PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

TIMP LIBER

CASA MEMORIALĂ ANTON PANN: Povestea vieții celui “isteț ca un proverb” spusă într-un mod inedit


INSIDER: Casa Memorială Anton Pann, situată pe strada Anton Pann nr.20, București sector 3, a fost inaugurată la sfârșitul anului trecut și este deschisă publicului. Aici găsim povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui, cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, precum și douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.

Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată (împreună cu locul) la 20 Februarie 1948. Aflată în apropierea Bisericii Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat scriitorul, are o curte largă în care proprietarul și-a mutat tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, iar mai apoi, ” Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, precum și ” O șezătoare la țară sau călătoria lui Moș Albu”. Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto). DETALII

NICHITA_STĂNESCU: Temenea la Anton Pann”

„Îmi aplec șira spinării / Doar în fața ta și-a mării

Adică

Te sărut cel mai cuminte / Pann Antoane pe cuvinte,

Pentru că

Dumneata te ții călare / Peste substantivul mare.

Și

Stai măreț și-ndrăgostit / Cu fesul căzut în mit.

Precum e o vorba:

Rupe coada la cometă / Că se face stea cochetă

Sau:

Unde pupi și unde crapă / Zice o icoană – fată.

Căci

Cine le gândește / Rău le isprăvește

Așadar

Anton Panne, Pann Antoane / Te sărut peste icoane

Deci

Ca să am parte de glorii / Eu îți pup sira spinării” (1972)

ARHIVĂ: QUIZ: Cu câţi „n” se scrie Anton Pann? *** CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…” *** CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944! *** GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!


44 DE PAHARE: “Nici mucenicul nu mai e ce a fost!”


INSIDER: „Teoretic în acest weekend, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (fostul IOR) zona Bisericii Maramureșene, are loc Festivalul Mucenicilor Moldovenești, unde vizitatorii vor fi întâmpinați cu mii de mucenici de diferite feluri. Sâmbătă dimineața a început prepararea unui mucenic moldovenesc gigantic de peste 80 kg. Pe lângă acesta vor fierbe și câteva sute de mucenici muntenești cu scorțișoară, lămâie și portocale.” SURSA

Practic în IOR este afișul cu „Festivalul mucenicilor” și încă două tarabe cu mucenici care „fac parte din aceeași firma” cu evenimentul „Mucenicul gigant”, dar acesta se va prepara în Parcul Național Lia Manoliu. Acolo, un festival cu de toate: Kurtos Kalacs, halva, halviță și rahat turcesc, miere și tot felul de produse apicole, hamsii, porumb fiert, popcorn, vată pe băț, turtă dulce, cârnați, slană, sarmale, mămăligă, frigărui, mici, etc, niște mucenici și împletituri în forme cam prea originale. Nici mucenicul nu mai e ce a fost!”

MUCENÍC, mucenici: Un fel de colăcel (împletit în formă de 8) preparat din aluat copt sau fiert, cu nuci și cu zahăr sau cu miere, care se mănâncă în ziua de 9 martie.

Cifra 8 este simbol al infinitului și al echilibrului cosmic, pare să își aibă originea în neolitic, în ritualurile de marcare a anului nou celebrat la echinocțiul de primăvară, cifra 8 fiind o reprezentare plastică a zeului indo-european antropomorf.

ARHIVĂ: RECORD: Mucenicul gigant a rămas fără muşterii. Corporatiştii şi baştanii din Pipera nu gustă tradiţiile! *** HALLOWEEN: Cea mai mare plăcintă cu dovleac. Recordul fără adresă din comuna Voluntari! *** RECORD: Voluntariat cu de-a sila pentru „Cea mai mare salată din lume”! *** DRAGOBETE: Cea mai lungă scrisoare de dragoste? *** MIOVENI: Lingura record își așteaptă admiratorii. NON-STOP! *** MUŞCHI: Record Mondial – 1.000 contra lui Oncescu! *** MINICONSTRUCŢII: Cum te concentrezi pentru un record mondial? Orice treabă începe cu un Solitaire! *** MUZEUL RECORDURILOR ROMÂNEȘTI: Guinness World Records în România cu circuit închis


ZALĂU: „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară”


INSIDER: „Nu pot să mă abțin din a posta câteva fotografii cu minunile create de Eli Orbocea care se găsesc la expoziția „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară” la Muzeul de Artă Ioan Sima din Zalău. Musai sa profitați și să le faceți o vizită acestor frumuseți, sunt adevărate opere de artă, piese unicat lucrate cu o măiestrie aparte (realizate exclusiv manual de către dânsa, de la modelaj, la pictură și îmbrăcăminte), însoțite de o scurtă poveste a fiecăreia dintre cele 14 minorități etnice pe care o întruchipează și astfel oferindu-ne ocazia unui scurt periplu în universul multicultural al Dobrogei.

Un mod aparte de a îmbina creația de păpuși și costume cu documentarea istorică și etnografică. Alături de păpușile dobrogene expoziția cuprinde și o colecție de 50 de păpuși cu cap porțelan adunate de-a lungul timpului de sălăjeanca Patricia Tomas.

Expoziția poate fi vizitată la Galeria de Artă „Ioan Sima” de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău până pe data de 10 aprilie 2019, de marți până duminică, orele 9.00-17.00. DETALII


ARCUB: “O retrospectivă din dragoste” de Ana Bănică. Casnic Love sau Cosmic Love?


INSIDER:”În prima expoziție a anului la ARCUB „O retrospectivă din dragoste”, Ana Bănică vorbește despre dragoste și alți demoni, ieșind din obișnuit pentru a ne tenta să reacționăm altfel cu această noțiune sentimentală. „Eu sunt Șarpele”, spune artista, șarpele, mai exact instinctul sexual care ni se încolăcește în suflete și care ne guvernează viețile. Prima sală prezintă o serie de desene realizate în 2015 care deconstruiesc și prezintă multe clișee care survin în limbaj despre îndrăgostire și relația dintre bărbat și femeie.

Numerotate fiind, panourile trebuie urmărite în succesiune, pentru că redau întreaga dinamică a unei relații, de la paradisul inițial până la eventualul infern conjugal sau oricum replicile „Ce e în capul tău?” și „Nimic”.

Cea de-a doua sală surprinde prin „culori vii, forme frumoase”, dublete simetrice de picturi foarte viu colorate prin care artista încearcă să

surprindă eterna luptă a celor doi de a fi unul.

În sfârșit, ultima sală prezintă, pe lângă instalația cu Șarpele/Șerpii deja menționată, picturi în care Ana Banică își mărturisește fascinația pentru ochii țuculescieni, pe care îi reproduce în cele mai surprinzatoare ipostaze.

Expoziția se poate vizita zilnic, între orele 14.00-22.00, până pe 7 aprilie 2019, gratuit, la sediul ARCUB din strada Lipscani nr. 84-90.” DETALII

ARHIVĂ: CONSPIRAŢII ORGANICE: O lună de concediu în junglă pentru cei care nu au plecat în vacanţă! *** MICKEY 90 ANI: “Portret de Prieten” la Foto Union


DIMITRIE PACIUREA: A trebuit să moară pentru a avea o expoziție personală!


INSIDER: „Stilul simbolist al celui mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea (1873-1932), contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuşi (1876-1956). Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la Omul primitiv și Sfinxul, trece la seria de „Himere”: Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. La Muzeul Național de Artă al României există o sală „Dimitrie Paciurea” unde pot fi admirate opere ale artistului, precum și în Parcul Carol I („Gigantul”) sau în Parcul Herăstrău („Nud feminin”).

„Așa mi-au fost viața și opera. Imaginație și dezinteres… Singurătate și muncă… (…) N-am avut nici o expoziție personală toată viața.”

„Uitat și sărac a murit Dimitrie Paciurea, un artist modest, unul dintre puținii artiști adevărați ce ne mai rămăsese dintr-o generație glorioasă, profesorul din a cărui rodnică îndrumare au crescut aproape toate talentele tinere ale sculpturii românești de azi. Dimitrie Paciurea a fost un întârziat, un inactual ca om și ca artist. Impresionismul său bizar, viziunile lui apocaliptice îl îndepărtau de realitatea cotidiană, îi clădeau o lume aparte, în care gândul, creația și lectura alcătuia axele existenței. N-a încercat nimeni să-l smulgă din vis. N-a încercat nimeni să-l redea actualității printr-o comandă de monument. Deși era printre puținii care aveau intuiția monumentalului. A fost lăsat să moară de oficialitate și neajutat de nimeni, într-un meschin ungher de lazaret.

La răspântia dreptății omenești vor sta de-aici înainte, ca veșnică mustrare, „Giganții”, „Sfinxul” și „Himerele” lui Dimitrie Paciurea”. (C. Blazian)

Înmormântat în Cimitirul Bellu. DETALII

ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** COŞMARUL LUI DARWIN: Muzeul ascuns al creaturilor mitologice. Basmele sunt adevărate!


MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani


INSIDER: „Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute, despre intimitate și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban, având Bucureștiul drept studiu de caz. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.

Fluxul circular de vizitare al muzeului oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban în București (parterul pentru secolele XVII și XIX și etajul pentru secolul XX), interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor și accesoriilor vestimentare, a obiectelor de uz casnic.

Ultimele două săli ale muzeului sunt rezervate nașterii și morții. La final îți poți face o poză, iar cu ajutorul unei aplicații vezi cum vei arăta peste 30 de ani. Tot aici, în masa rotundă se deschid sertare cu

sentimente/stări simbolizate prin poezii și mici obiecte.

Parcul Casei Filipescu-Cesianu a devenit un spațiu de recreere și agrement, iar în punctele special amenajate sunt organizate concerte și piese de teatru (zona de scenă din spatele grădinii) și spații de expunere precum Lapidarium – unde se află casa de bilete și este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul Văcărești.

Adresa: Calea Victoriei nr.151, sector 1, București. Program: Miercuri – Duminică  10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului)

ARHIVĂ: DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare! *** VICTOR BABEȘ: Viață dedicată bacteriologie și patologiei. A ales România și a ratat premiul Nobel! *** DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze! *** MUZEUL NAȚIONAL AL HĂRȚILOR: Colecție donată de Daniela și Adrian Năstase


FILUMENIE: Dupa 126 de ani, România a trecut de la producția la teoria chibritului!


INSIDER: „Acest site vă prezintă o colecție de filumenie (cutii, plicuri și Etichete de cutii de chibrituri). Piesele prezentate au fost fabricate la Fabricile de chibrituri din România de la Timișoara, București, Brăila și Gherla în perioada 1879-2005. Momentan toate fabricile de chibrituri din România și-au sistat activitatea, producția actuală fiind realizată exclusiv în străinătate. Meniul „COLECȚIA” în care vă sunt prezentate exemplarele românești grupate după criteriul tematic. Vă sunt prezentate 164 tematici și aproximativ 2550 exemplare. 

Ca oricărui copil, mi-a plăcut să mă joc cu chibriturile, chiar cu focul!. Întotdeauna m-a fascinat flacăra de chibrit, flacăra focului  în general. Ţin minte cum stăteam ore în şir, să privesc focul din soba în care bunica făcea focul. Bine-înţeles că şi eu, când nu mă vedea nimeni, aprindeam zeci de chibrituri, beţe de lemne … Slavă Domnului, am avut şi eu un Înger păzitor, ca mulţi alţi copii. Totuşi,  nu aceasta a fost “flacăra”, care mi-a aprins pasiunea pentru acest hobby, cel de a colecţiona cutii de chibrituri. La vârsta de zece ani, când am adunat primele cutii, nu m-am gandit filozofic, în mod explicit la «de ce o fac?», impulsul a venit pur şi simplu … dintr-o pur şi simplă întâmplare!Prima, respectiv primele doău cutii, le-am colecţionat, in anul 1965, la vârsta de zece ani.  Recent fusesem cu şcoala, cu tovarăşa învăţătoare, la cinematograf. Vizionasem două filme şi apoi, la scurtă vreme dupa aceea, am văzut cutiile de chibrituri pe care erau lipite etichete cu numele filmelor pe care le văzusem.

Prima care mi-a atras atenţia a fost cutia care avea eticheta cu reclama filmului <<Cartierul veseliei>>, aceasta fiind şi prima cutie colecţionată, iar peste câtva timp, apărând şi cea cu <<De-aş fi Harap Alb>>. Acesta a fost de fapt momentul acela despre care se zice “ai început să observi lumea!”. Eu am început “să văd“ că există cutii de chibrituri, că există etichete lipite pe ele, că ele au o temă, şi, spre bucuria mea, privindu-le, mă fascinează.  Acesta a fost “momentul” care a declanşat pasiunea, apoi totul a venit de la sine. Tot ce-mi cădea în mână adunam, studiam, luam, ceream, mi se oferea, depindea de împrejurări, dar, pot spune că, efectiv, am ajuns să fiu o “vânătoare” de cutii, mereu în căutarea exemplarelor noi apărute … până în ziua de azi. Ultima cutie am cumpărat-o în urmă cu câteva zile. Nu am colecţionat doar cutii de chibrituri. În copilărie, am colecţionat şi şerveţele, vederi, mai apoi, în adolescenţă, timbre, calendare de buzunar şi chiar şi brichete! Dar, a dăinuit până azi doar pasiunea pentru colecţionarea cutiilor de chibrituri. Descoperind lumea fascinantă a acestor mici opere de artă îmi este imposibil să trec pe lângă ele, nepăsătoare.

Primul impact când le privesc, când le ordonez, e acea plăcere de a vedea ceva frumos, ceva plăcut ochiului şi sufletului. Mă încântă pur şi simplu, fiecare piesa. Sunt în stare să petrec ore în şir în compania lor. Deci, pentru mine acest hobby reprezintă un mod plăcut de petrecere a timpului liber şi, nu în ultimul rând, de îmbogăţire a cunoştinţelor din diverse domenii. (…) Colecţia mea cuprinde, actualmente, aproximativ 4.000 de piese, majoritatea, vreo 2.500 româneşti şi peste 1.000 din alte tări, din care momentan v-am prezentat în jur de 750 de exemplare româneşti, fiind ajutată de-a lungul anilor în procesul de colecţionare de către mama mea, de alţi membrii ai familiei, de către prietenele mele, de cei din cercul de cunoştinţe şi prin schimb cu alţi colecţionari. Fapt pentru care le datorez mulţumirile mele. SURSA

ARHIVĂ: LUMEA ÎNTR-UN TIMBRU: Nudurile lui Nicolae Grigorescu în pictura românească.


TIMIȘOARA: Singurul tramvai-restaurant din România face o incursiune senzorială în istoria orașului. Auditiv, olfactiv și gustativ!


INSIDER: „“Cina în tramvai” plasează Timișoara în rândul marilor orașe europene, unde, preț de 2 ore, ai posibilitatea de a servi cina într-un tramvai restaurant. Intrată în al 4-lea an consecutiv, ”Cina în tramvai” este o inițiativă menită să împletească iubirea și istoria pe traseul primului tramvai electric din România. Singurul tramvai-restaurant din România este dotat cu mese de 2, respectiv 4 persoane. Tramvaiul urmărește traseul primului tramvai electric din țară, făcând o incursiune în Mica Vienă!

Meniul unei cine este compus din: 1.Aperitiv – Bărcuțe umplute cu ton, cremă de brânză, măsline, roșii, nuci, struguri, gorgonzola, parmezan & pizza pane. 2.Fel principal – Pui: Piept de pui la grătar cu cartofi wedges și salsa rosa / Porc: Cotlet de porc în sos brun și orez cu legume / Vegetarian : Chiftele de năut cu fasole verde. 3.Desert. 4.Băuturi: Apă și răcoritoare (gama Coca Cola), Vin alb și roșu.

Servicii incluse: Hostess (pentru primirea invitaților), Chelneri, Fotografi. Muzica live – pe durata staționării, Playlist personalizat (pentru călătorie). ACCES: 200ron/pers. SURSA

ARHIVĂ: ROMANCE: Cât costă să bei şampanie la 50 de metri şi să vezi bătălia dintre suporterii unguri şi jandarmi? *** ALTER EGO: Munceşti o lună ca să zbori 3 ore? Mâine mergi la serviciu înghesuit în metrou ca un şobolan! *** LONDON BUS PARTY: La petrecere intră lejer 80 de persoane. Merge chiar o nuntă între două semafoare! *** SUA: Nopţi albe pentru îndrăgostiţii din Seattle. Adio Valentine’s Day la “Chihuly Garden and Glass” în 2013! *** ROYAL EXPRESS: Aţi mai auzit de „chelneri cu macaz automat”? Servirea pe şine este deliciul casei!


DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze!


INSIDER: „Nicolae Minovici (1868-1941) s-a înscris inițial la Școala de Belle-Arte, dar la îndemnul fratelui său mai mare Mina a absolvit Facultatea de Medicină (lucrarea de licență: „Tatuajele în România”), devenind și un asiduu colecționar de obiecte de artă și în mod special de artă populară din spațiul românesc, înființând în anul 1905 primul muzeu de acest gen în București.

În 1904, doctorul  Nicolae Minovici a publicat o lucrare inedită, numită  „Studiu asupra spânzurării”, în care a cercetat efectele agoniei prin autostrangulare și pentru a-și demonstra practic teoria din studiu, medicul şi-a provocat de unul singur sufocarea, spânzurându-se de 12 ori între 4-26 secunde.

Nicolae Minovici a înfiinţat în 1906 prima Societate de Salvare din Balcani din fonduri proprii, iar în 1934 a creat primul spital cu serviciu permanent de urgenta din România, al doilea din Europa după cel din Moscova.

În 1926 a fost numit primar al Sectorului III Albastru din Bucureşti (cuprindea mai multe cartiere: Rahova, Grozăveşti, Dealul Spirii, Cotroceni şi Şerban Vodă). A început lucrări de amenajare a spaţiului public: a asfaltat străzile, a construit parcuri în locul maidanelor şi a construit primele WC-uri subterane. De aici provine şi porecla care i-a fost atribuită de către bucureşteni: „Minovici dărâmă tot/Minovici e târnăcop”. Primarul s-a luptat pentru eradicarea cerşetoriei şi a donat bani săracilor şi orfelinatelor. După opt ani în sectorul III Albastru, locuitorii din Băneasa îl vor alege primar fără să fi fost înscris pe lista candidaţilor, astăzi existând şi un cartier care-i poartă numele”.

In „Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici” – Vila Minovici sau Vila cu Clopoței (nume datorat celor 40 de clopoței din sticlă colorată care sunau la fiecare adiere de vânt) pot fi admirate mai multe tipuri piese de artă populară românească de pe întreg teritoriul țării: icoane, ceramică, țesături, obiecte din lemn, instrumente muzicale tradiționale. Muzeul deține și o capelă construită în bolți cu chenare, așa cum se întâlneau și în vechile așezări feudale. Ușile încăperii, sculptate din lemn, cu vrejuri și corzi de viță, în parte aurite și pictate sunt din secolul al VIII-lea și au aparținut unei biserici din Banat, din preajma Orșovei. În parcul din spatele vilei, Nicolae Minovici creștea animale, pomi fructiferi și cultiva legume, iar roadele le folosea pentru ajutorarea celor care veneau la primul birou de asistență socială din București.

„Labor Improbus Omnia Vincit” (latina, „Munca stăruitoare învinge totul”- Vergil). Adresa: str. Dr.Nicolae Minovici nr.1, lângă gara Băneasa. Program: Miercuri – Duminică  10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere) DETALII


K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta”


INSIDER: „Colecţionar și critic de artă, Krikor H. Zambaccian (1889-1962), de origine armeană, a alcătuit una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România. Pentru a o pune în valoare, în anii 1940 Zambaccian a construit special casa în care sunt astăzi expuse picturi, sculpturi, grafică şi mobilier achiziționate pe parcursul unei jumătăți de secol. Atât colecția cât și casa au fost donate statutului român în 1947, prilej cu care Zambaccian a fost primit în rândurile membrilor Academiei Române.

Lucrările de artă românească oferă o imagine condensată a dezvoltării sale istorice, de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu trecând prin opera lui Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu, până la Corneliu Baba, Alexandru Phoebus sau Horia Damian. Sculpturi de Brâncuși, Milița Petrașcu, Oscar Han, Cornel Medrea completează această importantă panoramă a artei românești.

Lor li se adaugă o serie de picturi de Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, unice în România. Adresa: str. Muzeul Zambaccian nr. 21 A. Program: miercuri-duminica între orele 10-18. Bilet intrare: 10 lei. DETALII