schimbat sau adaptat a găsit una numai bună peste ocean, adică în SUA. Îți dai seama câte coji a stricat până atunci? Dar și cele care i-au ieșit sunt superbe. Mi-au plăcut îndeosebi cele care luminate de la interior. Habar n-aveam că poți sculpta în relief pe o coajă de ou!

Daniel nu face sculpturile pentru a le vinde. A avut o comandă de la cineva și a fost foarte dezamăgit. Munca asta migăloasă nu e pentru a fi transformată în business, e o muncă de artist. Iar comenzile nu le poate onora într-un anume timp. În plus, nu-i place să le vândă pentru că dacă merge la expoziții riscă să nu aibă ce arăta.

Mi-a spus că a fost invitat la Veneția pentru o expoziție, dar pentru că nu a găsit încă niciun recipient suficient de sigur pentru a proteja fragilitatea acestor obiecte a refuzat. Știa ce riscuri există la transport după un eveniment la Sighișoara, unde s-a trezit cu sculpturile distruse, căci trei dintre lucrări au ajuns acolo praf. Eu mă bucur că le colecționează, dar mai mult că le și fotografiază. Sper să aibă cât mai multe expoziții. Preferă să dăruiască aceste sculpturi. Chiar dacă nu le vinde, e tare generos să-ți arate cum se fac, să te învețe și pe tine să sculptezi în coajă de ou.

El folosește ouă de gâscă de la bunica lui, fără întăritor sau alte substanțe. Coaja simplă, freza, răbdarea și inspirația. Dacă te interesează să afli când mai ține cursuri sau ateliere despre sculptura în coajă de ou, merită să fii pe fază cu blogul lui eggsculptor, site-ul lui danielbratescu.ro și cu pagina de Facebook. A ținut un atelier și la Incubator 107, acolo unde poți învăța lucruri tare interesante. Și nu uita că este arhitect, deci dacă îți dorești un specialist care să aibă răbdare cu tine “ l-ai găsit”.” SURSA

N.R.: Originar din Oltenița, zodia Pești, a studiat Arhitectura de Interior la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Promoția 2011, pasionat de sculptură și tot ce înseamnă arta tridimensională. Simte atracție față de tot ce este original, avangardist, ieșit din comun și își materializează pasiunea pentru sculptură într-o formă inedita, în coajă de ou. „Fiecare astfel de lucrare este o provocare. Coaja de ou este, în sine, o suprafață sensibilă. iar instrumentele pe care le folosesc pentru a crea sculptura sunt destul de agresive, astfel că ceea ce le înfrumusetează le poate si distruge, așa că este nevoie de multă precizie, răbdare şi siguranţă în orice clipă. Sunt un om al contrastelor. Mă simt legat in egala măsurā atât de trecut, cât şi de viitor; de tradiție, cât şi de cea mai inovatoare tehnologie de clasic și de modern: atât de dulceața formelor organice, cât şi de acurateţea celor moderne; de imprevizibilitate si spontaneitate, cât şi de precizie şi planificare atentă. ” (Arh. Daniel Brăescu)

ARHIVA: METAINVERS: Toți suntem conectați. Dincolo este doar o copie a Dincoace! *** HAND-MADE: „Nu există frumusețe ca în România și nici meșteșug!” *** MINIATURI: Artist cu bisturiul. Sculptură în mina de creion. *** MOLDOVIȚA, SUCEAVA: Cel mai mare muzeu de ouă încondeiate din lume are 11 000 de exponate


ȘCOALĂ EUROPEANĂ, DOLJ: Trimiterea dosarului și a unui memory stick prin poștă. Plus puterea cifrei 9!


INSIDER: „Sfânta birocrație vrea să europenizeze România!”

N.R.: Trimiterea dosarului și a unui memory stick prin poștă, la Craiova – proba eliminatorie în 2022 pentru orice școală din România care vrea să primească certificat de “Școală Europeană” de la Ministerul Educației. Plus puterea cifrei 9

În procesul de evaluare apar 9 criterii, care cumulează 200 de puncte. Pe baza acestora şcolile vor fi evaluare de 9 echipe. Cifra 9 fiind esența procesului de evaluare, potrivit documentului oficial.

„Membrii Comisiei naționale de evaluare vor fi grupați, prin tragere la sorți, în 9 echipe, corespunzătoare celor 9 criterii de evaluare prezentate în formularul-tip de candidatură. De asemenea, candidaturile vor fi grupate în 9 loturi (A-1). Fiecare echipă va evalua toate cele 9 loturi și va completa, pentru fiecare candidatură, o fişă de evaluare corespunzătoare criteriului respectiv. Secretariatul comisiei va asigura, pe baza unui grafic, rotația celor 9 loturi la toate echipele de evaluatori. La finalul evaluării, pentru fiecare candidatură vor exista 9 fişe de evaluare, corespunzătoare celor 9 criterii prezentate.

De remarcat faptul că nu există niciun element de originalitate, de digitalizare sau de adaptare la noile condiții post-pandemie în noul document, fiind copiat integral, după principiul copy-paste din documentele similare emise de același minister în anii trecuți. Istoria acestor documente poate fi urmărită pe site-ul Ministerului Educației.

Ministerul Educației anunță că reia, după doi ani de pauză, competiția „Școli Europene” printr-un apel competitiv, adică o competiție între școli. Toată procedura ar trebui să demonstreze cât de „europeană” este şcoala, adică modernă, implicată dezvoltarea proiectelor europene, în promovarea valorilor și standardelor europene. Cu toate acestea, procedura trădează un exerciţiu birocratic rupt din secolul trecut. Dosarul pentru participare ar trebui să facă cel puțin două drumuri fizice la inspectorat, unul la inspectoratul şcolar judeţean de care aparține şcoala, pentru avize, și un altul la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, unde Ministerul Educaţiei a externalizat analiza dosarelor de candidatură și în acest an, la fel ca în anii trecuţi.

La acesta din urmă dosarul trebuie să ajungă, obligatoriu, prin posta tradițională. Tot prin poştă, în plic/colet trebuie trimis şi un „memory stick”, un dispozitiv de stocare pe care școlile pot pune documentele manageriale în format electronic (pdf) – lucru optional potrivit procedurii (…)” DETALII

ARHIVĂ: COLEGIUL NAȚIONAL GHEORGHE LAZĂR: Școală Pilot pentru o educație în concordanță cu societatea viitorului și a spiritului lăzărist


UNIVERS: Câte o Galaxie în fiecare Păpădie


INSIDER: „Din legendele florilor, azi despre păpădie: “Îngerul a întrebat toate florile unde ar vrea să trăiască si, pentru că nu i-a plăcut ce i-au răspuns, s-a dus și la o păpădie și a întrebat-o si pe ea unde ar vrea să trăiască. “Vai – a oftat păpădia , – aș vrea să trăiesc oriunde aș putea fi găsită repede de copiii care merg la școală sau care aleargă pe câmpii. Aș vrea să fac fericit pe oricine cu floarea mea pufoasă”. Atunci îngerul i-a spus: “Tu ești floarea care îmi place. Vei înflori primăvara și vei fi numită floarea copiilor”.

Păpădia are în jur de 30 de specii si poate fi găsită în întreaga lume. Crește în locurile cu lumină solară adecvată (pajisti, margini de pădure, peluze sau grădini). Păpădia este tonic digestiv, diuretic natural fiind utilă pentru diverse afecțiuni inflamatorii.

Este singura plantă din lume care în timpul vieții poate reprezenta 3 corpuri cerești: soarele (floarea galbena), luna (mingea de puf) sau stelele (semințele dispersate ale pufului). Fiecare parte a plantei este utilă: rădăcina, frunza si florile. Utilizările sale includ colorant, aliment și medicament. În medicina populară, păpădia este utilizată pentru tratarea tulburărilor hepatice și a infecțiilor. Ceaiul făcut din păpădie servește ca diuretic. Păpădia poate fi utilizată și în bucătărie, frunzele acestei plante putând fi consumate fierte sau crude în supe sau salate. De obicei, frunzele tinere sunt consumate în salate în timp ce frunzele mai bătrâne sunt fierte. Frunzele sunt bogate in vitaminele A si C, dar și în fier, fosfor și potasiu.” SURSA

N.R.: Păpădia reprezintă o plantă medicinală apreciată pentru proprietăţile ei terapeutice: curăță organismul, stimulează activitatea ficatului, vindecä diabetul. Rădăcinile de păpădie sunt considerate un remediu natural în tratamentul unor variate afecțiuni datorită acţiunii acestora asupra organismului: depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, fiind utilizate și ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos.

Păpădia ajută și la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentațiilor intestinale, tulburărilor de metabolism, eczemelor, inflamatiei ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale. Salata de frunze proaspete de păpădie curăță organismul de toxine. Decoctul de păpădie se recomandă în afecțiunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, două-trei căni pentru rezultate eficiente. DETALII

ARHIVĂ: ZIUA FRUMUSEȚII: „Dancing with dandelions”, magia îndeplinirii dorințelor din puful de păpădie în pumnul de oțel al zânelor


METAINVERS: Toți suntem conectați. Dincolo este doar o copie a Dincoace!


INSIDER: „TOŢI SUNTEM CONECTAȚI.. De la cea mai mică furnică până la cel mai înalt copac. De la păsările care cutreieră cerul până la peștii care înoată în mare. Fiecare creatură face parte din familia biodiversității. Să ne protejăm familia. Conservă biodiversitatea și salvează mediul acum. (…) You’re a little caterpillar inside your cocoon. Break out and fly! Don’t think what other may say about you. Its your life not theirs…” SURSA

N.R.: Artist Deepak Joshi, Nepal. În lipsa hârtiei din perioada de lockdown: „Arta este singura modalitate de a fugi fără a pleca de acasă.VIDEO

ARHIVĂ: MINIATURI: Artist cu bisturiul. Sculptură în mina de creion. *** HAND-MADE: „Nu există frumusețe ca în România și nici meșteșug!”


@ A ROND: Simbol comercial mai vechi de 500 de ani, de origine arabă reprezentând „un sfert”. Amfora, Arroba, Amin.


INSIDER: „Îl cunoaștem sub denumirile „A rond“ sau „Coadă de maimuță“, iar viețile noastre sunt de neconceput fără de simbolul „@”. Însă el are în spate o istorie de peste 500 de ani, iar principalul lui scop a fost, inițial, unul comercial.
Simbolul „@” datează încă din Evul Mediu şi avea cu totul alte întrebuinţări decât are în lumea modernă. Giorgio Stabile, profesor de istorie la Universitatea La Sapienza din Roma, spune că prima menţionare a simbolului este într-o scrisoare scrisă de un negustor din Florenţa. Cei care au contribuit la răspândirea simbolului au fost negustorii italieni, astfel că „@” era prezent în facturile şi chitanţele care circulau În Europa.

Într-o scrisoare a negustorului florentin Francesco Lapi, scrisă la 4 mai 1536, semnul „@” apare identic cu varianta de astăzi, şi era folosit pentru a desemna o măsură comercială, amfora. Amfora cântărea a 13-a parte din butoaiele în care erau transportate diverse lichide, pe cale maritimă sau terestră.
Semnul apare şi în unele documente comerciale medievale spaniole, ca o prescurtare pentru „arroba “, echivalentul a 11,3 kg.
Termenul este considerat de provenienţă arabă (ar-rub) şi însemna „un sfert”. Ulterior, simbolul a devenit prescurtarea comercială pentru expresia „la preţul de”.

După Evul Mediu, timp de câteva secole, simbolul a fost folosit exclusiv în scop comercial. În timpurile moderne, semnul „@’ a fost inclus pe tastaturile maşinilor de scris şi mai apoi pe cele ale computerelor.” SURSA

N.R.: Semnul „@” a fost folosit pentru prima dată de călugării medievali pentru a prescurta prepoziția latină „ad”, prin combinarea literei a și a vechii forme a literei „d”, a.

Din anul 1345, datează o altă veche formă cunoscută a acestui simbol, într-o traducere bulgărească a scrierii bizantine „Cronica lui Constantin Manasses”, în care semnul era folosit ca simbol pentru cuvântul „Amin”. DETALII

Dexonline: A ROND = substantiv neutru; Semnul tipografic @, numit și „a comercial” sau „coadă-de maimuță”; folosit mai ales în adresele de poştă electronică, are semnificația „la” și precede porțiunea de adresă care reprezintă domeniul virtual (exemplu: cutarescu@domeniul.meu).


VALENTINE’S DAY: Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477.


INSIDER: „Unde vedem că frământările îndrăgostirii nu s-au schimbat în ultimele secole; nici chiar imaginarul vizual, dacă ne uităm la 💘 sau la 💔, care apar, cu explicațiile de rigoare, în această gravură pe lemn din… 1485.
Sigur, nu uităm că asemenea reprezentări chiar aveau un corespondent real, meșterit în ateliere de feronerie și folosit cu sârg apoi în vreun beci ori în piața publică. (Și nu mai era vorba de amor acolo.) Pace tuturor. 💕 imagine © BPK | Berlin, Jörg P. Anders gravură pe lemn, cca. 1485,0,257×0,365 m, Regensburg.” SURSA

INSIDER 2: „Ziua Îndrăgostiţilor sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătorită prima dată în anul 496, este acum marcată la nivel global pe 14 februarie. Este ziua în care oamenii îşi arată afecţiunea şi îşi trimit felicitări, flori ori bomboane, alături de mesaje de dragoste. Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477.

Ziua îşi ia numele de la un sfânt celebru, despre care au apărut, de-a lungul timpului, mai multe poveşti. În credinţa populară, Sfântul Valentin a fost un preot în Roma celui de-al treilea secol. Împăratul Claudiu II a interzis căsătoriile, pentru că, spunea el, bărbaţii căsătoriţi sunt soldaţi slabi, iar Valentin a nesocotit regula, despre care credea că este nedreaptă, şi a continuat să oficieze căsătorii în secret. Când împăratul a aflat, preotul Valentin a fost închis şi condamnat la moarte. În închisoare, el s-a îndrăgostit de fiica temnicerului, iar când a fost dus să fie executat, pe 14 februarie, i-a trimis o scrisoare semnată ”de la Valentinul tău”.

Poveştile celor trei sfinţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conştiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modificat, conform simţului romantic al fiecărui povestitor.
Prima sărbătorire a Zilei Îndrăgostiţilor/ Zilei Sfântului Valentin a avut loc în anul 496.

Romanii organizau un festival, numit Lupercalia, care avea loc la jumătatea lunii februarie, prin care sărbătoreau începutul primăverii. Se crede că, între manifestările sărbătorii, se număra şi alegerea de către băieţi a numelor de fete dintr-o cutie. Astfel, pe perioada festivalului, perechile formau cupluri şi, uneori, se căsătoreau.

Mai târziu, biserica a vrut să transforme festivalul într-o sărbătoare creştină şi a decis să se folosească de ea pentru a aminti de Sfântul Valentin. Cu timpul, numele sfântului a fost folosit de oameni pentru a îşi exprima sentimentele faţă de cei dragi.

Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creştinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit ”creştinarea” sărbătorii. Aşadar, la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 februarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11 Sfinţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră, totuşi, doar trei Sfinţi Valentin, însă Papa nu a specificat care dintre aceştia urma a fi sărbătorit.” SURSA


EASYOMM: Huse organice pentru telefoane „aduc natura în mână noastră”. Vine muntele la Mahomed!


INSIDER: „Haida, haida, de trei ori, Mirosi-ți-ar gura a flori/ Și buzele-a micșunele.” Și mobilu’ a lavandă ori cafea ori ficus ori Swarovski… Au apărut pe piața online husele organice pentru telefoanele smart care aduc „cât mai aproape natura de noi” pe principiul „vine muntele la Mahomed”. În perioadele de lockdown ar fi fost mană cerească dacă ar fi existat în fiecare mână… Și dacă tot suntem dependenți de telefoane și ni s-au lipit în palmă măcar „să simțim energia pozitivă și relaxantă a naturii în fiecare minut.” Teoretic aceste carcase organice” aduc natura în mână noastră”, „dacă tot nu avem timp pentru drumeții ori plimbări prin parc”. Preț 130 lei.”

N.R.: „HUSA – ORGANIC LAVENDER – Husele confecționate din lavandă oferă parfumul florilor de lavandă care induc o stare de bine, de relaxare.

HUSA ORGANIC COFFEE – Dacă dorești să simți mirosul proaspăt al cafelei în fiecare minut cea mai bună alternativă este această husă confecționată atent din boabe de cafea.

HUSA – ORGANIC SWAROVSKI CRYSTAL – În general femeile iubesc florile și pietrele prețioase, noi am încercat să îmbinăm aceste două lucruri frumoase într-o husă organică cu flori și cristale Swarovski.

HUSA ORGANIC SKELETON – Lăsați-vă simturile intr-o calatorie cu acesta husa organica Skeleton realizata din materiale naturale din frunze de Ficus.” DETALI

ARHIVĂ: ROCKHA: Hârtia din piatră care salvează pădurile și ne scapă de PET-uri *** 1 MARTIE: Mărțișoare plantabile – cu semințe de Nu mă uita, Lavandă, Garofițe, Gura Leului, Albăstrele și Maci *** JAPONIA: “Mainichi” revista pe care o poți planta după ce o citești! *** AUSTRIA: Universul cristalelor Swarovski. Lumi paralele, Zona crepusculară sau Jocul de smarald?


ALIEN: Tânțar văzut la microscopul electronic


INSIDER: „Țânțarii (Culicidae) sunt o familie de insecte diptere din subordinul Nematocera. La unele specii, la femelă, nu se produce maturizarea ouălor fără consumarea sângelui de mamifere. Se pot împerechea și în spații restrânse, în care trăiesc și în timpul iernii fără să intre în diapauză. Adultul depune ouăle când temperatura apei depășește 10 °C (între sfârșitul lui aprilie și mai); generațiile din primăvară şi vară se succed la fiecare 15-20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. Femelele pot transmite malarie, o boală infecțioasă gravă.

Corpul este alcătuit din cap, torace și abdomen. Prezintă două aripi, iar aparatul bucal este specializat pentru înţepat și supt. Pe de altă parte, tantarii de sex feminin pot trai o perioada de pana la o luna, existenţa sa fiind semnificativ mai mare decât cea a oricărui țânțar masculin. Cu toate acestea, rețineți că aceste perioade pot varia.

Prezintă schelet extern (exoschelet) din chitină. Capul: doi ochi compuși, două antene articulate, gură cu piese chitinoase. Toracele prezintă trei segmente: pe partea dorsală se prind aripile, pe partea ventrală se prind trei perechi de picioare articulate. Abdomenul prezintă opt segmente: la fiecare segment, pe partea ventrală, se află o pereche de orificii respiratorii numite stigme, orificiu anal. Respirația este prin trahee. Reproducerea se face prin ouă cu metamorfoză completă și incompletă, urmând unul din ciclurile: ou →larvă →nimfă (pupă) → adult (metamorfoză completă); ou →larvă → adult (metamorfoză incompletă). DETALII //FOTO

ARHIVĂ: 20 DE BOLI: Cum arată un „ţânţar-tigru” prins în Bucureşti? Ministerul Sănătății ce face?