EXPO-ADOPȚIE, CĂȚEI: Pe gardul Palatului Șuțu te așteaptă poza celui mai bun viitor prieten. Vrei să iubeşti şi să fii iubit?
INSIDER: „Ce ai zice dacă ți-am spune că poți schimba lumea fiind (mai) fericit? Ce ai zice dacă ți-am spune că fericirea tânjeşte după tine, omule, că vrea să fie cu tine şi ai tăi, că se simte nedorită și singură și te așteaptă zi de zi să o vezi, să o conștientizezi, să o vrei? Ce ai zice dacă ți-am spune că un câine bun poate face toate astea?
Ei bine, acel câine perfect pentru tine e chiar aici, printre aceste fotografii pe care le poți vedea grație mărinimiei Muzeului Municipiului Bucureşti. Sunt instantanee făcute în două adăposturi specializate: unul privat, Speranța, și unul public, Brăneşti. Organizațiile care au pus la cale această expoziție diferă, însă câinii lor nu prea. Da, sunt diferiți la înfăţişare şi poate și un pic la personalitate. Dar, acolo unde contează cu adevărat, sunt identici: pentru că absolut fiecare dintre ei este capabil să ofere iubire cum probabil doar un alt câine ți-a mai oferit, cândva. Oricare dintre ei te poate împlini și te poate face fericit, pe tine și pe întreaga ta familie. Din păcate, ei sunt închişi în adăpost și nu pot veni la tine acasă, să te caute și să te convingă. Aşa că mingea propriei fericiri e în terenul tău acum. O să o joci? Ești, oare, pregătit să iubeşti şi să fii iubit?Vino să vizitezi aceste frumuseți și pe sutele lor de colegi de adăpost și, orice ar fi, îți promitem că nu vei regreta drumul făcut. U R M A R E
CRAIOVA, 1964: Balena Goliath, expoziţia primei balene îmbălsămate, cel mai lung tur, 30 de țări pe roți, Europa şi Orientul Mijlociu
INSIDER: ‘BALENA GOLIATH LA CRAIOVA. „Ai fost la balenă?” era, în acel ianuarie 1964, întrebarea fiecărui craiovean la întâlnirea cu un cunoscut. Și, mai ales, a copiilor între ei… A merge „la balenă” devenise evenimentul lunii într-un oraş ca al nostru, o expoziţie inedită şi pentru cei mari, şi pentru cei mici deopotrivă, pentru că nimeni până atunci nu mai văzuse în realitate un asemenea exemplar. Nici n-ar fi avut cum. Sărmana balenă – numită la început Golia şi mai târziu Goliath – fusese ucisă la 6 iunie 1954 în golful norvegian Trondheim. Avea 22 de metri lungime (ceva mai mult decât înălţimea unui bloc cu patru etaje aşadar) şi cântărea peste 65 de tone. Mai întâi golită de carne şi de organe, din mamifer a mai rămas pielea, scheletul şi carne în grosime de 20 de centimetri, anume păstrată pentru a i se putea injecta substanţe conservante. Acest tratament i se făcea periodic, inclusiv ungerea pielii cu glicerină, după cum, tot pentru menţinere, mai târziu i-a fost montată în interior o instalaţie frigorifică.
Golia a fost cumpărată iniţial de impresarul de teatru Giuseppe Erba, care a expus-o public pentru prima dată, timp de şase zile, în Giardino della Cittadella din Torino, în iulie 1954. În 1959 însă balena va fi cumpărată de Pierre Sifferte Jean Rezzonico – cel care o va redenumi Goliath şi îi va instala cei peste 2000 de metri de tuburi metalice care să o menţină la o temperatură joasă. De la acest moment Goliath îşi va începe, pentru 20 de ani de acum înainte, turneul prin Europa şi Orientul Mijlociu.
Călătoria se făcea pe un trailer cu 18 roţi şi cu o lungime de 25 de metri, condus de şoferul olandez Willy Pouwels. Acesta era escortat peste tot de lucrători ai autorităţilor statului respectiv, pentru ca transportul să se facă în bune condiţii (viteza de deplasare fiind de 2-10 kilometri pe oră). U R M A R E A
SCULPTOR CU DRUJBA: Dacă vreți să-l vizitați, atenție la sonerie pentru că trebuie să vă dregeți glasul înainte!
INSIDER: „Prahoveanul Gabriel Cernat, cunoscut pentru sculpturile în lemn realizate cu ajutorul drujbei, a mai reușit o performanță – hora urşilor! În vârstă de 38 de ani, Gabriel este solicitat în multe zone din țară pentru a transforma butuci din lemn în adevărate opere de artă. De o bună bucată de vreme, are multă treabă Dinosaur World Transylvania județul Hunedoara, unde se vor regăsi – alături de alte sculpturi de senzație și urşii care s-au prins în horă. Dacă vreți să-l vizitați, atenție la sonerie și să vă dregeți glasul înainte pentru că „M-am saturat de sonerii chinezării” DETALII
ARHIVĂ: GALAȚI – NU DERANJAȚI! : „Nu sunați! Nu bateți! Ies eu din când în când!”
AUTOCUNOAȘTERE: „Maktub Tarot” by Suada Agachi cu simbolistică revizuită și completată. Curs de inițiere gratuit!
INSIDER: „Lansare București, 08.08.2022, Hotel Caro. 400 de persoane. Pachet de cărți de tarot, cu simbolistică revizuită, completată și realizată de Suada Agachi. Nu este vorba despre ghicit viitorul, ci despre autocunoaștere!” DETALII
N.R.: Pasionată de studiul artei din Egiptul Antic, de pictura, sculptura şi arhitectura specifice civilizației de pe valea Nilului din timpuri şi surse care și astăzi rămân un mister,
Suada Agachi şi a găsit inspirația pentru a realiza un set de picturi de excepție. Acestea sunt alcătuite din cele mai puternice simboluri care au menirea să-l îndrume pe privitor pe Calea ce i-a fost scrisă de însuşi Creatorul său. Ele reprezintă o sursă infinită de inspirație și sunt încărcate cu o forță revelatoare impresionantă.
În călătoriile sale prin Egipt, Suada Agachi a luat la pas locurile încărcate de istorie şi de amintiri ale unei civilizații greu de închipuit în zilele noastre. De la marile orașe, la cele mai puțin accesibile regiuni pentru publicul larg, Suada a redescoperit poveștile cu tâlc, cunoaşterea restrânsă şi plină de înţelepciune precum şi sensul ascuns al simbolurilor pe care le găsim şi astăzi peste tot în jur. CURS DE INIȚIERE GRATUIT
IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass Forever
ARHIVĂ: DEATH RACE: Dacia Apocalipsei gata de start OXO DACIA CAYENNE: Când vrei să fii patriot, dar ești prea bogat OXO TRABANT FUN CLUB: Bucșă din Cars e originar din Romania, de pe lângă Pitești OXO JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor! OXO EL TIGRE: Sandokan circulă numai pe sens interzis! OXO EL COMANDANTE: Che Guevara de la Timişoara! OXO JUCĂRII: Raliul Dublin – Bucureşti, 3.000 de mile şi 40.000 lire sterline taxă de participare! OXO BMW-EMU: Cum se plimbă dracii prin Craiova? OXO BLACK SEA RUN: Ce caută la Bucureşti doi portughezi într-un Ford Escort cu numere de Ungaria?
TRANSFĂGĂRĂȘAN, BARĂ LA BARĂ: „Coadă de aproximativ 4 km până la Bâlea’
INSIDER:”TRANSFĂGĂRĂȘAN BAR 6 AUGUST 2022 Coadă de aproximativ 4 km până la Bâlea…” VIDEO
N.R.: „Transfăgărăşanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Piteşti, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu şi Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munţii Făgăraş. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.” DETALII
ANATOLIAN FOOD FEST: Adana Kebap, Kataif, baclavale și cafea la nisip pentru stomacul de ghiaur bucureștean, iar meditația dervișilor rotitori pentru al lui spirit și suflet!
INSIDER: „Până mâine, 7 august 2022, ora 22, în Parcul Lumea Copiilor, București- sector 4, are loc Anatolian Food Fest, al șaselea anul acesta numai în Capitală. Găsim multe preparate tradiționale turcești precum: Lahmacun, Adana Kebab, Lule Kebab, Kataif, Katmer, Gozleme şi bineînțeles, baclavale cu arome orientale. dar și muzică, dans, produse de băcănie turcești , tatuaje henna şi pictură pe apă, Ebru.
Nu puteau lipsi celebrele fesuri turcești care se asortează cel mai bine la o cafea la nisip ori șuberek! Şi, cei mai așteptați, dervișii rotitori!
Festivalul Turcesc este unul dintre evenimentele de avengură ale Fundației Tuna care își propune să promoveze cultura turcă prin ceea ce este specific ei: ospitalitatea turcească, arta veche,folclorul și, foarte important, arta gastronomică.” DETALII
ARHIVĂ: EXTAZ: Cum meditează dervişii rotitori în jurul Soarelui? Secta a fost interzisă de Atatürk!
3 POINTS SHOT: Mingea „înfiptă” în clădirea Federației Române de Baschet
INSIDER: „În București, pe Bulevardul Basarabia la Nr.39, înghesuită între două curți și așezată perpendicular pe stradă, clădirea Federației Române de Baschet, pare un coș uriaș în care mingea,
tocmai, a rămas blocată. Foarte haioasă ideea, precum și realizarea!Din păcate, nu este foarte vizibilă din stradă și cred că am trecut de zeci de ori prin zonă în ultimii 11 ani de când a fost inaugurată, fără măcar să o observ. E adevărat că prin parcarea din față, destul de agitată și mai mereu plină, te strecori ori către o intrare în Parcul Național, ori la stadionul Lia Manoliu, ori la vreuna din terasele din zona, sau pur și simplu oprești între două semafoare pentru o sesiune de shopping legume-fructe de la „piața volantă” care se încropește pe aici din când în când.’
N.R.: Baschetul este un sport de echipă, în care de regulă joacă 5 jucători. Scopul fiecărui jucător este să nimerească mingea în coș, echipa care acumulează mai multe puncte la sfârşitul jocului câştigă.
Deși mențiuni despre un sport asemănător cu baschetul apar în legendele despre populația Olmec, care locuia in Mexic acum mai bine de 500 de ani, iar aztecii și mayași aveau un joc similar în care foloseau drept minge căpățânile dușmanilor înfrânți în luptă, istoria spune că jocul de baschet a fost inventat în Statele Unite în 1891 de către un canadian.
În anul 1891, tânărul asistent de la colegiul Springfield, James A. Naismith, a invetat jocul de baschet încercând să facă mai variate lecțiile de educaţie fizică ale studenților, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, combinând unele reguli jocul de fotbal cu 13 reguli noi și a înlocuit poarta cu un coș suspendat pe un perete. Astfel a luat naștere sportul căruia i s-a spus apoi basketball (basket ball = minge). La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a ajunge la echipe formate din 5 jucători. U R M A R E A
PARCUL CIRCULUI: Binecuvântat de soartă cu Tonola, neamțul bogat care excava argilă și de Dumnezeu cu izvoare și lotuși, vegheat de Prințul Rainer al III lea de Monaco, așteaptă extratereștrii să-i ude peluza!
INSIDER: Parcul Circului este un parc din Sectorul 2, în interiorul acestuia fiind amplasat Circul Metropolitan București. Parcul a fost amenajat în anul 1961,
pe o suprafață 26 ha, de arhitectul Valentin Donose. La intrarea dinspre Circul Globus, din anul 2017, veghează Statuia Prințului Rainer al III lea de Monaco împreună cu un grup statuar inaugurat de Prințesa Stéphanie de Monaco, omagiu adus tatălui său, pasionat de arta circului şi creatorul Festivalului International de Circ de la Monte-Carlo.
În mijlocul parcului se află „Lacul cu izvoare naturale”, cu o formă aproape rotundă în plan și cu suprafața de 0,75 ha, lângă malul căruia cresc lotuşi egipteni (Nelumbo nucifera) / (Nymphea lotus), floare declarată monument al naturii în anul 1931.
Această plantă rară are un stagiu de vegetație care începe în zilele primăverii, se dezvoltă vertiginos acoperind în timpul verii apele lacului cu frunze mari și flori frumos colorate. Planta mai este denumită și Lotus indian sau Lotus sacru, fiind venerată în culturile orientale. În Romania lotusul indian mai poate fi găsit doar la Băile Felix.
O altă atracție a lacului o reprezintă broasca țestoasă de apă europeană (Emys orbicularis), despre care nu se ştie cum a ajuns aici, dar care s-a înmulțit considerabil. Herpetofauna este reprezentată de trei specii de amfibieni şi trei specii de reptile.
De la clădirea Circului spre lac pornesc peluze largi și alei care permit circulația în jurul lacului. Vegetaţia variată și bogată a parcului, include şi specii rare de copaci, precum Ginkgo biloba, platani, chiparoşi de baltă.
Parcul mai este cunoscut și ca „Parcul Tonola”, pentru că a fost amenajat pe fosta „groapă Tonola”, formată pentru că de acolo s-a excavat argilă pentru fabrica de cărămidă înființată (în 1865) de Max Tonola (care s-a născut la 26 aprilie 1830 la Ingolstadt Bayern şi a murit 31 iulie 1885, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din București), fabrică ce a funcționat în acest loc până înainte de al Doilea Război Mondial.” SURSA
ARHIVĂ: ALICE ÎN ȚARA MINUNILOR: “Cel mai mare miracol e să fii tu însuți!”
S.O.S., SECTOR 3: „Arde IOR-ul și la 112 nu răspunde nimeni”
INSIDER: „Arde IOR-ul și la 112 nu răspunde nimeni” SURSA
UPDATE: „Arde zonă retrocedată catre intrarea stația de metrou, Titan.” SURSA
N.R.: Suprafaţa este cea cu ieșire la Bulevardul Nicolae Grigorescu (de la intersecţia şoselei cu strada Constantin Brâncuși și până la întersecția cu Bulevardul Liviu Rebreanu). Această suprafață de teren este neîngrijită şi contrastează puternic cu restul parcului, pe care Primăria Sectorului 3 îl menţine într-o stare foarte bună. Pe porţiunea retrocedată se depozitează gunoaie, trăiesc oameni ai străzii și e plin de şobolani. Din când în când, mai izbucnesc incendii de vegetație (care oricum creşte liber).
După 18 ani de procese, Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție (ÎCCJ). Iar aici, după mai multeamânări, instanţa a decis, vineri, 13 noiembrie 2020, că procesul trebuie să se rejudece.” DETALII
PARCUL TINERETULUI, BUCUREȘTI: Primul Campionat European de Navomodelism organizat în România, 70 sportivi din 10 țări
INSIDER: „Până pe 3 august în Parcul Tineretului din București are loc Campionatul European de Navomodele, prima competiție europeană de navomodelism organizată în România.
IOANA DUMITRU, secretarul general al Federației Române de Modelism: „Campionatul European de Navomodelism se desfășoară pentru prima dată în România și sperăm din tot sufletul să fie un eveniment reușit. La campionatul acesta vor participa peste 70 de sportivi din 10 țări, în echipe formate din 3-5 sportivi.
Campionatul se va desfășura pe mai multe clase de concurs, modelele vor fi de diferite facturi, în funcție de caracteristicile navomodelului respectiv se derulează clasa de concurs pe diferite poligoane, de asemenea. Este permis orice fel de motor, doar bateriile sunt verificate.
Avem navomodeliști în România, iar la această competiție vor participa 8 români. Se califică în primul rând fiecare campion național, care a participat la competiția organizată de Federația Română de Modelism,, e calificat automat. În cadrul campionatelor naționale se face selecție pentru campionatele internaționale din anul imediat următor.
Federaţia Română de Modelism are 4 ramuri: aeromodelism, automodelism, navomodelism şi rachetomodelism. Anul trecut, de exemplu, am avut Campionatul Mondial de Rachetomodele pe care l-am organizat la Buzău” SURSA
CETATEA POENARI, ARGEȘ: Închisă până pe 31.12.2023 pentru „impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea și consolidarea patrimoniului cultural”. Pentru audiență la Țepeș, după Revelion, teoretic!
INSIDER: „Facem noi treaba autorităților! Adică informăm turiștii! CETATEA POENARI ESTE ÎNCHISĂ! Și nu, nu 3 zile! Peste 1 an! Când afli? Când ajungi acolo și vrei să vizitezi!” SURSA
N.R.: Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeşului, lângă localitatea Arefu, la 4 kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lângă centrala hidroelectrică Vidraru.
Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn; apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observaţie de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.
Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutându-și astfel urmăritorii.
Cetatea Poenari se află pe un vârf de munte, la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii. Cetatea are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. De la nivelul cetății se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeşului. Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 trepte.” DETALII
ARHIVĂ: RACOȘ: Netflix a închiriat cariera Hegheș pentru filmări. Turiștii nu mai pot vizita vulcanul stins până în octombrie. OXO MONUMENTUL ELECTRICITĂȚII, VIDRARU: De la cine așteaptă dreptul la vizită Prometeu, titanul care a furat focul lui Zeus pentru a-l dărui oamenilor?! OXO GRADINA BOTANICĂ BUCOV, PRAHOVA: 50 de copii veniți în excursie cu autocarul sunt poftiți de paznic să viziteze gradina online
LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României
INSIDER: „Astăzi în București, pe Calea Victoriei, în fața Muzeului Național de Istorie al României, în cadrul evenimentului „Străzi Deschise”, trecătorii de toate vârstele s-au bucurat de o întâlnire cu dacii și romanii în „Lecția de Istorie Vie”. Pe lângă costume, cei prezenți au putut vedea și atinge temutele falxuri dacice, precum și faimosul stindard de luptă al dacilor, Draco –
balaurul cu cap de lup și trup de șarpe. Replicile de arme, armuri, scuturi, coifuri ale strămoșilor noștri precum și prezentarea acestora au fost puse la dispoziție de către Asociația Terra Dacica Aeterna – Filiala Bucureşti. DETALII
ARHIVĂ: ANIVERSARE: Columna lui Traian are MCM ani. Copia din România merge pe LXXXIII… OXO RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!” OXO ISTORIE: Traian, blocat în nămeţi la Muzeul Naţional OXO SUVENIR: Natură moartă cu suporteri spanioli OXO EXHIBIŢIONISM: Traian, răpus în Dacia altui Traian. De la criogenie, mumificare şi zoofilie, la planking! OXO FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXO SCHIMB DE EXPERIENȚĂ: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, așteptată la ParkLake să preia de la romani rețeta drumului fără gropi, garantat 2000 de ani!
BIBLIOTECA ELECTRONICĂ: Cărți în limba română, de la cele clasice până la ultimele apariții editoriale. Gratuit!
INSIDER: „Ei, uite, că oamenii se mai preocupă și de cultură pe canalele astea de socializare. Pe Telegram, cineva urcă o bibliotecă întreagă de cărți în limba română, de la cele clasice la ultimele apariții editoriale.
Canalul se numește „Biblioteca electronică” și e gratis! Vă puteți abona ca să urmăriți ultimele cărți încărcate și să descărcati orice carte doriți să citiți din această bibliotecă.
Dacă tot vă plac seriile de pe Netflix, poate vreți să vedeți și farmecul seriilor scrise. Efectul este incomparabil, bogăția de emoții, trăiri, imagini sunete, culori, mirosuri, este mult mai mare într-o carte.
Ca să vă fie ușor să citiți în format electronic, descărcați o aplicație gen Cool Reader(eu pe asta o folosesc). Puteti alege culoarea paginii, luminozitatea, formatul și dimensiunea fontului, puteți da pagina din colțul din dreapta jos, la fel ca la o carte. Ba mai mult, nici nu vă trebuie semn de carte, pentru că toate cărțile vi se vor deschide la ultima pagină citită. În plus, aveți avantajul că veți avea cartea cu voi, oriunde: într-o sală de așteptare, stație de autobuz, la coadă la vreun ghișeu sau la semafoare, oriunde vă plictisiți. Aaa.. și va puteti face și adnotări pe text, lăsa semne, decupa citate, absolut orice are nevoie un cititor de la o carte.
Pentru început, că tot e vacanță și ne preocupă războaiele geostrategice, vă recomand să descărcați trilogia lui Ken Follett „Căderea uriașilor”, „Iarna lumii” și „Capătul veșniciei”, un amestec de istorie recentă cu intrigi de familie, cât să vă țină cu sufletul la gură și să nu o lăsați până nu citiți deznodământul.
La fel de captivantă, dar fără războaie, e tetralogia napolitană a Elenei Ferrante: „Prietena mea genială”, „Povestea noului nume”, ” Cei care pleacă și cei care rămân” și „Povestea fetiței pierdute”, o serie de cărți citită de milioane de oameni, un succes editorial de proporții al unui autor ce publică sub pseudonim și pe care il caută întreaga Italie si nu numai, pentru a-i afla identitatea.
Eu am descărcată si aplicația Goodreads, acolo vă puteti ține evidența cărților citite, puteți oferi recenzii și puteți vedea recenziile celorlalți cititori(zeci de mii de recenzii la o carte, este cea mai ultilizată aplicație a cititorilor din întreaga lume) ca să nu vă pierdeți timpul citind o carte proastă.
Mult succes la citit, pentru că știți deja: „Cartea te face neprost!” SURSA
ARHIVĂ: E.T. SHOP: Prima librărie virtuală pentru curioşi. ExtraTerestrul din tine vrea să ştie mai multe?
IOR FĂRĂ HIDROBICICLETE: Cris Garden și-a reînnoit contractul cu o vechime de peste un deceniu, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a lacului
INSIDER: „De ce anul acesta nu avem în IOR hidrobiciclete de închiriat?! (…) Până în primăvară Parcul IOR era îngrijit în baza contractului de întreținere cu Cris Garden, contract cu o vechime de peste un deceniu. În cadrul acestui contract pe lângă curățenia și întreținerea spațiilor verzi, era prevăzută și delegarea serviciului de gestiune a ambarcațiunilor de pe luciu apei. Prin urmare, hidrobicicletele, bărcile și lebedele erau în gestiunea și administrarea lui Cris Garden.
Anul acesta a fost refăcut contractul și a fost atribuit tot aceluiași operator economic, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a suprafeței lacului. Înțeleg că de abia din toamnă urmează să se facă studiul de fezabilitate necesar procedurii de atribuire a acestui serviciu delegat și prin urmare doar de la anul putem avea ambarcațiunile pe lac. Asta e realitatea din păcate și nu cred că o să se schimbe prea repede ceva în materie.” SURSA
ARHIVĂ: CAIAC-POLO: Lacul IOR bază de antrenament pentru un sport nou
TREN CHIȘINĂU-BUCUREȘTI: La intrare şi la ieşire trebuie schimbate „roțile” vagoanelor din cauză că Imperiul avea altă mărime a ecartamentului. Imperiul îşi marca teritoriul.
INSIDER: „Trenul care te reînvăță să auzi materia oftând sau cum se schimbă roțile la tren. Știți cu toți genialul vers bacovian: „De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând.” Cu vârsta devii tot mai materialist – înțelegi că în afara materiei nimic nu există sau cel puțin nu poți gândi în afara ei. Asta te învață materia ta – cu cât corpul devine mai neputincios cu atât el devine mai apropiat de materie – de memoria materiei.
Când ești tânăr materia este ceva abstract, spiritual, duh – chiar dacă ea zburdă isteric în tine. De aceea eu cred că Fenomenologia spiritului este mai întâi Fenomenologia materiei. Istoria adevărată este o istorie a materiei.
Toată cultura nouă a tipului de muncă imaterială și a digitalizării vieții ne îndepărtează de materie. Dar e un fake – e un simulacru de înlocuire a materiei printr-un soi de atingeri și survolări virtuale: nici materie – nici spirit. Mai degrabă spectacol. Materia e cel mai ”spiritual” lucru de care dispunem. Eu cred mult în nevoia pentru cei mici de a fi readuși în câmpul materiei ceva mai direct. Trebuie să auzi cum plânge materia.
În acest sens trenul este o experiență esențială – cu cât mai vechi, mai arhaic, mai industrial, mai dur cu atât mai bine. Iar trenul de tip Chișinău-București este esența acestui tip de experiență. Aici, în acest tren din epoca poststalinistă profund industrială, auzi toate gemetele materiei. Aici materia nu dar plânge, geme, se bucură, se irită ci și miroase, are sunet și văz. Toate la intensitate maximă. Ai toate simțurile supuse la un exercițiu maxim de presiune: cadența roților produc sunetul de fond care mereu este însoțit de alte zeci de sunete; mirosul tipic al trenului plus alte zeci de mirosuri care invadează de peste tot, privirea care nu se poate opri din veșnica schimbare de peisaj și anturaj.
Nu vei scăpa nici de gusturi – trenul impune ritualuri de consum pe care nici un Zeu nu e capabil să le inventeze. Poți uita multe: poți uita și cum te cheamă. Dar cu siguranță este aproape de neimaginat faptul că vei uita călătoria cu un tren precum Chișinău-București. Mai ales dacă o faci la o vârstă fragedă. Acest tip de experiență intră aproape în ADN-ul materiei tale și cu siguranță pentru totdeauna în memoria ta.
Peste zeci și zeci de ani – dacă ai făcut o călătorie copil fiind – va fi nevoie de un simplu sunet, o simplă mireasmă, un singur gest de mișcare care vine spre tine care să te arunce din nou în experiența unică avută cu trenul acum mulți ani. Asta e memoria materiei – să auzi, să simți, să miroși, să vezi materia care rămâne în tine prin acea memoria unică a ei.
Trenul din epoca formelor tari, dure, dârze, nemiloase, industriale precum e cel tipic imperial – Chișinău/București – mai are ritualul de ”schimbare de roți”. Acesta este un ritual al materiei dure – schimbarea ”roților trenului”: care ascunde o întreagă filosofie, politică, ideologie, geopolitică, strategie. Tot ce vrei. Printr-un simplu ritual. Aici trenul schimbă ritualic şi la intrare şi la ieşire boghiurile – cuplurile de patru roţi ale vagonului – din cauză că Imperiul avea altă mărime a ecartamentului. Imperiul îşi marca teritoriul.
Trenul se oprește: sun trase vagoanele pe mai multe linii de cale ferată și ridicate cu niște cricuri industriale imense: se înlocuiesc ”roțile”, boghiurile. Toată această transformare a materiei durează două ore.
Pentru un copil din epoca digitală această schimbare îl face să simtă presiunea materiei, istoria materiei de măcar 100 de ani din spate. O adevărată ”biopolitică”. Asta nu e o atingere de ecran – asta e o transformare a materiei în forma ei istorică pură care își arată ca are miros, sunet, văz, gust, pipăit – și o teribilă forță. Mai ales forța memoriei. Ah. Voiam să zic că am ajuns în București. Cu acest tren minune care-și trăiește ultimele zile. ” SURSA
N.R.: „(…) Gara de trenuri din Chişinău e un soi de Ermitaj pe lângă cea din București. Acum e atât de curată că te sperie. Aproape că i-a dispărut şi mirosul de gară – toate gările de la Chişinău la Vladivostok aveau un miros specific: nici acum nu mi-a ieşit din nări. Acum nu mai miroase. De ce? Nu mai circulă trenuri. E de neimaginat. E înspăimântător. Tristeţea gărilor fără trenuri şi călători este sfâşietoare. La Bucureşti e mizeră dar e o gară vie – la Chişinău e curată ca într-un muzeu – dar este o gară moartă.
Dacă în anii 80 ai secolului trecut pe zi de aici plecau zeci şi zeci de trenuri – acum pleacă câteva trenuri pe săptămână. O tristeţe cumplită. Primul tren a ajuns în gara Chișinău la 15 august 1871 din orașul Odessa. Ultimul tren plecă spre Bucureşti.
Gara Feroviară așa cum arată azi e construită în 1948 de arhitectul Ciuprin supravegheat de Şciusev – cel care a regândit reconstrucţia Chişinăului după război. El e născut aici și a fost unul dintre arhitecții și urbaniştii sovietici cei mai importanţi. În faţă are un parc și o fântână arteziană superbă. (…)” SURSA
ARHIVĂ: SUȘILI MOLDOVIAN: De la Obşepit şi Ospătărie la Sushi – Evoluţia alimentaţiei publice moldoveneşti. Sushi ca la mama acasă! OXO CHIȘINĂU MARKETING: Un kilogram de bijuterii din aur și argint, aruncate în mulțime!
MONUMENTUL ELECTRICITĂȚII, VIDRARU: De la cine așteaptă dreptul la vizită Prometeu, titanul care a furat focul lui Zeus pentru a-l dărui oamenilor?!
INSIDER: „Statuia lui Prometeu, Monumentul Electricității sau Omul de Fier se situează în zona Barajului Vidraru, pe o platformă betonată aflată pe Muntele Pleașa. Este o statuie de bronz, înaltă de 10 metri, portretizându-l pe titanul Prometeu ce ține în mână un fulger – electricitatea.” SURSA
N.R.: Imaginea tactilă pentru nevăzători prezintă un monument ridicat deasupra Barajului Vidraru, în forma unui adult, reprezentându-l pe Prometeu, personaj din mitologia greacă, titanul care a furat focul de la Zeus, stând în picioare, cu mânile ridicate deasupra capului, ţînănd în ele două fulgere.
Statuia lui Prometeu poartă denumirea și de Monumentul Electricității, cele două fulgere prinse în mâinile sale reprezentând puterea venită din energia electrică.
Statuia bărbatului este evidențiată plină în relief, iar fulgerele pe care le poartă în mâni, sus, sunt redate ca două linii frânte, orizontale și îngroşate, una în stânga și alta în dreapta capului.
Degetele cu care apucă electricitatea derivată din fulgere sunt redate ce centrul fiecărui fulger, ca succesiune de forme scurte, alungite, rotunjite în capete și îngroşate.
Picioarele bărbatului din statuie sunt usor depărtate și fixate pe un postament, o bază mai înaltă din beton, redată printr-un dreptunghi, în marginea inferioară, plin în relief şi orizontal.
Statuia a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici (1938-1995) în anul 1965 şi îl înfăţişează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricității.
În mitologia greacă Prometeu era considerat drept unul dintre binefăcătorii oamenilor, deoarece a dăruit oamenilor focul. Zeus îl înlănţuie pe Prometeu de o stâncă pe muntele Kazbek din Caucaz, unde un vultur uriaș îi devorează zilnic ficatul, care peste noapte se regenerează. Heracle ucide vulturul şi-l eliberează pe Prometeu,ale cărui chinuri se sfârșesc. Într-o alta varianta, Prometeu nu s-ar fi mulțumit să le dea oamenilor focul, ci ar fi creat el însuşi oameni din humă, însufleţindu-i cu ajutorul focului.
Autoritățile comuniste au dorit ca în anul în care a fost creat barajul Vidraru să fie realizată și o statuie de dimensiuni impresionante, aceasta fiind realizată în doar câteva luni.
Monumentul Electricității a fost închis timp de trei ani din cauza unor lucrări pentru îmbunătățirea siguranței vizitatorilor, fiind redeschis pe 15 aprilie 2018. Totuși turiștii care au dorit să-l viziteze în ultimul timp l-au găsit ferecat. Accesul la statuie se face după urcarea a câteva sute de trepte. Monumentul atrage anual zeci de mii de vizitatori din ţară şi străinătate. DETALII
ARHIVĂ: LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri OXO PASUL CIUMÂRNA, SUCEAVA: Palma, primul monument al drumarilor din România OXO FALX DACIC: Arma care i-a determinat pe romani să-și modifice coifurile și scuturile are monument pe DN7. Vârful e îndreptat spre Roma! OXO ODESA, UCRAINA: Baciul moldovean din Miorița intră în Cartea Recordurilor. Cea mai mare statuie din lume dedicată ciobanilor!
BURJ KHALIFA, DUBAI: Cel mai înalt zgârie-nori de pe glob (828 m). Parte din oțelul structural pentru clădire provine de la Palatul Republicii din Berlinul de Est!
INSIDER: „Am avut Dubaiul la picioare!
Doar gândul că vom urca în Burj Khalifa, cel mai înalt zgârie-nori de pe glob (828 m), că vom lua cel mai rapid lift din lume și ne vom bucura de priveliști panoramice asupra orașului Dubai, ne-a făcut să tresăltăm de bucurie și emoție, în același timp, cu mult înainte să ajungem acolo. Mai mult, puteam și noi, oameni obișnuiți, să ne împlinim un vis. Fiindcă, așa cum spunem și altădată, de minunățiile din Dubai se pot bucura nu doar cei cu mulți bani, ci și oameni simpli, ca noi sau ca voi. Totul este să credeți în visul vostru, oricare ar fi acela, iar mai devreme sau mai târziu, acesta poate deveni realitate!
Visul nostru de a urca în Burj Khalifa a început să prindă contur încă de la cumpărarea biletelor on-line. Am achitat circa 280 de lei/bilet combinat, care a inclus urcarea în turn, până la etajele 124 și 125, și intrarea la acvariu. De reținut că un bilet simplu, de acces la etajele 124 și 125, costă circa 210 lei (în afara orelor de vârf). Există și posibilitatea ascensiunii până la etajul 148 al clădirii, însă biletul este mult mai scump, aproximativ 680 de lei.
Am ajuns în zona turnului cu metroul, până la stația Dubai Mall/Burj Khalifa. De la metrou există o pasarelă care duce până în Dubai Mall. Sute, chiar mii de magazine de tot felul, cele mai celebre branduri din lume se găsesc aici, ceea ce face din acest mall una dintre cele mai importante destinații de shopping din Dubai. Cu tot luxul și opulența vizibile la fiecare pas, poți mânca la prețuri decente în mall, uneori chiar mai mici decât cele practicate la noi. Până am ajuns la zona de acces în Burj Khalifa, am mers prin mall circa 15 minute. La casele de bilete, am primit tichetele în format fizic și, deși aveam ca ora de intrare 15.30, ni s-a dat voie să urcăm mai devreme. În mod normal, vizita durează cel mult o oră și jumătate, însă ni s-a spus că putem sta cât dorim. Cu pulsul deja mărit, am luat-o pe holul care duce spre lift. Pe acest hol, am aflat istoria construirii celei mai mari clădiri din lume, date despre companiile și oamenii care au contribuit la construcția turnului, dar și alte cifre impresionante legate de Burj Khalifa.
Și iată-ne în lift, alături de alți turiști. Multe emoții, urechi înfundate, o ascensiune ireală, în doar 60 de secunde. Apoi, cerul, de parcă l-ai atinge cu mâna, și priveliștea superbă, pe care o cuprinzi cu privirea până în depărtare. Aveam la picioarele noastre întreg Dubaiul, cu clădirile superbe, cu infrastructura modernă, cu plajele și canalele sale, dar și deșertul ce se vede la zeci de kilometri în depărtare. Ireal, fantastic, de parcă totul ar fi fost un vis.
În schimb, acvariul și grădina zoologică subacvatică n-au avut darul să ne impresioneze. În mare parte, acvariul este vizibil din mall, ceea ce cred că scade atractivitatea lui. Apoi, am rămas să vedem spectacolul fântânilor, noaptea. Prima dată, din cauza aglomerației, n-am putut vedea mare lucru, apoi, la următoarea reprezentație, am prins locuri bune, de unde am sorbit fiecare joc al apelor în ritmuri muzicale. Fântâna Dubai, prevăzută cu 6.600 de lumini și 25 de proiectoare, este dispusă pe lacul din fața Burj Khalifa, având o suprafață egală cu dimensiunea a două terenuri de fotbal. Fântâna aruncă o dată până la 22.000 de galoane de apă (84.000 litri) la o înălțime de 140 de metri. În noapte, spectacolul său, proiectat pe clădirile înconjurătoare, este magic. Ceva care trebuie văzut, măcar o dată în viață.
IMPORTANT! Trebuie să vizitați Burj Khalifa în intervalul de timp selectat! Puteți vizita acvariul în orice moment al zilei în care ați rezervat. Acvariul din Dubai este situat la parter, iar grădina zoologică subacvatică se află la nivelul 2 al Dubai Mall. Treceți prin tunelul acvariului de la nivelul solului și apoi urcați pe scara rulantă pentru a vizita grădina zoologică subacvatică.
ȘTIAȚI CĂ …
… Burj Khalifa deține mai multe recorduri mondiale? În afară de cel mai înalt zgârie-nori (până la vârful turlei – 828 m, anterior Taipei 101 – 509,2 m deținând acest record), Burj Khalifa are, de asemenea, recordul mondial pentru cea mai lungă distanță de călătorie în ascensor (504 m), cel mai înalt club de noapte din lume (etajul 144), cel mai înalt restaurant din lume (At.mosphere – etajul 122, la 442 m).
… fațada exterioară este acoperită în 26.000 de panouri de sticlă tăiate manual, iar pentru curățarea întregii clădiri este nevoie de trei luni?
… structura are un total de 57 de lifturi și 8 scări rulante? Mai mult, clădirea are un sistem de placare care este proiectat să reziste la temperaturile fierbinți de vară din Dubai.
… o parte din oțelul structural pentru clădire provine de la Palatul Republicii din Berlinul de Est, fostul Parlament est-german?
… inaugurarea clădirii a avut loc în 2010, după o investiție de 1,5 miliarde de dolari, ca parte a unei noi dezvoltări, numită Downtown Dubai? Text: Karina Vișan/ Foto: Rareș” Vișan. SURSA
ARHIVĂ: MUZEUL VIITORULUI, DUBAI: „Nu vom trăi sute de ani, dar putem crea ceva care va dura sute de ani” OXO TURISM: Călătorie în viitor: Emiratul Dubai creşte într-un an cât altele în 10, 100 sau 1000? OXO DUBAI: Cea mai înaltă clădire din lume este luminată în culorile steagului României
ORAȘUL DE FLOCI, IALOMIȚA: Locul nașterii lui Mihai Viteazul, unica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, timp de 400 de ani
INSIDER: „Oraşul de Floci, locul unde s-a născut Mihai Viteazul. Marea ne-a fost mirarea când, în drum spre mare, după Țăndărei, dar înainte de a trece Dunărea pe la Giurgeni-Vadu Oii, am văzut bustul lui Mihai Viteazul (pe partea stângă) și o așezare neobișnuită – Orașul de Floci – (pe partea dreaptă). Firesc, curiozitatea ne-a făcut să oprim aici și nu ne-a părut rău. Fiindcă am descoperit urme ale unui vechi centru urban, între care trei biserici, trei necropole, locuințe, obiecte de ceramică și podoabe. În 1991, locul vechiului oraș a fost declarat sit arheologic.
Aici s-a născut, în anul 1558, Mihai Viteazul, fiul natural al lui Pătraşcu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Conform legendelor locului, odată ajuns voievod, a poruncit ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească Cetatea de Floci. Tot aici se pare că voievodul s-a gândit pentru prima oară la unirea celor trei țări românești.
Terenul, un câmp întins, cu unele zone mai înalte, de forme neregulate, este împărțit în două de o vale adâncă – vechea albie a râului Ialomiţa. Călătorii care vor ajunge aici pot afla despre istoria locului din panourile – în română şi engleză – instalate în zonă.
ISTORIC. Oraşul de Floci este atestat documentar în anul 1431 și a fost prima capitală a județului Ialomița. În cursul secolelor XIV-XVIII, era unica aşezare urbană din estul Câmpiei României cu rol de polarizare a activităţii economice din zonă şi cu rol strategic în controlul graniţei de est a ţării. Din punct de vedere administrativ, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Oraşul de Floci a fost centrul de reşedinţă al ispravnicului judeţului istoric Ialomiţa şi sediul căpităniei de margine, care avea îndatorirea de a asigura paza hotarelor. Căpitanul a îndeplinit şi funcţia de ispravnic al oraşului.
De unde vine denumirea? De la faptul că cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Lână de oaie sau piei de capre, bovine sau porcine toate erau la mare căutare în acea perioadă, se arată în mai multe documente de arhivă, păstrate de muzeografii Muzeului Judeţean Ialomiţa.
De-a lungul timpului, oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ.” SURSA
ARHIVĂ: 1600-1995: Mihai Viteazul, Domn al României, pentru 395 de ani. Apoi au venit americanii! OXO CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori
PARCUL IZVOR, BUCUREȘTI: Concesionarea de către compania WUNDERPARK SRL din Cluj pentru „o multitudine de activități de exprimare artistică, food & beverages”?!
INSIDER: „O nouă amenințare pentru Parcul Izvor: încă “nevindecat” după Nostalgia, riscă să fie CONCESIONAT . Primăria Municipiului București, prin primarul general și consilierii generali, trebuie să își asume rolul instituțional de protectori ai interesului public și să se opună ferm propunerii de concesionare a Parcului Izvor. Conform informațiilor publicate de platforma Hotnews, o companie privată dorește să concesioneze întregul parc pentru „o multitudine de activități de exprimare artistică, ce se vor combina cu elemente de food & beverages, shops sau hub de dezvoltare a ONG–urilor”.
În opinia noastră, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor, această propunere este absolut inacceptabilă și solicităm ferm ca reprezentanții Primăriei București să respingă această idee. În mod ironic, unul dintre argumentele folosite de compania care dorește concesionarea Parcului Izvor este tocmai abandonul total al autorităților publice și lipsa de interes cu privire la protejarea și îmbunătățirea spațiului verde din parc. Spunem ironic pentru că exact instituția care are datoria de a îngriji parcul oferă argumentele pentru concesionarea lui.
Bucureștenii au dreptul la aer curat, au dreptul la spații verzi și la un mediu sănătos. Actuala conducere a Primăriei Generale s-a arătat, până acum, depășită de sarcina de a crește calitatea spațiilor verzi din București ori de a crește suprafețele de spațiu verde din oraș. Bugetul mic nu mai poate fi o scuză pentru abandonul parcurilor din București, la doi ani de la preluarea mandatului. Mai mult, lipsa fondurilor publice nu poate, sub nicio formă, să fie pretext pentru concesionarea parcurilor din București. Obiectivul primarului general de a suplimenta bugetul capitalei trebuie să cunoască niște limite. Știm că își dorește suplimentarea veniturilor capitalei, dar asta nu se poate face prin negocierea parcurilor publice și, deci, implicit, prin negocierea sănătății cetățenilor.
Spațiul verde și caracterul public al parcurilor din Municipiul București sunt, în opinia noastră, valori fundamentale pe care nicio autoritate publică locală nu le poate contesta. Cu toate acestea, după eșecul uriaș de a proteja parcul Izvor, în cazul festivalului Nostalgia, care a condus la restricționarea accesului cetățenilor la un parc public pentru mai bine de trei săptămâni și la deteriorarea spațiului verde, a iluminatului din parc, aleilor și altor elemente din parc, ne vedem nevoiți să amintim autorității publice de aceste imperative ale traiului în spațiile urbane. Dincolo de aceste grave daune aduse parcului, propunerea de a transforma un spațiu verde într-un spațiu care acordă prioritate consumului va conduce la antropizarea accentuată a spațiului verde. Montarea infrastructurii necesare pentru implementarea proiectelor descrise în propunerea de concesionare contravine chiar ideii de spațiu verde, existând deci riscul ca parcul să devină secundar. Or, în opinia noastră, spațiul verde trebuie să fie prioritar și orice intervenție să fie făcută cu respectarea acestei priorități.
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor s-a născut din dorința de a proteja parcul de decizii abuzive și nocive și de a promova, la nivelul autorităților publice locale din București, investițiile în buna gospodărire a acestui parc. Propunerea de concesionare care a ajuns în spațiul public ne obligă să apărăm chiar existența parcului.
Reiterăm deci solicitarea ca Primăria Municipiului București să nu lase loc de interpretări – Parcul Izvor (și, altfel, orice parc) trebuie să rămână un parc în administrarea Primăriei Municipiului București, trebuie să rămână accesibil cetățenilor, gratuit, tot timpul anului, în integralitatea sa. Concesionarea unui parc public ar fi, în opinia noastră, falimentul moral al celei mai mari primării din România.
Facem un apel public către comunitatea din București – cetățeni, grupuri de inițiativă civică, organizații non-guvernamentale, orice persoană preocupată de calitatea vieții și de protejarea spațiilor verzi să se alăture demersului de protejare a Parcului Izvor. Posibila concesionare a acestui parc ar putea crea un precedent periculos pentru toate spațiile verzi din capitală.” SURSA
ARHIVĂ: PARCUL CIȘMIGIU: La împlinirea a 168 de ani, în loc de tort, primarul Nicuşor Dan i-a făcut coliva!
SUFLETUL COMERȚULUI: „Inflația e prea mare? Noi tot la 2 metri sub pământ ţinem preţurile.”
INSIDER: „În anii 90, mergeam la Noaptea Devoratorilor de Publicitate din două motive: 1) poanta, speculația, trucul – într-un cuvânt, metafora unui clip, și 2) umorul.
Așa era publicitatea pe atunci, avea șarm, imaginație, uneori era genială. Între timp, imaginația s-a dus naibii – clipurile de azi arată a reclame la detergenți, plus că ne-am pomenit cu promoții imbecile la credite (nu vedeai așa ceva pe vremuri). Una peste alta, publicitatea zilelor noastre ne învață că viața e frumoasă, că totul e accesibil pentru oricine și că the sun always shines, dar e de înțeles: patronii din industrie sunt cu ochii la publicul-țintă – îi dau mititei cu fundițe, ca pentru transnaționale, cu puțin zest motivațional-ideologic, cât să nu li se aplece birocraților din marile firme. Într-un cuvânt, reclama de azi aduce cu cea de la TVR din anii 70, când comuniștii ne recomandau Havana Club și costume de baie Theodoros Poufinas, promovate în clipuri cu priviri șăgalnice, cu băieți dințoși, anabolizați de la gât în jos, care săreau în apă sub ochii umbroși, cvasivitelini, ai fetelor de lângă piscină. Nu, nici ele, nici ei, nu erau activiști UTC.
Ei, având în vedere degradarea artei reclamei din ultima vreme, nu mai aveam chef de nici o reclamă – de nici una! Dă-i naibii de idioți, îmi ziceam.
… asta până azi, când, ce să vezi pe Cheiul Dâmboviței?” SURSA
6, 6, POARTĂ-N CASĂ: „Am venit, am muncit, am găurit și acum ne relaxăm.”
INSIDER: „Am venit, am muncit, am găurit… acum ne relaxăm.” SURSA
ARHIVĂ: PROTECŢIA MUNCII: Reclamă la şepcuţe pentru protecţie solară, împotriva accidentelor de muncă! OXO OTOPENI, ILFOV: Dorel vopsește balustrada. Și asfaltul și copacii și mașinile de sub pod! OXO CRAIOVA: Dorel de la RAADPFL, ucigaș din prostie! OXO CORABIA: Natura a muncit câteva decenii la copacul acela. Dorel a rezolvat în zece minute! OXO DOREL ÎN ACȚIUNE: Cum să reabilităm drumurile? „În loc să astupăm găurile, le punem capace!” OXO SECTOR 6: Amenajări din fonduri U.E. Ori banii sunt puţini, ori cineva fură, ori Dorel se plictiseşte repede?! OXO ASFALT TANGO: „Dorel” trăieşte şi a trecut pe aici! OXO ASFALTARE: Dorele, ne mişcăm şi noi mai cu talent?! OXO ASFALTAREA BĂLŢILOR: „Facerea drumurilor publice: se investeşte 10% şi se fură 90%. Mare ruşine!”
PARCUL CIȘMIGIU: La împlinirea a 168 de ani, în loc de tort, primarul Nicuşor Dan i-a făcut coliva!
INSIDER: „Deși temperatura in termometre sare de 30°C și mass media sperie cu Apocalipsa, în Parcul Cișmigiu, cea mai veche grădină publică din București, inaugurată în 1854, lacul e secat, aleile varză iar locul de joacă distrus de un copac de peste 10 m căzut acum vreo lună.
Vizavi, din birou, primarul general Nicușor Dan privește neputincios sau așteaptă următorul mandat să facă ceva bun și pentru parc. Se pare că și-a pierdut virulența apărătorului absolut al spațiilor verzi din anii când se războia prin tribunale cu fostul primar și-i punea tot felul de piedici, deși atunci parcul avea distincția cuvenită monumentului istoric, ce este.
N.R.: 10 lucruri puțin cunoscute despre Parcul Cișmigiu
1. Lucrările la parc au început în 1780, la porunca lui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, prin construirea a două cișmele in zonă. Una dintre acele cişmele a fost aşezată înspre strada Ştirbei Vodă, pe locul grădinii de astăzi.
2. Inaugurarea oficială a Grădinii Cişmigiu a avut loc în anul 1854, mult mai târziu.
3. Pentru realizarea grădinii, au fost aduşi circa 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.
4. La început, parcul era locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti, existând o vreme când era un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare, urât sau să facă mizerie, iar orice activitate comercială era interzisă.
5. În 1882, Cişmigiul a fost iluminat electric.
6. Primul chioşc de ziare din Bucureşti a fost montat la intrarea principală în Cişmigiu, refăcut, putând fi admirat şi astăzi.
7. În parc, La Cetate, există şi ruinele unei mănăstiri construite în anul 1756 de logofătul Văcărescu. Din mănăstire pornea un tunel secret care făcea legătura între Palatul Creţulescu şi malul Dâmboviţei.
8. Cândva, Cişmigiul adăpostea o mică grădina zoologică cu urşi, vulpi, lupi, castori, peşti, lebede, păuni şi multe alte vieţuitoare. Animalele au fost scoase treptat, îngrijirea lor fiind destul de costisitoare.
9. Izvorul Sissi Stefanidi, amplasat în Grădina Cişmigiu, reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor.
10. Iarna anului 1883 a fost mai geroasă şi Lacul Cişmigiului a îngheţat. Astfel a apărut micuţul patinoar natural de care ne bucurăm şi astăzi şi unde bucureştenii îşi împărtăşeau primele noţiuni de patinaj încă de la finalul secolului al XIX-lea. Sursa foto: yoni_ro” SURSA
ARHIVĂ: CIŞMIGIU: „Am zâmbit copacilor cu hăinuţe colorate, copilului care îi îmbrăţişa şi unei amintiri alb-negru…” *** PASCAL: Iepuraşul din Cişmigiu, angajat Lee Cooper? *** DOLCE FAR NIENTE: Bucureştenii fără locuri de muncă sunt aşteptaţi în Cişmigiu pentru reeducare! *** FANTOME ÎN CIŞMIGIU: Totul este doar un mit, Marilyn Monroe n-a murit! *** NEMURIRE: Trăim atâta timp cât este pomenit numele nostru!
SECTOR 6: La ștrandul Ciurel și Drumul Taberei ești recenzat în chiloți
INSIDER: „Cele mai plăcute puncte fixe de recenzare din țară se află în #Sectorul6. Azi și mâine (24, 25.07), ne găsiți la ștrand. Între o bălăceală în piscină, o alunecare pe tobogan, o relaxare pe șezlong, cu frappe-ul în mână, bucureștenii aflați la Magic Place Aqua Park (Ștrand Ciurel) și la Magic Summer Waves (Ștrand Drumul Taberei) au șansa să-și ia de-o grijă cu recenzarea și să bifeze această îndatorire.
“N-am avut timp până acum să mă duc, în online nu am reușit… așa că profit azi. Mi se pare o idee bună”, spune Adrian, un tânăr de 32 de ani.
„Dacă tot stau degeaba, de ce nu?! Am văzut de pe șezlong când s-au eliberat recenzorii și am venit. Aici e cel mai plăcut timp de așteptare, cu muzică și distracție, deși nu se formează cozi. Oamenii vin pe rând”, adaugă o doamnă, venită în șlapi și costum de baie.
Cele două puncte de recenzare de la ștranduri sunt deschise azi și mâine, între orele 09.00 și 20.00. Ele se alătură altor 30, distribuite uniform pe raza Sectorului 6, în locuri intens tranzitate: școli, stații de metrou, sedii ale administrației publice.” SURSA
infoINSiDER.ro 