MUZEUL COCA-COLA: Ediţia specială 1999 dedicată eclipsei totale de soare din România a unui simbol SUA, la Sun Plaza
INSIDER: „În perioada 11-24 octombrie 2021, Muzeul Colecționarilor încheie seria Pop Up Museums 2021, prin care Sun Plaza își propune să aducă arta si cultura mai aproape de bucureșteni. Printre ele, „Colecția Coca-Cola” a lui Adrian Preda, care numără 500 de sticle Coca-Cola și 450 de coastere, adunate din toată lumea.
Expusă aici găsim și ediţia specială dedicată eclipsei totale de soare din 1999, vizibilă din ţara noastră. România a fost punctul de maxima vizibilitate a eclipsei in Europa, iar Bucureștiului a fost singura capitală europeană situată pe linia centrala a benzii de totalitate. Pentru colecționarii Coca-Cola cred că este unul dintre produsele iconice favorite, fiind totodată şi prima sticlă cu etichetă ACL (imprimare culoare direct pe sticlă), dar şi o schimbare a formei şi dimensiunilor, aceasta fiind total diferită faţă de sticlele disponibile pe piaţă în acea perioadă.
Colecția este structurată pe mai multe teme care se întind pe decenii. Expuse în Muzeul Colecţionarilor sunt majoritatea modelelor apărute în cei 30 de ani de activitate Coca-Cola în România. Putem observa, de asemenea, o serie de sticle cu tematică de Crăciun, cunoscută fiind alăturarea imaginii lui Moş Crăciun cu Coca-Cola începând din 1931. O altă serie cumulează sticle create în parteneriat cu nume sonore din industria filmului: Marvel Avengers, Star Wars, DC Batman vs. Superman; din fashion design: Jean Paul Gaultier, Marc Jacobs, Manolo Blahnik, Chantal Thomass; dar şi din seria Happiness Factory – Fabrica de Fericire filmul animat, de 3’30” ce prezintă aventurile unui muncitor într-un automai de Coca-Cola.” SURSA
N.R.: Coca-Cola a fost creată în anul 1886 de către farmacistul John S. Pemberton, în orașul Atlanta (statul Georgia, SUA) și inițial a fost vândut ca medicament brevetat. Rețeta băuturii este un secret foarte bine păstrat și e cunoscut doar de câțiva oameni. În acel moment, punctul de vedere american era că băuturile carbogazoase sunt bune pentru sănătate. Potrivit inventatorului, Coca-Cola a vindecat mulți oameni de diverse boli (de exemplu dependența de morfină, tulburări gastrice, neurastenie, prostație și dureri de cap).
La 50 ani de la descoperirea acesteia, Coca-Cola a câștigat titlul de „Simbol național al Statelor Unite”. Muzeul World of Coca-Cola a fost deschis în Atlanta în 1991 și până acum i-au trecut pragul peste 9 milioane de vizitatori.
Turul muzeului durează 90 de minute, „Lumea Coca-Cola” fiind un complex interactiv cu peste o mie de exponate, opere de artă, filme, reclame, etichete, o mini stație pentru producerea și îmbuteliere de Coca-Cola, precum și o expoziție permanentă, „Încercați”, unde oaspeții pot gusta mai mult de 60 de tipuri de băuturi din întreaga lume și un magazin de suveniruri având tematica Coca-Cola. DETALII
ARHIVĂ: COCA-COLA: Gagici de colecţie. Pe care le-am băut! *** CHINTALE: Silueta de 100 kg împlineşte 100 de ani! *** LOCOMOTIVA CU AJUTOARE: Camionul lui „Moş Crăciun” aduce Coca-Cola cu gust de praz!
TEATRUL NAȚIONAL CRAIOVA: „câine cu om. câine fără om” de Radu Afrim și incapacitatea umană de a iubi necondiționat
INSIDER: „Duminică seară am fost în Craiova pentru premiera spectacolului „câine cu om. câine fără om”, de Radu Afrim, la Teatrul Naţional Craiova.
Am fost nervoasă, am plâns și am râs în hohote (la râs a contribuit mult actorul George Albert Costea). M-am răzvrătit și mi s-a făcut inima ghem, mi-am fixat ochii pe podeaua teatrului „Marin Sorescu” și am așteptat speriată câteva picături de sânge s-apară pe vopseaua neagră.
Spectacolul lui Afrim este, ai zice, despre câini. Și este și despre câini, despre afecțiunea lor, despre iubirea pe care câinii din adăpost o așteaptă de la noi.
Dar spectacolul lui Afrim este și despre noi, foști sau actuali stăpâni ai câinilor. Este despre incapacitățile noastre de a iubi necondiționat (cum o fac câinii), despre divorțuri în urma cărora iubirea cade la partaj, despre oameni care îngroapă fericirea în vacarm, despre oameni care simt că toate orașele de pe hartă s-au terminat, despre oameni care trăiesc 100 de veri fără ierni între ele.
„câine cu om. câine fără om” este un spectacol în care uneori câinii sunt doar pretexte pentru oameni care schelălăie. Am văzut timp de 4 ore câini care sunt umanizați și oameni care devin animalici.
O zic mereu și o repet: ce bucurie că îl avem pe Radu Afrim prin preajmă! Mergeți să vedeți ce montează el pentru că ăsta e cel mai util lucru pe care arta bună îl face: ne zguduie ca să ne ajute apoi să aducem armonie în iernile dintre veri.
Piesa se mai joacă pe 15 și 16 octombrie 2021. Bilet intrare: 44 lei. Texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goşu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran și Radu Afrim (căruia îi dau și credit foto) Scenografie: Irina Moscu” SURSA
TREABĂ INGINEREASCĂ: Lecție de supraviețuire de la o ciocănitoare
INSIDER: „Ce vedeţi, este munca asiduă a unei ciocănitori care şi-a adunat proviziile pentru iarnă.
În trunchiul unui copac pe care ciocănitoarea şi-l alege, sapă cu ciocul mici găurele potrivite pentru o ghindă. Încrustează ghindele în găurele (fiecărei ghinde îi sapă locul potrivit, nu are voie să fie mai mare pentru că aceasta nu stă, dar nici prea mic locul pentru că nu intră), astfel încât la final arată ca o bijuterie cu pietre încrustate, din care ciocănitoarea pe timpul iernii, vine şi sparge ghinda cu ciocul și are hrană până la venirea primăverii. Hărnicuţe ca şi furnicuţele sunt şi ciocănitorile!” SURSA
PARCUL MOGHIOROȘ: Climatizare pentru sere ultimul răcnet, cu sisteme geotermale, unică în București, pentru singurul jurassic tree de 200 de milioane de ani din România!
INSIDER: Anul trecut în Parcul Moghioroș din cartierul Drumul Taberei din București (sector 6) au fost deschise gratuit pentru public șapte pavilioane amenajare cu peste 300 de specii de plante provenite din zone tropicale, mediteraneene, deșertice și ecuatoriale. Mândria „firmei” este singurul exemplar de jurassic tree din Romania, un arbore fosilă de acum 200 de milioane de ani! Program: miercuri-vineri 10-16, sâmbătă și duminică 09-15.
Pentru păstrarea temperaturii și umidității optime în sere, dar și pentru eficientizarea costurilor de întreținere, au fost executate 224 de foraje geotermale. O soluție modernă și eco, unică în București, iar în România fiind devansată ca putere, doar de Laserul de la Măgurele.” DETALII
MUZEUL COLECȚIILOR DE ARTĂ: Transparența plexiglasului din „Fantezii” de Shizuko Onda eliberează sculptura de „apăsarea” masei materiale în starea de imponderabilitate
INSIDER: „Donația, care a intrat în patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă în 1994, este alcătuită din nouăsprezece lucrări reprezentative ale artistei.
Născută la Tokyo în 1936, Shizuko Onda a absolvit prestigioasa Nippon University din acelaşi oraş (1959). Începând din 1966, participă cu regularitate la expozițiile grupului Dai Nikikai deschise la Tokyo. În cariera sa de sculptor şi artist decorator a fost recompensată cu numeroase premii şi distincții.
Inspirate ca formă dar și cromatic, lucrările, executate în plexiglas, denumite generic Fantezii, demonstrează un simţ deosebit al decorativului. Îmbinarea inedită a materialelor cu reflexe de culoare puternice, sugerând reprezentări antropomorfe sau zoomorfe, conferă originalitate pieselor. Transparența plexiglasului îi permite artistei să elibereze sculptura de apăsarea” masei materiale, conferindu-i o stare aproape ireală, în care lumina joacă un rol esențial.
Lucrările artistei japoneze se remarcă prin linia fină şi grațioasă a desenului, precum şi prin decorativismul elegant, amintind stampele japoneze, fiind un „boost” de energie între două încăperi cu „clasici” ale muzeului. Adresa: Calea Victoriei Nr.111, București. Program: marți – duminică: între orele 11-17.” DETALII
DOG PARTY: Fotograf, Candy Bar, coif pentru sărbătorit, prieteni de joacă!
INSIDER: „Azi la locul de joacă pentru căței din Parcul Izvor din București era mare petrecere cu fotograf, Candy Bar, coif pentru sărbătorit, prieteni de joacă!”
ARHIVĂ: CANIS FASHION: Umbrela pentru câini, ultima modă. Că-i ninsoare, că-i furtună, până vine vremea bună! *** COOL & SAFE: Casca de motociclist pentru câine ori pisică, noua descoperire pentru bikerii responsabili, iubitori de animale *** PABLO FASHION: Egalitatea nu-i pentru căței! *** NEW YORK: Accesul câinilor la metrou este permis doar în bagaj *** IUBIRE NECONDIȚIONATĂ: Fericirea are chipul tău *** ULTIMELE CUVINTE: “Acum e de datoria mea să fiu îngerul tău. Când te uiţi la cer şi vezi o stea care clipeşte, vreau să ştii că sunt eu clipind un ochi” *** ILUMINARE: „Nu vă luați un câine. Pentru că o să deveniți un adevărat om maidanez”
IUBIRE NECONDIȚIONATĂ: Fericirea are chipul tău
INSIDER: „Acest cățel a fost furat în urmă cu 3 luni. Femeia a renunțat la locul de munca și și-a dedicat tot timpul căutării câinelui.
Momentul regăsirii este absolut emoționant, după cum se vede și în fotografie.” SURSA
ARHIVĂ: EROINA DOLJULUI: Această cățeluşă a salvat viața unui copil. Pe ea cine o salvează?
EFES, TURCIA: Casa Fecioarei Maria, locul sfânt unde clericii ortodocși, catolici și musulmani slujesc împreună
INSIDER: „#casamaiciidomnului
#turcia Casa Maicii Domnului (Panaghia Kopulu) mai este cunoscută sub denumirea de Casa Fecioarei Maria și este considerată drept locul în care Maica Domnului a trăit ultimii ani din viață. Această casă a devenit loc de pelerinaj pentru mulți credincioși, fiind considerată un loc sfânt, atât de creștini, cât și de musulmani.
Casa Maicii Domnului este situată între Efes și Selciuk, pe Muntele Privighetorii, la 8 km de Poarta Magnezia din Efes. Accesul cu mașina este facil. Mergând pe drumul cu serpentine care duce la Casa Maicii Domnului, vei întâlni și statuia din bronz a Fecioarei Maria, cu o înălțime de 3 m. Acest loc poate fi considerat și un punct de belvedere de unde poți avea o panoramă frumoasă asupra orașului Selciuk.
În fiecare an, pe data de 15 august, aici sunt organizate slujbe religioase. Praznicul Adormirii Maicii Domnului constituie una din rarele ocazii în care clerici ortodocși, catolici și musulmani slujesc împreună.
Casa Maicii Domnului este amplasată într-un parc frumos, înconjurat de un brâu gros de vegetație. Este construită din piatră și are o formă rectangulară, cu aspect de bisericuță cu cupolă. Casa are două camere și o mică bucătărie, pentru vizitatori fiind deschise doar cele două camere. În casă se intră printr-o ușă îngustă cu arcadă, se trece printr-un nartex îngust și se ajunge în încăperea principală. De aici se trece în camera din dreapta, cea care a fost dormitorul. Interiorul casei a fost păstrat simplu și auster. Nu vei găsi aici decât altarul cu icoana Maicii Domnului și alte icoane care o înfățișează pe Fecioara Maria.” SURSA
N.R.: Casa a fost descoperită după aproape 1800 de ani datorită „viziunilor” unei călugărițe germane, Anna Katherina Emmerick, care a descris locul cu o precizie uimitoare, deși nu fusese niciodată acolo. Lângă casă sunt 3 izvoare: primul este dătător de sănătate, al doilea pentru dragoste, iar al treilea pentru bunăstare materială. Un zid alb lung de 20-30 de metri, Zidul Dorințelor, unde credincioșii lipesc bilețele cu rugăminți către Fecioară.
Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău!” Apoi a zis ucenicului: „Iată mama ta!”. Și din ceasul acela, ucenicul a luat-o la sine. (Ioan 19, 26-27)
După Învierea din morți a lui Iisus, dar și de teama persecuției evreilor, Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul (Apostolul Asiei) a luat-o cu sine pe Fecioara Maria și a părăsit Ierusalimul, căutând u loc ferit pentru a o proteja pe Fecioară. DETALII
ARHIVĂ: PEȘTERA SFÂNTULUI ANDREI: Binecuvântată de Apostolul lui Iisus, prima biserică creștină din România!
CERAMICA DE HOREZU: Victoria soarelui și a luminii asupra întunericului din cântecul cocoșului
INSIDER: „Este Casa Pietraru din Cetatea Meșterilor Olari, care la Horezu împletește în tradiție Sfântul Cocoș și cântecul lui romănesc.” SURSA
N.R.: Ceramica de Horezu este o ceramică românească specifică orașului oltenesc Horezu, judetul Vâlcea, introdusă în 2012 pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Un simbol dominant în pictura vaselor este cocoșul, orologiul natural care vestește destrămarea întunericului, iar cântecul lui anunță victoria soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului. Acesta e considerat un simbol al reînvierii și al nemuririi sufletului. Alaturi de cocos mai găsim și alte reprezentări precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există două culori specifice zonei, roșul și galbenul de Horezu.
Denumirea orașului provine de la numele de “ciuhurez”, pasăre asemănătoare cu bufnița ce traversează pădurile din împrejurimi. În fiecare an, în ultimul weekend al lunii iunie are loc un mare festival al olăritului, în care sunt prezenți meșteri zonei și tradițiile acestora transmise din generație în generație.
ARHIVĂ: MOLDOVIȚA, SUCEAVA: Cel mai mare muzeu de ouă încondeiate din lume are 11 000 de exponate *** CRIȘENI, HARGHITA: La Muzeul Pălăriilor de Paie se poate admira și proba cea mai mare pălărie de paie din Romania *** STOENEȘTI: Singurul loc din România unde se mai obține mătase naturală! *** RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!”
PARLAMENTUL ROMÂNIEI: Tema Moțiunii de cenzură în Arta Contemporană
INSIDER: „PSD a adus în Parlament, în ziua care se va vota moțiunea contra Guvernului Florin Cîțu, o statuetă Superman în mărime naturală ce îl reprezintă pe super erou căzut în cap. Statuia este o ironie la adresa premierului Florin Cîțu, care a postat pe contul său de Instagram un filmuleț video în care chipul actorului care îl interpretează pe Superman a fost înlocuit cu figura sa.”
ARHIVĂ: VOX POPULI: „Boc, aţi luat drepturile copiilor” *** ZMĂUL ZMĂILOR: „Atunci i-am arătat ce aveam în chiloţi, în partea din spate. Acum, aş vrea să-i arăt ce am şi în partea din faţă!” *** CASA POPORULUI: Viitorii deputaţi au luat contact cu stratosfera prielnică vieţii politice. Vox populi, vox Dei!
NEW YORK: Accesul câinilor la metrou este permis doar în bagaj
INSIDER: „În urmă cu un an Metropolitan Transportation Authority din New York a introdus interdicția la metrou a pasagerilor cu animale de companie
dacă acestea nu încap într-o pungă și lumea s-a conformat. „Nimeni nu poate aduce niciun animal în nici un mijloc de transport decât dacă este închis într-un sac/ cutie/ geantă.”Această regulă nu se aplică câinilor de îndrumare, asistență medicală sau celor care însoțesc forțele de ordine.
Cum regulile nu spun nimic explicit despre mărimea animalului, practic indiferent de dimensiune acesta poate fi transportat ca bagaj de mână, de spate, cu rotile sau „cu picioare”, aici intervenind doar puterea și creativitatea fiecăruia de a interpreta interdicția și a evita amenda. Imaginile amuzante de mai jos sunt făcute la metrou în 2021, iar Autoritatea Metropolitană de Transport nu a contestat nimic pasagerilor.” SURSA
N.R.: 4 octombrie #ZiuaInternationalaaAnimalelor
ARHIVĂ: COOL & SAFE: Casca de motociclist pentru câine ori pisică, noua descoperire pentru bikerii responsabili, iubitori de animale *** PABLO FASHION: Egalitatea nu-i pentru căței! *** CANIS FASHION: Umbrela pentru câini, ultima modă. Că-i ninsoare, că-i furtună, până vine vremea bună! *** PET FEST: 100 de ore dedicate animalelor de companie și prietenilor acestora
STRADA STELEA SPĂTARUL: La fiecare poartă, Inbox modelat cu lut pentru mesaje scrise de mână și presa online tipărită
INSIDER: „Pe strada Stelea Spătarul din București (sector 3) sunt montate cutii poștale colorate, câte o mică bucurie la fiecare poartă pentru trecător, o adevărată expoziție permanentă în aer liber. La una dintre porți (foto 1 și 2) proprietarul a deschis exact când îi imortalizam căsuța poștală și m-am temut pentru o clipă că ne va certa, dar bucuria a fost până la capăt pentru că acesta ne-a explicat zâmbind, despre Bali, numele pisicii, muza care torcea fericită pe un stâlp și se admira mustăcind! Fac parte dintr-o generație care s-a bucurat de primirea unei scrisori parfumate sau a așteptat cu nerăbdare vești, verificând și răsverificând cutia poștală. De când cu email-urile și sms-urile, cutia poștală (Inbox) e permanent cu noi, iar cutia aia de tablă ruginită de la poartă mai primește doar factura de la electricitate, flyere promoționale cu ultimele pizzerii deschise în urbe, firme de servicii funerare și, bonus în campaniile electorale, pozele „cantidaților” cu promisiuni și calendare pentru tot neamul, cu sigla partidului „salvator” cu toții preocupați brusc de soarta cetățeanului de rând.”
N.R.: Artista plastică Luciana de la Tracolla Handmade și Manasia Hub s-au mobilizat cu ocazia Street Delivery 2021 într-un proiect artistic inedit, expoziție de căsuțe poștale modelate cu lut și pictate manual, „o ofrandă de prietenie către stradă, vecini și trecători”. DETALII
VENEȚIA: „Vioara lui Noe”, ambarcațiune de 12 metri dotată cu strune și arcuș a pornit în concert pe canalele lagunei
INSIDER: „O barcă inedită a devenit atracția principală la Veneția. Instrumentul plutitor, botezat „Vioara lui Noe”, circulă, începând de sâmbătă, 18 septembrie, pe canalele lagunei italiene și îi încântă pe turiștii aflați la plimbare cu gondolele cu muzică clasică.
Artiștii care au ales să ofere acest spectacol susțin că ideea simbolizează renașterea lagunei după Covid, iar cântecele lor sunt dedicate victimelor pandemie. „Vioara lui Noe” este dotată cu strune și arcuș. La bordul ambarcațiunii se află mai mulți cântăreți de muzică clasică, care oferă concerte.
Vasul,_construit_de_meșterul venețian Livio De Marchi, are 12 metri lungime și patru lățime. Ambarcațiunea a fost testată cu succes, iar sâmbătă a plecat „în concert” pe canale. Meșterul a lucrat intens în timpul pandemiei și spune că ideea sa este dedicată victimelor coronavirusului.” SURSA
ADĂPOSTUL SPERANȚA: Bobiță și-a luat soarta în propriile lăbuțe urmându-și visul până la capăt. Model pentru noi, toți ceilalți!
INSIDER: „Vi-l mai amintiți pe Bobiță, pechinezul care se ducea singur la panoul de adopții și aștepta acolo cu spatele lipit de afiș, doar-doar l-o poza cineva? Ei bine, l-am pozat, v-am spus povestea lui, și ne bucurăm că nu am spus-o degeaba. Un om cu suflet mare, în care va încăpea foarte confortabil un cățel așa mic, a venit croit la adăpost, după el. Bobiță a reușit, cum ar veni. Și-a luat soarta în propriile mâini și, față de sutele de câini din adăpost, unii care poate nu au apărut niciodată pe această pagină, și-a urmat visul până la capăt. Model de urmat pentru noi, toți ceilalți. Să fii fericit și să continui să crezi în tine, Bobiță! Noi credem.” SURSA
30 AUGUST: „Acest Bobiță care nu putea fi strigat în adăpost decât Bobiță ne-a frânt inimile și ne-a făcut să oftăm atunci când s-a dus singurel și s-a așezat taman lângă ”panoul de adopții”. Panoul de adopții este acest afiș mare de la intrarea în adăpost, unde obișnuim, cei care ne urmăresc de mult știu deja, să îi pozăm pe câinii proaspăt adoptați, alături de noile lor familii.
Bobiță e un metis de pechinez mic și caraghios căruia i-ar sta mult mai bine într-o familie decât îi stă în adăpost, unde își împarte padocul, mai ales în aceste zile de renovări la unul dintre tronsoane, cu mult mai mulți câini decât și-ar dori. Bobiță ne-a transmis că nu se mișcă din locul acela până când unul dintre cei care citiți asta va veni să se pozeze la panou alături de el. Și, speră el, aceea va fi ultima lui poză în adăpost. Noi nu putem decât să vă comunicăm și vouă visul lui și să sperăm că toamna nu va începe la fel de trist cum s-a întâmplat în ultimii ani, din punctul lui Bobiță de vedere. Ajutați-l cu un share pe Bobiță să-și găsească familia!” DETALII
ARHIVĂ: „MAMAIE”, FUNDAȚIA SPERANȚA: Primul muzeu dedicat câinilor fără stâpân
CARACAL: Arborii uscați din parc deveniți sculpturi
INSIDER: „Vă spuneam acum ceva timp că la Caracal vor transforma arborii uscați din parc în sculpturi. Ei bine, sunt gata și iată-i ce fain arată! Trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, așa că iată cine sunt cei care au lucrat: Gabi Rizea (Craiova)- Fata din plop, Micul Înger, Ioan Ungur (Tg.Mureș)- Ileana Cosânzeana, Fetița cu flori, Gabriel Pătrașc (Ilfov)- Fata verde, Metamorfoză, Viorel Rădăcină (Brașov)- Cunoaștere, Rugăciune, Adrian Voican (Vâlcea)- Îmbrățișare, Spirit de copac. Felicitări!” SURSA
ARHIVĂ: COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!” *** CLT: Cea mai înaltă clădire din lemn din Suedia. 3 meșteșugari în 3 zile pentru fiecare nivel! *** FRANȚA: Capela din copac sau copacul din Capelă? *** FOREST BATHING: Te voi purta în brațele mele oricât va fi nevoie!
ORADEA: Cișmele 3 în 1, dreptul universal la apă. Păsări, oameni, animale!
INSIDER: „Bravo Oradea! Felicitări Primăriei!
Țâșnitoare pentru oameni și animăluțe de companie!
Primăria Oradea ❤🐕
Tâșnitoarea este pe strada Aurel Lazar, noua pietonala!” SURSA
ARHIVĂ:. DEZGHEŢ: În Bucureşti, câinii lăsaţi afară primesc bobiţe. La Berlin, nemţii se plimbă cu ei prin mall! *** SECTOR 4: „În Piața Reșița unii patroni se gândesc și la blănoși – Oase gratis pentru animale”! *** ISTANBUL: Automat pentru a hrăni pisici fără stăpân. Anima et Animus! *** BRAVO, HORNBACH: Este cățelușa lor și are voie peste tot! Azi în Timișoara, mâine în toată țara! *** PAZNIC LA CROITORIE: „Lucrez non-stop, mănânc puțin, nu țigări, nu alcool!”
VENUS DE BOUGUEREAU: ”Privește, dar nu atinge! Atinge, dar nu gusta! Gustă, dar nu înghiți!”
CONFESIUNE 2: Ce se întâmplă dacă te îndrăgostești și de Venus a lui Bouguereau? …Trebuie stabilit de la început că pentru noi, muritorii de rând, este vorba despre același înger sau demon, aceeași stea mascată de o planetă, același spirit sau principiu, aceeași depărtare și apropiere ca și în cazul lui Venus a lui Botticelli. Față de prima, noua Venus, născută deja ca femeie, este și mai subtilă, pentru că îți oferă nu doar sacru, ci și puțin profan. Doar puțin, atât cât să se vadă saltul evoluționist față de prima Venus, când era doar o stea imposibil de contactat, cu atât mai puțin de atins… Cea din urmă, aduce mai degrabă cu o stea căzătoare, căci dacă nu poți ajunge la stele, în final, vor veni stelele către tine. La fel ca prima, nici aceasta nu îți vorbește direct, ba nici nu mai privește către tine, fiind captivă într-un proces intim de visare lucidă. …Ai putea spune că a cazut în propria admirație, un egotism sublim, o mândrie luciferică, dar privită mai atent observi exact opusul – o încercare resemnată de a evada din lumea în care tocmai s-a născut din nou. Parcă se forțează să-și amintească lumea ideală din care a venit, ca o strădanie de a adormi la loc pentru a se trezi dintr-un coșmar… Pentru îndrăgostitul la prima vedere, devenit brusc un Prometeu săgetat de Zeus cu acest fulger căzut în mijlocul mării, Venus apare ca Pandora, un amestec tangibil de lumini și umbre, care poate aduce multă fericire sau mult necaz… Parfumul de profan este dat tocmai de gândurile îndrăgostitului, șoptite parcă telepatic – ”Privește, dar nu atinge! …Atinge, dar nu gusta! …Gustă, dar nu înghiți!”. Ca ispita să fie și mai mare, noua Venus este în mărime naturală, complet goală, dar fără vreun gând de a-ți sări în brațe. …Totuși, sacrul rămâne în lumină puternică pentru că noua Venus este admirată și de femei, și chiar de îngeri. În timp ce îngerii se bucură în jurul ei, femeile o privesc cu fascinație, fiind mai absorbite decât bărbații… Prima Venus era înconjurată doar de spiritele nevăzute ale naturii, deci erai doar tu cu ea. Aici Venus a căzut dintre îngeri în mijlocul unei mulțimi hipnotizate, iar acum nu se mai dăruiește doar ție, ci fiecare încearcă să înghită cât poate din strălucirea ei. Este o stea desprinsă din bolta cerească, venită nu să tulbure viețile muritorilor, ci să-i readucă la viață! Sigur, orice somnoros este supărat pe razele Soarelui, dar apoi zâmbește larg când revine la viață, când visele alb-negru sunt înlocuite de culorile curcubeului în care se scaldă toate simțurile. Așadar, Venus aduce nu doar o rază, ci un buchet de lumini pe care nu le o poți distinge cu ochiul liber, ci doar cu ochiul inimii! Dacă inima ar fi o prismă, ar putea sparge această Lumină, dar nu doar în șapte culori, ci în cele 49 de focuri sau sfere de lumină, desprinse câte șapte din cele șapte corzi ale Lirei lui Apollo, prin care spiritul coboară în materie. De fapt, Venus este însăși lumina sonoră primordială de dinainte de a deveni lumină într-un spectru de frevențe vibratorii, din care noi, muritorii, gustăm doar o mică felie dintr-o realitate imposibil de imaginat prin prisma celor cinci simțuri. Percepem doar 7 culori, 7 note muzicale, 10 tipuri de mirosuri, maxim 5 gusturi fundamentale, plus simțul tactil, ceva mai complex și întins pe tot corpul, ca o copie a îngerilor care sunt acoperiți de ochi. Dar mai avem ceva – un ”sistem nervos metafizic” care nu se leagă la creier, ci la inimă. Deocamdată îi spunem intuiție și o luăm în râs doar pentru că savanții fizicieni nu au putut să o reproducă în laborator… Totuși, fiecare dintre noi își încearcă timid un al 6-lea simț, atunci când celelalte cinci nu pot fi folosite. …Și aici revenim la Venus, la conectarea cu lumină ei nepământească – cu mintea vedem că reflectă lumina cerului, dar cu inima vedem cum ne luminează cerului sufletului! Sub această lumină nouă începem să vedem diferit lumea din jurul nostru. Parcă ne trezim dintr-o orbire a sufletului, în care au moțăit toți urmașii lui Adam și Eva, fiecare generație murmurând câte ceva despre Lumina din spatele luminii… Nici acum nu știm exact ce înseamnă, dar văzând lumina lui Venus, începi să te întrebi – dacă o planetă este luminată de o stea cu lumină proprie, oare lumina stelei mai este susținută și de o altă lumină nevăzută? …Mult timp s-a crezut că majoritatea stelelor sunt singuratice, dar abia de curând am aflat că acestea sunt, de fapt, mult mai puține decât stelele binare, care se rotesc una în jurul celeilalte, pe tot parcursul lor spiralat până la marginea găurilor negre din centrul galaxiilor, care în final le dizolvă, le înghite și, probabil, le naște într-un alt univers, cu legi, principii și peisaje total diferite… Adică, exact ca îndrăgostiții prinși într-un dans amețitor, se contopesc ca două planete care se ciocnesc, alergând prin anotimpuri în jurul unei stele, până când în fiecare izbucnește propria lumină. Apoi urcă pe bolta cerească, devenind constelații, sub razele cărora se vor naște alți noi îndrăgostiți. …Și Venus este singura vinovată pentru că ea întruchipează două dintre principiile fundamentale ale dinamicii metafizice – Iubirea și Frumusețea – valabile peste tot în universul nostru, indiferent de vastitatea și infinitatea sa! …Astfel, întruparea lui Venus devine nu doar eveniment de adorație, ci mai ales portal către o înțelegere superioră a unor realități paralele și complementare, multiplicate în fractali, pe orizontă și pe verticală, sub formă unei sfere în creștere care, după dilatarea maximă, se va contracta într-un punct de mărimea unei inimi ca o gămălie de chibrit, care mai apoi va exploda din nou doar pentru a naște un nou univers mai bun… Aflat la mila acestor forțe absolute, nu îți rămâne decât Credința și Speranța că Venus se va naște din nou în fiecare zi și te va salva de propriul întuneric, din care te ridici și în care te întorci asemeni unui răsăsit și apus al unei stele singuratice, prin întrebarea – Tu pe cine iubești? (ABS, Dincolo de cerul opac al zilei, 25.09.2021, sub influența lui 21-Nebunul și 3-Împărăteasa) SURSA
N.R.: Nașterea lui Venus (în franceză : La Naissance de Vénus ) este una dintre cele mai faimoase picturi (1879) ale pictorului William-Adolphe Bouguereau din secolul al XIX-lea. Nu descrie nașterea reală a lui Venus din mare, ci transportarea ei într-o scoică ca o femeie complet matură de la mare la Paphos, în Cipru . Ea este considerată epitomul idealului clasic grecesc și roman al formei și frumuseții feminine, la egalitate cu Venus de Milo . Dimensiuni: 300 cm x 218 cm. Expusă: Musée d’Orsay, Paris.
ENESCU LA MEZAT: Gheșeftarii zilei se bucură la manuscrise pe care nu le înțeleg, o vioară și câteva scrisori
INSIDER: „Dragi prieteni, astăzi, în Intrarea Amzei din București, are loc licitația Enescu – una dintre multele strâmbătăți care se petrec în România, care ne sufocă și ne încarcă de amărăciune.
„Comision 20 %“ anunță gheșeftarii zilei, oameni de nimic care și-au propus să scoată și ei un ban din manuscrise pe care nu le înțeleg, dintr-o vioară, din scrisori și alte documente… Nici nu vreau să mă gândesc ce ironii și ce dispreț le-ar fi întors Enescu însuși acestor hulpavi apăruți pe piață de niciunde, pricopsiți peste noapte, cu fărădelegea în dinți și în minte. Am încercat să oprim această ticăloșie… Dar ministerele dorm, ministrul băltește în propria-i incompetență.
Câteva mărturii și probe au fost adunate în filmul de aici, grație doamnei Cristina Baciu și domnului Eugen Ciurtin, cărora le mulțumesc încă o dată pentru acribie și onestitate. M-au emoționat mărturia doamnei Bentoiu și scrisoarea primită de la Tatăl dumneaei, compozitorul Pascal Bentoiu. Sunt, în ce mă privește, mai încrezător – prin chiar natura mea, nu pentru că așteptările nu mi-ar fi fost adesea înșelate ori speranțele retezate la rădăcină.
Cum spun și în film: nu cred că suntem condamnați la neputință, la nevrednicie! Nu 𝐯𝐫𝐞𝐚𝐮 să cred așa ceva. Enescu este dincolo de orice tranzacție, dincolo de mezat.
Mă leagă atât de multe de ființa aceasta uluitoare, de făptura luminoasă care era, încât nu pot – cu nici un chip! – accepta ca ea să fie ferecată într-un beci, aruncată sub obroc, în întuneric. De la Enescu înveți Muzica, desigur, dar înveți, mai cu seamă, dăruirea – dăruirea pură, întreagă și fierbinte –, înveți rigoarea și armonia, cinstea și demnitatea deopotrivă. Și cum, odată învățate toate acestea, odată ajunse în tine, le-ai putea scoate la vânzare?
George Enescu este unul dintre românii care ne ajută să fim mai buni, să fim împreună.
𝑬𝑵𝑬𝑺𝑪𝑼: 𝑷𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖 𝒔𝒑𝒖𝒍𝒃𝒆𝒓𝒂𝒕
realizare și montaj: Cristina Baciu| septembrie 2021 |
Cu: Mihai Șora, Ioana Bentoiu, Andrei Dimitriu, Iulia Motoc, Gabriel Bebeșelea, Radu Vancu.” SURSA
UPDATE: „Licitația este un real succes.“ – spune vânzătorul lui Enescu.
„Dintre loturile care s-au vândut se remarcă:
– LOT: 066 George Enescu, corespondență către mama sa, 1905 – Piesă rară. Preț de pornire 250,00€. Adjudecat cu 1200€
– LOT: 022 George Enescu, scrisoare de la Martha Bibescu. Preț de pornire 100,00€. Adjudecat cu 2750€
– LOT: 072 George Enescu, fișă de interviu cu răspunsuri olografe, 1947 – Piesă inedită. Preț de pornire 400,00€. Adjudecat cu 2750€
– LOT: 036 Georges Enesco, Sonate Op. 2, cu dedicația olografă a lui George Enescu. Preț de pornire 500,00€. Adjudecat cu 2750€
– LOT: 075 George Enescu, 25 de ani de la înființarea Filarmonicii, 3 coli de timbre cu semnătura olografă a lui George Enescu și Yehudi Menuhin. Preț de pornire 300,00€. Adjudecat cu 4000€
– LOT: 063 Ultima fotografie a lui George Enescu, 1955. Preț de pornire 50,00€. Adjudecat cu 700€
– LOT: 085 George Enescu, fragment-manuscris din opera „Œdipe“, 1947. Preț de pornire 500,00€. Adjudecat cu 1600€ „
ART SAFARI 2021: Einstein scoate limba din tabloul lui Obie Platon. La propriu!
INSIDER: „Una dintre cele mai celebre fotografii ale fizicianului Albert Einstein, în care apare cu limba scoasă, a fost realizată de ziua lui pe 14 martie 1951, când a împlinit 72 de ani. După petrecere fotograful Arthur Sasse i-a cerut să mai facă o ultimă poză, iar Einstein, deranjat și obosit, a scos limba afară. Când fizicianul a primit fotografiile de la petrecere i-a plăcut în special ultima poză pe care a inclus-o în felicitările expediate. Fotografia originală în care Einstein scoate limba a fost vândută în anul 2009 pentru suma de 72.300 dolari, devenind cel mai scump portret al unui om de știință. Albert Einstein a luat premiul Nobel pentru fizică în anul 1921.” DETALII
„Einstein” de Obie Platon. Art SAFARI 2021 – Eroi și Antieroi / Palatul Dacia-România
VENUS DE BOTTICELLI: ”Când sunt mai aproape de mine, sunt mai aproape de tine. Iar când sunt mai aproape de tine, de fapt, sunt mai aproape de mine!”
INSIDER: „Ce se întâmplă dacă te îndrăgostești de Venus a lui Botticelli? …Trecând peste faptul că nu te vede, nu vorbește și nu aude, privită continuu parcă începe să îți facă cu ochiul. Iluzie sau nu, pentru tine începe să existe! Da, începe să existe cu adevărat, chiar dacă nu poți descrie forma de agregare sau elementul primordial din care este făcută. Aer, apă, foc, pâmânt, eter… le are pe toate, dar mai are un ceva… Ceva care nu este din lumea aceasta, ceva care dizolvă timpul și spațiul, ceva care reflectă doar ceea ce absoarbe… Trecând peste compoziția metafizică, încerci să dibuiești necunoscutul – un chip, un punct fix magnetic, o mișcare nemișcată care simți că îți aspiră încet nu doar privirea, ci și mintea, inima, carnea, oasele, sufletul. …O fi înger, o fi demon? Nu pare că te ajută cumva, dar nici sufletul nu ți-l cere. …Dacă o întrebi ceva, nici nu clipește. Dacă te întorci cu spatele, atunci îi auzi foșnetul pielii, îi simți parfumul, ba chiar parcă pufnește în râs. Te întorci brusc și totul e nemișcat. Atât de nemișcat încât începi să te vezi prin ochii ei cât ești de ridicol și să-ți imaginezi câți nebuni din aștia o fi văzut în ultimii 500 de ani. Cu coada ochiului, parcă vezi cum zâmbesc ironic cei din tablourile dimprejur, deși toți privesc în cu totul alte direcții. …Și totuși te privește indirect, ca un sfinx care așteaptă un răspuns greșit la ultima ghicitoare, înainte să te înghită. Parcă îți șoptește răspunsul din priviri, dar în egală măsură te avertizează că ar putea fi o minciună. Amâni să răspunzi precum cel care nu se grăbește spre ghilotină. Ea are timp, are tot timpul din lume, ba chiar se plictisește de groază așezată pe perete, admirată și fotografiată în fugă, fără ca nimeni să o întrebe nimic… Dacă o privești și mai mult, începe să strălucească și mai tare, precum stelele văzute noaptea care, după un timp, parcă luminează în același ritm cu gândurile tale – când ești vesel se bucură cu tine, iar când ești trist plâng și ele. …Deși galeria este plină de forfotă și de murmur, tu și ea sunteți nemișcați, eliminați din ecuația prezentului, ca un bust de poet din Grecia antică privind înmărmurit către reîncarnarea muzei sale după 2000 de ani. Sunetele se topesc, camera se golește, iar spațiul elestic dintre voi devine o tăcere muzicală. …Începi să te întrebi dacă este vis sau o vrajă perfectă? O chemare de sirenă, un cântec de lebădă sau sunetul luminii de la capătul tunelului? Oricum, începi să simți pe limbă apropierea unei schimbări majore și anticiparea unui chin nesfârșit. …Când îți cobori privirea te strigă imediat, când ridici ochii deasupra ei te chemă șoptit înapoi. Te lupți cu propriile simțuri ca să surprinzi mișcare din tablou care va elibera de bănuială nebuniei… Degeaba! Aceeași privire inocentă și insinuantă în același timp – un ochi este vesel și gata pentru joacă, iar celălalt trist și bănuitor pentru un viitor previzibil. …Dacă o întrebi ceva direct, răspunde numai în ecoul vocii tale. Iar tăcerea ei parcă te întreabă ceva – nu dacă o iubești pentru că asta știe, ci parcă te întreabă ceva despre tine, ca la un examen… Până să fie formulată toată întrebarea, tu deja începi să răscolești trecutul, prezentul și viitorul, ba chiar și viețile anterioare. Apoi te duci și mai adânc, acolo unde nu credeai că exiști sau că vei ajunge vreodată… Nu ai auzit sfârșitul întrebării pentru că ai coborât în tine mult prea adânc și ai ajuns în singurul loc unde răspunsurile sunt mult mai multe decât întrebările posibile… Așadar, domnișoara Venus, deși nou-născută din nou, te-a adus exact acolo unde a dorit – nu lângă ea, pentru că nu mai este loc în tablou, ci mai aproape de tine, aproape de soarele din tine. Aici te lovește prima revelație – ”Când sunt mai aproape de mine, sunt mai aproape de tine. Iar când sunt mai aproape de tine, de fapt, sunt mai aproape de mine!” …Fără să mai apuci să cazi pe gânduri, realizezi că Venus a dispărut din peisaj, cu tot cu tablou, și te surprinzi admirând un pesaj de noapte cu cer înstelat. Este chiar cerul de deasupra ta și a lui Venus, dincolo de vălul opac al cerului de zi. Speriat ca trezit din somn, dezorientat, privești înapoi spre coridoarele cu tablouri, dar constați că ai trecut demult de Sala Botticelli… Da, te-ai rătăcit, dar ai ajuns pe acoperișul unei lumi în perpetuuă construcție și reconstrucție. Ești mai aproape de stele cu o treaptă, dar ești în continuare subjugat de farmecele lui Venus care, de fapt, ți-a reamintit misterul marilor întrebări – ”Cine sunt eu? De unde vin? Încotro mă îndrept?”. …Dacă te-ai îndrăgostit cu adevărat de Venus, dincolo de făptura ei pictată, înseamnă că ai ieșit din propria peșteră și ai descoperit frumusețea luminii interioare și iubirea pentru tot ce este în afara ta și dincolo de timpurile în care trăiești. Dar ai mai aflat și că, pentru orice este frumos în exterior, trebuie căutată sursă interioară mult mai frumoasă, mai adâncă și mai greu de cuprins în cuvinte și imagini. …Acum, degeaba te mai întorci la tabloul inițial pentru că, văzând stelele de deasupra lumii, ai aflat că acestea nu îți vorbesc decât atunci când steaua ta interioară începe să strălucească! (ABS, Dincolo de cerul opac al zilei, 21.09.2021)” SURSA
N.R.: Nașterea lui Venus (Afrodita) – în italiană „Nascita di Venere” este o pictură realizată de Sandro Botticelli în anul 1484, aflată la Galeria Uffizi, Florența. Este o reprezentare a zeiței Venus, născută din spuma mării, că femeie matură. (numită Venus Anadyomene). Dimensiuni: 1.72 m x 2.78 m.
DOLJ: Reprezentanța Versace din comuna Goicea?
INSIDER: „Gard într-o comună (N.R.: Goicea) din județul Dolj. Cu siguranță, este mai scump decât casa.
Cu siguranță, Versace se simte bine cu reprezentarea de care dispune în ruralul din Oltenia.” SURSA
ARHIVĂ: FAKE APPLE: Este ca și cum ai vinde o Dacie care claxonează ca un BMW! *** BANI FALŞI: Zeci de mii de asigurări împotriva răpirii de către extratereștri! *** FURGĂSITE: „Dacă sunt originale sau doar chinezării fake, doar cei de la Circulație pot să afle cu exactitate!” *** BOMBARDIER SAU MILIȚIAN: Ecuson de parcare universal valabil *** PIMP MY RIDE: Cât costă să-ţi tunezi maşina cu însemnele poliţiei americane? *** INSPIRAŢIE: Şcoală de şoferi pentru şosele însângerate? *** INTERLOPI / SERVICII: „Ne scuzaţi, v-am clonat maşina. Poliţia ne-a ajutat mult!”
CAPCANE ÎN BUCUREȘTI: Atenție de stâlpul de beton din intersecția de pe Calea Dudești!
ARHIVĂ: SECTOR 3: Cucuie pentru cei care merg stradă cu nasul în telefon! *** MODA DE CARACAL: Nu accidentaţi semafoarele! *** CAPCANE: Merg pe gard, de drum mă ţin! *** CUCUIE: „Grup statuar vizionar marca Pandele!” *** ISLAZ, TELEORMAN: „Merg pe gard, de drum mă ţiu, / Nici un latră nu mă câine“.
MENS SANA: Mai mulți microbiști, mai mulți căței fericiți!
INSIDER: „Cățeii fără stăpân promovați pentru adopții responsabile la fiecare meci de fotbal a Ligii 1 din România timp de 1 an de zile!
Felicitări pentru Protocolul semnat între CJ Ilfov și Liga Profesionistă de Fotbal.
Cățeii provin de la Adăpostul Public Brănești!” SURSA
ARHIVĂ: ADĂPOSTUL SPERANȚA: Max a fost ars și chinuit, dar înăuntrul lui a fost mereu cel mai frumos câine *** ADOPȚIE VIRTUALĂ: „Majoritatea acestor animale vor îmbătrâni alături de noi în adăposturile ROLDA” *** SUFLEȚEL: „Adăpostul de câini nu e acasă!” *** „MAMAIE”, FUNDAȚIA SPERANȚA: Primul muzeu dedicat câinilor fără stâpân
11 SEPTEMBRIE: „Barbaria are arsenalul mai fertil decât omenia”
INSIDER: „S-a spus că este fotografia perfectă.
Că omul acela – despre care nu știi nimic când apeși pe declanșator –, așa cum alunecă el în vid, ținându-și trupul impecabil aliniat, paralel cu barele de oțel ale turnului, este simbolul libertății: preferă să zboare câteva secunde în gol, decât să ardă de viu, după voința și alegerea altora. S-a mai spus și că o asemenea fotografie nu ar trebui să fie publicată – și multă vreme a stat la index: „nu e Hollywood, iar omul care cade spre moarte nu este un cascador“, s-a strigat. (Da, dar Hollywood a hrănit timp de decenii cele mai crude, mai înspăimântătoare pulsiuni omenești.) „Este un stoic“, au scris jurnaliști care nu i-au studiat niciodată pe stoici…
Multă vreme m-a urmărit imaginea aceasta; am citit, despre ea, aberații: că ar fi contrafăcută, că alinierea cu stâlpii turnului ar fi „căutată“, „voită“ de omul care avea să moară în curând, că nu era un om, ci un sac de plastic…
Și m-a urmărit mai ales gândul că undeva, la sol, ar fi putut fi desfășurată o saltea pneumatică, una care ar fi salvat atâtea vieți; gândul că – dintotdeauna și pretutindeni în lume – barbaria are arsenalul mai fertil decât omenia.
fotografie © Richard Drew” SURSA
infoINSiDER.ro 