PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TIMP LIBER

GORJ: Prima casă cu susul în jos din România devine obiectiv turistic


INSIDER: „În comuna Bumbești-Pițic din județul Gorj un oltean și-a făcut casa cu susul în jos, după ce a văzut în Turcia ceva similar. Proprietarul Alex Ducu a investit 12 000 de euro, bani strânși în ultimii ani, muncind inclusiv în străinătate. „Obiectivul turistic” și-a deschis porțile pentru vizitatori începând cu 8 noiembrie 2020. O va mobila anul viitor în același stil – cu susul în jos. O casă emblematică pentru 2020!” DETALII

ARHIVĂ: TRENDY: Bradul primit în dar nu se caută la dinţi. Zânei Măseluţă i-au căzut plombele!


STÂNCA DIAVOLULUI: Scaraoțchi încă vrea „bolovanul” din Ceahlău, pierdut în Poiana Teiului. Bine că nu poftește și la păduri!


INSIDER: „Misterioasa și frumoasa stâncă de la Poiana Teiului sau Stânca diavolului!
Legenda spune că diavolul a încercat să fure o stâncă din masivul Ceahlău (considerat munte sfânt), dar auzind cântatul cocoșului s-ar fi speriat și a scăpat „bolovanul” în această poiană. Se spune că și acum Scaraoțchi încearcă să o fure, deoarece stânca se mișcă! Realitate este că stânca… da, da… chiar se mișcă! Se oglindește – frumos – unduitoare în apa care o înconjoară! Stânca este de cele mai multe ori pe uscat datorită secetei și rar ajunge să fie în apă. SURSA FOTO


PARCUL NATIONAL BUCEGI: Efectul Gloria și silueta proiectată în văzduh, în mijlocul unei aure perfecte


INSIDER: „Efectul Gloria surprins în imagini de rangerul APNB, Bălan Valentin.
Efectul Gloria mai poarta numele de „Spectru montan” ori „Spectru Brocken”.

„Numele de Glorie se referă la haloul de sfânt, aura ce se observă în jurul umbrei proiectată de razele soarelui pe un fundal de nori sau ceață, în anumite condiții specifice și rare (în cazul acesta ceață).

De altfel denumirea de spectru vine de la proiectarea umbrei pe acel fundal. Spectrul Brocken pentru că în apropierea vârfului Brocken din munții Harz, Germania, a fost observat frecvent datorită condițiilor meteo propice formării.
Condițiile rare se referă la refracția și dispersia luminii atunci când soarele, situat în spatele celui care observă, îi proiectează umbra pe un nor sau pe ceața situată mai jos decât poziția acestuia, iar norul respectiv este format din picături de apă cu diametrul de dimensiune situată într-un interval bine precizat. Credit foto : Bălan Valentin, Parcul Natural Bucegi” SURSA

ARHIVĂ: GRAURI: Spectacolul naturii cu nor înaripat într-un dans sincron *** CURCUBEU DE IARNĂ: Cristalele microscopice de gheață din norii iridescenți au descompus lumina *** RO-ALERT: Tornada nu a fost anunțată pentru ca a fost “surpriză”


CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori


INSIDER: „Cetatea Făgăraș se află pe DN 1, la jumătatea distanței dintre Brașov și Sibiu.

Cetatea are o istorie de peste 600 de ani și a fost construită pentru a apăra Sud-Estul Transilvaniei de incursiunile tatare și otomane. Mai târziu după ce a cucerit-o, Mihai Viteazul a dăruit-o soției sale, a fost locul balurilor organizate de doamna Stanca și cetate de apărare, dar și închisoare. Acum este muzeu. Cetatea are 66 de încăperi întinse pe 5 niveluri. Turiștii pot admira arhitectura cetății, dar și temutele obiecte sau camerele de tortură precum și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”.

Sala Tronului a fost amenajată acum 5 ani, așa cum a fost ea in perioada de glorie a edificiului când au fost primiți aici zeci de regi și regine din toată lumea. Mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiția 1,3 milioane lei, a fost făcută din bugetul local. Au fost aduse 67 de jilțuri și candelabre, toate aparținând stilului renascentist.

Turiștii_obosiți_sau_dornici de a intra mai bine în atmosferă le pot „încerca” o clipă (inclusiv tronul domnesc pentru un selfie!) fără a fi „urecheați” de supraveghetori așa cum se întâmplă de obicei în astfel de locații. Cei doi pești sculptați care apar ca laitmotiv pe toate piesele de mobilier reprezintă însemnul heraldic tradițional al zonei (fapt atestat de un sigiliu din anul 1413), simbolul fiind prezent și pe stema municipiul Făgăraș.

La muzeu în zona instrumentelor de tortură este expusă și Fecioara de Fier, o cușcă de metal care avea în interior un sistem cu mai multe cuțite. În momentul în care cușca era închisă țepușele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cuțitele îi străpungeau picioarele, mâinile, pieptul, ochii, fără a-l ucide instantaneu. Acesta sângera și murea în chinuri groaznice chiar și după două zile.

Schimbarea Gărzii este momentul cel mai așteptat de turiști și are loc sâmbăta și duminica de la ora 11. Program vizitare: marți-duminică 10-18. Intrare: 15 lei adulți, 7 lei copii. Wi-Fi gratuit. DETALII


BISERICA FORTIFICATĂ CINCȘOR: Șapte sași aduc plusvaloare turismului în România


INSIDER: „Biserica fortificată Cincșor se află în satul cu același nume, comuna Voila, județul Brașov a fost ridicată de coloniștii germani care au întemeiat și satul la poalele munților Făgăraș începând cu secolul al XII-lea și cuprinde biserica Evanghelică, patru turnuri de apărare și două incinte înconjurate de ziduri de apărare. Orga bisericii (1805) a fost adusă de Samuel Matz Birthalm, proaspăt recondiționată este una dintre cele mai renumite orgi bisericești din Transilvania. Altarul pictat in 1868 de pictorul german Carl Dorschlag se află la Muzeul Cetății Făgăraș. Comunitatea de sași din localitate a găsit în acest loc un refugiu în caz de pericol, dar tot aici își țineau proviziile. Turnul slăninilor adăpostea slanina fiecărei familii (din care se putea lua doar într-o anumită zi a săptămânii).

Biserica fortificată Cincșor cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” face parte din lista monumentelor istorice din România și poate fi vizitată, printr-o programare prealabilă. Intrare: 10 lei.

Spre_deosebire_de bisericile ortodoxe cea evanghelică nu are icoane și nici sfinți pictați pe pereti, lucru explicat în detaliu de ghidul nostru doamna Carmen Schuster, săsoaică căsătorită cu un cetățean german, reîntoarsă în locurile natale, interfață între sașii plecați în Germania și cei rămași în țară – președinta asociației Contrafort Pro Kleinschenk/Cincșor (ONG înființat în anul 2008 pentru a sprijini Biserica Evanghelică).

Acum 7 ani biserica a fost supusă unor ample lucrări de renovare cu fonduri europene, mai puțin orga pentru care nu au fost alocați bani. S-a apelat la comunitatea din sat (care atunci număra 22 de suflete), în marea majoritate în vârstă și fără posibilități materiale și apoi la sașii plecați în Germania, cei mai mulți refuzând să doneze pe motiv că nu mai au pe nimeni în țară și că oricum nu se vor mai întoarce niciodată. S-a găsit soluția de a oferi spre vânzare elementele de la orga, prețul fiind proporțional cu mărimea elementului. Astfel sașii au cumpărat câte un element, s-au strâns banii necesari (30 000 euro) și la intrarea în biserică un panou menționează numele acestora.

Astăzi mai sunt 7 enoriași ai satului care se întâlnesc în fiecare duminică pentru slujbă, în biserică fiind expuse fotografiile ultimilor sași ai comunității.

Datorită acestora Biserica fortificată Cincșor este bine păstrată și promovată. În fiecare lună aici se desfășoară evenimente culturale: expoziții de artă și concerte.

Vechea Casă Parohială și fosta Școală Evanghelică au fost transformate, păstrând aerul medieval, în case de oaspeți calde și primitoare.


PARCUL LUMEA COPIILOR: În Grădina Valorilor Românești doar patru femei au scris istorie. Restul sunt doar frumoase?!


INSIDER : „Plimbându-mă prin Parcul Lumea Copiilor din București sector 4, am descoperit Gradina Valorilor Românești: 76 de busturi ale unor personalități remarcabile, repere certe ale istoriei, ale culturii noastre, atribute ale identității noastre naționale – începând cu Burebista, Decebal, Traian, Bogdan I, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Tudor Vladimirescu , Avram Iancu, Mihai Viteazul, Horia (fără Cloșca și Crișan!), (. . ), Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Regina Maria, Carol I, (…) Emil Racoviță, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu, Spiru Haret, Ciprian Porumbescu, Anghel Saligny, Grigore Moisil, Constantin Brâncuși, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, ( …), Sergiu Celibidache, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Nichita Stănescu, (… ), Toma Caragiu, Amza Pellea, etc.

„Săpând” pe net am descoperit că aceasta a împlinit 10 ani printre noi și că în zonă se organizează tot felul de activități culturale pentru copii. La inaugurare se spera (N.R.: Fundația Dan Voiculescu) că în timp li se vor „alătura alte nume și chipuri ale celor care ne-au dăruit o țară și un destin, ca popor. Într-o lume care pare că și-a pierdut valorile (…) propunem un sistem de valori și un set de repere care sa ne amintească nu doar cine am fost, ci și cine ar trebui să fim.”

Între_timp_nu_au_mai_fost_adăugate statui ceea ce înseamnă că ori nu s-au mai găsit și alte personalități românești care să-și merite un loc aici, ori s-au terminat fondurile pentru proiect. Lui Ștefan cel Mare i s-a știrbit coroana voievodală, dar bucățile lipsă sunt așezate cu grijă pe soclu și așteaptă un super glue salvator (statuile nu sunt din bronz cum scriau jurnalele vremii!). Alte câteva, nu multe, au rămas fără plăcuța de identificare.

Cu_siguranță_ideea_e_bună și cred că toate Institutele, Organizațiile, Centrele și Academiile au personalități cu care se mândresc și cărora acum ar avea ocazia „să le facă” statuie. Generația iPhone și fast-food (și nu numai!) ar avea numai beneficii venind aici cu dirigintele de la școală, singur, cu prietenii sau familia.

Cultura generală este tot ceea ce îți rămâne, după ce ai uitat tot ce ai învățat!

„Capitolul femei” este de departe cel mai nedreptățit, se pare că doar 4 (patru) românce au „scris” istorie: Regina Maria, Ana Aslan, Lucia Sturdza Bulandra și Maria Tănase.”

Dacă „sanctuarul” ar fi avut origini mai vechi de 30 de ani, numărul acestora ar fi fost ceva mai mare și Nicolae Ceaușescu ar fi încheiat „lista”, fără drept de apel. Așa rămâne deschisă …”DETALII

ARHIVĂ: SECTOR 4: “Avem o țară ca-n povești, Vestită-n toată omenirea, Cu capitala-n București, Și capitalul… nicăierea” *** RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!”


BIBLIOTECA NATIONALĂ A ROMÂNIEI: „WAS JeTzT? Și, mai departe?” – artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului


INSIDER: „Până pe 28 octombrie 2020, se poate explora la Biblioteca Naţională a României (Bd.Unirii nr.22, București sector 3) laboratorul artistic „WAS JETZT? Și, mai departe?”

Teme complexe, privite de artişti din perspectiva transformării: spațiul, individul și identitatea colectivă, relația individului cu universul cotidian, cu Celălalt, limbajul și fonetica limbii, percepția asupra propriei existențe și asupra mediului.

WAS JETZT? What’s next? Et après? Şi mai departe? este un proiect expoziţional pluridisciplinar, construit pe principiul interculturalităţii. Lucrările realizate de 17 artişti plastici din România, Belgia şi Franţa – pictură, sculptură, instalaţii, fotografie, instalaţii video şi audio, performance, editare de carte – invită vizitatorul la propria interogaţie, depăşind astfel cadrul expoziţiei.

Artiştii_WAS_JETZT?: Elena Albu, Andrei Bîrsan, Raluca Băjenaru, Gabriel Brojboiu, Cătălina Coşoiu, Adrian Dică, Pierrick Debeaussart, JolieJulien, Daniel Alexandru Florea, Emmanuel Guise, Sophie Monroy, Laura Niculescu, Céline Prestavoine, Răzvan Augustin Radu, Ile Ştefi, Adriana Untilov, Pierre Van Hulle.

Ultimul dintre aceștia prin „eikona” reia o compoziție grafică anterioară ” Piuneze”, în care piunezele se reprezintă la scara x 50, artistul propune privitorului o confruntare cu aspectul iconic al lucrării. Cu ajutorul unui polaroid artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului, ce primește aureola aurie a lucrării.
Invitat special : MARe/Muzeul de Arta Recentă. Intrarea liberă. Program: Luni – vineri: 08:00-20:00; Sâmbătă: 09:00-18:00.” DETALII


INVENTIKA: Adrian Roșca cu „RosMar H“ revoluționează sistemul de propulsie auto eliminând sistemul bielă – manivelă, ambreiajul, cutia de viteze, planetarele și diferențialul.


INSIDER: „Prototipul „RosMar H“ prezent la Expoziția Inventika, Romexpo București, pavilionul C1, standul 02. Tehnicianul Adrian Roșca își prezintă invenția începând de mâine 11 oct. până sâmbătă 14 oct. 2017, tuturo r celor interesați.

O invenție colosală, capabilă să schimbe concepția despre propulsie pentru toate tipurile de autovehicule și autoutilaje.
Invenția este noutate mondială absolută deoarece elimină sistemul bielă – manivelă, ambreiajul, cutia de viteze, planetarele și diferențialul. Astfel anulează piederile de energie și putere la care obligă aceste mecanisme, simplifică și ușurează construcția autovehiculelor.
Dar bomba abia acum urmează, acest prototip nu are nevoie de motor, dar nici nu exclude folosirea unuia. Totuși, chiar dacă ar avea motor acesta nu ar avea sarcina de propulsor ci, ar fi auxiliar.
Totuși, de unde ia energia pentru deplasare? Din aerul comprimat la înaltă presiune, stocat în butelii speciale, cu pereți multipli.
Deși inventatorul, Adrian Roșca a primit numeroase premii și aprecieri, totuși nimeni nu s-a arătat interesat să investească în tehnologia viitorului autovehiculelor. Dar, probabil, noi în România, nu avem permisiune de la metropole să scoatem nimic remarcabil. Doar metropolele au monopolul excelenței.

Adrian Roșca depus dosarul de înregistrare la OSIM în 2016 și până în decembrie a.c. urmează să primească atestarea.
Deja a primit confirmarea că nu are nicio invenție opozabilă în lume.” SURSA


LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri


INSIDER: „Inima lui Isus” – Lupeni, Harghita În anul 2011, pe dealul Gordon din Harghita, aflat între Odorheiu-Secuiesc și Praid, a fost ridicată cea mai mare statuie a Lui Iisus din Europa de Est. Denumită „Inima Lui Iisus” statuia are o înălțime de aproximativ 22 de metri, e construită din fier și oțel inoxidabil, iar prețul ei de 200.000 de euro a fost plătit din donații strânse de primăria din comuna Lupeni.

În interiorul statuii se află scări metalice, în spirală, pe care puteți urca până în capul acesteia, priveliștea fiind minunată de sus.

Pentru cei care doresc să cunoască zona mai în profunzime, în apropiere se află un centru de echitație. SURSA


SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni


INSIDER: „Conform principiului „Dacă nu vine muntele la Mahomed, atunci merge Mahomed la munte” anul acesta, ART Safari – ediția a șaptea a deschis și un Pavilion Satelit la_mall_Afi Cotroceni (zona patinoarului!), cu acces gratuit. Până pe 20 Septembrie pot fi admirate instalații de artă interactive dedicate familiilor între două reprize de cumpărături!

Menționez că dacă au rezonat cumva, musai să meargă și la Pavilionul Central – Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15.”

ARHIVĂ: ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger! *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici! *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”?



SABIN BĂLAȘA: Art Safari 2020 a devenit Albastru


Sunetul mării

INSIDER: „A șaptea ediție Art Safari își așteaptă până pe 20 Septembrie iubitorii de frumos pasionați la Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15 sau inițiați ad-hoc la mall AFI Cotroceni.

În prima locație poate fi admirată cea mai mare expoziție dedicată pictorului Sabin Bălașa – Pavilionul Albastru, cea mai mare expoziție dedicată lui Gheorghe Petrașcu – „Despre farmecul

realității”, o amplă expunere_a unora dintre cei mai importanți artiști contemporani la Pavilionul Central ” Școala de la București. Tradiție , amor , tradare” și expoziția „The Art of Behaving Badly” semnată de Guerilla Girls. Anul acesta Israelul este țara invitată și este reprezentată de Gili Avissar, a cărui creație domină sala imensă de la intrare.

Pavilionul Albastru m-a lăsat fără aer. De câteva ori am simțit nevoia să îmi dau masca – albastră! 🙂 – jos să pot avea toate simțurile libere și să adulmec seninul. La ieșire ochii mei deveniseră cu siguranță de culoarea mării de atâta bucurie albastră!

Program vizitare luni-vineri 12-21, sâmbătă-duminică 10-21, Night Tours.” DETALII

Vecină_cu_elementele metaforei, poeziei și fabulosului, arta lui Sabin Bălașa este străbătută de mituri în care omul și Universul au o legătură puternică, acesta din urmă înfățișând o realitate infinită, impenetrabilă și dominatoare. Temele creației sale își vor găsi resursele în legendele, ori istoria poporului român, iar alteori vor fi inspirate de mituri și simboluri umane generale, precum și de probleme ideatice și sociale contemporane.

Albastrul,_un_ultramarin uniform, omogen și clar, este culoarea dominantă din lucrările lui Sabin Bălașa. „Albastrul este pentru mine lumina cea mai îndepărtată, care îmi dă sentimentul eternității (…) ne reprezintă pe noi, oamenii.”

Expoziția ia forma unui fir narativ de basm numit simplu – albastru – explorând miturile, legendele, folclorul autohton din creațiile pictorului, precum un ritual inițiatic care ne invită să ne accesăm „ochiul interior” și să ne conectăm la Cosmos.

În_centrul_lucrărilor lui Sabin Bălașa de află Omul, acel om ideal care și-a înțeles originea divină și rolul de co-creator. Din acest punct de vedere Sabin Bălașa nu se dezice de figurativ, dimpotrivă îl consideră o permanență istorică.

Personajele sale, umane sau animale, vin dintr-un trecut îndepărtat, ancestral și trăiesc în fiecare dintre noi prin arhetipurile feminine și masculine pe care le manifestăm. Aparent fantastice și rod al unei imaginații bogate, lucrările sale dialoghează, de fapt, cu marile teme ale prezentului, ale societății contemporane aflate într-o criză profundă de identitate istorică.

Algoritmul cotidian ne îndepărtează tot mai mult de originea noastră astrală, de nivelul de conștiință profund. Lucrările sale sunt despre cunoaștere, despre masacrele și genocidurile din zonele de conflict, despre manipularea maselor și guvernarea prin tiranie și opresiune. Pământul, Comete, Pace, Eminescu (Luceafărul Hyperion), Războinici, Sunetul mării, Tinerețe sunt doar câteva dintre lucrările al căror subtext este mai profund și mai actual ca niciodată. Tinerețea este lanțul armoniei și al continuității creației.

Personajului sale sunt mereu viguroase, pline de viață, senzuale și energice, mereu surprinse într-un zbor cosmic, ritual inițiatic. Personajele sale feminine pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând „Armonia luminii” . Nevertebrate, plutind, tinere și senzuale, ele vin dinte-o memorie arhetipală, a unei lumi demult populată de aceste ființe fără cusur. Nuditatea este eliberată de cătușele și stigmatizarea contemporană și este privită din punct de vedere originar, natural. Privitorul este invitat sa reflecteze asupra reproducerilor celor doua fresce din cadrul Academiei de Științe Economice din București, mai greu accesibile publicului larg. Așa cum călătorul nu trebuie să rateze Sala Pașilo Pierduți din cadrul Universității din Iași, un ocean de albastru întins pe 300 mp și realizat de-a lungul a mai bine de 10 ani de lucru.

Filmele_reiau aceleași idei ca materialele picturale, oferind în plus libertatea mișcării, a gesturilor dinamice. Peliculele absorb privitorul , îl copleșesc: în 2 minute cotidiene se desfășoară milenii de fabulos și cunoaștere. Pictor, muralist, ilustrator, pictor de film de animație, poet, eseist, Sabin Bălașa este tipul artistului care și-a îmbrățișat pe deplin rolul de Creator terestru, asumându-și totodată și un rol social prin arta sa. Deopotrivă blamat și iubit, la zeci de ani de la crearea principalelor sale capodopere, Sabin Bălașa continuă să exercite o atenție și o fascinație îndelungă asupra iubitorului de artă. Aparent oamenii au uitat de puterea culorilor, astfel că poate ar fi indicat să ne bucurăm zilnic de imensa paletă de culori a naturii și să contemplăm asupra inefabilului din albastrul cosmic. (Curator: Ioana Spiridon)

Teleportare

ARHIVĂ: SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni


MUZEUL PARFUMULUI: De la “Mon Budoir” al Reginei Maria până la parfumurile comuniste


INSIDER: „Muzeul Parfumului” – varianta rezumat, așteaptă până pe 20 Septembrie sâ fie remarcat de cumpărătorii din Sun Plaza, parter, la ieșirea din Cora. Deși masca anti-COVID nu ne ajută „să ne orientăm după miros”, totuși putem visa la vremuri parfumate. Sunt expuse piese de rezistență ale colecției.

Cea mai veche sticlă de parfum expusă are aproape 200 de ani: Lubin – eau de toilette, din 1825. Originală. Parfumul a rămas intact în sticla lui mare de farmacie pentru că proprietarul inițial nu a putut să o deschidă. Nici măcar Gilles Lubin, actualul șef al mărcii franceze nu văzuse acest parfum până la vizita sa în România. Asta poate pentru că acum o sută de ani, România era a doua piață producătoare din Europa, după, bineînțeles, Franța. Era perioada strălucitoare interbelică în care Bucureștiul era Micul Paris, iar mărcile de parfumuri aveau fabrici aici; Coty, Guerlain, Lubin.

Însăși Regina Maria a României a fost promoter al brandului Houbigant. De altfel, parfumul preferat al reginei, „Mon Budoir”, a fost retras de producător în 1938, la moartea acesteia, în semn de respect îndoliat față de „cea mai frumoasă regină a Europei”. Anul trecut „Mon Budoir” a fost reprodus la 100 de ani de la lansarea sa oficială.

Casa Rancé, dinastie ajunsă astăzi la a opta generație de parfumieri se mândrește cu „Le Vainqueur”, parfumul pe care îl purta Napoleon Bonaparte. Rețeta „Învingătorului” este produsă și astăzi, fără abateri.

Există și un spațiu dedicat produselor românești, pentru cei care își amintesc, de acum zeci de ani branduri ca Bob, Eva, Adam, Miraj. Recipiente și sticluțe nelipsite din băile românilor din anii ’70, ’80.

În_Muzeul Parfumului din București, Val Iacob a expus câteva sute de sticluțe, dar acasă are peste 20.000 de obiecte legate de trecutul și prezentul parfumului.

„Am pornit de la ideea că nimeni nu scapă de întâlnirea cu mirosurile din jur” – spune proprietarul parfumeriei de lux care găzduiește muzeul. Muzeul Parfumului se găsește în incinta magazinului Beautik, Calea Dorobanți 172. Intrarea liberă. Program: luni-sâmbătă 10-21, duminică 10-14.

ARHIVĂ:OSLO: „Småflaskemuseet”? Adică, Muzeul celor 53.000 de sticluţe în miniatură!


SUN PLAZA: “Fiecare pălărie are o a sa Mărie”


INSIDER: „Între două sesiuni de shopping la Mall Sun Plaza, bucureștenii pot vizita până pe 16 august și „Expozitia de pălării Nita Sao”, semnată de designerul român Ana Istodorescu; asta numai dacă o vor descoperi înșirată în jurul scărilor rulante de la parter fiind nedorit de bine încadrat-camuflată în peisajul cu vitrine.

Pălării_cu_forme_atipice sau cu boruri mari, decorate cu flori, paiete sau dantelă, cu aer vintange, statement sau urmând un stil minimalist.

Ana_Istodorescu este cunoscută prin creațiile unice, originalitate și curajul de a readuce pălăria în garderoba femeii moderne.DETALII


ȘINCA VECHE: Dorințe împlinite de 7000 de ani. Intrarea liberă, dar pe propria răspundere!


INSIDER: „S-a dus vestea ca într-o Grotă, nu foarte încăpătoare, se întâmplă lucruri inexplicabile. Unii spun că dorințele puse acolo s-au împlinit, unii vin pentru energia pe care o emană locul, alții se roagă.

Templul Ursitelor din Șinca Veche, județul Brașov se bănuiește că are o vechime de aproximativ 7.000 de ani și se presupune că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat Templul Alb din Insula Șerpilor.

Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni. 

Grota_este_un_sit_natural cu două altare. Într-unul dintre altare este desenat un portret, despre care se spune că este al unui sacerdot dac şi două simboluri misterioase: o hexagrama (Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon), în interiorul careia este desenat Yin-Yang.

Templul_Ursitelor(Templul Dorințelor, Templul Extratereștrilor sau Grota) își așteaptă misterios și plin de energie vizitatorii care ar putea într-o zi să îi deslușească tainele.

Accesul este permis vara între orele 08-20 și iarna 09-18. Intrarea este liberă și pe răspundere proprie dat fiind faptul că se pot desprinde și cădea bucăți de stâncă.”


VULCANII NOROIOȘI: Locul unde Cenușăreasa post-modernă își pierde Nike-ul


INSIDER: „Imaginea spectaculoasă a Vulcanilor Noroioși este dată de noroiul gri ce bolborosește din cratere și de solul crăpat, de jur împrejur. Nu se recomandă explorarea acestora când plouă, terenul devenind mult prea vâscos-alunecos, cu risc de accidente, înnămolire și pierdere a încălțărilor din dotare. Program de vizitare: zilnic 08-20. Taxă de intrare: 4 lei/ adult, 1 leu/ copil.”

N.R.: Vulcanii Noroioși sunt situați în apropierea comunei Berca, județul Buzău. Erupțiile de nămol și gaze naturale creează mici vulcani într-un peisaj selenar: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele mici, Beciu.

Pâclele_Mari (15 hectare) și Pâclele Mici (10 hectare) sunt incluse pe lista monumentelor naturii din 1924 și printre puținele locuri din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși. În toată lumea sunt aproximativ 1100 asemenea vulcani, cei mai mulți sunt pe fundul mârii precum cei din apele Norvegiei, dar existâ și fenomene similare în Siberia, Australia, insula Trinidad din Caraibe.


BARU’ LUI BOBIȚĂ: Neamțu’ a pus Fierbinți pe harta țării


INSIDER: „Baru’ lui Bobiță din Las Fierbinți”, situat la 46 km de București în localitatea Fierbinții de Jos (strada Salcâmului) județul Ialomița, a devenit obiectiv turistic pentru fanii serialului și nu numai. Proprietarul Cristian Sauciuc, zis Neamțu’, are deja la activ câteva apariții în film este un tip tare volubil reușind cu brio să fie oaspeților barman, gazdă bună și să răspundă curiozităților de tot felul legate de filmări și despre personajele serialului intrat de opt ani în cotidianul mioritic.

Amintindu-și de cum a început totul, Neamțu’ spune că „unii dintre cei din sat au zis că-i fac de rușine, însă eu le-am spus că așa s-a pus Fierbinți pe harta țării. Și sunt mândru!” DETALII


ORANGE POP-UP: Copiii și părinții aferenți, aproape leșinați la „Lego Movie 2”!


INSIDER: „Orange Pop-Up Cinema din Parcul IOR din București a adus „filme și emoții sub cerul liber”, dar mai ales sub soarele arzător fără o minimă protecție pentru bieții cinefili veniți la matinalul de la ora 10. În general copii mici și foarte mici împreună cu părinții aferenți s-au pitit sub umbra firavă a copacilor de pe marginea Insulei Pensionarilor pentru a nu leșina în soare la „Lego Movie 2”. Asta după ce au trecut de ochiul și termometrul vigilent al organizatorilor de la intrare când 90% dintre spectatori erau rejectați temporar la umbra unui copăcel leșinat din apropiere, ca neconformi (temperatura mai mare sau egală cu 37.3 °C).

După_ce_”Slavă Domnului!” te încadrai sub limita legală erai dezinfectat, „mascat” (inclusiv copiii sub 2 ani!), aveai voie pe insula-cinema și apoi dus în pătrățelul tău încadrat cu scotch oranj în care aveai voie să îți scoți masca. Insula a fost dotată cu un cort-bar de unde îți puteai cumpăra băuturi, dar pentru pipi trebuia s-o părăsești. Oricum în toți boscheții erau spectatori refugiați, „sala de cinema” fiind goală de-a lungul reprezentației.

ARHIVĂ: LEGEA LA ROMÂNI: De ce să purtăm mască la muncile câmpului? Așa au spus autoritățile care fumează în birou!


LITORALUL ROMÂNESC: Mai bine ne ducem în pădure!


INSIDER: „Susțineți turismul din România!” SURSA

ARHIVĂ: BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


COMANA: Drumul Cărții de la Moara de Hârtie începe cu hârtie reciclată și tiparnița lui Gutenberg


INSIDER: „La Moara de Hârtie și Satul Meșteșugarilor (strada Funieru nr. 278-280, Comana, județ Giurgiu) în fiecare weekend (orele 12.00-18.00) se poate face o incursiune printre meșteșugurile cărții și meșteșugurile tradiționale românești: prelucrarea lemnuluifierăriaprelucrarea stufului olăritul țesutul, morăritul tradiționalprelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Intrare: Adulți 10 lei , copii 7 lei.

Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.

Începutul a fost în 2011 cu hârtia de mână, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 s-au adăugat încă șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor. DETALII


MUZEUL JUCĂRIILOR: Toate generațiile de copii la întâlnirea cu bucuria și nostalgia trecutului


INSIDER: „Muzeul Jucăriilor este prezent până la sfârșitul anului într-o expoziție temporară în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12, București). Peste 15 000 de jucării fabricate în România și în alte țări în ultima sută și ceva de ani, fiecare cu povestea ei își așteaptă cuminți (re)întâlnirea cu toate generațiile de copii în viață, cu bucuria și nostalgia amintirilor. Program_vizitare: miercuri-duminică, 10-18, luni și marți închis. Bilet intrare: 20 lei adult, 10 lei pensionari, 5 lei elevi, studenți, gratuit copii sub 7 ani.

N.R.:”În 1960, România avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă, sau tipăreau cărți, dar avea și secții speciale de jucării.

Întreprinderea „9 Mai” din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiță și carusele, Cooperativa „Tehno-Metalica” București realiza jucării metalice, biciclete, triciclete și trenulețe, Fabrica de Mase Plastice, „MAP Oradea”, turna jucării din plastic, Cooperativa „Arta Lemnului” figurine, trenulețe și jocuri din lemn, Fabrica „Steaua Roșie” din Râșnov, jocul de Domino, iar „Agatex” Timișoara trenulețe, tamburine și alte jucării din metal, iar celebra „Arădeanca” făcea sute de modele de păpuși. Toate aceste fabrici exportau 80% din producție, iar jucăriile ajungeau în anii ’60 și ’70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.

”Întreprinderea Poligrafică Banat” era cea mai mare fabrică unde se realizau jocuri din carton, cu peste 1000 de angajați. Aici s-au născut celebrele jocuri „Animalele din continente”, „Piticot”, „Nu te supăra frate”, „Păcălici” sau „Dacii și Romanii”. Înființată în 1923, Fabrica „Metaloglobus” producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale și felinare.

În 1965 se deschidea secția de jucării. 4-5 milioane de jucării pe  arcuri, jucării din pluș, telefoane, mini-mașini de cusut pistoale,  puști, mitraliere, trompete și tamburine din fier erau produse anual.” DETALII


BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


INSIDER: „Am tot auzit voci din industrie că anul acesta va exploda turismul intern. Mă întreb cât de sigure vor fi călătoriile cu autocarul prin România când avem probleme grave la capitolul igienă în toaletele publice, iar multe dintre acestea sunt închise. Cele din benzinării sunt mereu aglomerate, iar în ceea ce privește igiena lasă mult de dorit. Degeaba vei avea tu agenție autocarul “spirtuit”, când la toaletă va fi o “bombă cu ceas”. Pentru a se proteja/a-și proteja business-ul, există posibilitatea să revină șmecheria DEFECT aplicată pe ușă, chiar dacă toaleta e în stare bună de funcționare.

Voi ce credeți?” SURSA

ARHIVĂ: BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița?


INSIDER: “Constantin Brâncuși, în hologramă, a vizitat curtea Muzeului Național de Artă al României pe 19 Februarie, de ziua lui.

144 de ani de la nașterea marelui sculptor român au fost sărbătoriți și printr-un spectacol holografic și de video mapping.

Deși oficialii au întârziat sfertul academic și ploaia deasă și rece a fost foarte prezentă la întâlnire, câteva sute de

bucureșteni, foarte mulți cu mult mai tineri decăt publicul Irinei Rimes – ambasadoarea Brâncuși- pe care miza ministrul Culturii, au fost „pe baricade” nerăbdători de a fi impresionați de „ultimul racnet” de tehnologie digitală.

Doar statuile din curtea muzeului, acum „îmbrăcate” ca urmare al unei acțiuni caritabile, păreau impasibile.

Oare următorul pas de cinstirea a memoriei marelui Brâncuși să fie la Hobița? O hologramă a casei acestuia lăsată în paragină, să aibă ce vedea turiștii când îi calcă pragul, după ce i-au admirat sculpturile în toate muzeele lumii!”

ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** PRIORITĂȚI: “Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?” (Vasile Alecsandri) *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român?


CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


INSIDER: „Cabana, buda și telefonu’. Una din cabanele montane ale Romaniei devine tot mai cunoscută din pricina (datorită??) parcimoniei cu care stăpânul său permite utilizarea instalației pe care umanitatea, în milenii de evoluție, a imaginat-o pentru capătul de jos al sistemului digestiv al oamenilor, în general și al turiștilor, în cazul nostru particular. Nu ești cazat la cabana nu te folosești de scula omului și gata! Te bagi pe lângă zidul cabanei (deocamdata zidul din spate, da’ nu-i departe momentul când se va întâmpla și la ușa din față!) și vezi tu cum faci. Uneori mai văd și ceilalti (nu puțini!) călători. De mirosit miros întotdeauna. Bineințeles că pe turistul cu mațele umflate și cu vezica clipocind la fiecare pas nu-l poți ține departe de ținta cea mai dorită atunci când sfincterele dau să pleznească decât punând lacăt pe ușa. Eventual și două stinghii prinse cu holtșuruburi atunci când te pregatești să închizi cabana pentru zilele lucratoare ale săptămânii.

Ei, duminica trecută, tocmai când se terminase operațiunea de sigilare a budei, îl apucă nevoile pe unul dintre privilegiații soartei, un tânăr cazat în cabană, cu acte în regulă (mai puțin bon fiscal, aș zice…) Primește cheia lacătului și acordul de a scoate stinghiile și se grăbește să-și facă drum catre încaperea cea mai protejată a cabanei. Se grăbește și o trupă de turiste, tinere, frumușele și cu genunchii încleștați. Se grăbește să se milogească de tânărul nostru, să le lase un pic, doar un pic la budă, ele nu-s cazate dar nevoile firești sunt la fel de presante ca și-ale lui.

E de la sine înțeles că nu poți să refuzi o fată care tropăie mărunt dinaintea ta, cu pași mici, săltați și vorbe întretăiate. Dacă i se zărește și o lacrimă în colțul ochiului n-ai nici o șansă și te lasi corupt, îi permiți accesul. Așa a pățit și tânărul din poveste. Fata după fată, după fată și alta după fată, în șir fără sfârșit intră și ies pe ușa al cărei lacăt stă în mâna bărbatului milos. Care încearcă și nu reușește să stăvilească fluxul de femei spre și dinspre încaperea interzisă. Și care, pierdut, privește ba la ușa budei, ba la cheia și lacătul din mâna sa și șoptește: – Nu pot să cred…nu pot să cred…mi-au luat telefonul gaj ca să-mi dea cheia de la budă…” SURSA


PUMPKIN FESTIVAL: Cel mai mare zid din Europa care alungă spiritele rele din casele bucureștenilor


INSIDER: „Organizatorii Pumpkin Festival din Parcul Herăstrău (intrarea Charles de Gaulle) speră să construiască până pe 27 octombrie cel mai mare zid de dovleci sculptați și iluminați din Europa (30.000 de dovleci!). Practic, sculptorii ad-hoc nu prea se pot desprinde de opera realizată și pe care vor s-o ducă acasă pentru a-și proteja căminul de spiritele rele.

Pumpkin Fest include şi ateliere de personalizat dovleci, zonă de food şi ateliere şi activităţi pentru toată familia.

Sunt şi târguri de designeri şi produse artizanale. La bază acesta este şi un festival Halloween.

Intrarea este gratuită şi cine vrea un kit de cioplit dovleci (bostan, mănuşi, unealtă de cioplit şi lumânare) plăteşte 30 de lei.

DETALII