GHID PRACTIC, MNIR: Cum să reproducem „Domnișoara Pogany” de Constantin Brâncuși din pastă sărată. Bibelou, mărțișor sau gustare!
INSIDER: „Dragi prieteni, Vă propunem un atelier de joacă de acasă, pentru cei mici, dar nu numai, creat de către colegele noastre care se ocupă cu educația muzeală: cum să reproducem, din pastă sărată, frumoasa sculptură
„Domnișoara Pogany”, realizată de către Constantin Brâncuși, de a la cărui naștere se împlinesc astăzi, 19 februarie, 147 de ani. Urmăriți pașii de mai jos, succes și împărtășiți-ne realizările voastre! #MNIR #educațiemuzeală #muzeuldeacasă #muzeulaltfel” SURSA
N.R.: „Domnişoara Pogany, cunoscută şi sub numele francez Mademoiselle Pogány, este o statuie clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural national creată de Constantin Brâncuși în 1913. Numele provine de la pictorița maghiară Margit Pogány, pe care o cunoscuse în 1911. Tânăra i-a servit lui Brâncuși drept model în cele câteva luni cât i-a fost și iubită. Sculptura în bronz are dimensiunile: 43,8 cm x 21,5 cm și 31,7 cm diametru, se găsește la Museum of Modern Art (MoMA), New York.
Brâncuşi a creat cinci versiuni ale „Domnişoarei Pogany”, în decurs de 2 decenii: ghipsul iniţial datează din anul 1912; el a fost urmat de execuții în marmură şi bronz în anii 1913, 1919, 1931 şi 1933.
•,,Domnişoara Pogany I” din anii 1912-1913 există într-o versiune de marmură şi 4 versiuni de bronz cu zona părului patinată. Una dintre aceste versiuni în bronz se găsește la Museum of Modern Art (MOMA) din New York. Este socotită de critici drept unul dintre cele mai celebre şi cutezătoare portrete ale secolului al XX- lea. Opera reprezintă o nouă concepţie a portretului. Figura de o delicatețe extraordinară, cu ochi enormi ca de libelulă, este în același timp un portret şi efigia unei frumuseți încărcate de mister. Asemănarea cu fotografia pictoriței Margit Pogany este frapantă. Aceasta a vizitat atelierul lui Brâncuşi în 1910 sau 1911, iar după război s-a stabilit în Australia.
• „Domnişoara Pogany II” din 1919 este făcută din marmură cu vinișoare, fixată pe un soclu de piatră, care la rândul lui e aşezat pe trei socluri de lemn. Se află la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
•,,Domnişoara Pogany III” din 1931 este executată în marmură albă pe un soclu de calcar şi lemn de stejar. Este ultima variantă în marmură. Nici acum Brâncuși nu renunță la mâini, deşi sunt sculptate într-un relief mai puțin adânc. Ochii dispar, fiind sugerați numai de arcada sprâncenelor. Portretul capătă o înfăţişare mai nobilă, mai austerǎ. Dan Grigorescu scria: „…Ochii aduc aminte de ochii Precistelor zugrăvite pe vechi icoane de tradiție bizantină. Părul modelului este strâns deasupra grumazului într-un coc dublu spiralat, ca un fel de mere de aur, iar pe gâtul ce coboară prelung, mâinile, alungite ca doi lujeri, se odihnesc într-un gest caracteristic. De o individualitate unică, portretul, asemănător modelului, degajă într-adevăr o vrajă halucinantă.”
•„Domnişoara Pogany IV” din 1933 este din bronz lustruit și are un soclu de piatră plasat pe un soclu de lemn. Este o versiune în bronz a variantei sculptate în 1919. Despre această operă Brâncuşi spunea: „Probabil că pot să mă gândesc la o interpretare încă mai bună. Cine poate spune că o operă de artă e terminată?”
„Domnişoara Pogany” I și III (din 1912 şi respectiv 1931) se află la Philadelphia Museum of Art din Philadelphia, Pennsylvania, SUA.
O replică a sculpturii „Domnișoara Pogany” a lui Constantin Brâncuși se află la Muzeul de Artă din Craiova. Este o piesă controversată, realizată în anii 1950 în matrița lui Constantin Brâncuşi, de către Octavian Moșescu, un fost ucenic al sculptorului. În anul 1976 lucrarea-replică a sculpturii „Domnişoara Pogany” a fost cumpărată de muzeu de la craioveanul Octavian Moșescu.
Piesa, turnată în bronz, valorează peste 2 milioane de euro și a fost revendicată în instanţă în 2012. După aproape un an de zile și cinci înfăţişări în instanţă, magistrații Secției Civile a Curţii de Apel Bucureşti au dat dreptate Consiliului Județean Dolj și Muzeului de Artă din Craiova în litigiul privind revendicarea lucrării.
Muzeul de Artă Craiova a obţinut în instanţă şi plata cheltuielilor de judecată. Soluția pronunţată în data de 19 aprilie 2013 de magistrații Curţii de Apel Bucureşti a fost că „respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta la plata sumei de 7.440 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul Muzeul de Artă Craiova”. SURSA
ARHIVĂ: CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Primul „Sărut” e la Craiova, iar singurul în care trupurile sunt reprezentate în întregime, la Paris OXO TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? OXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală!
COMENTEZI?