INSIDER: „Romania, Constanta…. Îl văd în fiecare dimineață când mă duc la serviciu” SURSA

N.R.: „Există o cruce a omului drept, a doua este crucea omului păcătos pocăit de păcatele sale, iar cea de-a treia este crucea omului păcătos lipsit de pocăință. Care dintre aceste trei cruci este mai uşoară?”

INSIDER: „Când se adună monedele din Fontana di Trevi, are loc o operațiune industrială fascinantă, desfășurată de obicei lunea dimineața sub supravegherea poliției. Muncitorii folosesc mături lungi și pompe de aspirare puternice pentru a strânge tonele de metal de pe fundul bazinului baroc. Ceea ce puțini știu este că acești bani, care însumează aproximativ 1,5 milioane de euro anual, nu intră în bugetul Romei, ci finanțează integral supermarketurile sociale ale organizației Caritas, transformând speranțele turiștilor în hrană reală pentru familiile sărace. Procesul de colectare este gestionat de angajații companiei de utilități ACEA, care intră în bazin echipați corespunzător. Înainte de a începe aspirarea, apa este oprită temporar, iar monedele sunt împinse în grămezi mari folosind perii speciale pentru a nu zgâria piatra prețioasă a monumentului. Sacii albi, grei și plini de metal ud, sunt apoi sigilați sub ochii carabinierilor și transportați cu vehicule securizate către un depozit specializat pentru procesare.

Odată ajunși la centrul de sortare, banii trec printr-o etapă laborioasă de curățare și uscare. Monedele sunt separate de alte obiecte care ajung accidental sau intenționat în fântână, cum ar fi ochelari de soare, bijuterii, jetoane de cazinou sau chiar proteze dentare. După înlăturarea impurităților, mașini automate de numărat sortează monedele în funcție de valoare și tip, pregătindu-le pentru depozitarea bancară. Varietatea valutară descoperită în saci este o dovadă a turismului global, deoarece în fântână nu se aruncă doar euro. Dolari americani, yeni japonezi, lire sterline și monede din toate colțurile lumii sunt amestecate pe fundul apei. Organizația Caritas are acorduri speciale cu băncile pentru a schimba aceste valute străine, asigurându-se că nicio donație involuntară nu se pierde, indiferent de țara de origine a turistului.

Tradiția care generează această avere se bazează pe o legendă urbană simplă, dar puternică. Se spune că, dacă arunci o monedă cu mâna dreaptă peste umărul stâng, te vei întoarce într-o zi la Roma. Dacă arunci două, te vei îndrăgosti de un localnic, iar trei monede garantează căsătoria. Acest ritual face ca mii de oameni să contribuie zilnic la un fond comun, fără să știe exact unde ajung banii lor.

Emporiile Solidarității, finanțate din aceste fonduri, funcționează ca niște supermarketuri obișnuite, dar fără case de marcat fiscale pentru clienți. Familiile aflate în dificultate primesc carduri încărcate cu puncte, pe care le pot folosi pentru a „cumpăra” alimente de bază, scutece sau produse de igienă. Acest sistem oferă demnitate beneficiarilor, permițându-le să aleagă singuri produsele de care au nevoie, spre deosebire de primirea unui pachet standard.

Pe lângă alimente, banii din fântână susțin și o rețea de cantine sociale unde se servește mâncare caldă zilnic. De asemenea, fondurile contribuie la întreținerea adăposturilor pentru persoanele fără locuință și la programe de reintegrare profesională. Astfel, dorințele turiștilor devin un motor economic vital pentru asistența socială a capitalei italiene, acoperind o parte semnificativă din bugetul organizației caritabile. De-a lungul anilor, au existat discuții administrative tensionate privind proprietatea acestor fonduri. Primăria Romei a luat în considerare, la un moment dat, redirecționarea banilor către bugetul local pentru repararea infrastructurii orașului. Totuși, presiunea publică și argumentele morale au prevalat, decizându-se că banii aruncați cu speranță trebuie să servească unor scopuri umanitare, nu administrative. Securitatea monumentului a fost sporită considerabil pentru a preveni furtul monedelor, o practică frecventă în trecut. Înainte de instituirea patrulelor permanente, existau indivizi care intrau noaptea în fântână pentru a sustrage banii cu magneți sau cu plase. Astăzi, orice tentativă de a lua monede din apă este considerată infracțiune și se pedepsește cu amenzi usturătoare, zona fiind monitorizată video non-stop.

Fontana di Trevi, capodopera lui Nicola Salvi, este alimentată de apeductul Aqua Virgo, aducând apă proaspătă în Roma încă din antichitate. Faptul că monedele aruncate în această apă pură ajung să hrănească oamenii nevoiași adaugă o nouă dimensiune simbolică monumentului. Apa dătătoare de viață și generozitatea anonimă a vizitatorilor se întâlnesc într-un ciclu continuu de binefacere, transformând un simplu gest turistic într-un act de solidaritate umană.” SURSA

ARHIVĂ: IERUSALIM: Ce se întâmplă cu dorințele din Zidul Plângerii?

INSIDER: „Desert cu grâu și nucă, ghici colivă ce-i! Oare coliva o fi marcă înregistrată? Sau poate că cei de la marketing se feresc de colivă ca de… tâmâie?

Că tot veni vorba de marketing: nu putem să nu remarcăm textul care asociază acest desert cu amintirile dragi ale atâtor generații!

Zilele de naștere sărbătorite cu colegii, coronițele pentru reuşitele de la școală şi duminici in familie, toate erau marcate festiv cu prăjituri care sunt parte din amintirile dragi ale multor generații. Gusturi Româneşti îţi aduce prajiturile preferate ale copilăriei.” SURSA

ARHIVĂ: BĂILEŞTI: Cozonaci cu „rahat de taur” aveţi? *** MARKETING: Românul s-a născut poet. Capitalismul l-a făcut vânzător! *** IDENTIC NATURAL: Pate porc cu ficat de gâscă. Sau de rață! *** TABELUL LUI MENDELEEV: Ingrediente folosite pentru produsele de brutărie/ cofetărie din supermarket

INSIDER: „Dacă te nimerești lângă geamandura lui Raed și din cauza valurilor îți iei o cruce în cap nu mai ai nevoie de salvamar e cazul de pompe funebre. Geamandura portocalie de înălțimea unui om are și un logo – „Fără aventură, după geamandură”, dedesubt „Pericol de înec după acest punct”. La sfârșit: „36 de de oameni au murit anul trecut după ce au depășit geamandurile. Întoarce-te din drum!” Poate că domnul Raed Arafat a vrut să facă un gest prietenos de Rusaliile creștine… Un musulman plantează cruci!”

RAED ARAFAT: „Am comis-o din nou! Am incercat să facem ceva care sa sporească acțiunile de prevenire a înecurilor pe durata sezonului de vara. Un proiect gândit acum doi ani de specialiști, și finanțat din fonduri non-guvernamentale, care are ca scop semnalarea, într-un mod foarte vizibil, a zonelor periculoase unde au avut loc mai multe înecuri in ultimii ani.

Ca să fie vizibil si sa atraga atentia, nu putea fi o mica minge plutitoare , fiind necesara o vizibilitate mai mare când te apropii de zona de pericol. Ideea unei cruci de culoare roșie poate fi interpretata in mai multe feluri, insa ea semnalează pericolul de la distanta, iar când te apropii de ea si mai mult, poți citi si textul de avertizare, atragandu-ti atenția că deja ești foarte aproape de pericol. Poate din lipsa de subiecte in spațiul public, si prin grija unor personaje care indiferent ce am face, tot prost e, s-a umplut facebook si media de comentarii, inclusiv a unor “așa ziși responsabili” in domeniul salvării din mare, pentru care interesul principal este de a “nu deranja si a se înscrie in trendul criticilor” in loc de a fi interesați de salvarea de vieti si de implementarea unor metode inovative cu probabilitatea ca prin noile metode câteva vieți sa fie salvate. Un ”specialist” din cadrul Asociației de Salvamari spunea că “nu putem crucifica litoralul Marii Negre”!

Situația stă altfel totuși: In total, numărul geamandurilor este de 5 distribuite astfel: 2 la Mamaia, una la Eforie Nord/Eforie Sud, una la Vama Veche si una la Saturn. Cu siguranță a vedea o geamandură roșie cu o cruce de la distanta are un impact mult mai mic decât a vedea sub nasul tau, si a copiiilor tai, cum se scoate un inecat de ctre Salvamar si pompieri si ulterior incercarea de a-l readuce in viața in public de către echipajele SMURD și ale Ambulanței. Este mult mai traumatizant pentru un adult, și mai ales pentru un copil, să vadă o resuscitare si o persoană declarată decedată decât să vadă o geamandură la distanță care îi avertizează pe aventurieri, pentru ultima dată, înainte de a se transforma într-un înecat salvat, înecat resuscitat, cu sau fără sechele, sau într-un decedat. Atacurile nefondate la astfel de inițiative si modul in care sunt prezentate ele ca titluri in diferite entități mediatice nu va duce decât la descurajarea inițiativelor menite să vină în serviciul populației.

Ca sa ating si un alt subiect despre care am vrut sa scriu, acum câteva zile am primit un mesaj pe telefon cu o poza dintr-un mesaj de avertizare asemănător mesajelor Ro-Alert, insa acesta era scris in limba Greaca si Engleza. Persoana respectivă îmi scrisese ca “o urmărim cu mesajele Ro-Alert și în Grecia” când de fapt ea primise un mesaj de avertizare al autorităților Elene pentru un fenomen meteo extrem folosind un sistem de avertizare asemănător celui din Romania care a fost implementat recent. Și in cazul Ro-Alert, am uitat ca evenimentul declanșator pentru a instala un astfel de sistem a fost decesul a 6 persoane in urma unei furtuni, care a durat câteva minute, in anul 2017. La începutul anului 2018 sistemul a fost deja instalat si operațional. Niciodată după un mesaj dat nu scăpăm de comentarii si critici venite din partea celor deranjați, fara a se gândi că unii aveau nevoie de acest mesaj ca să se protejeze pentru că nu toți sunt in casele lor si nu toți sunt in locuri ferite de impactul periculos al unei furtuni, de exemplu. Din când în când, mai apare o persoană care din iresponsabilitate încearcă să învețe oamenii cum sa dezactiveze Ro-Alert, iar unii cad in astfel de capcane și îl dezactivează, fiind în imposibilitatea de a mai primi mesajele de avertizare din partea autorităților. Tot ei vor fi primi care ne vor critica că nu am făcut tot ce ne sta in putință când vor păți ceva ce putea fi prevenit. Incercam sa facem tot ce se poate pentru a preveni, chiar daca prevenirea nu are succes 100% niciodată, insa pentru a reuși mai mult avem nevoie de responsabilitate in modul in care mesajele noastre si acțiunile noastre sunt prezentate populației.” SURSA

INSIDER: „Despre proiectul Via Valahia nu se știu multe, poate pentru că nici nu a fost prea mult mediatizat, dar, ce putem să vă spunem este că își propune să scoată în evidență frumusețea sudului României, luând contact cu istoria, cultura, peisajele încântătoare și legendele locurilor. În imagini, primii 10 km marcați, între comuna Corbi și Nucșoara, județul Arges. Ce vedem pe traseu:

* La punctul de start, avem un muzeu de familie – Căsuța albastră, unde se expune o gospodărie tipică acestei zone a țării. Ce este mai interesant descoperim în spatele ogrăzii, chiar încrustat in jgheabul de piatră: ceea ce par a fi urmele unui uriaș. De asemenea, conform legendelor locale, prima cristelniță săpată în piatră, utilizată la primele ceremonii de botez de pe aceste meleaguri;

*Apoi, chiar lângă acest loc minunat, avem Mănăstirea Corbii de Piatră, unică în România, unul dintre cele trei puncte energetice ale județului Argeș, alături de Nămăiești și Cetatuia Negru Vodă.
*Pornim la drum și vedem satul Jgheaburi de sus, ajungem la lacul Învârtita din Nucșoara și trecem pe langa casa Elisabetei Rizea, ce urmează a fi transformată într-un muzeu.

Mai multe despre toate acestea, în video, unde am avut și norocul de a ne fi prezentate mai multe aspecte interesante de către nepoata celei care a locuit zeci de ani in căsuța albastră.” SURSA

N.R.: Biserica Mănăstirii Corbii de Piatră este săpată în stâncă și are 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică în România. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detaşabil. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru şi Pavel, Sf. Voievod Neagoe Basarab.

Deschis din 23 ianuarie, Via Valahia, cel mai nou trase. de drumeţie din România, va avea aproximativ 150 de kilometri marcaţi până în 2024 şi trece prin zeci de locuri cu poveşti fascinante şi peisaje de vis. Proiectul traseului de drumeţie Via Valahia, ce se întinde pe 150 de kilometri, a fost demarat anul trecut de către Asociaţia Montana Vidraru, reprezentând un traseu tematic de drumeţie, ce are ca obiectiv redescoperirea a zeci de repere istorice,

culturale, geografice şi gastronomice din sudul României. În prima etapă, traseul porneşte din comuna argeşeană Corbi, mergând apoi spre Nucşoara, coborând spre Brådet, pentru ca apoi să treacă dealurile şi să ajungă la Corbeni. Din comuna argeşeană Corbeni, traseul de drumeţie va merge spre Arefu, îndreptându-se apoi spre Sălătrucu şi, după ce urcă pe Muntele Poiana Spinului, va coborî în Ţara Loviştei, ajungând până la Olt, la Racoviţa-Perişani. Din această rută se va desprinde un traseu spre Curtea de Argeş. În a doua etapă, traseul Via Valahia va porni din comuna Corbi spre Slănic, Bughea, Albeştii de Muscel pentru a ajunge la Câmpulung Muscel. De acolo, în a treia etapă, Via Valahia se îndreaptă spre Nămăieşti şi Mateiaş, pentru ca mai apoi să coboare pe Valea Dâmboviţei la Cetăţeni pentru a ajunge în final la Târgovişte.În prezent, este marcată portiunea de 10 kilometri dintre comunele Corbi şi Nucşoara, urmând în martie porţiunea Nucşoara-Brădet. În total, până în toamna acestui an vor fi marcaţi şi trasaţi cu hărţi GPS 80 de kilometri din traseu, până în comuna argeşeană Sălătrucu. În 2023 vor fi marcate părţile traseului ce merg spre Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş, iar în 2024 se va finaliza tot acest proces, până la Târgovişte. În total, traseul de drumeţie”