SUFLETUL COMERȚULUI: „Inflația e prea mare? Noi tot la 2 metri sub pământ ţinem preţurile.”

INSIDER: „În anii 90, mergeam la Noaptea Devoratorilor de Publicitate din două motive: 1) poanta, speculația, trucul – într-un cuvânt, metafora unui clip, și 2) umorul.
Așa era publicitatea pe atunci, avea șarm, imaginație, uneori era genială. Între timp, imaginația s-a dus naibii – clipurile de azi arată a reclame la detergenți, plus că ne-am pomenit cu promoții imbecile la credite (nu vedeai așa ceva pe vremuri). Una peste alta, publicitatea zilelor noastre ne învață că viața e frumoasă, că totul e accesibil pentru oricine și că the sun always shines, dar e de înțeles: patronii din industrie sunt cu ochii la publicul-țintă – îi dau mititei cu fundițe, ca pentru transnaționale, cu puțin zest motivațional-ideologic, cât să nu li se aplece birocraților din marile firme. Într-un cuvânt, reclama de azi aduce cu cea de la TVR din anii 70, când comuniștii ne recomandau Havana Club și costume de baie Theodoros Poufinas, promovate în clipuri cu priviri șăgalnice, cu băieți dințoși, anabolizați de la gât în jos, care săreau în apă sub ochii umbroși, cvasivitelini, ai fetelor de lângă piscină. Nu, nici ele, nici ei, nu erau activiști UTC.
Ei, având în vedere degradarea artei reclamei din ultima vreme, nu mai aveam chef de nici o reclamă – de nici una! Dă-i naibii de idioți, îmi ziceam.
… asta până azi, când, ce să vezi pe Cheiul Dâmboviței?” SURSA

ARHIVĂ: ADEVĂRURI FALSE: Campanie pentru depresivi