PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

SYNEVO: Proiect-pilot de recoltare a analizelor cu realitate virtuală la copiii peste de 6 ani pentru a reduce frica și anxietatea


INSIDER: „Recoltarea cu realitate virtuală este un proiect-pilot Synevo, care debutează în acest an în mai multe orașe, dar pe care ne dorim să îl extindem cât mai mult în rețea. Din dorința de a face experiența copiilor la recoltare cât mai plăcută și cunoscând faptul că multor copii le este frică de injecție sau au teamă de ace, a luat naștere proiectul VR kids.

Întreaga animație presupune sincronizarea pașilor recoltării desfășurați de asistenta medicală cu imersiunea copilului în lumea virtuală, transformând experiența recoltării într-una pozitivă, în timpul căreia nivelul de teamă, frică, anxietate scad treptat iar în locul lor apar curiozitatea, încântarea și bucuria. Astfel, copilul rămâne cu o amintire plăcută, oferind o premisă pozitivă pentru o viitoare recoltare. Recoltarea cu Realitatea virtuală în centrele Synevo România este un serviciu gratuit pentru copii. Conform testărilor efectuate pe un grup de 30 de copii, cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, atât durerea, cât și anxietatea au fost semnificativ mai puțin pronunțate în comparație cu procedura obişnuită de recoltare a sângelui (Testul U Mann Whitney).

Totuși, această procedură nu este recomandată: copiilor cu probleme de vedere; copiilor mai mici de 6 ani, care au nevoie de contactul cu părintele; copiilor care preferă să fie în control deplin, să fie conectați la ceea ce se întâmplă în cabinetul de recoltare.

București – Centrul de recoltare 13 Septembrie și Centrul de recoltare Brâncoveanu; Ploiești – Centrul de recoltare Mihai Viteazul; Sibiu – Centrul de recoltare Calea Dumbrăvii; Cluj – Centrul de recoltare Zorilor; Timişoara – Centrul de recoltare Tudor Vladimirescu; Constanța – Centrul de recoltare Materna; Galați Laborator şi centru de recoltare Galaţi; lași – Centrul de recoltare Lăpuşneanu; Braşov – Laborator și centru de recoltare Braşov SURSA

N.R.: Frica, depresia şi anxietatea sunt factori de stres care pot slăbi circuitele creierului, ceea ce îi face pe oameni mai vulnerabili la sentimentul de durere. Astfel, dacă acele circuite prefrontale nu funcţionează pentru a-i ajuta să regleze senzațiile, indivizii vor simți durere mult timp după ce o rană fizică s-a vindecat. Mai mult, în unele cazuri creierul poate genera durere chiar dacă nu există vreo vătămare corporală, existând persoane cărora li s-au amputat un membru și continuă să simtă durere, mult timp după intervenția chirurgicală.

Asociația Internațională pentru Studiul Durerii a definit durerea ca fiind „o experienţă senzorială și emoțională neplăcută asociată cu rănirea efectivă sau potențială a unor țesuturi”. Vorbim practic de două niveluri ale durerii – cel fizic (senzorial) și cel psihologic (emoțional) – care interacţionează constant. Astfel, nu vom putea spune niciodată că o durere ne afectează doar corpul sau că este doar în mintea noastră.

Toleranța la durere sau cât de bine putem gestiona un stimul dureros este puternic influențată de structura creierului. Un studiu publicat la începutul anului 2014 a arătat că indivizii percep durerea cu o intensitate invers proporțională cu cantitatea de materie cenușie din anumite zone cerebrale. Astfel, la cei cu o sensibilitate ridicată la durere, care percepeau durerea ca fiind mai intensă, scanarea creierului a arătat că aveau mai puțină materie cenuşie în acele regiuni care se ocupă de controlul și concentrarea atenției și de gândurile noastre. Cu alte cuvinte, cu cât avem o mai mare ușurință în a ne detașa de durere şi a ne concentra asupra altor aspecte, cu atât o putem tolera mai ușor.

Anestezia, procedura medicală prin care pacientul este ferit de durere în timpul unei intervenții chirurgicale funcționează prin împiedicarea conștiinței să formeze amintiri despre durerea respectivă. La fel se întâmplă și în cazul analgezicelor administrate înainte de o operaţie: efectul lor asupra sistemului nervos îl împiedică să formeze amintiri, ceea ce mai târziu împiedică dezvoltarea durerii cronice.

lată în ce constau cele două extreme legate de capacitatea de a percepe durerea: Insensilibitatea congenitală la durere este o boală rară care se manifestă prin incapacitatea de a simți orice formă de durere. Aceste persoane (şi cei din jurul lor) trebuie să fie tot timpul în alertă pentru a se asigura de siguranța și sănătatea propriului organism.

Imposibilitatea de a simți o temperatură prea ridicată sau prea scăzută, incapacitatea de a simți un disconfort fizic sau o stare de rău fizic atrag atenţia asupra importanţei durerii pentru asigurarea sănătăţii şi integrității corporale.

Durerea membrului fantomă este o condiție ce apare frecvent în cazul celor care au suferit amputația unui membru sau chiar a unui sân (în cazul mastectomiei) și constă într-o durere reală în acea zonă a corpului, chiar dacă fizic membrul respectiv nu mai există. Statisticile arată că acest fenomen apare la aproximativ 80% dintre pacienţii care au suferit o amputare. Modul în care durerea este resimţită, intensitatea, frecvența etc. sunt diferite de la o persoană la alta. În general durerea dispare după șase luni de la intervenţia chirurgicală, însă unii pot continua să aibă anumite senzaţii în ,,membrul fantomă”.

Conform specialiștilor, o ipoteză ar fi că în ciuda amputării, creierul continuă să păstreze reprezentarea membrului respectiv și să se comporte ca și cum acesta încă ar fi la locul său. Ar fi vorba practic de o lipsă de sincronizare la nivelul creierului între realitatea corporală şi cea reprezentată. O altă teorie susține că în momentul amputării o serie de neuroni care inervau membrul respectiv „bombardează” creierul cu semnale de alarmă, care ar produce durerea.” DETALII

COMENTEZI?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s