ORAȘUL DE FLOCI, IALOMIȚA: Locul nașterii lui Mihai Viteazul, unica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, timp de 400 de ani

INSIDER: „Oraşul de Floci, locul unde s-a născut Mihai Viteazul. Marea ne-a fost mirarea când, în drum spre mare, după Țăndărei, dar înainte de a trece Dunărea pe la Giurgeni-Vadu Oii, am văzut bustul lui Mihai Viteazul (pe partea stângă) și o așezare neobișnuită – Orașul de Floci – (pe partea dreaptă). Firesc, curiozitatea ne-a făcut să oprim aici și nu ne-a părut rău. Fiindcă am descoperit urme ale unui vechi centru urban, între care trei biserici, trei necropole, locuințe, obiecte de ceramică și podoabe. În 1991, locul vechiului oraș a fost declarat sit arheologic.

Aici s-a născut, în anul 1558, Mihai Viteazul, fiul natural al lui Pătraşcu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Conform legendelor locului, odată ajuns voievod, a poruncit ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească Cetatea de Floci. Tot aici se pare că voievodul s-a gândit pentru prima oară la unirea celor trei țări românești.
Terenul, un câmp întins, cu unele zone mai înalte, de forme neregulate, este împărțit în două de o vale adâncă – vechea albie a râului Ialomiţa. Călătorii care vor ajunge aici pot afla despre istoria locului din panourile – în română şi engleză – instalate în zonă.

ISTORIC. Oraşul de Floci este atestat documentar în anul 1431 și a fost prima capitală a județului Ialomița. În cursul secolelor XIV-XVIII, era unica aşezare urbană din estul Câmpiei României cu rol de polarizare a activităţii economice din zonă şi cu rol strategic în controlul graniţei de est a ţării. Din punct de vedere administrativ, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Oraşul de Floci a fost centrul de reşedinţă al ispravnicului judeţului istoric Ialomiţa şi sediul căpităniei de margine, care avea îndatorirea de a asigura paza hotarelor. Căpitanul a îndeplinit şi funcţia de ispravnic al oraşului.
De unde vine denumirea? De la faptul că cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Lână de oaie sau piei de capre, bovine sau porcine toate erau la mare căutare în acea perioadă, se arată în mai multe documente de arhivă, păstrate de muzeografii Muzeului Judeţean Ialomiţa.
De-a lungul timpului, oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ.” SURSA

ARHIVĂ: 1600-1995: Mihai Viteazul, Domn al României, pentru 395 de ani. Apoi au venit americanii! OXO CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori