PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

ALTĂ DISTRACŢIE

ART SAFARI 2021: Einstein scoate limba din tabloul lui Obie Platon. La propriu!


INSIDER: „Una dintre cele mai celebre fotografii ale fizicianului Albert Einstein, în care apare cu limba scoasă, a fost realizată de ziua lui pe 14 martie 1951, când a împlinit 72 de ani. După petrecere fotograful Arthur Sasse i-a cerut să mai facă o ultimă poză, iar Einstein, deranjat și obosit, a scos limba afară. Când fizicianul a primit fotografiile de la petrecere i-a plăcut în special ultima poză pe care a inclus-o în felicitările expediate. Fotografia originală în care Einstein scoate limba a fost vândută în anul 2009 pentru suma de 72.300 dolari, devenind cel mai scump portret al unui om de știință. Albert Einstein a luat premiul Nobel pentru fizică în anul 1921.” DETALII

„Einstein” de Obie Platon. Art SAFARI 2021 – Eroi și Antieroi / Palatul Dacia-România


TÂRGU JIU: Culori la infinit în primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural


INSIDER: „EVSKY a reușit să aducă în orașul Tg-Jiu cel mai emoționant moment de departe. Nu doar că a scris numele orașului pe cer, a creat primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural – Coloana Infinitului, unul dintre monumentele care au dus numele țării mai departe prin Constantin Brâncuși. Publicul, câteva mii de persoane s-a manifestat sub cele mai frumoase forme, cele mai impresionante vibrații au fost transmise de copii, care s-au bucurat și au țipat în cel mai sincer și mai emoționant mod posibil. #spectacoldrone #dronelightshow SURSA

ARHIVĂ: HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? *** TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală!


BUCUREȘTI MALL: Tablouri premiate la Can Art&Design Festival, primul concurs din România care inspiră comunitatea către refolosirea dozelor din aluminiu


INSIDER: „Până pe 4 septembrie în Mall Vitan din București sunt expuse câteva tablouri premiate anul acesta la Can Art&Design Festival, concurs dedicat colectării și reciclări dozelor din aluminiu. În 2021, concursul a ajuns la cea de-a VIII a ediție și s-a adresat pasionaților de artă & design care pot transforma dozele din aluminiu într-un TABLOU epic. Este primul concurs cu premii din România care își propune să inspire comunitatea către refolosirea dozelor din aluminiu, prin realizarea de obiecte și construcții care sa reflecte utilitatea unei doze din aluminiu, post-consum. În contextul actual, când consumul este din ce în ce mai mare și resursele naturale se epuizează rapid, este absolut necesar ca fiecare să contribuie la protejarea mediului înconjurător și conservarea acestuia. Astfel, proiectul Can Art&Design Festival oferă oportunitatea de a contribui la protejarea mediului, prin îmbibarea unei necesități cu pasiunea de a crea și de a fi artist.

NECŞOIU ROXANA MIHAELA – „VINCENT VAN GOGH, 1889-AUTOPORTRET” – Am ales să reproduc şi să fac acest tablou pentru că din punctul meu de vedere Van Gogh este un artist care a demonstrat că nu trebuie să fii bogat pentru a face cea ce îți place. Tehnica lui este de asemenea autentică şi plină de frumusețe prin care consider că se pot exprima foarte multe sentimente. Tehnica: doze de aluminiu pe pânză, număr doze: 39.

MATEI RĂZVAN CLAUDIU – „RĂZBOINICUL ÎN ZALE” – Armura cu sabie şi zale înfăţişează un tânăr luptător între 2 vârste cu privirea ageră, pătrunzătoare care scrutează viitorul. Dârzenia şi curajul sunt armonios completate de seninătate şi hotărâre. Categoric şi agil, cu greu îşi stăpâneşte tumultul preocupărilor grefate pe o față de bonomie şi calm. Un portret emblematic ce pendulează între real şi fantastic. Tabloul de bază se compune din 16 doze de aluminiu care au fost tăiate îndreptate, apoi modelate şi lipite între ele. Apoi am realizat portretul tânărului luptător folosind o tehnică mixtă de pensulă şi aerograf. Zalele, mai mult de 200 sunt îmbinate între ele şi au fost lipite de suprafață cu ajutorul pistolului cu silicon. lar protecțiile de brațe şi sabia sunt realizate in relief şi provin din alte 6 cutii de aluminiu ce au fost tăiate.

STANCIU ANGELIN – „FRIDA” – Am ales ca temă pentru acest concurs portretul pictoriței de origine mexicană Frida Kahlo. Eu, ca artist sunt atras de suprarealism ca şi Frida, de aceea am ales să fac portretul Tehnica folosită în crearea acestui tablou este o tehnică proprie, asemănătoare celei denumite mozaic. Am folosit în jur de 200 de doze de aluminiu de diferite culori pentru crearea acestui tablou, doze de cafea nespreso din aluminiu si un lipici special.

PREDA ELENA „GLASARTISTIC” – Fiecare creație realizată din doze de aluminiu, dovedeşte că arta poate fi valorificată în orice context. Am conceput mesajul tabloului, descoperindu-mi cu durere toate cuvintele pe care nu le-am spus, în această perioadă traversată de toți cei care se hrănesc prin artă. E uimitor cum arta reușește să conecteze sufletele noastre și să dezvăluie cele mai sincere trăini. Vom putea înfrânge timpul şi distanţa, doar ascultând-o. Doze folosite: 100. Am ales ca toată suprafața tabloului să fie plută, iar rama lemn uşor, din considerente logistice. Cortina și scena sunt compuse din fâșii și fragmente de aluminiu lipite prin suprapunere şi/sau alăturare. Peste aluminiu, am folosit vopsele acrilice care să ajute atât în expresivitatea mesajului, cât şi în stabilizarea structurii tabloului. La bază, măștile sunt simple, albe, din carton, care ulterior au luat forma unor măşti de teatru prin metoda decupajului. Părţile mici de aluminiu lipite deasupra au fost vopsite cu grund şi apoi smirgheluite. În privința măștilor, am preferat să nu folosesc culoare, dorindu-mi ca privitorul să împărtăşească aceeaşi interpretare dramatică.

GRECU VIOREL FLORIN „CEI 3” – Lucrarea este realizată din doze tăiate în bucăți mici şi mari de diferite culori, lipite cu crije şi puţină inspirație poate ieşi o lucrare frumoasă. Am ales să fac această lucrare pentru că îmi permite să mă joc cu culorile. Imi place să realizez fete de oameni în stilul abstract. Tehnica folosită: abstract, număr doze: 40.

PETRARIU MARIA „SIMBIOZA GENERAŢIILOR” – Această declarație (lucrare), punctează, nevoia iminentă de a lucra împreună ca fiind un singur organism, pentru a elibera plămânii planetei noastre de inconştienţa cu care am tratat-o până acum. Am ales în lucrarea de față drept icoane reprezentative în lupta pentru ecologizare şi sustainabilitate două personalități cunoscute pe plan mondial, şi anume Sir David Attenborough, probabil cea mai recognoscibilă voce din documentarele despre natură, un om cu o activitate de o viaţă în acest domeniu, ce are opinii extrem de valabile datorită experienţei acumulate şi Greta Thunberg, o activistă pentru mediu din Suedia, în vârstă acum de 18 ani, ce s-a remarcat la vârsta de 15 ani când a înțeles impactul nostru ca specie asupra planetei, şi a început prin a-şi reduce amprenta de carbon a ei şi a familiei sale, prin convingerea lor de a adopta diferite practici ce ajută în privința aceasta, urmând ca după să tragă de urechi toţi liderii mondiali la Conferința Schimbării Climatice a Naţiunilor Unite din 2018 pentru inertia de care dau dovadă în cea mai usturătoare problemă a erei noastre. Lucrarea a fost realizată cu ajutorul și datorită unui grup format din părinţi şi copii care au ecologizat satul din care fac parte şi care înţeleg necesitatea conştientizării acestor lucruri. Mulţumesc şi vă urez plămâni curați, Au fost folosite două tehnici şi anume: mozaic și stringart în ducerea la bun sfârşit a lucrării. Bază de lemn moale de pin, cu dimensiunile totale: 114×84 cm. Este fragmentat in doua părți egale, fiecare măsurând 53x84cm. La intersecţia celor două părți este un spațiu de 4 cm și o rama de 2 cm finisată cu negru acrilic. Lucrarea cântărind 12 kg. Dozele de aluminiu, în număr de 60, sunt dispuse pe toată suprafaţa lucrării, fiind suprapuse în mod dinamic. Am adăugat 500 de cuie şi peste 1000 m de ață în stilul string art. Realizarea întregii lucrări: 150 h.

CORNEA MIHAI ANDREI „MISSING YOU IN A MINOR” – vorbeşte despre pierdere, despre dorul faţă de aproape. Povestea are ca sursă de inspirație muzica jazz, în special Thelonious Monk. Am folosit această combinație de materiale pentru a sugera trecerea timpului şi angoasa personajului, răceala și durerea trăite. Mixed media, asamblaj, 110 doze de aluminiu, kg cuie, lemn recuperat – parchet stejar, placă OSB 3, lână, sârmă, vopsea, cap manechin.

DANIEL LOAGĂR „RUPESTRA 3000” – Este o lucrare care are la origine un studiu personal legat de preistorie (epoca paleolitică şi neolitică – respectiv picturile rupestre şi petroglifele) precum și pasiunea mea pentru science-fiction şi pentru ficțiunile post-apocaliptice. Mi-am imaginat că în anul 3000, după ce vom consuma toate resursele planetei, după ce o vom polua şi radia, supravieţuitorii se vor întoarce în peşteri şi vor face desene rupestre cu ce vor avea la îndemână: deşeurile ce vor fi din belşug pe tot cuprinsul planetei. Unii dintre ei, vor păstori capre la umbra fostelor uzine şi observatoare astronomice, alţii vor vâna animalele evadate din grădinile zoologice şi resălbăticite. Unii vor venera soarele care va apărea odată la câteva luni printre norii de smog, lar alții, energia atomică.

Tehnica folosită a implicat realizarea desenului pe placajul de lemn, tăierea dozelor în bucăți potrivite formelor desenate şi lipirea acestora cu un adeziv puternic. Am folosit aproximativ 40 de doze, de diferite culori şi mărimi. DETALII

ARHIVĂ: EXPOZIŢIE: „Doamne, Scaraoschi, arăţi ca dracu’!” Red Bull îţi dă aripi. Definitiv?


PALATUL DE JUSTIȚIE: Dreptul este arta binelui și a echității. Ai, n-ai proces, poți face o vizită de curtoazie/ curiozitate!


INSIDER: „Interioarele monumentale spectaculoase ale Palatului Justiției din București sunt prea puțin explorate și pozate. Colajul ăsta include un minitur foto care pornește de la scara din portalul estic al palatului, coboară în Sala Pașilor Pierduți (atriumul), se apropie de portalul vestic și se oprește cu un cadru al bolții impresionante (tavanul).

Palatul Justiției, finalizat în 1895, e una dintre clădirile emblematice ale belle époque-ului bucureștean, etapele mature ale domniei lui Carol I. Edificiul de factură neoclasică, cu aspect parizian, a fost inaugurat pe malul drept al Dâmboviței, după canalizarea albiei și modernizarea fără precedent a ceea ce azi numim Splaiul Independenței, cu un deceniu înainte. Tribunalul Capitalei înlocuia mai vechiul sediu al Curții Judecătorești, localizat în conacul Manu, din anii Regulamentului Organic/Revoluției de la 1848, demolat la refacerea albiei râului.

Palatul a beneficiat de o esplanadă corespunzătoare pentru așa un edificiu impunător doar între anii ’30 și anii ’80, când Dâmbovița a fost acoperită de un planșeu de beton armat între Piața Națiunile Unite și Piața Unirii, iar Splaiul Independenței a devenit bulevard în toată regula. Albia a fost decopertată și amenajată în stilul actual – un canal betonat – în anii ’80. După proclamarea Republicii (30 decembrie 1947), palatul a adăpostit Tribunalul Orașului București, iar de la începutul anilor 2000, odată cu mutarea Tribunalului București într-o altă clădire, e sediul Curții de Apel București (CAB) și a Judecătoriei Sectorului 5 (JS5).

Puțini_știu_că în anii ’80, regimul Ceaușescu decisese demolarea Palatului Justiției și alinierea unor blocuri similare celor din noul centru civic la Dâmbovița până în 1992. Planurile au picat odată cu regimul, în decembrie 1989, dar vechiul tribunal tot avea nevoie de consolidare și restaurare, procese care s-au întâmplat în anii ’90 și 2000. Trivia: pardoseala impresionantă a Sălii Pașilor Pierduți e o replică 1:1 din materiale contemporane a celei originale, din mozaic, sacrificată pentru refacerea fundațiilor.

Da, e voie să vizitați Palatul Justiției chiar dacă n-aveți treabă la CAB sau JS5. Veți fi supuși unui control de rutină ca la aeroport la intrare, cu detector de metale etc. Fotografiatul pe holuri, scări și în Sala Pașilor Pierduți e permis, pentru că e vorba despre un edificiu public, indiferent ce ar spune jandarmii sau polițiștii locali zeloși care asigură paza. Spor la explorat!” SURSA

N.R.: Palatul de Justiție a fost construit între anii 1890-1895 după planurile arhitecților Albert Balul și Ion Mincu. Piatra de temelie a clădirii a fost pusă de Regele Carol I al României pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-am pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă.


PORUMBACU DE SUS: Povestea Calendarului, legende, tradiții, folclor, elemente tematice, workshopuri pentru copii și părinți


INSIDER: „Totul a pornit de la o joacă… vorbind de aspectele pozitive ale vremurilor cu care ne confruntăm, când omenirea este lovită de pandemia COVID-19, ca si părinți, a trebuit să fim tot timpul. Timpul petrecut în natură (zona se bucură de lanțul Munților Făgăraș, satul Porumbacu de Sus, nr.614, județul Sibiu, la poalele vârfului Negoiu) ne-a împins la ideea de a veni în ajutorul părinților și de a satisface nevoia celor din jur, de a ne bucura de frumos și de toate bogățiile pe care această zona de poveste le poate oferi. Lunile anului le cunoaștem cu toții, însă puțini știm povestea lor, de unde vin, ce spun legendele și denumirea populară.

Tematica_parcului împreună cu folclorul românesc, tradițiile si elementele tematice ale lunilor, compun o lume de basm ce propun elemente familiare atât pentru copii, cât si pentru adulți, aceștia din urma având ocazia să-și amintească de vremea copilăriei. Program: luni-joi 09-19; vineri-duminică 09-22. Intrare: 20 lei adulți, 10 lei copii 3-10 ani, gratuit copii sub 3 ani.” DETALII

ARHIVĂ: PORUMBACU DE SUS: De anul viitor, puteți dormi în Castelul de Lut din Valea Zânelor!


MAMAIA: Când sunt valuri toți turiștii de pe plaja de jumătate de kilometru se îngrămădesc în primii 4 metri de la mal!


INSIDER 1: „Înainte și după! Ca la implantul de păr sau dinți. Cu plajele e altceva. Nici acum nu înțelegem rostul…acestei lățiri exagerate. Pentru cine s-a făcut aceasta lucrare? Cam asta-i întrebarea! PS. Să ținem cont că înainte de înnisipare, în ultimii 20 de ani, s-a construit

mult pe plajă și asta a dat senzația de “plaje erodate”. SURSA

INSIDER 2: „Este o diferență mare între cele două fotografii. Cel mai trist e că pontonul vechi Cazino (emblema Mamaiei de un secol găsindu-se în mare, erodat de valuri și nerestaurat) a ajuns în nisip!!! Mamaia s-a înființat în 1930 cu câteva hoteluri, vile, războiul a stopat totul. Prin 1960 a început dezvoltarea „scânteie” a oferi unei societăți tinere socialiste a petrece o vacanță plăcută la mare. Prin 1980 au apărut Aqua Magic, Telegondola după moda Italiei în Marea Adriatica sau Spaniei în Marea Adriatica, deci un turism de mase, care deja nu mai era la modă.

Turistul străin a plecat pe malul bulgar. Cu spaimă constatăm că majoritatea populației era mândră/bucuroasă de emanciparea/dezvoltarea fetii locale moderne fâcînd față străinătății . Metri pătrați după 1990 sau multiplicat de X-ori după interesul afacerilor/antreprenorilor. Plajele s-au umplut cu șezlonguri fixe impuse de Horeca, gata cu timpul când veneai cu prosopul sau închiriai o umbrelă/ un pat dacă-l doreai. Așa si cu plaja mărită acum, care ar fi un lucru bun dar nici deloc necesar, pentru ca mai târziu să fie acoperită din nou cu umbrele/paturi/baruri fixe(?). Se spune acum că Horeca nu poate avea concesie pe bucata nouă de plajă pentru că este teritoriu public fără geometru/act notarial, dar plaja veche era la fel publică, avea Primăria Constanța un act notarial? Unde este protecția de mediu si de susținerea patrimoniului? Unul este sigur: buzunarele (celor care au aprobat proiectele realizate) s-au mărit deasemenea cu mult procent!!! Se pune deasemenea problema eroziunii (geologic normal) care este descrisă în mod exagerat. Din 1957 până în 2004 pentru mine lărgimea plajei era la fel: la Pescărie îngustă (câțiva metri), la Victoria (15 m?), la Cazino (25m?), Internațional (30m?) și la Butoaie/Camping (50m?). Alt exemplu: Tăbăcărie (astăzi Faleza nord) în anii 1950 avea faleza abruptă din pamânt galben (argilă), care prin eroziune vântului se micșora, se apropia de case, o coborai pe fund pentru la plaja și o urcai pe patru labe, plaja era cu scoici/nisip de 1-4 m lărgime, intrarea în apa era mai abruptă ca în Mamaia unde intrai lin. Asta în dreptul străzii Dragoslavele, unde acum câteva luni primesc un MMS „la noi la plajă” (ma gândeam că este la Mamaia văzând nisipul și lățimea), dar era în același loc ca acum 70 ani. Acolo unde se oprea malul, s-au mai construit trei rânduri de blocuri, o faleză de plimbare și (!) o plajă de puțin 10m. Marea Neagră are curenți mari dar nu așa să spele malul Mamaiei !!! Mie îmi place la plajele Sulina, Sfântu Gheorghe, Vadu, Corbu, Tuzla, Vama Veche unde prin noroc(!!!) interesele de profit, investițiile demasurat, afacerile, corupția nu au constatat eroziunea maritimă ca în Mamaia „mondena”…..

INSIDER 3: „Vă dau un pont: cea mai bună plajă din Mamaia, ideală pentru familiile cu copii mici, cu nisip fin, intrare lină in apă și cât vezi cu ochii până la geamandură este la… Golden Beach – Bulgaria!”

N.R.: Înălțată cu cel puțin 2 metri cu distanțe cuprinse intre 100 și 200 metri, în multe situații turiștii nici nu văd marea dacă aleg sa se bronzeze pe șezlong, iar drumul până la apă este practic imposibil fără încălțări speciale, legendarul nisip fin de Mamaia a fost acoperit de scoici tăioase și în sfârșit ne aliniem cu majoritatea plajelor „de pe-afară”. Specialiștii decretează că în 2-3 ani nisipul va reveni la dimensiunile dintotdeauna. Ha-ha! Problema cea mai gravă totuși rămâne, din păcate, intrarea în apă care acum se aliniază din nou cu cele mai multe plaje din lume. Când sunt valuri toți turiștii de pe plaja de jumătate de kilometru se îngrămădesc în primii 4 metri de la mal.Teritoriul nou creat nu este cadastrat, nu are acte, deci nu poate fi concesionat, nu poate fi curățat, etc. „Nu poți cheltui banii publici pentru a igieniza o plajă care nu există scriptic nicăieri.”

N.R.: Pasarela din Mamaia face parte din Ansamblul Cazinoului, inaugurat în ziua de Sfânta Maria a anului 1935 în prezența Regelui Carol al II-lea.
În perioada interbelică, complexul găzduia un restaurant modern, cabine pentru plajă în clădirile laterale, un cazino și o pasarelă ce se avânta în mare, unde se afla singurul bar maritim din Europa.


BRAȘOV: Dragonfly Gardens, sejur în căruțe glam cu coviltir, cea mai inedită cazare din Romania!


INSIDER: „Am descoperit recent, la Dragonfly Gardens din Brașov, cea mai inedită cazare din România, la căruțe glam cu coviltir. O atmosferă aparte, pe care nu o pot compara cu niciunul dintre locurile în care am mai fost. Grădina cu licurici din centrul Brașovului este locul ideal de start pentru vizitarea orașului și împrejurimilor, dar și pentru relaxare în natură. Dragonfly Gardens Urban Glamping Brasov (N.R.: strada Temeliei nr.3) se află la 3,1 km de Strada Sforii și oferă unități de cazare cu grădină, facilități de grătar și bucătărie comună pentru un plus de confort. Oaspeții au de acces gratuit la internet WiFi.

Bucurându-se de vedere la grădină, unitățile includ o zonă de relaxare, o mașină de spălat, o bucătărie utilată complet cu un frigider, precum și o baie privată cu uscător de păr și articole de toaletă gratuite. Pentru un plus de confort, proprietatea poate furniza prosoape și lenjerie de pat la un cost suplimentar.

La acest camping cu corturi este servit în fiecare dimineață un mic dejun continental (N.R.: Prețuri de la 38 € / noapte). Dragonfly Gardens Urban Glamping pune la dispoziție un loc de joacă pentru copii şi o terasă.

Turnul_Alb este situat la 3,4 km de unitatea de cazare, iar Piața Sfatului se află la 3,5 km.” DETALII

ARHIVĂ: DALNIC, COVASNA: Cum poți bea o bere sub apă în singurul bar subacvatic din România


PRIMĂRIE SECTOR 2: Studenții și masteranzii de la Universitatea Națională de Arte București își expun lucrările de licență


INSIDER: „Poate că puțini știți că la parterul Primăriei Sectorului 2 (N.R.: str. Chiristigiilor Nr. 11-13) există Galeria 2ART. De câteva zile este o forfotă și o emoție ce a animat toată instituția. Studenții și masteranzii de la Universitatea Națională de Arte București își expun lucrările de licență, iar ieri m-au invitat la vernisajul lor. M-a surprins plăcut emoția și bucuria că au șansa să-și expună sculpturile aici.
Vineri, examenul lor se încheie, iar de sâmbătă Primăria își deschide ușile către voi toți. Vă invit să călătoriți în universul acestor minți tinere, creative și extrem de talentate. Este o experiență care merită. Expoziția se încheie pe 9 iulie. *Foto Credit: Marius Pellegrini” SURSA


SLOBOZIA: Turnul Eiffel și ferma Southfork din Dallas în Paradisul Pierdut al lui Hermes de România


INSIDER: „Dallas-ul de Slobozia a fost visul devenit realitate al unuia dintre primii milionari de după Revoluție. Ilie Alexandru și-a dorit celebra ferma Southfork, pe DN 2 la 2 kilometri de Slobozia. A devenit bogat făcând bișniță cu produse aduse din Turcia și Ungaria, iar primul milion l-am investit în „Dallas-ul” său.

Apoi Imperiul Hermes, Fabrica de Televizoare Hermes, copia Turnului Eiffel (cu o înălțime de 50 de metri, de cinci ori mai mic decât originalul parizian), un sat de vacanță, lac cu bărcuțe, gradină zoologică, teatru de vară, piscină, hotel , terase, restaurante cu vreo 5000 de angajați. Între anii 1994-1997, la Hermes veneau peste 10 000 de turiști.

L-a adus pe J.R.Ewing – Larry Hagman și au făcut schimb de pălării. După moartea sa în 2010, băncile, proprietarii, autoritățile, turiștii au asistat mai mult sau mai puțin „neputincioși” la ruina unui vis care nu era al lor!”

N.R.: Hermes este zeul comerțului, zborului și al hoților în mitologia greacă, fiind mesagerul zeilor. Hermes avea rolul de a călăuzi umbrele celor morți către Infern.


RUOKOLAHTI, FINLANDA: Enigma Formațiunii Kummakivi, un bolovan de 7 metri aflat în echilibru „precar” de 12 000 de ani


INSIDER: „Enigma formațiunii Kummakivi din Finlanda: bolovanul imens care se află într-un echilibru „precar” de cel puțin… 12.000 de ani.

În îndepărtata Finlanda, se află una dintre cele mai neobișnuite formațiuni de piatră din nordul Europei. Este vorba despre o imensă bucată de stâncă, având o lungime de 7 metri, așezată, parcă, de către mâna unui uriaș, pe o altă rocă de dimensiuni ceva mai mici, ce are o formă convexă.
Stânca cea imensă aflată deasupra pare gata să se prăbușească în orice clipă, dată fiind suprafața de contact extrem de redusă dintre cei doi bolovani. Și totuși imensul stei stă neclintit de mii și mii de ani, timp în care nu puțini au fost cei care au încercat să-și dovedească puterile și iscusința, răsturnându-l.
Cele două pietre par să fie sudate.

Însă numai imensa greutate a bolovanului superior, amplasarea centrului său de greutate, precum și potrivirea suprafețelor de contact, sunt cele care au făcut ciudata structură (naturală?) din regiunea Ruokolahti să reziste timpului. În trecut, s-a încercat, cu mijloace rudimentare din fericire, atât răsturnarea stâncii superioare, care părea să se afle în echilibru precar, cât și modificarea poziției sale prin rotire. Aceste tentative nu au reușit. Forța umană nu a fost suficientă pentru a modifica poziția bolovanului superior. Structura este, în prezent, aflată sub protecția autorităților.” SURSA


MIRATOPIA: Spațiu cu proiecții video interactive cu natura digitală pentru cei nimeriți la shopping în Sun Plaza


INSIDER: „Până pe 11 iulie la Sun Plaza, București (etajul 1, zona centrală), între două sesiuni de shopping puteți descoperi „Miratopia” un spațiu cu proiecții video interactive (ce are la bază senzori de mișcare, astfel că proiecțiile video se vor modifica în funcție de comportamentul tău), destinat celor pasionați de natură si tehnologie digitală.

O_călătorie_de_10_minute pe cele 7 tărâmuri magice. Călătoria începe cu Lumea Subacvatică, unde se poate interacționa cu vietățile marine. Stai aproape de rechini și te joci cu meduzele. Călătoria se continuă într-un spațiu terestru liniștitor, înconjurat de snopi de grâu imenși și de un cer superb. Urmează apoi pădurea magică, un spațiu inspirat din basme, cu fluturi și licurici, animăluțe și copaci

strălucitori. Călătoria continuă spre cer, unde vei dansa printre nori și le vei putea schimba forma. Apoi silueta ta se va transforma în lumină. După care, vei putea păși spre Soare și interacționa cu suprafața lui, generând explozii solare. În ultima etapă, pătrunzi într-un spațiu cosmic și te plimbi printre planete. Intrarea liberă. Zilnic 10-22. Copiii primesc la ieșire brățări care luminează în întuneric.” DETALII


ȚIPĂREȘTI, PRAHOVA: Gradina de Lavandă – Preludiu în Mov Minor la Simfonia Simțurilor


INSIDER: „Grădina de Lavandă – Tipărești, județul Prahova. Lavanda sau levănțica făcută parcă să încânte, să relaxeze, să bucure și să răsfețe a creat un nou trend în ultimii ani, cel puțin în România și Bulgaria deschizându-se pentru turiștii de weekend adevărate raiuri violet. Anul acesta vremea nu a fost prea prietenoasă cu partea noastră de lume, iar natura s-a dezmeticit cu o mică întârziere. Lanurile de lavandă acum par că încep să înflorească, deși excursii în zonă se tot organizează de vreo 2 săptămâni.

Încetîncet selfie-urile galbene cu rapiță de pe Facebook, Instagram și Tik Tok au devenit violet. Ceea ce nu poate fi postat, însă, este starea Zen care te inundă, învăluit fiind de parfumul puternic de lavandă care ți se imprimă în piele și în suflet.

Pentru fotografia ideală & ireală ca în (sau chiar din!) Provence din lanurile de lavandă autohtone există un afiș – decor lângă care tot ceea ce mai poți photoshopa e doar propria persoană. Intrare 10 lei. Zilnic 9-20. Până pe 5 -6 iulie când începe recoltarea!” DETALII


ZOO PE DOS: Amintiri din spatele gratiilor cu animale sălbatice


INSIDER: „Modul corect de a vedea și vizita animale din viața sălbatică.” SURSA


I, HUMAN, ARCUB: Instalație interactivă care transformă empatia vizitatorilor în lumină laser ce influențează procese biologice vitale unor microorganisme


INSIDER: „În București, Expoziția I, HUMAN creată de Saint Machine poate fi vizitată până pe 7 iulie la Arcub – Sala Bolților (strada Lipscani 84-90). Zilnic între orele 14-22. Intrarea liberă.

I, HUMAN este o instalație interactivă asemănătoare unei rețele neuronale. Lucrarea analizează emoțiile utilizatorilor, transformând empatia acestora în lumină laser ce influențează procese biologice vitale ale unor microorganisme, simbol al fragilității ecosistemului planetei noastre care depinde de coeziunea umană. Instalația are 8 module interconectate care detectează emoțiile privitorilor și le transformă gradul lor de empatie în pulsuri de lumină laser ce hrănesc o populație de microorganisme în cadrul unui experiment de biofotonică desfășurat în timp real la CETAL – Centrul pentru Tehnologii Avansate cu Laser pe platforma de la Măgurele. Într-o societate din ce in ce mai polarizată de opinii și discuții politice, expoziția reamintește vizitatorilor că locuim pe aceeași planetă și trebuie să avem grijă de ea și unii de alții. I, HUMAN este o metaforă a evoluției speciei umane, a cărei supraviețuire poate depinde de capacitatea de a înțelege că „ceilalți” suntem tot noi.

I, HUMAN este un proiect interdisciplinar, la granița dintre instalație multimedia, performance și studiu al coeziunii umane mediate de tehnologie. Proiectul folosește un experiment de biofotonică și algoritmi Deep learning pentru a investiga subiecte precum swarm intelligence și caracteristici emergente la diferite niveluri. Proiectul propune o rețea de sculpturi luminoase ce funcționează drept colectori de emoții umane, dar și drept agenți generatori ai acestora, vizitatorii fiind influențați emotional de peisajul sonor diferit din fiecare modul. Gradul de coeziune emoțională al utilizatorilor conectați la instalație controlează frecvența și intensitatea razelor laser ce hrănesc o populație de microorganisme. Vizitatorii au rol atât de subiecți umani în cadrul experimentului cât și de observatorul în timp real al experimentului la care participăDETALII

ARHIVĂ: PASIUNI: Uimitoarea „Mimosa pudica”, o companie veselă pentru pesimişti. Definiţi sensibilitatea!


SALVATORE GARAU: „Buddha în contemplare” și esența vidului, într-o gaură de 15.000 de euro!


INSIDER: „Am ridicat și eu din sprâncene în fața operei artistului Salvatore Garau – un pătrat gol de 150×150 centimetri, marcat pe caldarâm cu un scotch alb menit să semnaleze „Aici este o operă de artă“.
Apoi am căutat să aflu mai multe despre artist, despre locul în care opera a fost amplasată, despre cumpărătorul ei (care a plătit, totuși, 15000 de euro pentru a o „transporta“ acasă).

Deși atât de „viu“ și de prezent printre oameni, nu e ușor lucru să vinzi golul, să explorezi și să valorizezi esența vidului, să faci din el act creator și unitate de schimb. Salvatore Garau nu se află la cea dintâi ispravă de acest fel; mă gândesc că un curator nu va trudi prea mult, nici nu-și va rupe brațele cărând operele într-un muzeu, atunci când va dori să organizeze o retrospectivă a artistului.

„Buddha in contemplazione“ este titlul unei alte lucrări, amplasată în Piazza della Scala, la Milano.
O puteți vedea aici, în toată transparența ei.

Mă înduioșează, la drept vorbind, asemenea suspensii în gol, deasupra hăului ideatic care își spune 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ sau 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒. Sper că, la ceas de noapte, pătratul gol este iluminat: altminteri riști să calci opera în picioare.
P.S. Cei doi tineri din film care își iau micul dejun pe bancă și omul de serviciu care strânge gunoaiele dimineții sunt cât se poate de vizibili și reali. DETALII


JAPONIA: Acvariul de Gheață, unic în lume, are 450 de exponate congelate și trebuie vizitat în maxim 5 minute!


INSIDER: ” Kori no Suizokukan este acvariul de gheață în Kesennuma, Miyagi, Japonia, singurul de acest gen din lume, a fost înființat în anul 2002. Are aproximativ 450 de animale marine din 80 de specii (inclusiv crab, calmar caracatiță) și care au fost congelate în blocuri de gheață imediat ce au fost prinse de către pescarii locali. Datorită temperaturii scăzute din interiorul acvariului de gheață vizitatorii sunt sfătuiți să rămână doar 5 minute.

ARHIVĂ: ICE STORE: „Dacă vă doriţi să faceţi shopping la Polul Nord, aici este locul ideal să vă antrenaţi!” *** MADRID: Unde bei o votcă în costum de eschimos?


DIANA SUDYKA: Povești pictate în jurul unui timbru poștal


INSIDER: „Aveți un timbru la care țineți mult, pe care nu vă îndurați să-l aruncați la coș, printre alte ciorne, bilețele și notițe expirate? Puteți face din el o poveste, desenând împrejur tot ce vă bucură, vă uimește sau vă pune pe gânduri. Ca Diana Sudyka, o artistă descoperită recent, ale cărei istorioare ce pornesc de la vechi timbre poștale sunt încântătoare.
Mi-a plăcut mai ales candoarea celui de aici, unde o recunoașteți, desigur, pe Majestatea Sa în acest timbrulecare a circulat la începutul anilor ’50. imagine © Diana Sudyka” SURSA

FOTO


BARU’ LUI BOBIȚĂ: Neamțu’ a pus Fierbinți pe harta țării


INSIDER: „Baru’ lui Bobiță din Las Fierbinți”, situat la 46 km de București în localitatea Fierbinții de Jos (strada Salcâmului) județul Ialomița, a devenit obiectiv turistic pentru fanii serialului și nu numai. Proprietarul Cristian Sauciuc, zis Neamțu’, are deja la activ câteva apariții în film este un tip tare volubil reușind cu brio să fie oaspeților barman, gazdă bună și să răspundă curiozităților de tot felul legate de filmări și despre personajele serialului intrat de opt ani în cotidianul mioritic.

Amintindu-și de cum a început totul, Neamțu’ spune că „unii dintre cei din sat au zis că-i fac de rușine, însă eu le-am spus că așa s-a pus Fierbinți pe harta țării. Și sunt mândru!” DETALII


COMANA: Drumul Cărții de la Moara de Hârtie începe cu hârtie reciclată și tiparnița lui Gutenberg


INSIDER: „La Moara de Hârtie și Satul Meșteșugarilor (strada Funieru nr. 278-280, Comana, județ Giurgiu) în fiecare weekend (orele 12.00-18.00) se poate face o incursiune printre meșteșugurile cărții și meșteșugurile tradiționale românești: prelucrarea lemnuluifierăriaprelucrarea stufului olăritul țesutul, morăritul tradiționalprelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Intrare: Adulți 10 lei , copii 7 lei.

Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.

Începutul a fost în 2011 cu hârtia de mână, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 s-au adăugat încă șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor. DETALII


MUZEUL JUCĂRIILOR: Toate generațiile de copii la întâlnirea cu bucuria și nostalgia trecutului


INSIDER: „Muzeul Jucăriilor este prezent până la sfârșitul anului într-o expoziție temporară în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12, București). Peste 15 000 de jucării fabricate în România și în alte țări în ultima sută și ceva de ani, fiecare cu povestea ei își așteaptă cuminți (re)întâlnirea cu toate generațiile de copii în viață, cu bucuria și nostalgia amintirilor. Program_vizitare: miercuri-duminică, 10-18, luni și marți închis. Bilet intrare: 20 lei adult, 10 lei pensionari, 5 lei elevi, studenți, gratuit copii sub 7 ani.

N.R.:”În 1960, România avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă, sau tipăreau cărți, dar avea și secții speciale de jucării.

Întreprinderea „9 Mai” din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiță și carusele, Cooperativa „Tehno-Metalica” București realiza jucării metalice, biciclete, triciclete și trenulețe, Fabrica de Mase Plastice, „MAP Oradea”, turna jucării din plastic, Cooperativa „Arta Lemnului” figurine, trenulețe și jocuri din lemn, Fabrica „Steaua Roșie” din Râșnov, jocul de Domino, iar „Agatex” Timișoara trenulețe, tamburine și alte jucării din metal, iar celebra „Arădeanca” făcea sute de modele de păpuși. Toate aceste fabrici exportau 80% din producție, iar jucăriile ajungeau în anii ’60 și ’70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.

”Întreprinderea Poligrafică Banat” era cea mai mare fabrică unde se realizau jocuri din carton, cu peste 1000 de angajați. Aici s-au născut celebrele jocuri „Animalele din continente”, „Piticot”, „Nu te supăra frate”, „Păcălici” sau „Dacii și Romanii”. Înființată în 1923, Fabrica „Metaloglobus” producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale și felinare.

În 1965 se deschidea secția de jucării. 4-5 milioane de jucării pe  arcuri, jucării din pluș, telefoane, mini-mașini de cusut pistoale,  puști, mitraliere, trompete și tamburine din fier erau produse anual.” DETALII


NICHITA+ASIMOV: „Și androizii visează. Plouă defect. E o eroare în ceruri”


Și androizii visează – ȘTEFAN SILVIU

„Și androizii visează/ Să cânte la o chitară electrică/ O melodie eclectică/ Doar coarda e ruptă/ În luptă/ De stâlpul de telegraf.

Și androizii visează/ Pozitronic non-sens/ Când pe sinapse e condens/ Prea dens/ Într-un oraș închis/ Și stins.

Și androizii visează/ Atingeri de silicon/ Și freamăt la unison/ Coduri sparte/ Aparte,/ Binar/ Și contrar./

Doar în noaptea asta/ Și androizii visează/ Pentru că plouă defect.

E o eroare în ceruri.”


TREE OF THE YEAR: “Omul este un arbore inversat cu rădăcinile în cer.” (Platon)


INSIDER: „România este reprezentată de Copacul Centenarului (200 ani) Platanus hibrida din Câmpeni – Munții Apuseni, care a primit și titlul de „Arborele Românesc al Anului”. La începutul anului 2018, la inițiativa autorităților locale, i-a fost sculptat în scoarță marcajul de tăiere. Comunitatea s-a unit în jurul arborelui și s-a luptat pentru salvarea sa, transformându-l într-un simbol al iubirii pentru natură și unitate, atât pentru comunitatea din Munții Apuseni, dar și pentru toți românii.

În concursul „Arborele European al anului” se caută arborele cu cea mai interesantă poveste. Votarea se desfășoară până pe 28 Februarie 2019. DETALII

ARHIVĂ: ZIDUL EUROPA: „Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta până nu ghicim toate statele membre UE!” *** ZIUA EUROPEI: Cu ocazia bairamului de 9 mai, România îşi prezintă peşcheşul! *** ZIUA EUROPEI: Fanfara din Olanda, incompletă fără marijuana în colţul gurii şi o moară de vânt în cârcă! *** REMIX: România: Vrem în Schengen! Europa: Aşa, şi?


ERROR: Panou cu mesaj emoţionant de sărbători!


Window1Windows Error Windows2

BANC: „Era odată un tânăr care când era mic vroia să se facă un „mare” scriitor. Când i s-a cerut să definească „mare” a spus: „Vreau să scriu chestii pe care să le citească toată lumea, chestii la care lumea să reacţioneze emoţional, lucruri care să-i facă să strige, să plângă, să urle, să se zbată de durere, disperare şi mânie!” Acum lucrează pentru Microsoft şi scrie mesaje de eroare…” DETALII


BUMERANG: “Dacă nu putem să-i prindem, măcar să-i distrăm!”. Publicitate da, patrulă ba!


IMGP1220IMGP1221 IMGP1222 IMGP1224INSIDER: “Din ciclul “Dacă nu putem să-i prindem, măcar să-i distrăm!”, o nouă campanie de prevenire a furturilor din magazine şi din locuinţe descreţeşte frunţile infractorilor. Outdoor-ul vine în completarea celebrului videoclip difuzat de televiziuni în care maidanezii ne învaţă să traversăm! …Câtă benzină ar fi ajuns la echipajele de patrulare, cu banii aruncaţi pe publicitate?”

ARHIVĂ: SIGURANŢĂ: De Bobotează, Poliţia controlează autorizaţia pentru vânzarea de “busuioc cu noroc”!