ARTĂ VIE, TEL AVIV: „Portocalul Suspendat”, ultimul „Jaffa Orange”, amintirea pădurilor de portocali dispărute
INSIDER: „Jaffa, Tel Aviv, Israel. „Portocalul Suspendat”, operă de artă realizată în anul 1993 de Ran Morin, un artist israelian stabilit în America, ce constă dintr-un portocal plantat într-un ghiveci, înalt de circa 1,20 metri, de forma unei seminţe, suspendat cu lanțuri metalice de clădirile învecinate. Ajutat de un sistem de picurare greu de observat, arborele a crescut, acum măsoară cam 4 metri, dă roade și este foarte vizitat atât pentru el cât și pentru semnificaţiile pe care le are. Ultimul „Jaffa Orange”, amintirea pădurilor de portocali dispărute. SURSA
N.R.: Numele Jaffa sau Yafo derivă din cuvântul ebraic „yaffa”, „frumoasă” și este cunoscut pentru exportul celei mai populare specii de portocale din lume, „Jaffa Orange”, generația mea ne aducem aminte de ele….” O legendă evreiască îl leagă de numele unuia din fiii lui Noe, lafet (în ebraica Yefet), care ar fi întemeiat portul la 40 de ani după Potop.
Jaffa sau Yafo ( devenit cartier în Tel Aviv în anul 1950), locuit încă de acum 7.500 de ani, a fost unul din cele mai vechi porturi din lume, port activ și astăzi. DETALII
ARHIVĂ: TĂIEREA ÎN SCAUN: Se practică la sălcii sau plopi în zone inundabile. Nu este „defrișare ilegală”! OXXO ÎNCĂPĂȚÂNARE: Omul bun și pomul copt, aștia n-or avut noroc! OXXO COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!”
IISUS CU MASCAȚI: Ecce Homo, singura pictură de Tițian din Europa de Est, expusă la Muzeul „Regina Maria” din Iași
INSIDER: „Moment istoric la Iași! Lucrarea Ecce Homo-Iată Omul! realizată de celebrul artist Tiziano Vecellio (Tițian) a ajuns la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași!
Vernisajul expoziției va avea loc mâine, 9 mai 2024, ora 17:00 la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, str. Zmeu, nr. 3.
Singura lucrarea din România și din Europa de Est realizată de celebrul artist Tițian/ Tiziano Vecellio aflată în Muzeul Național Brukenthal a părăsit Sibiu pentru a fi expusă la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași.
Capodoperă a artei europene, lucrarea Ecce Homo-Iată Omul! este una dintre cele mai importante lucrări de pictură aflată pe teritoriul României. În decursul timpului lucrarea a fost expusă în mai multe muzee importante din Europa. În România, în cei 207 ani de existență a Muzeului Național Brukenthal a fost expusă doar de 2 ori, la expozițiile organizate de Alexandru Constantin Chituță: în anul 2023 în cadrul expoziției Brukenthal exclusive la Art Safari Bucharest și în acest an în cadrul expoziției Tițian. Ecce Homo.
Valoroasa lucrare, asigurată la una dintre cele mai vechi și mari companii de asigurări din Londra a părăsit astăzi Muzeul Național Brukenthal. Transportul lucrării este realizat de Orbit Internațional – Fine Art Transport, firmă specializată în transportul lucrărilor de artă și escortă de Jandarmeria Română din Iași.
Alexandru Constantin Chituţă, managerul Muzeului Naţional Brukenthal a declarat: „De la preluarea mandatului de manager am considerat necesar ca o mare parte din colecția Muzeului Național Brukenthal să fie promovată și expusă și în țară. Muzeul Național Brukenthal se bucură un un public numeros și de o colecție valoroasă este necesar însă că și alți români să se bucure. Dacă în anii trecuți a fost dificil de realizat acest lucru, în ultimii ani, prin relațiile de colaborare și prietenie am găsit și fondurile necesare și spațiu adecvat ca piese din colecția Muzeului Național Brukenthal să fie expuse în mai multe orașe din România. Anul trecut am organizat o superbă expoziție la București unde am expus în exclusivitate 5 capodopere. În acest an, prin relația extraordinară cu Muzeul Municipal Regina Maria din Iași și cu Primăria Municipiului Iași am gândit să expunem, în premieră în Moldova, o capodopera importantă a artei europene. Gândit de mai bine de un an, expoziția Tițian. Ecce Homo va fi deschisă la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași în data de 9 mai 2024, ora 17:00 cu prilejul Zilei Europei și va rămâne deschisă până în data de 5 iunie 2024. Mulțumesc celir implicați în realizarea expoziției, doamnei ministru Raluca Turcan, domnului primar Mihai Chirica, doamnei Aurica Ichim, colegilor restauratori și conservatori de la Muzeul Național Brukenthal și Muzeul Municipal Regina Maria din Iași „.
Lucrarea Ecce Homo realizată de artistul Tiziano Vecellio în anul 1560 este singura lucrare aflată în România și în Europa de Est. În lucrarea Ecce Homo Tiţian exploatează o temă rară în pictura italiană a secolului XVI-lea, fiindu-i prima dată comandată în anul 1543. Lucrarea Muzeului Naţional Brukenthal este similară versiunii din 1548 aflată la Muzeul Prado din Madrid, a versiunii din 1560 aflată la Galeria Naţională a Irlandei din Dublin şi a celei din 1564-1566 aflată la Galeria Uffizi din Florenţa. Există de asemenea o lucrare neterminată din seria Ecce Homo realizată de Tiţian la de Artă din Saint Louis Missouri, Statele Unite ale Americii”.
Provenienţa tabloului „Ecce Homo” de Tiţian din colecţia Brukenthal ar putea fi urmărită până la atelierul artistului. De-a lungul celor peste 450 de ani de când a fost creat, conform doamnei Daniela Dâmboiu tabloul a trecut prin următoarele locaţii, colecţionari şi evenimente: Veneţia, cel mai probabil în casa sculptorului şi colecţionarului Allesandro Vittoria (undeva după 1560/ 1565 până în 1608) şi în cabinetul de artă al bogatului negustor Bartolomeo della Nave (1608-1638); Anglia, unde a fost expediat din Veneţia până în mai 1638; Londra, conacul din Chelsea al lui James, al treilea marchiz şi primul duce de Hamilton (1639-1649), care a fost fosta reşedinţa regală a regelui Henric al VIII-lea al Angliei şi casa din copilărie a reginei Elisabeta I; Olanda, trimisă acolo după execuţia lui Hamilton la 9 martie 1649; Bruxelles, galeria arhiducelui Leopold Wilhelm găzduită în Palatul Coudenberg (c. 1650/ 1651-1656); integrată în primul catalog din lume al unei colecţii de artă, realizat de David Teniers II în 1660; Viena, expusă în galeria Stallburg (1659-c. 1773/ 1776); trimisă de Brukenthal de la Viena la Sibiu între 1774-1777; găzduită la Sibiu – capitala provinciei Transilvania, în galeria privată Brukenthal (din 1783, la etajul al doilea al clădirii dinspre stradă), cu o întrerupere de câţiva ani în timpul Primului Război Mondial, când a fost trimisă spre păstrare la Viena, apoi la Budapesta (iarna 1914/ 1915-iunie 1919); restaurată la Sibiu sau la Viena, când probabil a fost scurtată în partea de jos cam la jumătate din palma dreaptă a lui Hristos (1899); furată din muzeu în 1968 şi găsită după 30 de ani, în 1998, în SUA; revenită în cele din urmă acasă, în 1998, în Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional Brukenthal, fiind înregistrată cu un nou număr de inventar.
Primăria Municipiului Iași Ministerul Culturii.” SURSA
N.R.: „Iisus cu jandarmi”. Tabloul „Ecce Homo” de Tițian, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Ecce homo (Iată Omul): exclamația atribuită în Evanghelia lui Ioan (19,5) procuratorului roman Pilat din Pont, în momentul în care acesta ar fi arătat mulțimii pe Isus din Nazaret, cu coroana de spini pe cap, lângă Fortăreața Antonia din Ierusalim. A supus mulțimii însă, la alegere, spre condamnare la moarte, fie pe Isus, fie pe Baraba („închis împreună cu niște răsculați care în răscoală săvârșiseră omor”, respectiv un luptător iudeu pentru eliberarea provinciei Iudeea de sub tutela apăsătoare romană). Mulțimea ar fi optat pentru condamnarea lui Iisus, respectiv pentru eliberarea lui Baraba.” DETALII
DISNEY ÎN ARAD: Comuna Vladimirescu se va numi Rollywood
INSIDER: „Unicat in România, o casă ca în povești de dat să vadă toată România. Creator & proprietar domnul Vali .” SURSA
N.R.: Strada Gării nr.39, localitatea Vladimirescu, județul Arad. GOOGLE MAPS
ARHIVĂ: CALVINI, BUZĂU: Casă cu trei cai în mărime naturală, pe acoperiș! OXXO REGHIN, JUDEȚUL MUREȘ: Camionul Bucegi a devenit decorațiune multifuncțională pentru case. Oare când e frig pornește motorul?! OXXO SOROCA, REPUBLICA MOLDOVA: Cum poți recicla o rachetă?
PAȘTE 2024: Oglindă, Oglinjoară, la Craiova este cel mai frumos târg din țară!
INSIDER: „Târgul de Paște Craiova 2024 este deschis până pe 12 mai într-un peisaj de poveste în Parcul Nicolae Romanescu, tema ediției din acest an este „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”.
Căsuțe unicat, roată gigant, roller coaster, Zoo, bărcuțe și hidrobiciclete, carturi electrice, decoraţiuni luminoase, produse tradiționale, cadouri handmade, spectacole și ateliere interactive, şah, Easter Egg Hunt, căsuţele piticilor din jurul foişorului de la Casa Bibescu, casa din pădure a prinţesei, palatul vrăjitoarei, zecile de mii de narcise, zambile şi lalele plantate în toate zonele parcului sunt câteva dintre atracţiile pregătite.
O noutate pentru acest an este scena religioasă a Învierii Domnului, creată în colaborare cu Mitropolia Olteniei şi care va introduce vizitatorii în atmosfera binecuvântată a sărbătorii.
În perioada 1-8 mai, lângă Castelul Fermecat va fi amplasată Tabăra Cavalerilor cu activități ale artiştilor ambulanți.
Căsuțele cu bunătăți culinare, sucuri şi produse handmade de la foișor și din zona locurilor de joacă vor fi deschise zilnic, între orele 11.00-20.00, iar Parcul Nicolae Romanescu va rămâne deschis în fiecare seară, până la miezul nopţii. Pentru cei care doresc să nu mai aibă grija parcării pentru mașina personală, dar și pentru vizitatorii care vor să facă un tur al celor mai frumoase obiective cultural-turistice din Craiova, RAT Craiova a pus la dispoziție, în această perioadă, și Autobuzul turistic. Autobuzul supraetajat va circula în intervalul orar 10.00 – 20.00, cu plecare la fix de la Sala Polivalentă. Prețul biletului va fi de 3 lei și se va putea achiziţiona direct din autobuz.”
EL PRINCIPE BY GIULIANO NARDIN: Se întoarce la Expoziția Dan Popescu de la H’art Gallery
INSIDER: „El Principe” (2004) by Giuliano Nardin. Expoziția Dan Popescu – Calea Dorobanților 39. (25.04.2024) SURSA
N.R.: „Un artist chagallian, trecut prin Botero”, în vârstă acum de 45 de ani, Giuliano Nardin este un pictor român, cu „rădăcini” italiene în familie, oltean get-beget de trei generaţii, dar stabilit la București. A terminat studii de pictură sub îndrumarea unui clasic, pictorul Vladimir (Mirel) Zamfirescu, încă din primul deceniu al secolului, dar afirmarea a venit târziu şi după o perioadă de retragere în „subteranele” sistemului instituţional- artistic bucureştean. De fapt, Giuliano Nardin a fost (re)descoperit de un coleg de „arte” puţin mai copt, pictorul Gili Mocanu, și lansat de-abia în 2018 de galeristul Dan Popescu (cel care-a lansat multe nume ale „generaţiilor” de artişti douămiiste și post- douămiiste). Acesta i-a organizat, la H’art Gallery, prima expoziţie personală intitulată „001″, și apoi pe a doua, „002”.
Lucrările au fost interpretate la acea vreme ca studii de antropologie, ca încercări de „dez-văluire” a măştilor cu care ne acoperim, ca o deconstrucţie a puterii (ca orice putere) de ordin simbolic.” DETALII
TULCEA: „Rugă pentru pace”, instalație gigantică de lumină, ghidează sufletele spre țărmurile păcii și reflecției. Premieră mondială la festivalul „Scrumbii de Florii”!
INSIDER: „Vineri (26.04.2024) seara, la Satul Pescăresc Tradiţional, în cadrul Festivalului Scrumbii de Florii, va avea loc pre-inaugurarea unei lucrări de artă în prezența artistului tulcean, a cărui viață și operă este învăluită de aventură și mister: G.T.N. Lansarea la apă va avea loc pe Lacul Ciuperca, la o data apropiată.
GTN: Sculptorul luminii Sau… șoimul înlănțuit
În imensitatea artei, anumite suflete radiază o lumină singulară, depășind granițele disciplinelor pentru a crea lucrări hibride, originale, inovatoare. Printre aceste vedete rebele se numără GTN, un artist polimorf al cărui geniu înflorește prin pictură, sculptură, instalații, desen, grafică, amenajări interioare, extraordinare și multe altele.
Ca o Phoenix care s-a ridicat din cenuşă, GTN a trecut de-a lungul vieţii prin vremuri întunecate, dar, în loc să se lase înghițit de întuneric, el a extras din aceste experiențe, resurse nebănuite, transformând întunericul din jur într-o licărire de speranță și creativitate. Reziliența, determinarea și pasiunea lui au fost stâlpii pe care și-a refăcut drumul către lumină.
Astăzi, GTN se dezvăluie drept sculptorul luminii, titlu care rezonează cu magia creațiilor sale. Cea mai recentă lucrare a sa, „Rugă pentru pace”, este o manifestare uluitoare a artei sale. O instalație gigantică de lumină care plutește pe apă, evocă transcendență, armonie, seninătate. Ca un far în noapte, ne ghidează sufletele spre țărmurile păcii și reflecției. Este răspunsul său artistic la violența din jur, la atmosfera de tensiuni și războaie din mai multe colțuri ale lumii.
Sculpturile gigantice ale lui GTN strălucesc în apele calme, refractând lumina și aspirațiile celor care le contemplă. Ele luminează visele noastre cele mai profunde, luminând cele mai întunecate colțuri ale conștiinței noastre. Fiecare creație a lui GTN este o invitație de a explora misterele existenței, de a transcenda limitele percepției și de a îmbrățișa frumusețea evazivă a lumii din jurul nostru.
Dincolo de realizările sale artistice, GTN întruchipează o forță de transformare, un exemplu viu al capacității omului de a depăși greutățile vieții și de a se reinventa. Călătoria sa tumultoasă, marcată de încercări și necazuri, este o mărturie emoționantă a rezistenței umane și a puterii expresiei artistice de a vindeca rănile sufletului.
Contemplând opera lui GTN, suntem invitați să ne ridicăm peste constrângerile vieții de zi cu zi, să îmbrățișăm frumusețea și magia care ne înconjoară și să sărbătorim lumina care strălucește în fiecare dintre noi. GTN, ca un vrăjitor din cele mai vechi timpuri, ne călăuzește cu har și mirare într-o lume a posibilităților infinite, în care arta devine rugăciune pentru pace și metamorfoză.
GTN lansează o serie de lucrări luminoase plutitoare, tot atâtea mesaje de pace și speranță, ca niște sticle în mare, în speranța că alți artiști vor reacționa și îi vor răspunde în felul lor.
Această primă lucrare din serie, „Rugă pentru pace”, va fi prezentată în premieră mondială la festivalul „Scrumbii de Florii” în perioada 26 – 28 aprilie 2024 de la Tulcea, România. Acesta marchează așadar începutul unei serii de instalații luminoase care plutesc pe apă inspirate din mitologia creștină.
În căutarea libertății absolute, călătoria tumultoasă a lui GTN a fost marcată de încercări și provocări memorabile. Viața lui este o adevărată saga care va face și subiectul unui viitor film documentar, filmat de peste 12 ani, din 2012 de regizorul franco-român Iulian Furtuna.” SURSA
„Rugă pentru Pace! Doamne, fă-mă un instrument al păcii Tale: acolo unde este ură, lasă-mă să semăn iubire; unde este vătămare, iertare; acolo unde există îndoială, credință; unde este deznădejde, speranță; unde este întuneric, lumină; unde există tristețe, bucurie.”
ROATA VIEȚII: „Omul, Timpul, Spațiul”, sculptor Ion Mândrescu
INSIDER: „Omul, Timpul, Spațiul”, opera sculptorului bucovinean Ion Mândrescu (n.1954). Lucrarea este amplasată în Bucureşti, la intersecția străzii Nicolae Tonitza cu strada Ion C. Filitti
(la doi paşi de Piaţa Naţiunile Unite – fostă Senatului).
Lucrarea a fost amplasată inițial în fața Teatrului de Comedie, la nivel pietonal, pe actualul loc al bustului lui Gheorghe Dinica.” SURSA
Elementul principal al operei „Omul, timpul, spațiul” este un bărbat al cărui trup ostenit pare că se luptă cu timpul (roata spartă) și devine una cu el, părând că este o spiță a roții. Trupul încordat și contorsionat este prins în vârtejul timpului şi spațiului, iar lupta sa pare istovitoare. Privind-o, resimți forţa personajului și încrâncenarea sa pentru veşnicie!
N.S.: „Sculptura este forma mea de existență, este dialogul meu cu universul, conexiunea cu ideile care frământă această lume”. (Ion Mândrescu)
Ion Mândrescu, unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani, s-a născut în 1954 la Mihoveni, comuna Şcheia (jud. Suceava), apoi a urmat Liceul de Muzică și Arte Plastice din Botoşani (absolvit în 1974) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1976- 1980). Lucrări: Structurile”, „Călătorii inițiatice”, „Sfinxul” „Însingurare”, „Omul, timpul, spațiul”, „Murim spre a ne naște”.
Anul acesta, lucrarea „Omul, Spațiul, Timpul”, a fost montată pe pietonalul Ștefan cel Mare din Iași, în cadrul proiectului „Luna Sculptorilor Români 2024” care a adus în fața publicului lucrări importante ale artiștilor contemporani.
Există și o variantă de vânzare „Om, timp, spațiu”, Ion Mândrescu. Descriere: bronz, 136 cm x 137 cm x 165 cm semnat pe roată, „IM”. Preț: 30.150 €. „Dependent de artă” by Artmark – Cel mai mare magazin de artă din România. Adresa: Palatul Cesianu-Racoviță, Str. C.A. str. Rosetti 5, Bucureşti” DETALII
ARHIVĂ: FOARFECA DUBLĂ: Monumentul feminismului contestatar. Castrator, dar grațios! OXXO DECEBALUS PER SCORILO: Ultimului rege dac veghează în Piața Uniri din București OXXO IGNORANŢĂ: Gheorghe Dinică nu mai adună aplauze şi flori. Centrul Vechi produce doar gunoi!
BUCUREȘTI: „Pasul e unitatea de iubire a orașului”
INSIDER: „Pasul e unitatea de iubire a orașului” – Strada Pictor Arthur Verona, București. @Ocuvisualartist (Graffiti realizat cu ocazia Street Delivey București 2023).
N.R.: OCU este o artistă vizuală din Transilvania. Portofoliul ei dinamic cuprinde o varietate de medii, de la picturi murale de mari dimensiuni la pânze, ilustrații, instalații immersive, art directing etc.
În viziunea ei, tehnica folosită în realizarea unei lucrări este o unealtă prin care aduce la lumină creativitatea și conceptele ce pulsează în interiorul ei. Pe lângă activitatea individuală, a fost implicată în organizarea de proiecte culturale, precum festivaluri de artă stradală în Cluj, ateliere de artă stradală în mai multe țări și diverse proiecte și concursuri pentru arta stradală.” DETALII
OCU: „Singura magie palpabilă care mi se pare că mai e momentan, în contextul în care suntem acum, e arta.”
ARHIVĂ: GRAFFITI: Artă urbană pe strada Pictor Arthur Verona OXXO ARTĂ URBANĂ: „Am crezut că totul a fost făcut noaptea, pe furiş, fără acordul autorităţilor” OXXO ALLAN DALLA: Foamea, în coduri geometrice. Viziunea optimistă: “Tot ce zboară se manâncă!” OXXO ALLAN DALLA: Cea mai nouă şi mai controversată reprezentare a luptei lui Sf. Gheorghe cu „Balaurul”! OXXO HORECA ROMÂNIA: Bram Stoker și Vlad Țepeș aka Dracula așteaptă în „Tandem” vremuri noi. Bune sau nebune! OXXO BACĂU: Pictura murală „Intuiția” filtrează aerul ca o pădure de 250 mp OXXO CRAIOVA: „Tribut Marin Sorescu” by Obie Platon
BOGOTA, COLUMBIA Muzeul Aurului, martor al istoriei prehispanice. Forțe cosmice, creaturi mitice și descendență ancestrală!
INSIDER: „🌏 Mama Gaia, gazda noastră iubitoare, ne-a oferit şi continuă să ne ofere atât de multe comori neprețuite, care să ne facă viața mai uşoară şi mai frumoasă. De la roadele pământului, până la florile delicate şi bogățiile care se ascund în adâncuri, Terra are grijă de noi în fiecare clipă. Totuşi, pare că am uitat să fim recunoscători față de toate darurile pe care le primim de la natură şi ar fi bine să privim din nou, către cei ce au fost înaintea noastră şi să învățăm lecții prețioase despre comuniune, respect şi iubire față de toată frumusețea ce ne înconjoară.
Am ales să încep aşa povestea de astăzi, pentru că este despre un loc ce mi-a reamintit aceste lecții importante.
✈️ În inima orașului Bogota se află o comoară ascunsă la vedere: Muzeul Aurului. Mărturie a bogatei moșteniri culturale a Columbiei, acest muzeu este un martor al istoriei prehispanice, prezentând farmecul durabil al aurului și semnificația sa profundă pentru popoarele indigene.
📜 Cosmologiile indigenilor plasau societatea și mediul înconjurător ca parte din vastitatea universului. Toate lucrurile au dobândit un loc, sens și semnificație și erau împletite într-un simbolism profund. Miturile povesteau că la începutul timpului, creatorii au dat oamenilor tot ceea ce era necesar pentru viață. Inclusiv aur, care era protagonist în ritualurile lor magice.
☀️ Timp de secole, aurul a captivat omenirea prin frumusețea și valoarea sa intrinsecă. Cu toate acestea, în epoca precolumbiană, aurul a avut o semnificație mult mai profundă decât simpla bogăție materială. Pentru popoarele indigene din Columbia, aurul era un metal sacru, venerat pentru asocierea sa cu divinul și cu tărâmul spiritual.
🏛 În Muzeului Aurului, eşti parcă transportat înapoi în timp pentru a fi martor al măiestriei extraordinare a meșteșugarilor indigeni. Prin intermediul bijuteriilor și al artefactelor ceremoniale, acești meșteri pricepuți au imprimat aurului o semnificație simbolică, reflectând identitatea culturală și credințele spirituale ale triburilor lor.
Fiecare piesă spune o poveste, împodobită cu simboluri care vorbesc despre forțe cosmice, creaturi mitice și descendență ancestrală. Aceste podoabe nu au servit doar ca expresii ale statutului și bogăției, ci și ca mijloace de conectare spirituală, făcând legătura între pământesc și divin.
✨️În centrul bogatului folclor al Columbiei se află povestea legendară a lui El Dorado, legendarul oraș al aurului. Deși mulți își imaginează El Dorado ca pe o metropolă mitică debordând de bogății, adevărul din spatele legendei este mult mai subtil. În realitate, El Dorado nu a fost un oraș, ci un ritual – o ceremonie sacră realizată de triburile indigene pentru a-și onora noul lider, Cacique. Cunoscut sub numele de „cel aurit”, noul Cacique numit era supus unei ceremonii elaborate, scăldându-se în praf de aur și bijuterii prețioase înainte de a fi venerat ca un conducător divin.
⏳️ Şi apropo de onorarea străbunilor, indigenii din tribul Muisca, firi paşnice, atunci când trebuia să lupte pentru a-şi apăra teritoriile, îşi purtau cu ei străbunii, mai exact osemintele lor, pentru a le reda apoi, cu recunoştință, pământului.” SURSA
CROISSANT XXL: 42 cm, 2.6 kg, 6000 calorii, 300 lei. Ce n-a văzut Parisul!
INSIDER: „Cel mai mare croissant din București! L-am găsit la Le Chat Gourmand, Bulevardul Ficusului 2A, Bucureşti sector 1. Ce am luat: Croissant uriaş – 300 lei umplut cu fistic si ciocolată albă și are aprox 2.7 kg. Mai poate fi umplut cu Fistic, vanilie si inserție de zmeură, ciocolată neagră si pasta de alune de pădure 100%, mango & fructul pasiunii și bezea italienească, ciocolată cu lapte și inserție de vișine. Se poate comanda în loc de tort. Pentru curioși /fun fact /tips Croissant-ul uriaş se face doar pe comandă. – Croissantele mici, sau croissantele de oameni normali sunt 18 lei. – tot aici puteți găsi un cappuccino uriaş (echivalentul a 10 normale) la 180 lei.” SURSA
N.R.: Cofetăria Le Chat Gourmand s-a deschis la sfârșitul anului trecut, chiar la intrarea în Parcul Herăstrău de pe Ficusului, într-un mini-centru comercial. Aduc cam totul din Franţa, numai produse cu origine controlată, și fac totul în propriul laborator. Și ambianţa, tot pariziană! Program: 9-19.
Prețul unui croissant XXL (42 cm) cu unt este de 200 de lei si cântărește aproximativ 1,7 kg (echivalentul a 16 croissante normale). DETALII
ARHIVĂ: BIG COFFEE: Un cappuccino “nefiresc” la 1200 ml OXXO COLIVĂ LA CORNET: „Poate conține coji de nuci”. După Cofetăria Alice fugi după Iepurele Alb?
VRĂJITORULE DIN OZ: Spectatorii peste 25 kg își doresc fotolii mai mari la MINA Museum, spațiu imersiv, cu proiecții 360°, inclusiv pe podea și tavan.
INSIDER: „Am fost împreună cu băiețelul la MINA Museum la spectacolul „Vrăjitorul din Oz’ . Este a treia vizită aici, în ultimul an (după „Gustav Klimt. The Immersive Show” şi „Lumea Subacvatică”), dar de data aceasta, spațiu imersiv, cu proiecții 360° ne-a dat pe spate, la propriu, sala fiind dotată cu scaune cub tip puf, cam instabile pentru un spectator de peste 25 kg, care ține morțiș să vadă întrega poveste care se desfășoară de jur împrejur, inclusiv pe tavan. Eu am alunecat de 3 ori, iar pe copilul de 30 kg, o dată l-am ajutat eu să se ridice de pe jos!
N.R.: „MINA, Museum of Immersive New Art, aduce în atenția publicului noul spectacol: „Vrăjitorul din OZ Imersiv”. Acesta a fost prezentat în premieră pe 20 februarie și oferă o reinterpretare fascinantă a poveștii clasice a Vrăjitorului din Oz într-un spațiu imersiv de excepție, cu proiecții 360, inclusiv pe podea și tavan.
Inspirat de celebrul roman american și adaptat într-un format digital captivant, „Vrăjitorul din OZ Imersiv” reprezintă o călătorie extraordinară în lumea fermecată a lui Oz, transpusă cu ajutorul tehnologiei moderne și al artei digitale..
Vrăjitorul din Oz este una dintre cele mai iubite povești din lume, captivând publicul și intrând în cultura populară de peste 100 de ani. Povestea, creată inițial de L. Frank Baum în 1900, relatează aventurile lui Dorothy, o fetiță din Kansas care este purtată într-o tornadă alături de câinele său credincios, Toto, în lumea fascinantă a lui Oz. Romanul a fost rapid adaptat pentru scenă, devenind un spectacol de succes pe Broadway în 1902, și ulterior transformat în filmul revoluționar „Vrăjitorul din Oz” în 1930. „Vrăjitorul din OZ Imersiv” va rula la MINA timp de 6 luni. Adresa: Strada George Constantinescu 2-4, Bucureşti sector 2.” SURSA
ARHIVĂ: MINA BUCUREȘTI: Expoziții imersive Gustav Klimt și Lumea Subacvatică OXXO MICUL PRINȚ, MUZEUL MINA: „Limpede nu vezi decât cu inima…ochii nu pot pătrunde în miezul lucrurilor”
LAMINOR LOVE WONDERLAND: „Căsătorii de o zi. Până la adânci bătrâneți!”
INSIDER: „Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a oficiat cununii civile, cu durata de o zi în cadrul Laminor Love Wonderland (Bd. Basarabia Nr.255). Urmează „Târgul Ghidul Miresei” și și apoi va serba „Nunta de Aur” împreună cu 1500 de seniori. Masa, dansul și „Luna de Miere”, tot loco. Poze lângă Turnul Eiffel, în gondola în fata Podului Rialto sau cu pupături sub Poarta Sărutului.
ARHIVĂ: VALENTINE’S DAY: „Puța lui Cupidon”, în mai multe variante rasiale OXXO POARTA SĂRUTULUI: Dacă nu aveți timp să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa în Hala Laminor. Portalul funcționează și aici! OXXO SECTOR 3: Patinoarul din IOR s-a mutat la Hala Laminor. Copacii, lacul și biserica din lemn, înlocuiți cu un peisaj cu hale dezafectate!
CHEMAREA STRĂBUNILOR: Mesaj dureros celor plecaţi la muncă „afară”, lăsându-şi în ţară copiii, bătrânii şi gospodăriile, condamnaţi să-şi piardă identitatea. Luna Sculptorilor Români, Iași!
INSIDER: „Doi ani de zile sculptorul în metal Alexandru Podea din Hunedoara a lucrat susţinut pentru a-şi pune în practică o idee care îl frământa de mult.
“Chemarea străbunilor” este reprezentată acum de artist la dimensiuni impresionante, ca o lupoaică expresivă, având capul întors, asemeni stindardului dacic, şi opt clopote, ca simbol al infinitului. Lucrarea monumentală este turnată în bronz, are greutatea de o tonă şi este aşezată pe un piedestal de unsprezece tone. Fără a încerca să dea operei sale un caracter abstract, unificarea elementelor care reprezintă corpul, capul şi clopotele este realizată pe înţelesul tuturor, rămânând privitorului sarcina să perceapă mesajul, de altfel clar, către obârşia neamului nostru.
A realizat întâi un mulaj în ghips, după care a făcut turnarea în bronz prin metoda cerii pierdute, cu o suprafaţă a corpului destul de inegală, pentru a transmite forţă, dinamică şi hotărâre. Capul de lup, întors spre spate, te face parcă să auzi strigătul de luptă al dacilor, ce acceptau să moară cu zâmbetul pe buze, cu gândul că vor ajunge în tărâmul lui Zamolxe, unicul zeu la care se închinau.
Şi aşa cum la Roma putem vedea celebra scuptură “Lupa Capitolina”, artistul visează ca lucrarea sa să fie aşezată în mai multe locuri publice. Alexandru Podea a realizat mai multe expoziţii, ajungând nu demult şi la Palatul Parlamentului, unde a expus în sala “Constantin Brâncuşi”, dar şi la Luxemburg.
Modul de exprimare corect, direct, ţinând cont de materialul în care lucrează, îl face pe artist să abordeze lucrările sale cu atenţie spre mesaj, simbol, fără a ieşi din canoanele clasice. Este uşor să înţelegi ce vrea să transmită Alexandru Podea, spiritul civic, patriotic, religios fiind vizibil în mai toate lucrările sale.
Revenind la “Chemarea”, artistul transmite şi un mesaj dureros celor plecaţi la muncă în străinătate, lăsându-şi în ţară copiii, bătrânii şi gospodăriile, fiind condamnaţi să-şi piardă identitatea, demnitatea şi speranţa. Interesant ce lucruri sensibile se pot transmite printr-un material dur, rece, aparent inexpresiv.
De remarcat la Alexandru Podea este atitudinea, starea, problematica pe care o etalează, demonstrând implicarea lui în viaţa cetăţii, semnalând în acest fel pericolele prin care trec semenii. El reuşeşte să tragă un semnal de alarmă şi cred că acest lucru ar trebui afişat în locurile publice, edilii fiind până la urmă datori, prin menirea lor, să sprijine artiştii care “ard” pentru comunitatea în care trăiesc.” SURSA
N.R.: „Alexandru Podea, artist metalurg. Născut: 24 iulie 1965, Hunedoara. Educaţie: Absolvent al Facultăţii de inginerie, specializarea metalurgie. Carieră: Lucrează în domeniul metalurgiei de peste 20 de ani. Familie: Căsătorit.”
Luna Sculptorilor Români, Iași. „Timp de o lună, ieșenii vor avea acces liber la peste 350 de opere de artă, semnate de 113 autori din perioada modernă și contemporană. La eveniment participă invitați din 15 orașe, din țară și străinătate, iar publicul este așteptat să descopere cele 24 de expoziții personale și colective, cât și lucrări pe principalele artere pietonale ale orașului, ce transformă orașul într-un veritabil circuit cultural.” (Vladlen Babcinetchi)
POARTA SĂRUTULUI: Dacă nu aveți timp să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa în Hala Laminor. Portalul funcționează și aici!
INSIDER: „Poarta Sărutului, Laminor Love Wonderland. Dacă nu aveți timp/ bani să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa sub copia acesteia (varianta din carton la scara 1:1) din Hala Laminor, Bd.Basarabia nr.256, București sector 3. Are același efect! Locul exact e semnalizat printr-o inimioara pe care scrie clar: „Sărutați-vă aici!”
N.R.: „Poarta Sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuşi, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Targu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie şi inaugurată la 27 octombrie 1938. Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul oraşului, este un trilit dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având läțimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m şi grosimea de 1,69 m.
Pe fețele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuşi. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran, în plus, tot în filigran se află incrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feţei şi al umerilor. Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morţii.
Mircea Eliade spunea „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlinește în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața insului, Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viață, în viața reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți.
Poarta Sărutului a fost restaurată în 2003, când lucrările, finanţate cu fonduri de la Banca Mondială, au durat mai bine de un an, ocazie cu care autoritățile au amenajat şi parcul in care se află monumentul.” DETALII
TARGU JIU: Constantin Brâncuși, de ziua lui, fără stea pe Aleea Personalităților. Nici n-o vedem, nici nu e!
INSIDER: „În anul 2015 pe 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși. Ieri, am sărbătorit 148 de ani de la nașterea sa. La Târgu Jiu, pe aleea celebrităților din centru, în anul 2017 i-a fost atribuită lui Brâncuși prima stea. În 2024, de ziua lui lipsea!
N.R.: Sculptorul Constantin Brâncuși nu mai are o stea pe Aleea Personalităților din Târgu Jiu. Aleea celor mai cunoscuți gorjeni din toate timpurile se află în centrul municipiului Târgu Jiu.
Un număr 13 plăci din granit cu stea gravată în centru au fost montate în zonă. Steaua destinată sculptorului Constantin Brâncuși s-ar fi deteriorat. A fost scoasă de pe Alee și va fi recondiționată sau înlocuită.” DETALII
ARHIVĂ:
ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? OXXO BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” OXXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală! OXXO CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Primul „Sărut” e la Craiova, iar singurul în care trupurile sunt reprezentate în întregime, la Paris OXXO HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? OXXO SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român? OXXO LA PROMOŢIE: Cât costă halatul de pe Guvern? Suma „gratuităţilor” ar putea depăşi donaţiile! OXXO GHID PRACTIC, MNIR: Cum să reproducem „Domnișoara Pogany” de Constantin Brâncuși din pastă sărată. Bibelou, mărțișor sau gustare! OXXO TÂRGU JIU: Culori la infinit în primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural OXXO MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.” OXXO BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!
IAȘI, CASA POGOR: „Hidra”, clasa politică „lipsită de verticalitate şi umanitate” în mijlocul Grupului Statuar al Voievozilor
INSIDER: „Mai țineți minte Proiectul 1990? În anul 2012 în Piaţa Presei Libere din Bucureşti, în cadrul Proiect 1990, pe soclul lui Lenin au fost montate mai multe sculpturi printre care și Hidra de Costin Ioniţă.
Sculptorul Costin loniță a decis să ilustreze, totala lipsă de verticalitate şi umanitate a clasei politice româneşti, printr-o uriaşă Hidra. Desprinsa din fostul regim comunist, Hidra pare de neoprit și de neînvins. Ea, sub orice culoare politică ni se arată, rămâne caracterizată, în primul rând, de lipsa interesului faţă de cel pe care îi conduce şi a conștiinței.
Astăzi e la Iași, în fața grupului statuar al Voievozilor români de lângă Casa Pogor. Luna Sculptorilor Români.”
ARHIVĂ: PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO BIROCRAŢIE: Japonia este ţara gheişelor. România, ţara ghişeelor! OXXO ALIEN: Vladimir Ilici Lenin, balaurul cu şapte capete! OXXO ARTĂ URBANĂ: Lenin de Aur, topit sub arşiţa istoriei OXXO METEORIC: „Steaua are nume” s-a prăbuşit în Piaţa Presei Libere. Vă rugăm, aplauze în public! OXXO PROIECT 1990: Parazitul de sub pielea alegătorilor! OXXO PROIECT 1990: Ce surpriză ne pregăteşte Ninel? OXXO PROIECT 1990: Ninel, parvenitul de oraş! OXXO COLŢUL ARTISTULUI: O clipă de nemurire pe soclul lui Lenin. Cum să-ţi faci singur statuie? OXXO SOLIDARITATE: “Suntem puşi în postura de a fi beneficiarii unui perpetuu spectacol agresiv şi obscen” OXXO PROIECT 1990: O intervenţie artistico-termică, ultima reuşită a capitalismului după demolarea lui Lenin! OXXO PROIECT 1990: „Capul plecat sabia nu-l taie / Dar cu umilinţă lanţul îl încovoaie”
GREEK TAVERNA: De la zeu al Infernului, Hades a ajuns patron de restaurant în București!
INSIDER: „Calea Vitan nr.170, București sector 3. Greek Taverna Mediterannia by Hades. Hades este zeul grec al Infernului şi trăia în împărăţia subterană a celor morți, pe care o conducea împreună cu soţia sa, Persefona.”
ARHIVĂ: ASTRA ZE NECA: „Adică ucide stele”. Traducerea conspiraționistă din limba latină!
FOARFECA DUBLĂ: Monumentul feminismului contestatar. Castrator, dar grațios!
INSIDER: „Sculptura Die Doppelgängerin (Geamăna/ Sosia) a artistei austriece Valie Export, ce reprezintă două foarfeci deschise care se întrepätrund, orientate cu vârfurile în jos, a fost instalată anul trecut pe bulevardul Primăverii nr.15, București sector 1, în faţa MARe-Muzeul de Artă Recentä.
Înainte de a ajunge la Bucureşti, sculptura a fost expusă la Berlin, la Palais Populaire (2020-2021). De asemenea, Palatul Belvedere din Viena găzduieşte, în mod permanent, o altă variantă executată din otel inoxidabil.
Realizată în 2010, lucrarea de mari dimensiuni (460 x 200 x 200 cm, cäntärind 1.200 kg) este una dintre cele cinci variante realizate din materiale diferite, räspândite în întreaga lume. Exemplarul care a intrat în colecția permanentă a MARe este al doilea din serie, fiind singurul turnat în bronz.
Valie Export. Născută la Linz, pe 17 mai 1940, Valie Export este una dintre principalele figuri ale avangardei şi ale artei feministe austriece şi europene. Autoare a unor lucrări sculptură, fotografie, film, video, performance și instalație care au schimbat modurile de creaţie şi de percepţie publică a artei angajate şi cu miză socială, ea este unul dintre artiştii austrieci cei mai expuşi si cei mai discutați în întreaga lume.
ERWIN KESSLER, directorul muzeului: „Doppelgängerin contestă două tipuri de ordine. Cum știm, foarfeca este asociată femeilor, este asociată ursitoarei care taie firul vieții, deci, este o foarfecă amenințătoare. Nu are sens să insist asupra sensului castrator al acesteia. lar atunci când este dublă, când se reflectă în ea însăşi este şi mai agresivä. (…) Agresivitatea este perfect contrabalansată de grația lucrării. Cred că acesta este cel mai important lucru: combinația între violența simbolică şi grația efectivă, reală a acestei piesei care se sprijină absolut perfect în vârfurile lamelor sale pentru a executa un fel de coregrafie care contează vizual, într-un sens bun, iar simbolic, într-un sens contestatar. (…) Este proprietate privată, instalată pe o proprietate privată. Să sperăm să trăim noi cât va trăi ea!” SURSA
CIOARĂ ALBĂ: Stăncuță cu albinism total, exponatul lunii februarie la Muzeul Olteniei. Exemplar tirolez, colectat acum 106 ani!
INSIDER: „EXPONATUL LUNII #FEBRUARIE la Secţia de Științele Naturii – Stăncuță cu albinism total
Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula), este cea mai mică dintre speciile familiei Corvidae (ord. Passeriformes, clasa Aves), fiind considerată totodată a fi una dintre cele mai inteligente specii de păsări din regiunea palearctică.
Pasărea expusă la Secția de Științele Naturii a muzeului face parte din lotul de piese donate muzeului nostru, de către renumitul ornitolog bănăţean Dionisie Linția, în anul 1926, la împlinirea a 3 ani de la înființarea Muzeului de Istorie Naturală al Craiovei; are o deosebită valoare documentar-ştiinţifică, reprezentând un foarte rar exemplar cu albinism total (anomalie genetică manifestată prin incapacitatea organismului de a produce pigmentul natural numit melanină).
Exemplarul, de aproape 106 ani, a fost colectat în Austria, la Tirol, la 24.06.1918, de către Dionisie Linția care, de altfel, s-a ocupat și de prepararea acestei rarisime piese.
Coroborând valoarea sa documentar-științifică cu cea memoria-listică, piesa a întrunit condiţiile de clasare în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național (P.C.N.) în anul 2020.
Caracteristici bio-ecologice ale speciei:
– este o pasăre sedentară în ţara noastră, populând atât aşezările urbane sau rurale cât și pădurile de foioase de la șes până în etajul montan (circa 800 m altitudine); – este monogamă, perechile
păstrându-se, de regulă, toată viața; cuibărește semicolonial, populaţiile din areale sălbatice îşi construiesc cuibul în scorburi şi în pereți de stâncă, pe când cele antropofile în diferite cavităţi din ziduri, coşuri, ornamentaţii, în clopotniţe, sub acoperişuri etc; la construirea sau renovarea cuibului participă ambii parteneri, care, tot împreună, se ocupă de creşterea puilor.
– este omnivoră și sociabilă, hrănindu-se adeseori pe terenuri agricole împreună cu alte corvide (ex. cioara de semănătură) sau cu grauri; hrana ei constă în mici nevertebrate culese de pe sol (în special insecte), seminţe, fructe, resturi menajere, iar ocazional consumă ouăle altor specii de păsări;
– în ce privește longevitatea, vârsta maximă înregistrată la exemplare inelate a fost de 20 de ani si 4 luni, (Fransson, T., Jansson, L., Kolehmainen, T., Kroon, C. & Wenninger, T. 2017. EURING list of longevity records for European birds).
Material realizat de: Muzeograf dr. 𝑀𝑖𝑟𝑒𝑙𝑎 𝑆𝑎𝑏𝑖𝑛𝑎 𝑅𝑖𝑑𝑖𝑐ℎ𝑒, Secția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei.” SURSA
N.R.: Muzeul Olteniei Secţia de Științele Naturii. Adresa: Str. Popa Şapcă nr. 8, Craiova, județul Dolj. Program: marți – duminică 09-17.
ARHIVĂ: CRAIOVA TERRA NOVA: De ce şi-au făcut oltenii Planetarium? Pentru că le este dor de Acasă!
DARABANI: Casa Acad. Leon Dănăilă, părintele neurochirurgiei româneşti, cu peste 30.000 operații pe creier!
INSIDER: „Casa Acad. Leon Dănăilă”, celalalt muzeu al oraşului Darabani, județul Botoșani. Adresa: Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 281. FOTO
Leon Dänäilä (n. 1 iulie 1933, Darabani, Botoşani, România) este medic primar neurochirurg la Spitalul „Gh. Marinescu” din București, profesor universitar şi politician. A fost ales membru corespondent al Acaderiei Române (la 24 octombrie 1997) şi apoi membru titular al acesteia (din 20 decembrie 2004).
Leon Dânăilă este considerat de către comunitatea științifică internațională ca fiind unul dintre marile genii ale epocii moderne: a realizat peste 30.000 de operații pe creier, fiind părintele neurochirurgiei româneşti. Are 27 de brevete de invenție și certificate de inovație în neurochirurgie și a publicat 28 de cărți și mii de articole de specialitate, a primit zeci de distincții prestigioase ale lumii științifice. este membru al Academiei Române şi al celei londoneze.
Poetul Victor Teişanu a avut inițiativa amenajării acestui muzeu și s-a ocupat de întregul proiect, fiind şi astăzi custodele muzeului. Proiectul a fost realizat cu sprijinul academicianului însuşi, în calitate de finanțator şi furnizor al tuturor exponatelor, şi al primăriei Darabani.
Amplasat în casa părintească a academicianului, muzeul recompune, în patru încăperi, cele mai importante aspecte ale vieţii şi operei lui Leon Dänäilä.
Camera Artei. Încăperea găzduiește o expoziție permanentă de pictură românească, expunând circa 70 de tablouri semnate de artişti renumiți. Tablourile, provenite toate din colecția personală a academicianului, sunt semnate, între alții, de Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, R. Sweitzer-Cumpăna, Ion Pacea, Constantin Piliuță, lon Grigore, lon Salişteanu, Dan Hatmanu, Sorin Ilfoveanu, Ion Musceleanu, Mircea Dumitrescu și alții.
Camera Istoriei. Această cameră. înfățisează atmosfera copilăriei și a anilor de studiu, expunând fotografii de epocă ale familiei Dânăilă, precum şi obiecte vechi, păstrate din copilăria și adolescența academicianului.
Camera Credinţei. Aici sunt expuse peste 100 de icoane ortodoxe si catolice, unele valoroase prin vechime, altele prin ferecătura de aur sau argint. Camera adăpostește și alte obiecte de cult, de proveniență locală sau specifice culturilor orientale.
Camera Științei. Încăperea care uimeşte fără îndoială pe oricine vizitează acest muzeu expune o parte dintre distincțiile și trofeele primite de academician, care dovedesc importanța muncii doctorului Dânăilă pentru întreaga lume. Aici sunt etalate diplome şi premii diverse, medalii și decorații românești şi străine, conferite de academii, universități si alte instituții ale lumii ştiinţifice. contemporane.
De asemenea aici pot fi răsfoite numeroase lucrări de neurochirurgie scrise de academician, dar și dicționare şi enciclopedii care fac referiri la activitatea sa științifică.
Cartea de oaspeți, semnată de oameni simpli și de personalități din întreaga ţară și din străinătate, reflectă cel mai bine surpriza pe care orice vizitator o resimte după vizita la muzeu. Chiar și Leon Dănăilă consemnează:”Pentru mine, viaţa înseamnă ceilalţi!”.
Cei care doresc să viziteze Casa Leon Dănilă o pot face gratuit, oricând. Persoana de contact pentru vizite: Victor Teişanu: salut@nordul.ro, 0744 601 750.” DETALII
SECTOR 3: Patinoarul din IOR s-a mutat la Hala Laminor. Copacii, lacul și biserica din lemn, înlocuiți cu un peisaj cu hale dezafectate!
INSIDER: „În cadrul Târgului de Crăciun „Laminor Winter Wonderland”, a fost amenajat un patinoar special, cu intrare liberă, în curtea halei și care va fi deschis până de 1 martie 2024. Închiriere patine 20 lei, închiriere ursuleț/ focă/ pinguin 25 lei, garderoba 5 lei. Prețuri chioșc: vin fiert/ ciocolată caldă/ cola 0.5 l/ hotdog 10 lei.
Program: Luni-Jol. 11:00-22:00, Vineri-Duminică: 10:00-23:00.
Adresă: Bulevarul Basarabia numărul 256, Sector 3, Bucureşti. (stația metrou Republica)
NR: Patinoarul Laminor este singurul din Sectorul 3. Patinoarul din IOR a fost desființat!
OEDIP, BULANDRA: Regizat de Andrei Şerban, după reinterpretarea lui Robert Icke a tragediei lui Sofocle. Miturile antice se transformă în breaking news!
INSIDER: „M-am dus la Oedip cu un pic de îngrijorare. Dacă e iarăși o punere în scenă pompoasă și plicticoasă, făcută așa din respect pentru clasicii greci?
Și când a început m-am speriat și mai tare, că m-am gândit că poate am greșit teatrul, sala sau piesa. Pentru că am nimerit într-o campanie electorală contemporană, cu camere, microfoane și un candidat care promite marea cu sarea, doar-doar s-ar alege.
Numai că pe candidat îl cheamă Oedip, iar povestea e adusă cu mașina timpului lui Andrei Șerban din antichitate până în ziua noastra. Oedip are costum și cravată (mai apoi trening și adidasi), Iocasta are telefon mobil și tocuri cui, iar campania electorală are un afiș leit Obama – Yes we can.
Și tocmai asta face piesa asta interesantă. Pentru că mesajul subtil cu care te lasa povestea lui Robert Icke nu vine din discursul clasic legat de destin, blestem, tragedie și alte meme antice. Ci de o constatare simplă: firea umană nu s-a schimbat în 2500 de ani. Grecii care au văzut-o prima oară ar fi înțeles piesa asta și dacă o vedeau ieri – firește, dupa un curs serios de limba română.
Cei mai mulți dintre noi, cei din sală, nu doar ca am înțeles-o, ci chiar am iubit-o. Pentru că acest Oedip nu e ocupat să-ți dea lectii, ci să te ducă – cu toate mijloacele entertainmentului teatral – spre bucuria de a vedea un spectacol bun. Bun de tot.
Nu pleci zguduit. Nu pleci încărcat de întrebări fundamentale (sau poate oi fi uitat eu sa mi le pun). Ci pleci fericit ca, dincolo de poveste și actori, te-ai intalnit cu Arta.
Am mai pățit și la case mai mari (dar oare există case mai mari decat Bulandra?) să merg la o piesă din care m-am întors, pe lângă ale mele, și cu frustrările și dramele regizorului sau actorilor.
De la Oedip însă m-am întors cu revelația de a vedea oameni făcându-și meseria cu bucurie, cu drag, cu înțelegere, cu viață… Aș zice că echipa de actori a fost un singur corp, cu o singură energie vitală, însă aș zice prea puțin. Trebuie să mergeți să-i vedeți.
Eu am avut noroc și mai mare însă: în fața mea, pe scaunele din primul rând s-au așezat chiar Zeii. Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc. Aplauzele lor de la final, la care s-a inclinat si Cerasela Iosifescu, ar trebui să vă dea restul motivelor să mergeți să vedeți acest spectacol. E ultima fotografie din galeria asta. Și punctul de la care, într-un fel, începe triumful teatral.
P.S. Și încă ceva: la început, în discursul electoral al lui Oedip, apare și o referință la “baieții cu ochii albaștri”, fără îndoială așezată acolo doar în versiunea românească.
Ocazie cu care salut intoarcerea “sopârlelor” în discursul teatral…))
Ultima oara le-am auzit in 1989, tot la Bulandra parcă (nu mai sunt sigur de teatru) într-o piesă numita Caligula. Ghici pe cine arătau atunci cu degetul actorii…” SURSA
N.R.: „Oedip, premiera începutului de an, la Teatrul Bulandra. Regizorul Andrei Şerban revine la Bulandra cu spectacolul Oedip, o montare a vremurilor noastre, în care miturile antice se transformă în breaking news. Tragedia lui Sofocle este curajos reinterpretată de multipremiatul regizor şi dramaturg britanic Robert Icke, într-o versiune proaspătă și modernă, care păstrează temele esenţiale: cunoașterea de sine, adevăr, vină, destin, liber arbitru şi aroganța de a crede că ştim tot și de a promite ce nu ştim. Toate acestea sunt aduse în contextul oamenilor de azi, care se cred noii zei ai secolului XXI.
În spectacolul regizat de Andrei Şerban, după adaptarea lui Icke, Oedip este un politician cu ambiții de putere, care așteaptă rezultatele alegerilor, decisive pentru cariera şi familia lui. Dar şi pentru ţară, de votul crucial atârnând soarta unei întregi naţiuni. Însă, prin tensiunea iscată de drame de familie, scandaluri mediatice şi măşti care cad, presiunea creşte şi emoțiile se amplifică.
Spectacolul se derulează într-un ritm ameţitor, cu viteza unui accident care stă să se întâmple, cu intrigi, strategii şi răsturnări de situație, care țin toată lumea în suspans de la un capăt la altul.
Cea mai mare enigmă de dezlegat rămâne cea veche de milenii: oare ne-am născut inocenţi sau vinovaţi? Cine suntem cu adevărat? În ce măsură înţelegem şi acceptăm destinul?
* Mai presus de orice, acest Oedip e o mare și imposibilă poveste de dragoste.” DETALII
DISTRIBUȚIE: Vlad Zamfirescu (Oedip); Cerasela Iosifescu (Jocasta); Andi Vasluianu (Creon); Manuela Ciucur (Merope); Ana Ioana Macaria (Tiresias); Adrian Ciobanu (Corin); Lucian Ifrim (Şoferul); Andrada Corlat/ilinca Neacșu/ Teodora Crișan (Antigona/Lycas); Matei Constantin/ Tiberius Zavelea (Eteocle); Radu Ștefan Bănică/ EDUARD Chimac (Polinike).
Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu. Adresa: strada Jean-Louis Calderon 76A, Bucureşti.
Următorul spectacol: 4 februarie 2024. SOLD OUT!
PALATUL DE LA RUGINOASA: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza „în hologramă” își primește vizitatorii în birou
INSIDER: „La Mulți Ani! Mica Unire a fost realizată prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, după ce acesta fusese deja ales la conducerea Moldovei, pe 5 ianuarie 1859, devenind astfel domnitor al ambelor principate.
În 1862 Alexandru Ioan Cuza a cumpărat palatul de la Ruginoasa, iar din 1982 aici este găzduit Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”.
Inițial domnitorul a fost înmormântat la biserica de lângă palat, osemintele sale fiind ulterior mutate.
Aș zice că o vizită la Palatul Memorial Alexandru Ioan Cuza și Biserica Domnească din Ruginoasa e un „must”.
De curând am reușit și eu să vizitez palatul, după ce, pentru o lungă perioadă, a fost în renovare.” SURSA
INSIDER 2: Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost construit în stil neogotic în anul 1804, a aparținut inițial familiei Sturdza şi găzduieşte astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. Deși domnitorul a petrecut puțin timp la palat (socotit reşedinţă de vară), aici a locuit soția sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea și decorarea încăperilor, de grădină și de acareturi. Parterul palatului conține exponate care reconstituie viața și activitatea domnitorului Al. I. Cuza.
În palat au fost reconstituite următoarele încăperi:
• biblioteca (cu cărți aduse de la Paris),
• un cabinet de lucru al domnitorului (unde se aflau un dulap-arhivă, un dulap de bibliotecă, o măsuță în stil gotic și un dulap pentru pendulă),
• sufragerie în stil gotic (în care se aflau 31 de obiecte de mobilier din lemn de stejar sculptat, dintre care mai există astăzi două etajere-dulap, prevăzute cu barometru și cu o pendulă, iar pe masa acoperită cu olandină albă sunt expuse tacâmurile din argint sau alpaca, farfurii din porțelan de Sèvres, pahare de cristal de Baccarat, toate având stema Principatelor Unite),
• un salon (cameră de primire a oaspeților) – cu 24 de piese stil Ludovic al XV-lea, dintre care puține s-au mai păstrat, o pianină marca Hermann Heiser & Co., două goblenuri olandeze și o statuetă feminină, în fildeș și bronz, operă a sculptorului E. Barras
• salonul Elenei Cuza (cu mobilă stil Louis Philippe),
• camera copiilor.” SURSA
N.R.: Satul Ruginoasa se află la aproximativ 60 km de laşi, şi 10 km de Paşcani. Palatul a fost construit în primul deceniu al sec. XIX. A fost cumpărat de către domnitorul Principatelor Unite, Alexandru loan Cuza, în 1862, pentru a-i servi ca reședință de vacantă. Soția lui, Doamna Elena, s-a ocupat de renovarea integrală, fiind inaugurat în 1864, cu ocazia sărbătorilor Pascale. Alexandru loan Cuza (1820-1873) nu a petrecut prea mult timp la palat, în 1866 domnitorul a plecat în exil.
În al Doilea Război Mondial a fost distrus, fiind restaurat în 1978. Din 1982 aici este găzduit Muzeul Memorial,,Alexandru Ioan Cuza”.
Programul de vizitare este miercuri-duminică 10:00-17:00, lunea şi marţea fiind închis. Un bilet costă 20 lei, dar, cum prețurile se mai modifică, puteți verifica direct pe pagina oficială a muzeului.
Muzeul nu are parcare, dar sunt multe locuri vizavi, în fața gării. Palatul are un etaj.
În biroul domnului, biblioteca – aici vă veți întâlni cu domnitorul în hologramă Alexandru loan Cuza care repetă mesajul către națiunea română.
În curte găsiți sania lui Alexandru loan Cuza din perioada în care era pârcălab de Galați. În spate este Biserica Domnească, ctitorită în 1811.
După moartea sa, 3/15 mai 1873, în Germania (Heidelberg), dormitorul este adus şi îngropat lângă biserica de la Ruginoasa. În 1907 doamna Elena Cuza mută rămăşiţele sale în cripta amenajată în biserică.
A fost depusă în capelă și piatra de mormânt originală, din marmură albă. În 1944, din cauza războiului, osemintele domnitorului au fost duse la Mănăstirea Curtea de Argeş. După război, în 1946, osemintele au fost mutate la Mănăstirea Trei lerarhi din laşi, unde se află şi azi.
Piatra de mormânt din marmură albă se găseşte şi acum în biserica de la Ruginoasa. De asemenea, aici, în raclă, se află osemintele celor doi fii ai lui Alexandru loan Cuza, Dimitrie Cuza (1864-1888), care s-a sinucis la Ruginoasa, și Alexandru Cuza (1861-1890), mama domnitorului, Sultana Cuza, fratele, Dimitrie Cuza, și unchiul, Grigorie Cozadini.” DETALII
ARHIVĂ: ISTORIE ASCUNSĂ: Ecaterina Conachi Vogoride, femeia necunoscută care a făcut posibilă Unirea românilor! OXXO VILA BOSIANU, BUCUREȘTI: #Aiciastat ascuns Alexandru Ioan Cuza în ajunul zilei de 24 ianuarie 1859, astăzi Biblioteca Institutului Astronomichttps:/ OXXO FOCȘANI: Obeliscul Unirii construit pe hotarul dintre Moldova și Muntenia OXXO PALATUL PATRIARHIEI: Fost sediu al Marii Adunări Naționale, organ suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România și fostă Camera Deputaților se poate vizita gratuit! OXXO 24 IANUARIE: Clădirea unde s-a decis Unirea Mică, acum 160 de ani. Hai să dăm mână cu mână…
ARCUB: Călătorie suprarealistă în „Universul lui Salvador Dali”. Zbor VR, first class, 10 lei!
INSIDER: „Până pe 12.05.2024, Expoziția Universul lui Salvador Dali la ARCUB Central, Hanul Gabroveni, Centrul Istoric, strada Lipscani Nr.84-90 (intrarea se face pe strada Gabroveni 50-53, vizavi de Muzeul Fotbalului). Program: zilnic 10.00-20.00.
170 de exponate: litografii, grafică, gravuri, sculpturi, miniaturi de aur și diamante, experiență VR (zbor printre creațiile uimitoare din imaginația lui Dali, ghidat de artistul însuşi, într-o nouă dimensiune, cea a realității virtuale. Te așezi pe scaunul rotativ și te întorci 180°, admirând întreaga panoramă. Și apoi ușor, să nu amețești, privești în sus și apoi în jos, ca din ceruri…). Bilete: Adulți 75 lei; Copii 50 lei, în funcție de ziua săptămânii (în weekend +10 lei) și opțiunea de a achiziționa experienţa VR (+10 lei). DETALII
Vizita expoziției de la ARCUB începe cu o introducere în viaţa şi opera lui Salvador Dalí: „Salvador Dalí a murit de gastroenterită la vârsta de 5 ani. Este înmormântat în micul oraş Figueras, aproape de Barcelona, în Spania. Nouă luni mai târziu, pe 11 mai 1904, mama lui îndurerată a dat viaţă un alt băiețel… căruia i-a dat tot numele de Salvador Dalí”
Prin intermediul artei, Dali și-a analizat fricile și fanteziile, transformând obiecte aparent oarecare în simboluri ale unor teme afective mai profunde. Cele mai multe dintre ele îşi au originea în viaţa de zi cu zi de la experiențele sale din copilărie, peisajele din Cadaqués, până la fascinația sa ulterioară pentru teorille freudiene. Interpretarea acestor simboluri, de pildă, ia semnificațiilor ascunse ne oferă o mai bună înțelegere a ființei sale.
CEASUL TOPIT. Ceasurile care se topesc reprezintă omniprezenţa timpului şi ponderea pe care acesta o are asupra acțiunilor noastre. Dali era preocupat de timp și a devenit obsedat de ideea de trecere a timpului. Ceasurile topite ale lui Dali nu mai pot funcționa, timpul nu mai este liniar, ci fluid, adaptându-se la înțelesurile fiecăruia. Aceste ceasuri moi care se lichefiază reprezintă timpul trecător, tinerețea care se estompează și Teoria relativității, enunțată de Einstein. Imaginea ceasului a fost inspirată de a brânză Camembert curgătoare, care se topea la soare.
CÂRJELE. În copilărie, Dali a descoperit o cârjă în podul casei tatălui său şi nu s-a mai despărţit niciodată de ea deoarece îi dădea un nou sentiment de siguranță. Carja este una dintre cele mai importante elemente și este adesea folosită pentru a susține personaje, e manieră de a evidenția slăbiciunile acestora. Este un simbol pentru sprijin şi stabilitate atât fizică, cât și emoțională. De asemenea, cârja reprezintă realitatea și este folosită ca o ancoră în pământul lumii reale, spre deosebire de lumea viselor.
ELEFANȚII. Elefanții lui Dali sunt de obicei portretizați cu picioare lungi, multiarticulate, aproape invisibile, și cară obiecte in spinări. Acești elefanți reprezintă viitorul şi sunt un simbol al forței. Ei sunt adesea reprezentaţi purtând obeliscuri, simboluri ale puterii și dominării. Această creatură suprarealistă este o distorsiune în spațiu, contrastând corpul greu cu picioarele exagerat de subțiri, dar şi cu ideea de imponderabilitate.
OUĂLE. Oul este un alt motiv dalinian favorit, ținând cont de dualitatea dintre exteriorul dur și interiorul moale. Dali asociază oul cu imaginile prenatale și cu universul intrauterin, fiind astfel un simbol atât al speranței, cât și al iubirii.
FURNICILE. Pe când Dali avea 5 ani a văzut o insectă care fusese mâncată de fumici și din care nu mai rămăsese decât cochilia. Furnicile care mișună fac referire la moarte, la descompunere și amintește de mortalitatea umană.
SERTARELE. Corpurile umane care se deschid cu sertare se regăsesc în mod repetat in opere lui Dali. Influențat de teoriile lui Freud si de „sertarul cu idei”, sertarele simbolizează memoria si subconstiental. Ele exprimă misterul sertarelor ascunse, teama de necunoscut, și sunt asociate frecvent cu sexualitatea ascunsă a femeilor, de care se temea Dali.
FLUTURII. Un simbol al splendorii naturii, Dali a îmbrățișat tot ce era frumos. În mitologie, fluturele reprezintă sufletul, iar prin arta sa, Dali era în căutarea transcendentalului. Fluturii reprezintă spiritul liber şi evolutia către o conștiință superioară. Fluturele întruchipează de asemenea, o tema deosebit de interesantă pentru Dali: metamorfoza, transformarea constantă.
ÎNGERII. În ciuda relației sale aparent conflictuale cu religia, aceste fiinte cerești îl coplesenu pe Dali şi reprezentau ideea pe care Dali o avea despre realizările și aspirațiile divine. Ei pot fi văzuți ca mesageri ai cerurilor, reprezentând conștiința divină, protecția și iluminarea.
MELCII. Melcul ocupa un loc important in universul dalinian deoarece este legat de un eveniment semnificativ din viața lui Dali – întâlnirea sa cu Sigmund Freud. Întrucât Dali credea că nimic nu este întâmplător, el a fost captivat când a văzut un melc pe o bicicletă din fața casei lui Freud şi a făcut legătura dintre melc şi un cap uman, capul lui Freud, Ca și în cazul oului și al homarului cochila dură şi interiorul moale al melcilor l-au fascinat şi ele, pe Dali.
infoINSiDER.ro 
