PERICEI, SĂLAJ: Monumentul Cepei de 6.5 m, intrat în Cartea Recordurilor – Cea mai faimoasă ceapă din România!
INSIDER: „Ceapa e „alături de omenire” de milenii întregi. Crește ușor, rezistă la depozitare , are numeroase întrebuințări. Oamenii au început să cultive ceapa (cu regularitate) în Egiptul Antic. Credeau că , straturile sale fine și concentrice și forma sferică, simbolizau viața eternă. Atleții din Grecia Antică, mâncau cantități enorme. În Roma Antică, gladiatorii își frecau pielea cu ceapă, deoarece credeau că acest lucru le întărește mușchii. în Evul Mediu, oamenii își plăteau chiria în cantități de ceapă și ofereau în dar, această plantă.
Doctorii prescriau ceapă pentru mai multe afecțiuni ( mușcături de șarpe , probleme intestinale, disfuncție erectile, pierderea părului). Conține vitamina C, vitamina B6, acid folic și nutrienți având un conținut scăzut de grăsimi și sodiu, compuși chimici: fenoli și flavonoizi (proprietăți antiinflamatoare, anticolesterol, anticancer și antioxidante). Dacă torni apă fiartă pe o ceapă și pulverizezi lichidul răcit pe plante, poți alunga dăunătorii. Poate fi folosită, pentru a obține o vopsea brun-gălbuie
E toxică pentru multe animale, inclusiv pentru câiini /pisici (din cauza sulfoxizilor, pe care stomacul lor, nu îl suportă)
Când tai o ceapă, deschizi niște celule care eliberează enzime numite alinaze. Acestea se descompun în sulfoxizi aminoacizi și generează acizi sulfenici. Acidul propenesulfenic, intră în reacție cu o a doua enizmă: factorul lacrimator sintază (FLS). Această reacție finală eliberează un gaz volatil, cunoscut ca „factor lacrimator”.După ce gazul ajunge la ochi, activează neuronii senzoriali și creează o senzație înțepătoare… iar lacrimile, încep să curgă
Leguma, e astăzi nu doar un brand turistic recunoscut la nivel naţional şi chiar internaţional, ci şi alimentul ce a ajutat generaţii întregi, de localnici. Se cultivă la Pericei ( jud. Sălaj) de 700 – 800 de ani, fiind foarte apreciată.
Situată în partea vestică a județului Sălaj (24 km distanță, de Zalău). Alcătuită din patru sate componente: Pericei, Bădăcin, Sici și Periceiu Mic. Așezare veche a cărui nume , e de origine slavă. Cunoscută sub numele de Pereznek (între anii 1205-1235). Denumiri ulterioare: Perechum (1351), Perechen (1356), Peretsen (1361) Perecsen (1417), Petreczen ( 1460, 1461), Perezen (1533), Perecheyen (între 1553-1601), Precsin (1733), Perecseny (1940). Primește denumirea actuală, din 1944.
Cu prilejul primei ediţii a Festivalului Cepei, agricultorii sălăjeni , au împletit o cunună din 45.000 de cepe (4518 metri lungime). în comună, a fost dezvelit, Monumentul cepei (unic la nivel mondial). SURSA
N.R.: „Comuna Pericei, din judeţul Sălaj, a intrat în Cartea Recordurilor datorită celui mai mare monument dedicat cepei din lume. Construcţia a fost dezvelită la 8 septembrie 2007 şi a intrat în Cartea Recordurilor la 22 noiembrie 2009. Realizarea artistică măsoară 6,5 metri în înălţime, fiind ridicată la inițiativa şi prin sponsorizarea parţială a afaceristului local Alexandru Tătar, cunoscut şi sub pseudonimul \’\’Sandu din Petricei\’\’. Mai exact, bulbul de ceapă aurie-arămie are o înălţime de 4,5 metri, este realizat din fibră de sticlă şi răşini sintetice, fiind acoperit cu tablă de cupru bătută. Soclul, pe care este aşezat, măsoară 2 metri înălţime, şi este realizat din beton placat cu travertin. Este amplasat în incinta Școlii Gimnaziale din localitate, aflată pe şoseaua naţională care străbate comuna, la vedere, pentru ca toţi cei care vor trece pe acolo să admire leguma care este mândria localnicilor.
Simbolul comunei Pericei a costat 6700 de dolari şi a fost realizat de Cornel Durgheu, decan al Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea, împreună cu trei studenţi ai săi.
Potrivit prof. univ. Cornel Durgheu, ceapa a fost unul dintre produsele agricole din zona Şimleului foarte căutate pe piaţa europeană. Curtea Imperială de la Viena era unul dintre cumpărătorii fideli ai acestei legume. Astfel, comercializarea recoltelor de ceapă a enit, în timp, pentru localnici o sursă economică de câştig, fiind de altfel cea mai profitabilă şi originală modalitate de comerţ. Au fost găsite, de asemenea, documente care atestă cererea chiar şi pe teritoriul canadian.” DETALII
ARHIVĂ: SIGHETU MARMAȚIEI: “Locul unde se agăță harta în cui și cuiul cu pricina!” *** AUSTRALIA: Monumentul Cizmei de cauciuc. Primul Ultra Maraton din anul 1983, între Sydney și Melbourne, câștigat de un fermier de 61 ani care a alergat 875 km în gumari! *** KULTURAMA: Monumentul Cojii de Sămânţă. „Bomboane agricole” de la daci până în prezent!
Pingback: VĂLENI, MARAMUREȘ: Fusul cu Zurgălăi de pe dealul Babelor, cel mai mare fus din lume, are 19 metri lungime și aproape o tonă! | infoINSiDER.ro