PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TURISM

MUZEUL KITSCHULUI: Turiștii de mall AFI Cotroceni se amuză distanțat de relicvele unei jumătăți de secol


INSIDER: „Muzeul Kitschului s-a mutat până pe 6 aprilie 2021 la AFI Cotroceni, pe patinoar. Program luni-duminica 11-21. Intrarea liberă. Având și câte 5000 de vizitatori pe zi, turiștii de mall se amuză „distanțat”, cu sau fără nostalgie de „rămășițele materiale” ale ultimului sfert de veac.

Multe dintre exponate încă există la loc de cinste în casele, amintirile sau sufletele românilor de pretutindeni.

Deși_una_dintre_secțiuni, cea a Kitschului Religios a fost închisă din motive mai mult sau mai puțin reale, cred că trebuie să ne obișnuim cu gândul că nu putem fi toți Keops, Ramses, Nefertiti sau Tutankamon pentru a lăsa în urmă „minuni” care să învingă timpul, chiar dacă unii dintre compatrioții noștri le poartă numele!

ARHIVĂ:._MUZEUL KITSCH-ULUI: „Agoniseala și comorile din sufrageria omului de rând sunt acum și la muzeu!”


SĂPÂNȚA, MARAMUREȘ: Casa Memorială Stan Ion Pătraș și creația sa Cimitirul Vesel, reînvie spiritul dacilor


INSIDER: „Casa memorială Stan Ion Pătraș, Săpânța, Maramureș.
Este casa în care a locuit meșterul popular Stan Ion Pătraș, vestitul cioplitor și creator al crucilor de lemn din Cimitirul Vesel de la Săpânța.
Născut în 1908, Pătraș a început încă de la vârsta de 14 ani să sculpteze cruci în lemn de stejar, pe care le decora în albastru (o culoare specială, cunoscută astăzi, că albastru de Săpânța). Până în 1977, odată cu trecerea sa la cele veșnice, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci și o serie întreagă de obiecte lucrate artistic: cuiere, lavițe, scaune, dulapuri, blidare, lingurare.

Casa memorială este o clădire modestă, ridicată după un plan dreptunghiular, tipic Maramureșului, iar în prelungirea casei se regăsește atelierul de lucru al meșterului Ion Pătraș, atelier în care astăzi lucrează Dumitriu Pop, urmaș al acestuia. Ucenic al renumitului Ion Pătraș, cu care a lucrat aproape neîntrerupt,
Dumitru Pop Tincu, a hotărât să rămână în casa maestrului și să o întrețină ca muzeu.
Dacă ajungeți în Săpânța, nu ocoliți Casa Memorială Stan Ion Pătraș.” SURSA

N.R.: Cimitirul Vessel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate şi picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar și versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară care consideră moartea că un eveniment trist. A apărut ipoteza precum Stan Ian Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor care socoteau moartea ca un eveniment vesel.

Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:

„De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea” DETALII


MUZEUL MICUL PARIS: Bucureștiul glorios , la sfârșit de secol XIX, cu maniere, stilistică, obiceiuri de viață, limbă și lecturi via Paris.


INSIDER: „În Centrul Istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr.41, de trei ani, a apărut un muzeu din altă epocă. Maestrul fotograf Eugen Ciocan, singurul din Europa care mai colorează fotografiile manual, a reconstituit, prin forțe proprii, o mică parte a Micului Paris. Într-o fostă clădire a familiei Dalles, pășim în momentul de glorie al Bucureștiului, la sfârșitul secolului XIX când „manierele, stilistica, obiceiurile de viață, limba lecturile veneau de la Paris”. Există două săli mai mari: Salonul Oriental, caracterizat prin stucaturile în stilul maur regăsit și la Teatrul Maria Filotti din Brăila și Salonul Franțuzesc cu stucaturi de ipsos alături de splendida oglindă rococo, foarte rară astăzi.

Peste_tot_ești_înconjurat_de mobilier, obiecte și piese de vestimentație cu iz franțuzesc, care alături de decorul deosebit și amplasarea lor armonioasă, creează acest univers din care pleci copleșit și cu dorință de a te reîntoarce.

Acest_loc_este_ideal_pentru fotografii deosebite, într-un decor unic, iar de acest lucru se va ocupa echipa FotoCabinet. Mai mult, dacă vrei, poți lua cu tine acest decor la petrecere sau eveniment.

Program_muzeu: vineri & sâmbăta 12-20, duminică 12-18.” DETALII


MUZEUL THEODOR AMAN: Holograma pictorului ne poftește să-i vizităm atelierul. Muzeul Municipiului București ne plătește biletul de intrare de Ziua Unirii!


INSIDER: „Muzeul Theodor Aman se află în București pe strada C A. Rosetti nr.8. A fost deschis publicului în anul 1908 și este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale deschise în România. Cuprinde o colecție de pictură, grafică și sculptură, precum și ustensilele de lucru și obiecte personale ale pictorului Theodor Aman (1831-1891).

Casa a fost proiectată, decorată interior și exterior (vitralii, obiecte de lemn, pictură murală) de pictorul însuși care jongla cu diferite tehnici și stiluri. Concepția artistică e reflectată de obiectele din casa-document: șevaletul, presa de reprodus gravuri, violoncelul la care cânta, colecția de arme, măști, obiecte orientale. La capătul sălii decorată cu fresce pe întregul perete apare holograma lui Theodor Aman care-și poftește musafirii-vizitatori să-i cunoască atelierul. Muzeul e deschis de miercuri până duminică, între orele 10-18. Bilete intrare: 10 lei adulți, 5 lei redus, 15 lei taxa foto. DETALII


GORJ: Prima casă cu susul în jos din România devine obiectiv turistic


INSIDER: „În comuna Bumbești-Pițic din județul Gorj un oltean și-a făcut casa cu susul în jos, după ce a văzut în Turcia ceva similar. Proprietarul Alex Ducu a investit 12 000 de euro, bani strânși în ultimii ani, muncind inclusiv în străinătate. „Obiectivul turistic” și-a deschis porțile pentru vizitatori începând cu 8 noiembrie 2020. O va mobila anul viitor în același stil – cu susul în jos. O casă emblematică pentru 2020!” DETALII

UPDATE: Casa a fost mobilată: bucătărie, baie dormitor. Întreaga grădină este un loc de joacă imens pentru toate vârstele cu leagăne originale și haioase. Intrare 15 lei adulți, 10 lei copiii.

ARHIVĂ_TRENDY: Bradul primit în dar nu se caută la dinţi. Zânei Măseluţă i-au căzut plombele!


STÂNCA DIAVOLULUI: Scaraoțchi încă vrea „bolovanul” din Ceahlău, pierdut în Poiana Teiului. Bine că nu poftește și la păduri!


INSIDER: „Misterioasa și frumoasa stâncă de la Poiana Teiului sau Stânca diavolului!
Legenda spune că diavolul a încercat să fure o stâncă din masivul Ceahlău (considerat munte sfânt), dar auzind cântatul cocoșului s-ar fi speriat și a scăpat „bolovanul” în această poiană. Se spune că și acum Scaraoțchi încearcă să o fure, deoarece stânca se mișcă! Realitate este că stânca… da, da… chiar se mișcă! Se oglindește – frumos – unduitoare în apa care o înconjoară! Stânca este de cele mai multe ori pe uscat datorită secetei și rar ajunge să fie în apă. SURSA FOTO


PARCUL NATIONAL BUCEGI: Efectul Gloria și silueta proiectată în văzduh, în mijlocul unei aure perfecte


INSIDER: „Efectul Gloria surprins în imagini de rangerul APNB, Bălan Valentin.
Efectul Gloria mai poarta numele de „Spectru montan” ori „Spectru Brocken”.

„Numele de Glorie se referă la haloul de sfânt, aura ce se observă în jurul umbrei proiectată de razele soarelui pe un fundal de nori sau ceață, în anumite condiții specifice și rare (în cazul acesta ceață).

De altfel denumirea de spectru vine de la proiectarea umbrei pe acel fundal. Spectrul Brocken pentru că în apropierea vârfului Brocken din munții Harz, Germania, a fost observat frecvent datorită condițiilor meteo propice formării.
Condițiile rare se referă la refracția și dispersia luminii atunci când soarele, situat în spatele celui care observă, îi proiectează umbra pe un nor sau pe ceața situată mai jos decât poziția acestuia, iar norul respectiv este format din picături de apă cu diametrul de dimensiune situată într-un interval bine precizat. Credit foto : Bălan Valentin, Parcul Natural Bucegi” SURSA

ARHIVĂ: GRAURI: Spectacolul naturii cu nor înaripat într-un dans sincron *** CURCUBEU DE IARNĂ: Cristalele microscopice de gheață din norii iridescenți au descompus lumina *** RO-ALERT: Tornada nu a fost anunțată pentru ca a fost “surpriză”


CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori


INSIDER: „Cetatea Făgăraș se află pe DN 1, la jumătatea distanței dintre Brașov și Sibiu.

Cetatea are o istorie de peste 600 de ani și a fost construită pentru a apăra Sud-Estul Transilvaniei de incursiunile tatare și otomane. Mai târziu după ce a cucerit-o, Mihai Viteazul a dăruit-o soției sale, a fost locul balurilor organizate de doamna Stanca și cetate de apărare, dar și închisoare. Acum este muzeu. Cetatea are 66 de încăperi întinse pe 5 niveluri. Turiștii pot admira arhitectura cetății, dar și temutele obiecte sau camerele de tortură precum și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”.

Sala Tronului a fost amenajată acum 5 ani, așa cum a fost ea in perioada de glorie a edificiului când au fost primiți aici zeci de regi și regine din toată lumea. Mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiția 1,3 milioane lei, a fost făcută din bugetul local. Au fost aduse 67 de jilțuri și candelabre, toate aparținând stilului renascentist.

Turiștii_obosiți_sau_dornici de a intra mai bine în atmosferă le pot „încerca” o clipă (inclusiv tronul domnesc pentru un selfie!) fără a fi „urecheați” de supraveghetori așa cum se întâmplă de obicei în astfel de locații. Cei doi pești sculptați care apar ca laitmotiv pe toate piesele de mobilier reprezintă însemnul heraldic tradițional al zonei (fapt atestat de un sigiliu din anul 1413), simbolul fiind prezent și pe stema municipiul Făgăraș.

La muzeu în zona instrumentelor de tortură este expusă și Fecioara de Fier, o cușcă de metal care avea în interior un sistem cu mai multe cuțite. În momentul în care cușca era închisă țepușele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cuțitele îi străpungeau picioarele, mâinile, pieptul, ochii, fără a-l ucide instantaneu. Acesta sângera și murea în chinuri groaznice chiar și după două zile.

Schimbarea Gărzii este momentul cel mai așteptat de turiști și are loc sâmbăta și duminica de la ora 11. Program vizitare: marți-duminică 10-18. Intrare: 15 lei adulți, 7 lei copii. Wi-Fi gratuit. DETALII


BISERICA FORTIFICATĂ CINCȘOR: Șapte sași aduc plusvaloare turismului în România


INSIDER: „Biserica fortificată Cincșor se află în satul cu același nume, comuna Voila, județul Brașov a fost ridicată de coloniștii germani care au întemeiat și satul la poalele munților Făgăraș începând cu secolul al XII-lea și cuprinde biserica Evanghelică, patru turnuri de apărare și două incinte înconjurate de ziduri de apărare. Orga bisericii (1805) a fost adusă de Samuel Matz Birthalm, proaspăt recondiționată este una dintre cele mai renumite orgi bisericești din Transilvania. Altarul pictat in 1868 de pictorul german Carl Dorschlag se află la Muzeul Cetății Făgăraș. Comunitatea de sași din localitate a găsit în acest loc un refugiu în caz de pericol, dar tot aici își țineau proviziile. Turnul slăninilor adăpostea slanina fiecărei familii (din care se putea lua doar într-o anumită zi a săptămânii).

Biserica fortificată Cincșor cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” face parte din lista monumentelor istorice din România și poate fi vizitată, printr-o programare prealabilă. Intrare: 10 lei.

Spre_deosebire_de bisericile ortodoxe cea evanghelică nu are icoane și nici sfinți pictați pe pereti, lucru explicat în detaliu de ghidul nostru doamna Carmen Schuster, săsoaică căsătorită cu un cetățean german, reîntoarsă în locurile natale, interfață între sașii plecați în Germania și cei rămași în țară – președinta asociației Contrafort Pro Kleinschenk/Cincșor (ONG înființat în anul 2008 pentru a sprijini Biserica Evanghelică).

Acum 7 ani biserica a fost supusă unor ample lucrări de renovare cu fonduri europene, mai puțin orga pentru care nu au fost alocați bani. S-a apelat la comunitatea din sat (care atunci număra 22 de suflete), în marea majoritate în vârstă și fără posibilități materiale și apoi la sașii plecați în Germania, cei mai mulți refuzând să doneze pe motiv că nu mai au pe nimeni în țară și că oricum nu se vor mai întoarce niciodată. S-a găsit soluția de a oferi spre vânzare elementele de la orga, prețul fiind proporțional cu mărimea elementului. Astfel sașii au cumpărat câte un element, s-au strâns banii necesari (30 000 euro) și la intrarea în biserică un panou menționează numele acestora.

Astăzi mai sunt 7 enoriași ai satului care se întâlnesc în fiecare duminică pentru slujbă, în biserică fiind expuse fotografiile ultimilor sași ai comunității.

Datorită acestora Biserica fortificată Cincșor este bine păstrată și promovată. În fiecare lună aici se desfășoară evenimente culturale: expoziții de artă și concerte.

Vechea Casă Parohială și fosta Școală Evanghelică au fost transformate, păstrând aerul medieval, în case de oaspeți calde și primitoare.


POPEȘTI-LEORDENI: Biserică Monument suspendată la 3 metri deasupra pământului, mai aproape de cer!


INSIDER: „În Popeşti-Leordeni, pe locul în care a fost aruncată cu brutalitate cenuşa primilor martiri ai Revoluţiei Române din Decembrie 1989, împuşcaţi la Timişoara în ziua de 17 decembrie, transportaţi în capitală cu o maşină frigorifică şi arşi la Crematoriul „Cenuşa”, după 21 de ani de pelerinaje neîncetate s-a ridicat o biserică alături de Monumentul Eroilor, un loc de reculegere mai primitor pentru frigul din decembrie.

Organizat în fiecare an, pelerinajul numit „Pe urmele cenuşii Eroilor-Martiri timişoreni dispăruţi în Revoluţie” s-a făcut pentru veşnica pomenire a acestor oameni care au avut o singură vină supremă în ochii regimului comunist: dorinţa de libertate. Rudele lor au făcut an de an cu trenul drumul dureros către Bucureşti, exact în noaptea în care se zice că au fost transportate victimele, respectiv cea de 19 spre 20 decembrie, şi şi-au continuat traseul, depunând coroane în Piaţa Universităţii, Piaţa Revoluţiei, Cimitirul Eroilor, la Crematoriul „Cenuşa” şi la Popeşti-Leordeni, acolo unde rămăşiţele pământeşti ale victimelor au fost aruncate într-un canal de scurgere.

Biserica_este_suspendată la 3 m înălţime deasupra terenului, biserica are în plan orizontal dimensiunile de: 6,53m x 19,73m, înălţându-se 23 de m.

Infrastructura este alcătuită din fundaţii, stâlpi şi grinzi de beton armat, iar suprastructura de rezistenţă dintr-o osatură spaţială din lemn, aceasta se reazămă şi este ancorată de infrastructura de beton armat. DETALII

ARHIVĂ: 30 DE ANI: Eroii minori ai Revoluției *** REVOLUŢIE 1989: Astăzi este zi de doliu în Timișoara. De mâine, în toată țara! *** PICHETARE: Urmaşii eroilor martiri din Decembrie 1989 solicită reluarea cercetărilor în Dosarul Revoluţiei


LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri


INSIDER: „Inima lui Isus” – Lupeni, Harghita În anul 2011, pe dealul Gordon din Harghita, aflat între Odorheiu-Secuiesc și Praid, a fost ridicată cea mai mare statuie a Lui Iisus din Europa de Est. Denumită „Inima Lui Iisus” statuia are o înălțime de aproximativ 22 de metri, e construită din fier și oțel inoxidabil, iar prețul ei de 200.000 de euro a fost plătit din donații strânse de primăria din comuna Lupeni.

În interiorul statuii se află scări metalice, în spirală, pe care puteți urca până în capul acesteia, priveliștea fiind minunată de sus.

Pentru cei care doresc să cunoască zona mai în profunzime, în apropiere se află un centru de echitație. SURSA


SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni


INSIDER: „Conform principiului „Dacă nu vine muntele la Mahomed, atunci merge Mahomed la munte” anul acesta, ART Safari – ediția a șaptea a deschis și un Pavilion Satelit la_mall_Afi Cotroceni (zona patinoarului!), cu acces gratuit. Până pe 20 Septembrie pot fi admirate instalații de artă interactive dedicate familiilor între două reprize de cumpărături!

Menționez că dacă au rezonat cumva, musai să meargă și la Pavilionul Central – Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15.”

ARHIVĂ: ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger! *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici! *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”?



SABIN BĂLAȘA: Art Safari 2020 a devenit Albastru


Sunetul mării

INSIDER: „A șaptea ediție Art Safari își așteaptă până pe 20 Septembrie iubitorii de frumos pasionați la Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15 sau inițiați ad-hoc la mall AFI Cotroceni.

În prima locație poate fi admirată cea mai mare expoziție dedicată pictorului Sabin Bălașa – Pavilionul Albastru, cea mai mare expoziție dedicată lui Gheorghe Petrașcu – „Despre farmecul

realității”, o amplă expunere_a unora dintre cei mai importanți artiști contemporani la Pavilionul Central ” Școala de la București. Tradiție , amor , tradare” și expoziția „The Art of Behaving Badly” semnată de Guerilla Girls. Anul acesta Israelul este țara invitată și este reprezentată de Gili Avissar, a cărui creație domină sala imensă de la intrare.

Pavilionul Albastru m-a lăsat fără aer. De câteva ori am simțit nevoia să îmi dau masca – albastră! 🙂 – jos să pot avea toate simțurile libere și să adulmec seninul. La ieșire ochii mei deveniseră cu siguranță de culoarea mării de atâta bucurie albastră!

Program vizitare luni-vineri 12-21, sâmbătă-duminică 10-21, Night Tours.” DETALII

Vecină_cu_elementele metaforei, poeziei și fabulosului, arta lui Sabin Bălașa este străbătută de mituri în care omul și Universul au o legătură puternică, acesta din urmă înfățișând o realitate infinită, impenetrabilă și dominatoare. Temele creației sale își vor găsi resursele în legendele, ori istoria poporului român, iar alteori vor fi inspirate de mituri și simboluri umane generale, precum și de probleme ideatice și sociale contemporane.

Albastrul,_un_ultramarin uniform, omogen și clar, este culoarea dominantă din lucrările lui Sabin Bălașa. „Albastrul este pentru mine lumina cea mai îndepărtată, care îmi dă sentimentul eternității (…) ne reprezintă pe noi, oamenii.”

Expoziția ia forma unui fir narativ de basm numit simplu – albastru – explorând miturile, legendele, folclorul autohton din creațiile pictorului, precum un ritual inițiatic care ne invită să ne accesăm „ochiul interior” și să ne conectăm la Cosmos.

În_centrul_lucrărilor lui Sabin Bălașa de află Omul, acel om ideal care și-a înțeles originea divină și rolul de co-creator. Din acest punct de vedere Sabin Bălașa nu se dezice de figurativ, dimpotrivă îl consideră o permanență istorică.

Personajele sale, umane sau animale, vin dintr-un trecut îndepărtat, ancestral și trăiesc în fiecare dintre noi prin arhetipurile feminine și masculine pe care le manifestăm. Aparent fantastice și rod al unei imaginații bogate, lucrările sale dialoghează, de fapt, cu marile teme ale prezentului, ale societății contemporane aflate într-o criză profundă de identitate istorică.

Algoritmul cotidian ne îndepărtează tot mai mult de originea noastră astrală, de nivelul de conștiință profund. Lucrările sale sunt despre cunoaștere, despre masacrele și genocidurile din zonele de conflict, despre manipularea maselor și guvernarea prin tiranie și opresiune. Pământul, Comete, Pace, Eminescu (Luceafărul Hyperion), Războinici, Sunetul mării, Tinerețe sunt doar câteva dintre lucrările al căror subtext este mai profund și mai actual ca niciodată. Tinerețea este lanțul armoniei și al continuității creației.

Personajului sale sunt mereu viguroase, pline de viață, senzuale și energice, mereu surprinse într-un zbor cosmic, ritual inițiatic. Personajele sale feminine pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând „Armonia luminii” . Nevertebrate, plutind, tinere și senzuale, ele vin dinte-o memorie arhetipală, a unei lumi demult populată de aceste ființe fără cusur. Nuditatea este eliberată de cătușele și stigmatizarea contemporană și este privită din punct de vedere originar, natural. Privitorul este invitat sa reflecteze asupra reproducerilor celor doua fresce din cadrul Academiei de Științe Economice din București, mai greu accesibile publicului larg. Așa cum călătorul nu trebuie să rateze Sala Pașilo Pierduți din cadrul Universității din Iași, un ocean de albastru întins pe 300 mp și realizat de-a lungul a mai bine de 10 ani de lucru.

Filmele_reiau aceleași idei ca materialele picturale, oferind în plus libertatea mișcării, a gesturilor dinamice. Peliculele absorb privitorul , îl copleșesc: în 2 minute cotidiene se desfășoară milenii de fabulos și cunoaștere. Pictor, muralist, ilustrator, pictor de film de animație, poet, eseist, Sabin Bălașa este tipul artistului care și-a îmbrățișat pe deplin rolul de Creator terestru, asumându-și totodată și un rol social prin arta sa. Deopotrivă blamat și iubit, la zeci de ani de la crearea principalelor sale capodopere, Sabin Bălașa continuă să exercite o atenție și o fascinație îndelungă asupra iubitorului de artă. Aparent oamenii au uitat de puterea culorilor, astfel că poate ar fi indicat să ne bucurăm zilnic de imensa paletă de culori a naturii și să contemplăm asupra inefabilului din albastrul cosmic. (Curator: Ioana Spiridon)

Teleportare

ARHIVĂ: SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni


MUZEUL PARFUMULUI: De la “Mon Budoir” al Reginei Maria până la parfumurile comuniste


INSIDER: „Muzeul Parfumului” – varianta rezumat, așteaptă până pe 20 Septembrie sâ fie remarcat de cumpărătorii din Sun Plaza, parter, la ieșirea din Cora. Deși masca anti-COVID nu ne ajută „să ne orientăm după miros”, totuși putem visa la vremuri parfumate. Sunt expuse piese de rezistență ale colecției.

Cea mai veche sticlă de parfum expusă are aproape 200 de ani: Lubin – eau de toilette, din 1825. Originală. Parfumul a rămas intact în sticla lui mare de farmacie pentru că proprietarul inițial nu a putut să o deschidă. Nici măcar Gilles Lubin, actualul șef al mărcii franceze nu văzuse acest parfum până la vizita sa în România. Asta poate pentru că acum o sută de ani, România era a doua piață producătoare din Europa, după, bineînțeles, Franța. Era perioada strălucitoare interbelică în care Bucureștiul era Micul Paris, iar mărcile de parfumuri aveau fabrici aici; Coty, Guerlain, Lubin.

Însăși Regina Maria a României a fost promoter al brandului Houbigant. De altfel, parfumul preferat al reginei, „Mon Budoir”, a fost retras de producător în 1938, la moartea acesteia, în semn de respect îndoliat față de „cea mai frumoasă regină a Europei”. Anul trecut „Mon Budoir” a fost reprodus la 100 de ani de la lansarea sa oficială.

Casa Rancé, dinastie ajunsă astăzi la a opta generație de parfumieri se mândrește cu „Le Vainqueur”, parfumul pe care îl purta Napoleon Bonaparte. Rețeta „Învingătorului” este produsă și astăzi, fără abateri.

Există și un spațiu dedicat produselor românești, pentru cei care își amintesc, de acum zeci de ani branduri ca Bob, Eva, Adam, Miraj. Recipiente și sticluțe nelipsite din băile românilor din anii ’70, ’80.

În_Muzeul Parfumului din București, Val Iacob a expus câteva sute de sticluțe, dar acasă are peste 20.000 de obiecte legate de trecutul și prezentul parfumului.

„Am pornit de la ideea că nimeni nu scapă de întâlnirea cu mirosurile din jur” – spune proprietarul parfumeriei de lux care găzduiește muzeul. Muzeul Parfumului se găsește în incinta magazinului Beautik, Calea Dorobanți 172. Intrarea liberă. Program: luni-sâmbătă 10-21, duminică 10-14.

ARHIVĂ:OSLO: „Småflaskemuseet”? Adică, Muzeul celor 53.000 de sticluţe în miniatură!


ȘINCA VECHE: Dorințe împlinite de 7000 de ani. Intrarea liberă, dar pe propria răspundere!


INSIDER: „S-a dus vestea ca într-o Grotă, nu foarte încăpătoare, se întâmplă lucruri inexplicabile. Unii spun că dorințele puse acolo s-au împlinit, unii vin pentru energia pe care o emană locul, alții se roagă.

Templul Ursitelor din Șinca Veche, județul Brașov se bănuiește că are o vechime de aproximativ 7.000 de ani și se presupune că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat Templul Alb din Insula Șerpilor.

Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni. 

Grota_este_un_sit_natural cu două altare. Într-unul dintre altare este desenat un portret, despre care se spune că este al unui sacerdot dac şi două simboluri misterioase: o hexagrama (Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon), în interiorul careia este desenat Yin-Yang.

Templul_Ursitelor(Templul Dorințelor, Templul Extratereștrilor sau Grota) își așteaptă misterios și plin de energie vizitatorii care ar putea într-o zi să îi deslușească tainele.

Accesul este permis vara între orele 08-20 și iarna 09-18. Intrarea este liberă și pe răspundere proprie dat fiind faptul că se pot desprinde și cădea bucăți de stâncă.”


VULCANII NOROIOȘI: Locul unde Cenușăreasa post-modernă își pierde Nike-ul


INSIDER: „Imaginea spectaculoasă a Vulcanilor Noroioși este dată de noroiul gri ce bolborosește din cratere și de solul crăpat, de jur împrejur. Nu se recomandă explorarea acestora când plouă, terenul devenind mult prea vâscos-alunecos, cu risc de accidente, înnămolire și pierdere a încălțărilor din dotare. Program de vizitare: zilnic 08-20. Taxă de intrare: 4 lei/ adult, 1 leu/ copil.”

N.R.: Vulcanii Noroioși sunt situați în apropierea comunei Berca, județul Buzău. Erupțiile de nămol și gaze naturale creează mici vulcani într-un peisaj selenar: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele mici, Beciu.

Pâclele_Mari (15 hectare) și Pâclele Mici (10 hectare) sunt incluse pe lista monumentelor naturii din 1924 și printre puținele locuri din Europa în care pot fi văzuți vulcani noroioși. În toată lumea sunt aproximativ 1100 asemenea vulcani, cei mai mulți sunt pe fundul mârii precum cei din apele Norvegiei, dar existâ și fenomene similare în Siberia, Australia, insula Trinidad din Caraibe.


BARU’ LUI BOBIȚĂ: Neamțu’ a pus Fierbinți pe harta țării


INSIDER: „Baru’ lui Bobiță din Las Fierbinți”, situat la 46 km de București în localitatea Fierbinții de Jos (strada Salcâmului) județul Ialomița, a devenit obiectiv turistic pentru fanii serialului și nu numai. Proprietarul Cristian Sauciuc, zis Neamțu’, are deja la activ câteva apariții în film este un tip tare volubil reușind cu brio să fie oaspeților barman, gazdă bună și să răspundă curiozităților de tot felul legate de filmări și despre personajele serialului intrat de opt ani în cotidianul mioritic.

Amintindu-și de cum a început totul, Neamțu’ spune că „unii dintre cei din sat au zis că-i fac de rușine, însă eu le-am spus că așa s-a pus Fierbinți pe harta țării. Și sunt mândru!” DETALII


LITORALUL ROMÂNESC: Mai bine ne ducem în pădure!


INSIDER: „Susțineți turismul din România!” SURSA

ARHIVĂ: BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


COMANA: Drumul Cărții de la Moara de Hârtie începe cu hârtie reciclată și tiparnița lui Gutenberg


INSIDER: „La Moara de Hârtie și Satul Meșteșugarilor (strada Funieru nr. 278-280, Comana, județ Giurgiu) în fiecare weekend (orele 12.00-18.00) se poate face o incursiune printre meșteșugurile cărții și meșteșugurile tradiționale românești: prelucrarea lemnuluifierăriaprelucrarea stufului olăritul țesutul, morăritul tradiționalprelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Intrare: Adulți 10 lei , copii 7 lei.

Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.

Începutul a fost în 2011 cu hârtia de mână, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 s-au adăugat încă șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor. DETALII


MUZEUL JUCĂRIILOR: Toate generațiile de copii la întâlnirea cu bucuria și nostalgia trecutului


INSIDER: „Muzeul Jucăriilor este prezent până la sfârșitul anului într-o expoziție temporară în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12, București). Peste 15 000 de jucării fabricate în România și în alte țări în ultima sută și ceva de ani, fiecare cu povestea ei își așteaptă cuminți (re)întâlnirea cu toate generațiile de copii în viață, cu bucuria și nostalgia amintirilor. Program_vizitare: miercuri-duminică, 10-18, luni și marți închis. Bilet intrare: 20 lei adult, 10 lei pensionari, 5 lei elevi, studenți, gratuit copii sub 7 ani.

N.R.:”În 1960, România avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă, sau tipăreau cărți, dar avea și secții speciale de jucării.

Întreprinderea „9 Mai” din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiță și carusele, Cooperativa „Tehno-Metalica” București realiza jucării metalice, biciclete, triciclete și trenulețe, Fabrica de Mase Plastice, „MAP Oradea”, turna jucării din plastic, Cooperativa „Arta Lemnului” figurine, trenulețe și jocuri din lemn, Fabrica „Steaua Roșie” din Râșnov, jocul de Domino, iar „Agatex” Timișoara trenulețe, tamburine și alte jucării din metal, iar celebra „Arădeanca” făcea sute de modele de păpuși. Toate aceste fabrici exportau 80% din producție, iar jucăriile ajungeau în anii ’60 și ’70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.

”Întreprinderea Poligrafică Banat” era cea mai mare fabrică unde se realizau jocuri din carton, cu peste 1000 de angajați. Aici s-au născut celebrele jocuri „Animalele din continente”, „Piticot”, „Nu te supăra frate”, „Păcălici” sau „Dacii și Romanii”. Înființată în 1923, Fabrica „Metaloglobus” producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale și felinare.

În 1965 se deschidea secția de jucării. 4-5 milioane de jucării pe  arcuri, jucării din pluș, telefoane, mini-mașini de cusut pistoale,  puști, mitraliere, trompete și tamburine din fier erau produse anual.” DETALII


BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!


INSIDER: „Am tot auzit voci din industrie că anul acesta va exploda turismul intern. Mă întreb cât de sigure vor fi călătoriile cu autocarul prin România când avem probleme grave la capitolul igienă în toaletele publice, iar multe dintre acestea sunt închise. Cele din benzinării sunt mereu aglomerate, iar în ceea ce privește igiena lasă mult de dorit. Degeaba vei avea tu agenție autocarul “spirtuit”, când la toaletă va fi o “bombă cu ceas”. Pentru a se proteja/a-și proteja business-ul, există posibilitatea să revină șmecheria DEFECT aplicată pe ușă, chiar dacă toaleta e în stare bună de funcționare.

Voi ce credeți?” SURSA

ARHIVĂ: BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița?


INSIDER: “Constantin Brâncuși, în hologramă, a vizitat curtea Muzeului Național de Artă al României pe 19 Februarie, de ziua lui.

144 de ani de la nașterea marelui sculptor român au fost sărbătoriți și printr-un spectacol holografic și de video mapping.

Deși oficialii au întârziat sfertul academic și ploaia deasă și rece a fost foarte prezentă la întâlnire, câteva sute de

bucureșteni, foarte mulți cu mult mai tineri decăt publicul Irinei Rimes – ambasadoarea Brâncuși- pe care miza ministrul Culturii, au fost „pe baricade” nerăbdători de a fi impresionați de „ultimul racnet” de tehnologie digitală.

Doar statuile din curtea muzeului, acum „îmbrăcate” ca urmare al unei acțiuni caritabile, păreau impasibile.

Oare următorul pas de cinstirea a memoriei marelui Brâncuși să fie la Hobița? O hologramă a casei acestuia lăsată în paragină, să aibă ce vedea turiștii când îi calcă pragul, după ce i-au admirat sculpturile în toate muzeele lumii!”

ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** PRIORITĂȚI: “Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?” (Vasile Alecsandri) *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român?


TURISM NEGRU: Auschwitz, megahală turistică unde spiritele se minunează de aceste timpuri moderne


INSIDER: „Nici nu mai e nevoie de imaginație ca să-ți închipui cum era locul ăsta Atunci, pentru că Auschwitzul s-a transformat într-un fel de megahală turistică și trăsăturile lui actuale dintr-un anume punct parcă au împrumutat ceva din vechea organizare. La intrarea era o coadă de un kilometru (mai să îmi vină să zic ce noroc că am făcut rezervare cu destul timp înainte pentru un tur individual, fără ghidaj, fără nimic altceva, ba chiar gratuit, că altfel sigur nu mă înghesuiam eu la coada aia de peste o mie de oameni), apoi după coada la bilete mai era o alta coadă pentru acces în grup, și după ce am fost deposedată de rucsac, că cică era prea mare și nu ai voie sa intri decât cu o poșetuta (firește, deposedarea de rucsac se face contra cost, adică plătești 4 zloți ca să îl lași într-o gheretă), și am trecut și de controlul de securitate, am intrat. Și turiștii colcăiau peste tot, organizați în grupuri, audioghidati, dotați cu căști, etichetati cu ecusoane, ca nu cumva să îi piardă ghizii, care vorbeau în fel de fel de limbi. În Blocul 11, al Morții, senzația devenea chiar terifiantă, pentru că la subsol era un coridor strâmt, și defilam toți în șir indian, pe două sensuri de mers, umăr la umăr, în șiruri neîntrerupte, deși propriu-zis nu era nimic de văzut, că ușile celulelor erau închise. Era doar o perindare funebră și claustrofobă. Mă gândesc dacă nu cumva treaba asta o fi un fel de experiment. Cam bizar cum se îmbulzesc azi turiștii (cică vreo 2 milioane într-un an) într-un loc așa blestemat. Și ce or zice spiritele celor care au sfârșit aici, când tot ce își doreau era să scape. Probabil se minunează de aceste timpuri moderne…” SURSA

N.R.: Lagărul Auschwitz se află în sudul Poloniei, la 60 km de Cracovia. Pe site-ul oficial se pot rezerva bilete de grup sau să te alături unui grup existent. Turul ghidat 3.5 ore costă 60 de zloți (aproximativ 70 lei), dar există și o variantă de tur ghidat de 6 ore. Pentru opțiunea vizită individual fără ghid intrarea e liberă. Parcarea pentru întreaga zi este 13 zloți. Lângă intrarea principală este un restaurant unde o porție este aproximativ 30 de zloți. DETALII

ARHIVĂ: JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!” *** MEMORIALUL SIGHET: Pentru ca nimeni, niciodată, să nu mai sufere din cauza convingerilor sale politice! *** HOLOCAUST: “Învățați-i pe copiii voștri ce înseamnă dragostea pentru celălalt, prietenia și toleranța, ca niciodată să nu se mai repete tragedia evreiască!” *** COMEMORARE: De Ziua Holocaustului, specialistul Dan Şova este invitat anual să-şi pună cenuşă în cap!


CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”


INSIDER: „Cabana, buda și telefonu’. Una din cabanele montane ale Romaniei devine tot mai cunoscută din pricina (datorită??) parcimoniei cu care stăpânul său permite utilizarea instalației pe care umanitatea, în milenii de evoluție, a imaginat-o pentru capătul de jos al sistemului digestiv al oamenilor, în general și al turiștilor, în cazul nostru particular. Nu ești cazat la cabana nu te folosești de scula omului și gata! Te bagi pe lângă zidul cabanei (deocamdata zidul din spate, da’ nu-i departe momentul când se va întâmpla și la ușa din față!) și vezi tu cum faci. Uneori mai văd și ceilalti (nu puțini!) călători. De mirosit miros întotdeauna. Bineințeles că pe turistul cu mațele umflate și cu vezica clipocind la fiecare pas nu-l poți ține departe de ținta cea mai dorită atunci când sfincterele dau să pleznească decât punând lacăt pe ușa. Eventual și două stinghii prinse cu holtșuruburi atunci când te pregatești să închizi cabana pentru zilele lucratoare ale săptămânii.

Ei, duminica trecută, tocmai când se terminase operațiunea de sigilare a budei, îl apucă nevoile pe unul dintre privilegiații soartei, un tânăr cazat în cabană, cu acte în regulă (mai puțin bon fiscal, aș zice…) Primește cheia lacătului și acordul de a scoate stinghiile și se grăbește să-și facă drum catre încaperea cea mai protejată a cabanei. Se grăbește și o trupă de turiste, tinere, frumușele și cu genunchii încleștați. Se grăbește să se milogească de tânărul nostru, să le lase un pic, doar un pic la budă, ele nu-s cazate dar nevoile firești sunt la fel de presante ca și-ale lui.

E de la sine înțeles că nu poți să refuzi o fată care tropăie mărunt dinaintea ta, cu pași mici, săltați și vorbe întretăiate. Dacă i se zărește și o lacrimă în colțul ochiului n-ai nici o șansă și te lasi corupt, îi permiți accesul. Așa a pățit și tânărul din poveste. Fata după fată, după fată și alta după fată, în șir fără sfârșit intră și ies pe ușa al cărei lacăt stă în mâna bărbatului milos. Care încearcă și nu reușește să stăvilească fluxul de femei spre și dinspre încaperea interzisă. Și care, pierdut, privește ba la ușa budei, ba la cheia și lacătul din mâna sa și șoptește: – Nu pot să cred…nu pot să cred…mi-au luat telefonul gaj ca să-mi dea cheia de la budă…” SURSA