PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului


INSIDER: „Muzeul Sportului este locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, cu imnul României intonat, la unison, în ritmul inimii unui popor. Fiecare medalie, fiecare cupă câștigată prin nesfârșit efort și sacrificii a reprezentat un început înălțător pentru alte stele care au dus mai departe strălucirea, dar și pentru cei cu mult mai mulți în viața cărora a intrat pasiunea. Astăzi l-am vizitat și toată gloria sportivă apusă a strălucit, la propriu, preț de câteva minute, pentru un singur vizitator, lumina fiind aprinsă special, pe cele două etaje ale muzeului. Cred că este datoria morală a fiecărui dascăl, profesor de sport, părinte să predea ștafeta generațiilor care vin, cu dragoste, cu perseverență, cu pasiune!

Înfiinţat în anul 1970, Muzeul Sportului a fost amplasat iniţial în spaţiul rezervat tribunei oficiale a fostului Stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condiţiile organizării de către ţara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale.

Funcţionarea muzeului a fost reluată în 1994, la iniţiativa  Ministerului Tineretului şi Sportului, când este redeschis pentru public în clădirea Muzeului Naţional de Istorie. În anul 2011, Muzeul Sportului a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român situat în apropierea Arcului de Triumf.

Expoziția de istorie a sportului românesc – inaugurată în septembrie 2018. De la apariția primelor activităților sportive pe teritoriul țării noastre la dezvoltarea numeroaselor discipline sportive, vizitatorul poate face o incursiune în istoria fiecărui sport care a produs emoții și momente unice tuturor celor care îndrăgesc această activitate. Expoziția formată din imagini, text, obiecte precum medalii, trofee sau echipament sportiv conturează istoria disciplinelor care au făcut ca tricolorul să fie cunoscut în orice colț de lume. Sunt expuse: pașaportul colectiv cu care echipa de fotbal a României a participat la primul Campionat Mondial din Uruguay din 1930; sabia cu care Mihai Covaliu a obițnut aur la Jocurile Olimpice de la Sydney în 2000; kaiacul lui Aurel Vernescu; schiful cu care Sanda Toma a obținut prima medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980; Cupa Mondială la handbal masculin cucerită de echipa națională de 4 ori în anii 1961, 1964, 1970, 1974; Cupa Mondială obținută de echipa feminină de handbal în 11 a României din anul 1956; echipamente sportive ale Violetei Beclea Szekely (atletism), Ionela Târlea (atletism) sau Nicu Stoian (volei), medalii de campion național, titluri de maestru emerit al sportului românesc sau titluri obținute la competițiile europene și mondiale de sportivii români.

Expoziția România Olimpică 100 – inaugurată în 2014. În contextul aniversării centenarului mișcării olimpice românești și evident, ca o recunoștere a celor peste 300 de medalii, etajul doi al muzeului prezintă o expoziție care îmbină trecutul cu prezentul spre a ilustra si relief vizitatorului istoria olimpică a României, o imagine greu de contestat și foarte bine plasată. O retrospectivă ce curpinde în ordine cronologică, obiecte, momente şi informaţie şi imagini de natură inedită cu care se identifică sportivii de legendă ai ţării percum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Linca, Iosif Sîrbu, Lia Manoliu, Aurel Vernescu, Dumitru Pârvulescu, Ștefan Petrescu, Cornelia Sideri.

Muzeul_Sportului se află în clădirea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pe Bulevardul Mărăşti, nr. 20A, Sector 1, Bucureşti (în imediata apropiere a Arcului de Triumf). Program: luni-vineri, 10-17. Intrarea este gratuită. SURSA

ARHIVĂ: REAL MADRID: Aşa arată „Santiago Bernabeu”! Ce vor spune suporterii spanioli despre „Lia Manoliu”?


CASA MEMORIALĂ ANTON PANN: Povestea vieții celui “isteț ca un proverb” spusă într-un mod inedit


INSIDER: Casa Memorială Anton Pann, situată pe strada Anton Pann nr.20, București sector 3, a fost inaugurată la sfârșitul anului trecut și este deschisă publicului. Aici găsim povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui, cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, precum și douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.

Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată (împreună cu locul) la 20 Februarie 1948. Aflată în apropierea Bisericii Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat scriitorul, are o curte largă în care proprietarul și-a mutat tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, iar mai apoi, ” Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, precum și ” O șezătoare la țară sau călătoria lui Moș Albu”. Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto). DETALII

NICHITA_STĂNESCU: Temenea la Anton Pann”

„Îmi aplec șira spinării / Doar în fața ta și-a mării

Adică

Te sărut cel mai cuminte / Pann Antoane pe cuvinte,

Pentru că

Dumneata te ții călare / Peste substantivul mare.

Și

Stai măreț și-ndrăgostit / Cu fesul căzut în mit.

Precum e o vorba:

Rupe coada la cometă / Că se face stea cochetă

Sau:

Unde pupi și unde crapă / Zice o icoană – fată.

Căci

Cine le gândește / Rău le isprăvește

Așadar

Anton Panne, Pann Antoane / Te sărut peste icoane

Deci

Ca să am parte de glorii / Eu îți pup sira spinării” (1972)

ARHIVĂ: QUIZ: Cu câţi „n” se scrie Anton Pann? *** CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…” *** CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944! *** GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!


CETĂȚUIA NEGRU VODĂ: Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai


INSIDER:”Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă supranumită „Meteora României”, este o mănăstire ortodoxă cu obște de călugări aflată în comuna Cetățeni, județul Argeș.

Mănăstirea este situată la 22 de kilometri sud-est de orașul Câmpulung, pe soseaua națională Câmpulung-Targoviște-București, pe frumoasa vale a Damboviței, între satele Cetățeni și Cotenești. Cunoscută inițial sub denumirea de „Schitul Cetățuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dambovița, între „Valea lui Coman” și „Valea Chiliilor”. De la șoseaua principală și până la mănăstire, pe o potecă îngustă, se face însă mai puțin de un ceas. Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi, și Izvorul Tămăduirii.” SURSA


ZALĂU: „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară”


INSIDER: „Nu pot să mă abțin din a posta câteva fotografii cu minunile create de Eli Orbocea care se găsesc la expoziția „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară” la Muzeul de Artă Ioan Sima din Zalău. Musai sa profitați și să le faceți o vizită acestor frumuseți, sunt adevărate opere de artă, piese unicat lucrate cu o măiestrie aparte (realizate exclusiv manual de către dânsa, de la modelaj, la pictură și îmbrăcăminte), însoțite de o scurtă poveste a fiecăreia dintre cele 14 minorități etnice pe care o întruchipează și astfel oferindu-ne ocazia unui scurt periplu în universul multicultural al Dobrogei.

Un mod aparte de a îmbina creația de păpuși și costume cu documentarea istorică și etnografică. Alături de păpușile dobrogene expoziția cuprinde și o colecție de 50 de păpuși cu cap porțelan adunate de-a lungul timpului de sălăjeanca Patricia Tomas.

Expoziția poate fi vizitată la Galeria de Artă „Ioan Sima” de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău până pe data de 10 aprilie 2019, de marți până duminică, orele 9.00-17.00. DETALII


ARCUB: “O retrospectivă din dragoste” de Ana Bănică. Casnic Love sau Cosmic Love?


INSIDER:”În prima expoziție a anului la ARCUB „O retrospectivă din dragoste”, Ana Bănică vorbește despre dragoste și alți demoni, ieșind din obișnuit pentru a ne tenta să reacționăm altfel cu această noțiune sentimentală. „Eu sunt Șarpele”, spune artista, șarpele, mai exact instinctul sexual care ni se încolăcește în suflete și care ne guvernează viețile. Prima sală prezintă o serie de desene realizate în 2015 care deconstruiesc și prezintă multe clișee care survin în limbaj despre îndrăgostire și relația dintre bărbat și femeie.

Numerotate fiind, panourile trebuie urmărite în succesiune, pentru că redau întreaga dinamică a unei relații, de la paradisul inițial până la eventualul infern conjugal sau oricum replicile „Ce e în capul tău?” și „Nimic”.

Cea de-a doua sală surprinde prin „culori vii, forme frumoase”, dublete simetrice de picturi foarte viu colorate prin care artista încearcă să

surprindă eterna luptă a celor doi de a fi unul.

În sfârșit, ultima sală prezintă, pe lângă instalația cu Șarpele/Șerpii deja menționată, picturi în care Ana Banică își mărturisește fascinația pentru ochii țuculescieni, pe care îi reproduce în cele mai surprinzatoare ipostaze.

Expoziția se poate vizita zilnic, între orele 14.00-22.00, până pe 7 aprilie 2019, gratuit, la sediul ARCUB din strada Lipscani nr. 84-90.” DETALII

ARHIVĂ: CONSPIRAŢII ORGANICE: O lună de concediu în junglă pentru cei care nu au plecat în vacanţă! *** MICKEY 90 ANI: “Portret de Prieten” la Foto Union


DIMITRIE PACIUREA: A trebuit să moară pentru a avea o expoziție personală!


INSIDER: „Stilul simbolist al celui mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea (1873-1932), contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuşi (1876-1956). Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la Omul primitiv și Sfinxul, trece la seria de „Himere”: Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. La Muzeul Național de Artă al României există o sală „Dimitrie Paciurea” unde pot fi admirate opere ale artistului, precum și în Parcul Carol I („Gigantul”) sau în Parcul Herăstrău („Nud feminin”).

„Așa mi-au fost viața și opera. Imaginație și dezinteres… Singurătate și muncă… (…) N-am avut nici o expoziție personală toată viața.”

„Uitat și sărac a murit Dimitrie Paciurea, un artist modest, unul dintre puținii artiști adevărați ce ne mai rămăsese dintr-o generație glorioasă, profesorul din a cărui rodnică îndrumare au crescut aproape toate talentele tinere ale sculpturii românești de azi. Dimitrie Paciurea a fost un întârziat, un inactual ca om și ca artist. Impresionismul său bizar, viziunile lui apocaliptice îl îndepărtau de realitatea cotidiană, îi clădeau o lume aparte, în care gândul, creația și lectura alcătuia axele existenței. N-a încercat nimeni să-l smulgă din vis. N-a încercat nimeni să-l redea actualității printr-o comandă de monument. Deși era printre puținii care aveau intuiția monumentalului. A fost lăsat să moară de oficialitate și neajutat de nimeni, într-un meschin ungher de lazaret.

La răspântia dreptății omenești vor sta de-aici înainte, ca veșnică mustrare, „Giganții”, „Sfinxul” și „Himerele” lui Dimitrie Paciurea”. (C. Blazian)

Înmormântat în Cimitirul Bellu. DETALII

ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** COŞMARUL LUI DARWIN: Muzeul ascuns al creaturilor mitologice. Basmele sunt adevărate!


MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani


INSIDER: „Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute, despre intimitate și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban, având Bucureștiul drept studiu de caz. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.

Fluxul circular de vizitare al muzeului oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban în București (parterul pentru secolele XVII și XIX și etajul pentru secolul XX), interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor și accesoriilor vestimentare, a obiectelor de uz casnic.

Ultimele două săli ale muzeului sunt rezervate nașterii și morții. La final îți poți face o poză, iar cu ajutorul unei aplicații vezi cum vei arăta peste 30 de ani. Tot aici, în masa rotundă se deschid sertare cu

sentimente/stări simbolizate prin poezii și mici obiecte.

Parcul Casei Filipescu-Cesianu a devenit un spațiu de recreere și agrement, iar în punctele special amenajate sunt organizate concerte și piese de teatru (zona de scenă din spatele grădinii) și spații de expunere precum Lapidarium – unde se află casa de bilete și este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul Văcărești.

Adresa: Calea Victoriei nr.151, sector 1, București. Program: Miercuri – Duminică  10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului)

ARHIVĂ: DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare! *** VICTOR BABEȘ: Viață dedicată bacteriologie și patologiei. A ales România și a ratat premiul Nobel! *** DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze! *** MUZEUL NAȚIONAL AL HĂRȚILOR: Colecție donată de Daniela și Adrian Năstase


FRANȚA: Capela din copac sau copacul din Capelă?


INSIDER: „Capela Notre Dame de la Ronce” (1842) din Caumont, de pe malul Senei, nu departe de Bardouville (în Eure, zona Normandia), a fost construită în jurul unui stejar (acum în vârstă de aproximativ 300 de ani). În ultima miercuri a lunii mai are loc un pelerinaj în onoarea Fecioarei Maria.” SURSA

ARHIVĂ: CLUJ- NAPOCA: Pădurea Hoia mutilată în stil barbar! O fi mâna extratereștrilor? *** SECTOR 3: Udaţi cu super-glue, 80% dintre copacii stradali s-au uscat. Aşteptăm alte fonduri europene? *** AGRESIUNE: Cine apără copacii de avocaţii dăunători? *** CIŞMIGIU: „Am zâmbit copacilor cu hăinuţe colorate, copilului care îi îmbrăţişa şi unei amintiri alb-negru…” *** COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!” *** CRAIOVA: Copaci chilugi cu freză pătrată! *** GENETICA MODERNĂ: În capitalism, bicicletele cresc în copaci. După ploaia cu maşini străine! *** SLATINA: “Au fost ciopliți toți copacii cu diametrul mai mare decât orificiul din bucata de tablă decorativă.” *** CORABIA: Natura a muncit câteva decenii la copacul acela. Dorel a rezolvat în zece minute! *** CONSTANŢA: „Toaletarea” copacilor se face de la rădăcină. Vom importa umbră şi oxigen!


PALERMO: Nicolae Bălcescu patriot și luptător pentru trezirea României moderne. Italienii i-au făcut statuie!


INSIDER: „În ce parc frumos are statuie Bălcescu. Nu cred că am mai văzut vreodată copaci așa bătrîni ca în Giardino Garibaldi (cu fantastice trunchiuri noduroase, o încrengătură de trunchiuri, de fapt).

Și la umbra unuia dintre acești Ficus macrophylla stă bustul lui, alături de al lui Garibaldi. Erau inundate de lumină!” SURSA


7 IZVOARE: Imaginea turismului balnear din România?


INSIDER: „Cine dorește să se scalde în aer liber, la cădițe 7 Izvoare? În apă 50°C, afară – 5°C. Deschis Non – Stop” SURSA

N.r.: La 7 km de stațiunea Herculane se află o piscină olimpică cu apă termală numită „Șapte izvoare” în mijlocul munților. Să fie oare aceasta imaginea turismului balnear din Romania?

ARHIVĂ: BĂILE GOVORA: “ Odinioară etalon al luxului balnear din Europa. Acum o ruină.” *** BAZNA: “O prostime repetentă la ora de istorie comite aceleași greșeli iară și iară…” *** EFORIE NORD: Popasul turistic „Şincai” a devenit „Zona Zoster” de pe malul Lacului Techirghiol *** HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”