PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TIMP LIBER

CASA MEMORIALĂ GEORGE CĂLINESCU: “Doar REBU vine regulat să lase chitanțe și, din când în când, turiști rătăciți!”


INSIDER: „Muzeul Memorial George Călinescu” este un muzeu în subordinea Academiei Române din București, amplasat în Str. George Călinescu nr. 53, sector 1. Muzeul se află într-o casă modestă, care se remarcă prin grădina în care sunt presărate sculpturi.

Deși pe net apar tot felul de articole cu prezentarea interiorului Casei Memoriale George Călinescu, inclusiv un program de vizitare, în REALITATE poarta e ferecată cu lanț și lacăt, ruginite de vreme, iar după spusele patronului restaurantului din vecini „e închisă de cel puțin trei ani de când sunt ei în zonă. În interior mai există doar un fotoliu desfundat pe care nu l-a vrut nimeni, restul obiectelor personale ale scriitorului, inclusiv celebru birou, sunt duse la Academia Română. Doar REBU vine regulat sa lase bonurile de confirmare a prestației de colectare a deșeurilor (?!) și din când în când turiști rătăciți.”

TEORETIC: „În interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viața și activitatea marelui literat George Călinescu. Sunt expuse biblioteca cu cărțile lui Călinescu, mobilă stil: Aubusson, Empire; covoare orientale; obiecte de artă din China; icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș; tablouri de: Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.

Biblioteca din Casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie cu mai multe exemplare ce cuprinde literatura universală (de la hieroglifele chineze la cartea Evului Mediu, la Rilke, Ion Barbu, Valery şi poeţi tineri).

George Călinescu avea o colecţie de autografe la care ţinea mult: Tudor Arghezi semnează pe volumul ,,Versuri” (1936) următoarele: ,,Domnului George Călinescu, pentru mintea, pentru pana, pentru însufleţirea autorului”; Ion Barbu notează în data 25 iunie 1930 pe un exemplar din ,,Joc secund”: ,,Din partea celui capabil chiar de prietenie, o caldă nelumească preţuire” etc.

Sper că obiectele de patrimoniu sunt expuse în altă parte și nu stau în vreun depozit cu etichete atârnate (deși, recunosc, există și mai rău!), dar mai ales că într-o zi se vor întoarce acasă!


MĂCIN: Indicatoare multe și întortocheate către Arrubium. La finiș, panou cu vreo informație lipsă, cetate ioc, doar gunoaiele riveranilor!


INSIDER: „Măcinul are la bază o așezare getică cu nume de origine celtică (Arrubium), cuprinsă probabil în uniunea în tribală condusă de Rhemaxos. După ce au cucerit Dobrogea, romanii au construit în apropierea vechii cetăți getice un castru, unde au stabilit o unitate de cavalerie, care a staționat în zonă între 99 și 241. Se pare că aici era practicat un cult al zeului Jupiter Arrubianus. Nu s-a mai păstrat mai nimic din Arrubium, însă mai multe indicatoare te poartă din centrul orașului de la dreapta la stânga, apoi la dreapta și iar la stânga și tot așa, printr-un labirint de ulițe (că nu prea pot fi numite străzi) cam mizere, pline de câini de pripas, unii mai lătrători, alții mai apatici, până la un pinten stâncos de deasupra canalului Măcin-Dunărea veche, unde se găseau cetatea getică și castrul roman. Aici nici un panou cu vreo informație, nimic, doar un povârniș pe care localnicii din casele și cocioabele de vizavi aruncă gunoiul. Noroc cu natura, că priveliștea spre Dunărea veche te consolează în cele din urmă…

Pe ulița din față se joacă o droaie de copii, care știu că acolo se găsea o cetate, dar cam atât. Tot ei ne-au indicat și drumul drept spre centrul orașului, că de fapt se ajunge foarte ușor, în linie dreaptă, după ce cobori o scară de la capătul uliței, dar exact în partea opusă celei pe care am venit. Așa că nu înțeleg care a fost treaba cu indicatoarele alea labirintice, o fi fost o glumă, sau or fi fost puse pentru șoferi, deși pun pariu că nu intră mai nimeni pe acolo să caute cetatea indicată atît de pompos. Că cetatea oricum ioc…” SURSA


DANCE MASTERS: Dansul este rodul inteligenței emoționale și face oamenii fericiți


INSIDER: „Am să vă spun acum câteva cuvinte despre ceva ce m-a făcut să mă bucur în tăcere două seri la rând. Nicicând nu m-am simțit mai minunat în lumea dansului ca sâmbăta și duminica aceasta..

La București s-a întâmplat un lucru memorabil, un Dance Masters mai ceva ca două campionate mondiale de standard și latin, un eveniment pe care nu știu dacă România îl va mai găzdui vreodată. Nu ne dăm seama decât dacă știm să ne bucurăm, dacă iubim dansul sportiv și îl apreciem fără rețineri, la adevărata lui valoare. Ce Campionat European de Fotbal Bucureștiul a găzduit cel mai tare eveniment de gen din istoria dansului sportiv românesc.

Am plutit undeva între vis și realitate, ba am și dansat cu Adi când publicul a avut voie pe ringul de dans. Aș fi dansat-o și pe cameramana de televiziune care se bucura de muzică si de ce transmitea, mișcându-se pe ritm în spatele camerei…, dar nu s-a putut. Zicea că nu știe să danseze, și că îi pare rău că nu știe…

Lume fericită!… Asta datorită dansului. Păcat că sala nu a fost plină. La un așa eveniment trebuia să nu ai loc să arunci un ac. Unde sunt dansatorii și antrenorii de dans sportiv din București, reprezentanții școlilor care s-au înmulțit ca ciupercile? Cine a venit din țară să vadă pe viu un astfel de eveniment?

Dragi dansatori, dragi antrenori, dragi părinți… lăsați nemulțumirile, politica și bârfa! Dansul sportiv trebuie să trăiască prin voi! Dacă nu ați fost prezenți la Dance Masters-ul de anul acesta ați pierdut contactul cu frumusețea și înțelepciunea dansului. Nu vă antrenați și nu vă pierdeți în can-can-uri, pentru că faceți rău dansului și vouă înșivă.

Bucurați-vă de dans și adormiți cu ideea că faceți ceva deosebit în lumea asta plină de superficialitate, spirit de frondă și ură.

Lăsați să vă domine gândurile bune și dragostea față de dans! Stăpâniți-vă emoțiile și eliberați-le prin dans, așa cum se întâmplă (dacă ați văzut filmul, sau ați citit cartea) în „Și caii se împușcă, nu-i așa?”,.. Rezistați oricărei tentații negative și dansați până la epuizare! Vă spune un om care iubește dansul sportiv și e convins că nu i-a făcut rău niciodată.

Mulțumiri celor care ne-au oferit, prin truda și contribuția lor, aceste clipe minunate! Sunt fericit!” SURSA

ARHIVĂ: DANCE MASTERS: Cum dansează omul de afaceri Forin Talpeş? Mihai Petre a stat pe bară!


COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri


INSIDER: Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” se află în reședința particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez pe strada 11 Iunie nr. 36-38, din București, sector 3, în apropiere de Parcul Carol și reprezintă viziunea de ambientare estetică și

confort vizual a doi oameni de formație artistică.

Pompiliu_Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcții în diplomație și guvern (consilier la legație română din Paris, șef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ambasador UNESCO).

Ligia Macovei (1916-1998), soția lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934-1939 cursurile secției de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru.

Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală , originală, în epoci și locuri diferite, colecția fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H.Maxy, sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile decorative din diverse perioade și zone culturale. Colecția include de asemenea un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei și o însemnată bibliotecă de artă. Nu au avut copii și au lăsat totul moștenire statului român. Atmosfera este plăcută și dacă faci abstracție de tavanele ușor degradate pe alocuri, dovadă a trecerii timpului, ai senzația că ai venit în vizită și dintr-un moment în altul trebuie să apară gazda cu apă proaspătă în pahare de cristal și șerbet parfumat de trandafiri.” SURSA

Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).

ARHIVĂ: K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani


WORLD CLASS: Ce dacă s-a digitalizat lumea, dacă nu ai cardul, nu intri!


INSIDER: „Între-o lume în care totul se întâmplă digital, în care avem pașapoarte biometrice și scanare oculară și în care mi-ai făcut poză la înscriere, la World Class România (N.R.: World Class Eroii Revoluției) nu am voie în sală dacă nu aduc bucata aia de plastic. Atât știm. Carnet de membru, card de membru și altele din registru. Comuniști am fost, comuniști murim!” SURSA


WENCKENSTERN HOT ROD: Jucării pentru bărbații puternici care nu dau în gropi!


INSIDER: „Noile jucării pentru bărbații puternici și-au făcut apariția și prin București. Doar ca la noi, gropile noastre cele de toate zilele au înghițit mașini și mult mai mari. Închiriere WENCKENSTERN Hot Rod 2 ore, 399 lei.” DETALII

N.R.: Este un cvadriciclu cu motor de 170 cmc și 15 cai putere. Are cutie automată, rezervor cu o capacitate de 4.5 litri, merge pe benzină și consumă trei litri la suta de

kilometri. Caroseria este din fibra de sticlă, iar mașina cântărește 150 de kilograme. Autovehiculul se poate conduce cu permis categoria B, iar viteza maximă este de 90 km/h.

ARHIVĂ: SOLOWHEEL: Ultima invenţie în materie de biciclete. Acrobaţii pentru “sportivul” obişnuit!


CUPA UEFA 2020: Prima vizită pe Arena Națională. La bună vedere!


INSIDER: „Trofeul Henri Delaunay care va fi decernat câștigâtoarei Campionatului European de fotbal din 2020 este expusă la Arena Națională din București, intrarea VIP, astâzi 15 Martie pânâ la ora 17.00.

Accesul publicului este liber având posibilitatea să se fotografieze alături de cupa originală, din argint masiv. Primii 2020 de vizitatori vor participa la o tombolă, iar a doua zi, prim tragere la sorți vor fi desemnați 11 câștigători care vor primi câte un tricou al naționalei semnat de ambasadorii EURO 2020 la București. Lista câștigătorilor va fi publicată pe contul Facebook al FRF.

Turul trofeului la București se va încheia mâine cu expunerea sa, între orele 10:00 – 22:00, la Mega Mall, etaj 1.” DETALII

ARHIVĂ: FOTBAL: Cupa UEFA plimbată ca sfintele moaşte prin Bucureşti. Astăzi, ultima zi în pasajul de la Universitate *** GRAAL: Ce face UniCredit cu datele personale ale iubitorilor de fotbal? Fotografiatul interzis!


MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului


INSIDER: „Muzeul Sportului este locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, cu imnul României intonat, la unison, în ritmul inimii unui popor. Fiecare medalie, fiecare cupă câștigată prin nesfârșit efort și sacrificii a reprezentat un început înălțător pentru alte stele care au dus mai departe strălucirea, dar și pentru cei cu mult mai mulți în viața cărora a intrat pasiunea. Astăzi l-am vizitat și toată gloria sportivă apusă a strălucit, la propriu, preț de câteva minute, pentru un singur vizitator, lumina fiind aprinsă special, pe cele două etaje ale muzeului. Cred că este datoria morală a fiecărui dascăl, profesor de sport, părinte să predea ștafeta generațiilor care vin, cu dragoste, cu perseverență, cu pasiune!

Înfiinţat în anul 1970, Muzeul Sportului a fost amplasat iniţial în spaţiul rezervat tribunei oficiale a fostului Stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condiţiile organizării de către ţara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale.

Funcţionarea muzeului a fost reluată în 1994, la iniţiativa  Ministerului Tineretului şi Sportului, când este redeschis pentru public în clădirea Muzeului Naţional de Istorie. În anul 2011, Muzeul Sportului a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român situat în apropierea Arcului de Triumf.

Expoziția de istorie a sportului românesc – inaugurată în septembrie 2018. De la apariția primelor activităților sportive pe teritoriul țării noastre la dezvoltarea numeroaselor discipline sportive, vizitatorul poate face o incursiune în istoria fiecărui sport care a produs emoții și momente unice tuturor celor care îndrăgesc această activitate. Expoziția formată din imagini, text, obiecte precum medalii, trofee sau echipament sportiv conturează istoria disciplinelor care au făcut ca tricolorul să fie cunoscut în orice colț de lume. Sunt expuse: pașaportul colectiv cu care echipa de fotbal a României a participat la primul Campionat Mondial din Uruguay din 1930; sabia cu care Mihai Covaliu a obițnut aur la Jocurile Olimpice de la Sydney în 2000; kaiacul lui Aurel Vernescu; schiful cu care Sanda Toma a obținut prima medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980; Cupa Mondială la handbal masculin cucerită de echipa națională de 4 ori în anii 1961, 1964, 1970, 1974; Cupa Mondială obținută de echipa feminină de handbal în 11 a României din anul 1956; echipamente sportive ale Violetei Beclea Szekely (atletism), Ionela Târlea (atletism) sau Nicu Stoian (volei), medalii de campion național, titluri de maestru emerit al sportului românesc sau titluri obținute la competițiile europene și mondiale de sportivii români.

Expoziția România Olimpică 100 – inaugurată în 2014. În contextul aniversării centenarului mișcării olimpice românești și evident, ca o recunoștere a celor peste 300 de medalii, etajul doi al muzeului prezintă o expoziție care îmbină trecutul cu prezentul spre a ilustra si relief vizitatorului istoria olimpică a României, o imagine greu de contestat și foarte bine plasată. O retrospectivă ce curpinde în ordine cronologică, obiecte, momente şi informaţie şi imagini de natură inedită cu care se identifică sportivii de legendă ai ţării percum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Linca, Iosif Sîrbu, Lia Manoliu, Aurel Vernescu, Dumitru Pârvulescu, Ștefan Petrescu, Cornelia Sideri.

Muzeul_Sportului se află în clădirea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pe Bulevardul Mărăşti, nr. 20A, Sector 1, Bucureşti (în imediata apropiere a Arcului de Triumf). Program: luni-vineri, 10-17. Intrarea este gratuită. SURSA

ARHIVĂ: REAL MADRID: Aşa arată „Santiago Bernabeu”! Ce vor spune suporterii spanioli despre „Lia Manoliu”?


CASA MEMORIALĂ ANTON PANN: Povestea vieții celui “isteț ca un proverb” spusă într-un mod inedit


INSIDER: Casa Memorială Anton Pann, situată pe strada Anton Pann nr.20, București sector 3, a fost inaugurată la sfârșitul anului trecut și este deschisă publicului. Aici găsim povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui, cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, precum și douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.

Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată (împreună cu locul) la 20 Februarie 1948. Aflată în apropierea Bisericii Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat scriitorul, are o curte largă în care proprietarul și-a mutat tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, iar mai apoi, ” Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, precum și ” O șezătoare la țară sau călătoria lui Moș Albu”. Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto). DETALII

NICHITA_STĂNESCU: Temenea la Anton Pann”

„Îmi aplec șira spinării / Doar în fața ta și-a mării

Adică

Te sărut cel mai cuminte / Pann Antoane pe cuvinte,

Pentru că

Dumneata te ții călare / Peste substantivul mare.

Și

Stai măreț și-ndrăgostit / Cu fesul căzut în mit.

Precum e o vorba:

Rupe coada la cometă / Că se face stea cochetă

Sau:

Unde pupi și unde crapă / Zice o icoană – fată.

Căci

Cine le gândește / Rău le isprăvește

Așadar

Anton Panne, Pann Antoane / Te sărut peste icoane

Deci

Ca să am parte de glorii / Eu îți pup sira spinării” (1972)

ARHIVĂ: QUIZ: Cu câţi „n” se scrie Anton Pann? *** CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…” *** CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944! *** GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!


44 DE PAHARE: “Nici mucenicul nu mai e ce a fost!”


INSIDER: „Teoretic în acest weekend, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (fostul IOR) zona Bisericii Maramureșene, are loc Festivalul Mucenicilor Moldovenești, unde vizitatorii vor fi întâmpinați cu mii de mucenici de diferite feluri. Sâmbătă dimineața a început prepararea unui mucenic moldovenesc gigantic de peste 80 kg. Pe lângă acesta vor fierbe și câteva sute de mucenici muntenești cu scorțișoară, lămâie și portocale.” SURSA

Practic în IOR este afișul cu „Festivalul mucenicilor” și încă două tarabe cu mucenici care „fac parte din aceeași firma” cu evenimentul „Mucenicul gigant”, dar acesta se va prepara în Parcul Național Lia Manoliu. Acolo, un festival cu de toate: Kurtos Kalacs, halva, halviță și rahat turcesc, miere și tot felul de produse apicole, hamsii, porumb fiert, popcorn, vată pe băț, turtă dulce, cârnați, slană, sarmale, mămăligă, frigărui, mici, etc, niște mucenici și împletituri în forme cam prea originale. Nici mucenicul nu mai e ce a fost!”

MUCENÍC, mucenici: Un fel de colăcel (împletit în formă de 8) preparat din aluat copt sau fiert, cu nuci și cu zahăr sau cu miere, care se mănâncă în ziua de 9 martie.

Cifra 8 este simbol al infinitului și al echilibrului cosmic, pare să își aibă originea în neolitic, în ritualurile de marcare a anului nou celebrat la echinocțiul de primăvară, cifra 8 fiind o reprezentare plastică a zeului indo-european antropomorf.

ARHIVĂ: RECORD: Mucenicul gigant a rămas fără muşterii. Corporatiştii şi baştanii din Pipera nu gustă tradiţiile! *** HALLOWEEN: Cea mai mare plăcintă cu dovleac. Recordul fără adresă din comuna Voluntari! *** RECORD: Voluntariat cu de-a sila pentru „Cea mai mare salată din lume”! *** DRAGOBETE: Cea mai lungă scrisoare de dragoste? *** MIOVENI: Lingura record își așteaptă admiratorii. NON-STOP! *** MUŞCHI: Record Mondial – 1.000 contra lui Oncescu! *** MINICONSTRUCŢII: Cum te concentrezi pentru un record mondial? Orice treabă începe cu un Solitaire! *** MUZEUL RECORDURILOR ROMÂNEȘTI: Guinness World Records în România cu circuit închis