PONOARELE, MEHEDINȚI: Singura pădure de liliac formată în mod natural din Europa

INSIDER: „În România, este o pădure de liliac, formată in mod natural și este singura de acest fel din Europa. Pădurea este aproape de localitatea Ponoare, fiind o rezervație botanica aflată și în vecinătatea orașului Baia de Aramă. Liliacul este una dintre cele mai iubite flori de primăvară!” SURSA

N.R.: Aria naturală cu o suprafață de 20 ha și o altitudine de 500 m se află în nord-estul județului Mehedinți în apropierea limitei teritoriale cu județul Gorj și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți. Sărbătoarea liliacului de la Ponoare se organizează anual, în primul weekend din luna mai, și are origini vechi, fiind organizată oficial încă din 1965.

Liliacul (Syringa vulgaris) face parte din familia oleaceelor și este o specie din genul Syringa care înfloreşte primăvara. Este un arbust a cărui înălțime poate ajunge până la șapte metri, cu ramuri drepte și lujeri puțin muchiați. Se înmulțește prin semințe, lăstari sau drajonii. Crește în tufişuri, în sălbăticie, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental.

Supranumit „floarea memoriei”, se spune că mirosul său trezește amintiri de mult uitate și care pot fi retrăite in amănunt. Liliacul semnifică misterul iubirii și parfumul proaspăt al florii de liliac dăruiește îndrăgostiților capacități telepatice.

Liliacul are și proprietăți medicinale. În acest scop se recoltează frunzele, florile sau coaja lujerilor din care se prepară infuzie, tinctură sau comprese. Intern: insomnie, febră, tonic cardiac excepțional (angina pectorala, insuficienta coronariană, după infarctul miocardic sau stimulent al irigației sangvine), balonare, disconfort hepatic / biliar sau disconfort gastric, diaree, anemie sau slăbiciune fizică, dureri lombare – infuzie concentrata din flori de liliac, scăderea glicemiei, guta, creșterea poftei de mâncare. Extern: respirație urat mirositoare, ameliorează durerile dentare, curățarea și îngrijirea tenului pigmentat sau tenului cu pete roșii, antireumatic, arsuri (de orice grad), glaucom.

20 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Un comentariu

ROMÂNIA: Treceri de pietoni pentru Omul Păianjen, practicanți parkour și călugări Shaolin care pot trece prin zid!

INSIDER: „Trecere de pietoni înainte de o curbă fără vizibilitate. Forţându-vă activ să faceți parkour, Ministerul Tineretului şi Sportului nu a mers prea departe? Fiind lângă mănăstire o fi pentru călugării care pot trece prin zid?” FOTO 1: „Mănăstirea Frăsinei, jud. Vâlcea” FOTO 2: „București, în fața sediului Poliției Rutiere” SURSA

ARHIVĂ: SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă! *** SECTOR 3: Câtă minte a avut ăla de a pus gardul în mijlocul drumului? Olimpici sau paralimpici? *** ŞOFERI & ZEBRE: Apoi a apărut Dorel cu deviza „noi muncim, nu gândim” și a mai tras un gard!

16 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | 13 comentarii

SALVATORI & CHIBIȚI: Nu există „prea iubire” pentru copii, animale, pădure, balena albastră sau gaura de ozon. Doar lipsa iubirii și a dorinței pentru o lume mai bună!

INSIDER: „„De cele mai multe ori, noi iubitorii de animale, suntem atacați că îi iubim. Că îi prea iubim. Că ei au ce alții n-au. Că ei mănâncă și atâția copii adorm flămânzi. Nu putem fi responsabili de toate păcatele lumii.

Nu sunt aici să mulțumesc pe nimeni și-mi permit să fiu sinceră în același timp în care îmi asum să pierd oameni din cauza asta. Nu mă încântă cu nimic o lume plină de copii sătui și îmbrăcați, dar în care încă se torturează animale.
Pentru copii, luptă statul, luptă asociații, chiar și cei ai nimănui au masă și casă până la 18 ani când pornesc singuri în lume. În animale încă se lovește. Cei ai cuiva, devin ai nimănui. Masa le este otrăvită și casă le este strada și șanțul. Chiar și așa, bătuți deja de soartă, îi mai bateți și voi o dată. Câțiva din noi, oameni ce împărțim aceeași lume, ne oprim sa-i mângâiem, să le punem iubire pe rană, muncim pentru hrana lor curată și într-un final le găsim un acasă. Suntem mândrii și bucuroși, pentru ei, pentru noi și pentru voi. Ne bucurăm pentru orice reușită de-a voastră cu un copil sau un om al străzii, ne bucurăm că ați construit case noi din case arse, că duceți portocale în azile și orfelinate de Crăciun (dar cineva să vă zică că oamenii ăia nu mănâncă doar de Crăciun), că ajutați în orice direcție, dar noi de ce nu primim același lucru înapoi? De ce în lupta salvării animalelor se aleg și se pun cele mai grele pietre în saci și ni se leagă forțat de spate? Credeți că nu ne este greu destul?

Voi, pentru ce luptați? Dacă pentru nimic, n-aveți dreptul să alegeți pentru ce să mă zbat eu. Dacă luptați pentru ceva, nu sunteți printre cei care ne pun pietre în sacii mari de pe umerii mici. De ce? E simplu. Aveți deja pietrele voastre de cărat și niciodată, dar niciodată, un om ce a ales să lupte pentru o altă viață, nu-și va goli sacul pe crucea altuia. Lupt pentru animale, mi-e greu, dar lupt. Nu o să vin niciodată să-i spun unui om care ajută copii că nu ajută unde trebuie. Nici pe cel care salvează păduri nu-l caut. Nu-mi îndrept reproșurile nici spre cei care curăță și salvează oceanul. Avem în comun același lucru: purtăm pietre grele să ne facem un drum mai ușor în lume.

Oare lumea n-ar fi mai bună dacă fiecare ar lupta pentru ceva și nu împotriva cuiva? Salvați copii, salvăm animale și să știți că un om ce dă o coajă de pâine unui câine, a dat și o pâine întreagă unui om, dar invers nu e valabil întotdeauna și aici știți că am dreptate.
Luptați pentru ce vreți, luptăm pentru ce vrem. Purtăm saci grei pentru lupte diferite, dar într-un final, la sfârșitul luptei, ajungem în același loc: o lume mai bună.

Umblați prin maternități unde se abandonează copiii și arați-i acolo pe cei ai nimănui. Intrati în biserici și spuneți-le celor flămânzi de bani că există și foamea de mâncare. Dacă tot v-ați dus, poate vă amintiți cu ce luptam și noi și le spuneți și de foamea de iubire.
Povestiți despre iubirea dintre semeni cu cei care nu iubesc deloc, nu ne spuneți nouă care ne purtăm pașii în lume cu inima plină. De milă, celor nemiloși să le aduceți aminte.
Nu noi, cei care iubim altceva decât vă doriți voi suntem problema, ci fix ăia care nu iubesc nimic, deloc, niciodată. Nici ieri, nici azi, nici om, copac, câine sau curcubeu.

Acceptați povestile și viețile de lângă voi exact asa cum sunt și încetați să mai dați vina pe-o inimă că poate iubi mai mult ca voi. Nu, nu aia e de vină. A voastră este. Învățați-o să bată a fericire și să iubească orice. Copil, animal, copac sau tablouri.“ SURSA

14 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Un comentariu

SPERANȚA: „Nu contează nici cât de diferiți suntem, nici că vorbim limbi care nu au nimic în comun; atâta vreme cât vrem să ne înțelegem, o vom putea face cu orice ființă.”

INSIDER: ‘Bat la ușă 8 ani de când acești doi pescăruși incapabili să mai zboare își duc veacul alături de noi, într-un adăpost cu peste 500 de câini. El cu aripile amputate, ea cu ele teoretic sănătoase, dar practic nedornică să le folosească (sau așa ne place nouă să credem), pentru că vrea să fie cu el.

Pica și Poc, că așa le spunem, au învățat multe de la câinii noștri, în acești mulți ani în care au conviețuit în niște padocuri învecinate. Dar cel mai adorabil lucru pe care l-au învățat a fost să ”urle” și ei, ca lupii sau, dacă vreți, ca șoimii, la unison cu prietenii lor. Așa că am hotărât să vă lăsăm aici acest VIDEO ca să vedeți că nu contează nici cât de diferiți suntem, nici că vorbim limbi care nu au nimic în comun; atâta vreme cât vrem să ne înțelegem, o vom putea face în orice limbă și cu orice ființă.”

ARHIVĂ: FĂRĂ FRICĂ: Pescărușii ne învață ce este iubirea și loialitatea

13 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

TIMPURI NOI: Gaterul mecanic circular TN 15 încă taie lemne prin România. Mad Max forever?

INSIDER: „Cine nu-și mai amintește de faimosul TN de 15 cai putere?
Generațiile mai tinere spun că vehiculele respective seamănă cu cele din Mad Max….”

INSIDER 2: „Motoare staționare produse de Timpuri Noi (TN). Pornirea necesita ceva curaj deoarece e cu manivelă și decompresor. Cu ani în urmă asemenea motoare montate pe șasiu de ARO colindau țara și tăiau lemnele oamenilor. Acum devin istorie ca la fiecare gospodărie se găsește cate o drujbă.”

INSIDER 3: „Un pistonel, o direcție vai de ea și niște frâne aproape nule pornire ultra ușoară nu avea echipament electric, se pornea la volantă și avea în dotare o curea lată generoasă care făcea diverse lucruri în general se tăiau lemne la fața locului.

INSIDER 4: „La aproximativ 40 km de București încă mai sunt și sunt folosite în continuare la tăiatul lemnelor!”

INSIDER 5: „Primele motoare au rămas din al 2 lea război, aduși de nemţi pentru diferite utilaje: Pompe de apă compresoare, generatoare,si după război au fost copiate de TN.”

INSIDER 6: „Ieri am văzut unul prin județul Prahova circulând pe strada printr-un sat cu 6 persoane pe el.”

INSIDER 7: „Sunt și acum. Gater mecanic circular. Pe la țară.” SURSA

9 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

MUNTELE CURCUBEU, PERU: Precum în Cer așa și pe Pământ

INSIDER: „Munții curcubeu din Peru.” SURSA

N.R.: „Vinicunca, (Winikunka), Montaña de Siete Colores sau Rainbow Mountain este un munte din Anzi,, cu o altitudine de 5.200 m deasupra nivelului mării. Este situat pe drumul către muntele Ausangate (regiunea Cusco), între Districtul Cusipata, provincia Quispicanchi, şi Districtul Pitumarca, provincia Canchis. Accesul turistic necesită o călătorie de două ore cu maşina de la Cusco și o plimbare de aproximativ 5 km sau o călătorie de trei ore şi jumătate prin Pitumarca şi o urcare abruptă de o jumătate de kilometru (1-1,5 ore). Localnicii peruvieni consideră că muntele Curcubeu este sacru, iar în fiecare an, mii de pelerini îl escaladează pentru a participa la Festivalul Stelei de Zăpadă are loc în luna mai. De 10 ani a început turismul de masă atras de culorile curcubeu ale muntelui, în luna august fiind maxim contrastante. Acum 10.000 de ani muntele era acoperit de ghețari care s-au topit datorită schimbărilor climatice.

Potrivit Biroului de Peisaj Cultural al Descentralizării Municipiului Cusco, cele șapte culori ale muntelui se datorează compoziției sale mineralogice: culoarea roz se datorează argilei roşii, fangolites (nămol) şi arilitas (nisip); culoarea albicioasa se datorează cuarzozei, gresie si marne, bogate in carbonat de calciu; roșul se datorează pietrelor argiloase (fier) şi argilelor aparținând perioadei terţiare superioare; verdele se datorează filitelor şi argilelor bogate în magneziu ; brunul pământos este un pro de fanglomerat compus din rocă cumagneziu aparţinând perioadei cuaternare; iar culoarea galben muștar provine din gresiile calcaroase bogate in minerale sulfuroase.” DETALII

8 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Un comentariu

PUTIN – MACRON: „Protocolul moscovit are cu siguranță o altă definiție a clasicului tête-à-tête.”

SURSA

ARHIVĂ: GERMANIA: „Mesaj de pace” într-o sticlă de vodkă aruncată în Marea Baltică: „My name is Off. Putin Off!”

8 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

PLOIEȘTI: „Cum se poate ca un individ atât de sadic să fie lăsat să omoare păsări, iar dacă-l atenționezi trece la agresiune fizică?”

INSIDER: „Ploieștiul are nevoie de Protecția animalelor, mai ales că indivizi violenți sugrumă porumbei în spațiul public. Orice sesizare nu a avut efect. Poliția locală cunoaște cazul și nu a luat nicio măsură. Poliția comunitară, plătită din taxele noastre, l-a legitimat degeaba. Asemenea acte de violență se petrec zilnic, oamenii sunt înfricoșați, iar locurile unde acționează sunt: zonă pietonală, în fața ACR, bloc Unirea și Galerii zona dintre Omnia. Cum se poate ca un individ atât de sadic să fie lăsat să omoare păsări, iar dacă-l atenționezi trece la agresiune fizică. Oare Ploieștiul are administrație locală, are instituții care să asigure ordinea publică, siguranța cetățeanului? Presa ar trebui să se implice activ, pot prezenta o mulțime de imagini.” (februarie 2022)

„Două luni de când sesizez drama porumbeilor în zona hotel Prahova. Acum sunt sugrumați si aruncați pe mașini, chiar la trecerea de pietoni, str. C.D.Gherea, la.intratea în parcarea hotelului.” (octombrie 2021) SURSA

ARHIVĂ: TIMIȘOARA: Amendă 200 lei pentru hrănirea porumbeilor. ”Privește, dar nu atinge! Atinge, dar nu gusta! Gustă, dar nu înghiți!”

6 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

HELL, GALAȚI: „Îngrijitorii de la zoo merg la workshop-uri despre bunăstarea animală, despre enrichment, administrează hrană după un rețetar specific, întocmit de specialişti, nu după ureche şi sunt în permanență supravegheați.” (?!)

INSIDER 1: „Ce se întâmplă, fraților, la Grădina Zoologică Galați? O prietenă mi-a trimis câteva poze horror. Ce viață au animalele acestea? Bietul ponei abia calcă, e clar că nu a fost îngrijit corespunzător o perioadă îndelungată. Lupul e într-o suferință vizibilă, costeliv, cu probleme de piele, abia se poate ridica de jos. Ce fac autoritățile?!!” SURSA

INSIDER 2: „Ultima dată când am fost la Zoo.. Ratonii aveau mâncare de pisici…Mereu când merg la zoo.. Duc câte 5 kg de mere, 5kg de morcovi, struguri pt ponei, căprioare, cerbi, cai…Sau alune și nuci pt ratoni…”

INSIDER 3: Eu am făcut sesizare la CJ acum aprox. 1 an și am fost „acuzată” că nu cunosc eu cum se îngrijesc animalele sălbatice

INSIDER 4: „Cornelia Ceianu cei care conduc DSV sunt colegi de partid cu managerul gradinii Zoo, Madalin Serban.. Si eu am facut sesizare in 2020 si am primit un răspuns în 2 peri… ceva de genul, cum am indraznit sa i acuz de ceva..”

N.R.: „Complexul Muzeal de Științele Naturii „Räsvan Angheluţă” Galaţi, ROMANIA: „Nu este prima oară când trebuie să dăm astfel de explicați și suntem dispuşi să o facem în continuare, dar când apar afirmații de tipul „Voi urmári cu interes dacă vor fi schimbari în bine dar dacă nu voi trimite poze şi videouri la presa locală şi națională”, devine frustrant, pentru că, de fapt, se induce ideea cà oamenii care lucrează la zoo habar nu au ce fac, lucru care este total neadevărat. Îngrijitorii de la zoo sunt instruiți în permanentă, merg la workshop-uri despre bunăstarea animală, despre enrichment, administrează hrană după un rețetar specific, intocmnit de specialişti, nu după ureche şi sunt în permanentă supravegheați. În speranta că punctul nostru de vedere va clarifica situațiile reclamate, vă mulțumim și vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.”

ARHIVĂ: TARGU MUREȘ: Ursul de la Zoo își suplimentează rația zilnică cu ce găsește dincolo de gardul electrificat din jurul cuștii

6 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

PARTICULA LUI DUMEZEU: Primul tur virtual organizat de CERN în acceleratorul de particule, aflat în reparații până în 2029

INSIDER: „Dragi prieteni, am coborât ieri în subteranele Elveției, la aproape o sută de metri adâncime, lângă acceleratorul de particule. O călătorie printre măruntaie de oțel, schele și inele, unde trebuie să fii atent când calci, să nu faci vreo boacănă, să mai răstorni ceva pe acolo și s-o ia razna toate cele.

Trebuie spus, din bun început, că vizita a fost condusă de două doamne, Elise Le Boulicaut și Margherita Boselli, cercetătoare la CERN, care s-au gândit că ar fi bine să organizeze aceste excursii în 𝑝𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑎̆, cum este numit locul. Departe de a fi o metaforă, ca să pătrunzi într-o asemenea cavitate ai nevoie de echipament, de cască și, bineînțeles, de un dozimetru (aparatul acela micuț, cam cât un Nokia de pe vremuri, care măsoară dozele de radiații și te previne când începi să fii verde fluorescent). Odată deghizat astfel (nu chiar ca un astronaut, dar orișicât), intri în ascensor, un domn de la Tehnică apasă pe buton (în fotografie are mustață, însă ea nu este obligatorie) și aluneci vertiginos la 99 de metri sub Pământ. Mai exact: 99,5.

Când am ajuns noi, acceleratorul nu accelera nimic, fiind dumnealui în reparații – motiv pentru care a și fost posibilă această incursiune; altminteri, atunci când funcționează, nu au voie în subterană decât protonii, electronii și alți fermioni, câmpul magnetic fiind prea mare pentru biata anatomie umană. Echipele de control, ingineri și cercetători, lucrează, de altfel, într-o altă clădire, la suprafață.

Am aflat deci că ATLAS (acronimul pentru 𝐀 𝐓oroidal 𝐋HC 𝐀pparatu𝐒) este construit ca o ceapă, fiecare strat având proprietăți specifice și fiind utilizat în experimente distincte; că structura propriu-zisă cântărește în jur de 7000 de tone (cam cât scheletul Turnului Eiffel, care are 7300), că diametrul cilindrului este de 22 de metri, iar lungimea lui de peste 40 de metri. Și că, având asemenea dimensiuni, nu a putut fi instalat în peșteră dintr-o bucată, ci prin asamblări succesive ale părților deja construite la suprafață – exact ca vaporașul pe care l-ai dichisit în copilărie, când – cu mare atenție, migală și pensetă – introduceai diferitele lui părticele într-o sticlă.

În clipa de față, în tunelul vertical prin care au fost introduse componentele lui ATLAS se află canalizările ventilației. Densitatea peșterii nu este constantă și trebuie mereu reajustată, pentru a compensa, în felul acesta, mișcarea față de scoarța terestră (care este de câțiva milimetri pe an, suficient cât să țină o echipă întreagă de cercetători în alertă).

Am mai aflat, de asemenea, că toată partea interioară a lui ATLAS va fi refăcută în ceea ce se numește, riguros și misterios deopotrivă, „a treia perioadă de reparație“, care se va încheia în anul 2029 (când tânăra noastră gazdă, Elise, își va fi susținut deja doctoratul).

Într-una dintre imaginile alăturate puteți vedea conducta neagră prin care trece fasciculul de protoni, învelită într-o altă conductă, albastră, menită să o protejeze pe prima – ceea ce este de înțeles dacă te gândești că, în clipa în care se întâlnesc două fascicule, au loc 40 de milioane de coliziuni pe secundă. De aceea și este atât de sofisticat sistemul informatic de analiză și filtraj al datelor; sunt softuri special concepute încât să nu țină cont decât de anumite informații experimentale și să le înlăture sau pună în surdină pe celelalte. Este metoda cea mai sigură pentru a confirma un model teoretic: postulezi existența unui boson, de pildă, folosind câteva ecuații (ecuația lui Schrödinger, să spunem, sau ecuația Klein-Gordon), și apoi aștepți cuminte (uneori câteva decenii), până când acel boson teoretic este confirmat pe cale experimentală, grație lui ATLAS și cercetătorilor de la CERN. Dacă te cheamă Higgs, bosonul respectiv îți va purta numele, iar așteptarea ta de o jumătate de secol va fi astfel răsplătită.

Inutil de precizat că, pe măsură ce crești densitatea fasciculului, crește și numărul de coliziuni între protoni. În timp ce ascultam această evidență probabilistică, un băiețel de 9 ani, din echipa vizitatorilor, a întrebat dacă protonii fac gălăgie, dacă se aud zgomote din tunel când circulă acolo. Ei bine, nu. Fasciculul de particule călătorește în vid, pentru a nu pierde din energie, desigur. ATLAS nu înregistrează, de altfel, miuonii cosmici; și tocmai pentru a nu interfera cu particule din exterior se și află la o asemenea adâncime.

Și a mai întrebat cineva cât cam cât curent electric consumă toată instalația. Cât a unui oraș de 400000 (patru sute de mii) de locuitori. Motiv pentru care totul stă închis de Crăciun, a spus doamna Margherita, încât nevoile oamenilor din împrejurimi și decorațiile de sărbători să nu sufere prin supraîncărcarea rețelei.

Adaug aici câteva fotografii în care apar harta cu întreg complexul de acceleratoare, localizarea lor aeriană pe teritoriul Elveției și al Franței, cu cei 27 de kilometri ai circumferinței tunelului LHC, poarta prin care intri în clădirea cu ATLAS și cobori în peșteră, domnul care apasă pe butonul ascensorului și dozimetrul, doamna Margherita Boselli în timp ce ne explică ionizarea gazelor care trec prin acele țevi de aluminiu din spatele dumneaei, panoul cu nivelul gazelor (azot, heliu etc.), unde cineva pe nume Evgeny a lăsat un bilețel de avertisment și, în fine, ceapa propriu-zisă prin care trec protonii.

Despre bosonul domnului Higgs – cu altă ocazie.
Pentru moment, nu pot să nu las trimiterea către un articol și să nu vă invit, dragi prieteni, să vă imaginați, fie și doar pentru o clipă, fiorul care i-a cuprins pe cei ce l-au citit atunci, în ziua de 4 iulie 2012, când echipa de la CERN a anunțat existența unei noi particule. Pe care fizicienii-poeți au numit-o ulterior „particula lui Dumnezeu“ // SURSA

5 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | 2 comentarii

AVRAM IANCU, ROMÂNIA: Performanța anului 2021, înot în Dunăre împotriva curentului 26 km în 18 ore și 30 minute

INSIDER: „PERFORMANȚĂ UNICĂ ÎN LUME – Nimeni n-a mai făcut așa ceva: 26 de kilometri de înot în Dunăre ÎMPOTRIVA CURENTULUI, în sus, timp de 18 h 30 de minute.

Am obținut titlul „Performance of the Year 2021” în lume, la înotul în ape deschise din partea World Open Water Swimming Association , cu sediul în California, alături de alți 14 mari înotători ai lumii. VIDEO

Români, e oficial, ÎMPREUNĂ AM ÎNVINS!! Sunt primul român care reușește să realizeze cea mai mare performanță din lume la înotul în ape deschise. Este pentru prima dată în istoria premiilor World Open Water Swimming Association când titlul mondial „Performance of the Year (2021)” ajunge în ROMÂNIA, HUNEDOARA, PETROȘANI.

După 8 ani de înot extrem în apele învolburate ale lumii, am reușit să realizez cea mai mare performanță în domeniu, ducând numele ROMÂNIEI pe cea mai înaltă treaptă a recunoașterii internaționale. Mă bucur să știu că revoluția românească pe care am pornit-o la înotul în ape deschise în 7 august 2014, a determinat și pe alții români să înoate și să dezvolte acest sport.

Specialiștii de la WOWSA, cărora le mulțumesc, au sesizat performanța mea unică și datorită fanilor din lumea întreagă care m-au votat au premiat-o ca atare. Dumnezeu să binecuvânteze ROMÂNIA!” SURSA

5 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Un comentariu

TEDDY BEAR: „Copilul e copil, chiar dacă e pui de urs!”

INSIDER: „Observatoarele noastre se află in cele mai frumoase zone Transilvănene, la 17 km distanță de Gheorgheni. Observarea urșilor are loc zilnic. Se pleacă de la Cabana din apropiere cu circa trei-patru ore înainte de apus. Durează 1,5-2 ore.” SURSA

ARHIVĂ: PIAŢA UNIVERSITĂŢII: „Marșul ursului care NU a spus MOR”. Iartă-ne prostia, ursuleţule! *** TARGU MUREȘ: Ursul de la Zoo își suplimentează rația zilnică cu ce găsește dincolo de gardul electrificat din jurul cuștii *** PRINTRE GUNOAIE: „Dacă îi ataca ursul, ce-ar fi trebuit să facem, să-l împușcăm pe bietul animal?” *** SPERANŢE LA FINANŢE: Colindătorii cu Ursul căutau stupul cu miere, dar au nimerit în cuibul de viespi! *** MOȘ MARTIN: “Traumele și suferințele animalelor sunt identice cu cele ale oamenilor!”

4 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | 6 comentarii

ECONOMIA DUDUIE: După ce au terminat valuta de la ciorap, românii vând pe OLX mumiile din podul casei

INSIDER: „Din categoria Ce mai vând romanii pe OLX am găsit anunțul: „Vând pisică (Sphinx) mumificată găsita în podul unei case vechi. Are cel puțin 80 de ani. Preț 100 lei” SURSA

ARHIVĂ: GRĂDINA DOMNULUI: „Vând sâmbure de cais cu apariţia figurii lui Arsenie Boca. 2.000 de euro!” *** SUVENIR: Cât valorează o bancnotă de „one dollar” care a călătorit în Cosmos? De 750 de ori mai mult! *** CARTEA RECORDURILOR: Cea mai mică bancnotă din lume (27.5 x 38 mm), emisă în România, valorează 30 de euro pe Okazii *** OKAZII: Cât costă un meteorit anti-Superman? Un român care nu e „astrolog” cere 500.000 de euro! *** OKAZII: Ce mai vând românii pe net? Declaraţia de Independenţă a SUA din 1776. Preţ: 300.000 de euro!? *** BOX: Mănuşile campionului mondial Lucian Bute, scoase la vânzare. Vezi licitaţia în timp real!

2 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | 2 comentarii

35 ANI: Constructorii români care mută blocuri tot cu locatari, nedecuplate de la utilități, au devenit legendă. Astăzi, vietnamezii pun faianța!

INSIDER: „În curând se vor împlini 35 ani de la o realizare deosebită a specialiștilor și muncitorilor români, mutarea unui bloc de 7600 t cu 80 de apartamente în Alba-Iulia. Acțiunea a fost necesară pentru a deschide panorama și vederea Bulevardului Transilvania.

Inițial, Nicolae Ceaușescu dorea să demoleze respectivul bloc, însă a fost convins cu argumente de un om supranumit Inginerul Raiului sau Salvatorul de Biserici, profesor doctor inginer Eugen Iordăchescu, un pionier și inventatorul translației imobilelor și a monumentelor istorice. În întreaga sa activitate metodă domniei sale a salvat de la demolare aproximativ 30 de clădiri dintre care 13 biserici sau mănăstiri.

Interesant este faptul că pe timpul întregii „plimbări” pe distanța de aproximativ 55 de metri și care a durat aproape 6 ore, locatarii, cu excepția celor de la parter, au rămas în apartamente și și-au văzut de treburile casnice, copiii se jucau în case. O doamnă chiar a avut ideea de a pune pe muchia balconului un pahar plin cu apă pentru a vedea ce se va întâmpla cu

el, acesta rămânând intact. Translația a fost realizată fără a decupla blocul înalt de 17 metri și lat de 12 de la utilități, respectiv apă, gaz, canalizare și electricitate. Inginerul Eugen Iordăchescu ne-a părăsit în 2019 la vârsta de 90 de ani.” SURSA

ARHIVĂ: 3 GENERAȚII: Străbunicii asamblau Ford, strănepoții se recalifică să împacheteze chiloți. In același loc! *** BAIA DE FIER: Fabrica de grafit, cea mai frumoasă ruină industrială. Doar două bufnițe mai lucrează! *** FABRICA DE BERE RAHOVA: “Așa e starea lucrurilor, de a avea un început și un sfârșit. La noi mai mult decât la alții!”

2 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

OPERAȚIUNEA MONSTRUL: Un om bun salvează un sturion de inconștiența/ ignoranța unora fără conștiință

INSIDER: „AM REUȘIT SĂ-L SALVĂM! De câteva zile personalul aflat în serviciul de pază semnalează faptul că un sturion mare își face apariția în primele ore ale zilei la suprafață luciului de apă și stă efectiv foarte mult nemișcat …plutind de multe ori în derivă.

Au urmat 5 zile intense cu personal suplimentar de observare a lacului…non -stop ,azi peștele și-a făcut apariția exact la ora 11…..dar pentru 10 minute..într-adevăr părea bolnav..slăbit..mișcări lente…Dă-i repede barca la apă, si încet, încet la vâsle către el…cu 20 de metri înainte de a ajunge l-am pierdut, plecase în adâncuri… am rămas pe loc cu barca purtați de vânt și valuri…”cineva de sus” simțea faptul că pacientul va ieși din nou ….. și.. și..DA…la nici 5 metri de barcă apare în scurt timp, el, exact cu fața spre barcă…exact în ochii noștri ..nemișcat, greu de spus dacă avea lacrimi….eu spun că da.

Apoi totul a decurs de la sine…s-a lasat prins ușor nu s-a opus deloc, a fost pus pe targă și dus repede la ponton pentru studierea acestuia de mai aproape..nimic lovit..nimic rupt.. și totuși peștele avea ceva…avea un ghem de sfoară, un rest de sac de rafie cu ceva resturi de plastic, si alte deșeuri exact în interiorul guri, prinse puternic de cerul acesteia ….. urmează 2-3 minute de operație pentru că da, sunt chiar specialist in stomatologie.. și scot ceva ce nu are legătură cu mediul lui…ceva făcut de mâna omului….. ” SURSA

ARHIVĂ: DELTA DUNĂRII: Excursie la ciufulit de pelicani și alte 3400 de specii *** LEBĂDA NOROCOASĂ: „O victimă inocentă… Puiul a avut noroc că nu a înghiţit cârligul!” *** PET-UL & FAUNA: De ce să gândim dincolo de burțile noastre?

1 februarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

PIAȚA ROMÂNĂ: Metrorex face afaceri cu artiștii care pictează voluntar pentru a înviora pasagerii. Costuri zero!

INSIDER: „În metrou au apărut noi desene pe pereți! Ce reprezintă?Aceste desene murale pe care le veți observa în Metroul Bucureștean au fost pictate câteva nopți la rând în subteranul Bucureștiului.

Am întrebat conducerea Metroului despre ele și am aflat povestea lor. Înainte de a începe să vi le detaliez, trebuie să vă spun că am întrebat care a fost costul lucrărilor?Costurile sunt zero, mi-au spus cei din conducere. Este o muncă gratuită și voluntară a unor artiști care vor să-i scoată pe cetățeni din griul cotidian prin culoare, dar și prin câteva mesaje importante.

Lucrarea în care vedeți doi oameni cu telefoanele în mâini se numește:
”Online & offline”, de Andreea TOMA – ATOMA. ”Am ajuns sa ne contopim cu tehnologia, uitând cum e sa ne conectam cu noi înșine, dar și cu natura. Perioada pe care o traversam ne-a marcat comportamentul”, mi-au explicat reprezentanții Metrorex. Astfel că lucrarea ne propune o introspecție asupra modului ”in care putem sa ne deconectam din sfera tehnologiei și să ne (re)conectam cu noi și cu natura”.

Amprenta sub formă de chip uman se numește: “DUO”, de Andrei Felea.
”Ne aflăm într-o perioadă dificilă, în continuă schimbare, iar tehnologia este tot mai avansată. Vine în ajutorul nostru, făcându-ne viața mai ușoară. Cea mai mare problemă adusă omenirii de către tehnologie este faptul că aceasta a ajuns să nu mai fie o opțiune, ci o obligație”, spun oficialii Metrorex. Pe de altă parte, nu putem scăpa de interacțiunile cu lumea digitală, iar ”omul își lasă atât amprenta socială, cât și pe cea fizică peste tot în jurul său”.

Peretele pe care vedem niște desene schematice, ca niște panouri de Ikea se numește: “Doorway”, de Ionela Mihaela Drăghici. Este vorba de o poartă către altă dimensiune pentru fiecare privitor. ”Artistul invită publicul să privească şi să se lase purtat de traseul creat de ritmul dintre linii şi pete, goluri şi plinuri. Parţialitatea intervenţiei pe peretele peronului are scopul de a păstra echilibrul între partea istorică a locului şi creaţia artistică, care vine să întregească şi nu să distrugă spaţiul dat.”

Iar cele două picturi cu scările pe care vedem niște siluete umane urcând ori coborând se numesc:
”Albastru” și “Where’s the?”, de Alexa Lincu. Este vorba de ”confuzia individului plasat într-un mediu citadin, în relație cu spațiul în care aceasta sunt plasate, respectiv stația de metrou, ansamblul de scări devenind simbol al labirintului unei vieți agitate, haotice.”

Se mai lucrează la o lucrare care încă nu este gata. Ne este greu să înțelegem ce reprezintă. Vedem doar două siluete care par să urce pe o scară rulantă.

Știm sigur numele: ”IMERSIV”, de Dumitrița Răzlog. Și mai știm ce ne spune Metrorex despre lucrare: ”încearcă să transforme spațiul, făcându-l transparent, prin aducerea exteriorului în interior. Imaginea poate fi citită ca o metaforă a experienței pandemice prin care trecem aproape inert, așa cum urcăm scările rulante. Motivul timpului în care rămânem pasivi a fost ales tocmai pentru a sublinia senzația de permanență a crizei. Prin multiplele avataruri și faze, deși posibil de străbătut, pandemia ne obligă la o tranziție repetitivă.”

Proiectul este un parteneriat cultural între Metrorex și Asociația VAR Cultural. Cea din urmă s-a ocupat de relația cu artiștii selectați, le-a oferit materiale ca să-și expună ideile pe pereții Metroului. Cum vi se par desenele? Ce părere aveți? Update: toate picturile sunt în Piața Romană!” SURSA

30 ianuarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu

ANTON PAVLOVICI CEHOV: „Nu poți fi rău și inteligent: bunătatea e apanajul oamenilor inteligenți, răutatea a oamenilor proști.”

INSIDER: „Cehov – cel mai inteligent scriitor rus. Anton Pavlovici – cel mai bun antidepresiv. E ziua lui – câteva notițe din Istoria literaturii ruse pentru copii.

Anton Pavlovici Cehov intră în poveste fără a bate la ușă. Parcă zicea Nabokov asta. Povestea începe: ”Se răspândise zvonul că pe chei a apărut un personaj nou: o doamnă cu un cățel.” Așa se intră în poveste.

”După părerea mea, atunci când scrii o poveste, ar trebui să tăiați începutul și sfârșitul ei. Aici noi, scriitorii de ficțiune, mințim cel mai mult” – notează Anton Pavlovici.

Cehov ura ”adjectivele de oranjerie” și „epitete lipicios-mentolate” ne spune Nabokov în Lecțiile de literatură rusă.

Lui Cehov îi plăcea o tehnică sigură dar greu de realizat: elibera textul de tot ce este inutil. De unde și simplitatea laconică dezarmantă. Nimic inutil – niciun cuvânt de prisos. Dar fără a renunța la poveste. Pe ea se sprijină el mereu. O poveste scurtă, intensă, exactă și inteligentă. Cehov are cea mai exactă limbă rusă dintre povestitori – ca o partitură muzicală.

Piesele lui Cehov sunt comedii chiar dacă toată lume arată că acolo se află originea teatrului absurd. Eroii pieselor una gândesc, alta spun și cu totul alta fac. Însă comedia lui Cehov este atât de inteligentă că îți vine să plângi, nu să râzi.

Din toată literatura pe care am citit-o eu, recunosc, că nu am întâlnit un scriitor mai inteligent. Cehov este cu siguranță cel mai inteligent și subtil scriitor rus. Nu vorbesc de inteligența lui umană – cât de citit și informat era – ci anume de inteligența de a-și construi povestea, textul, narațiunea.

Niciodată în Est umorul nu a atins cote inteligente atât de înalte în scriitură: e ca umorul în muzica clasică. Există și e greu de realizat.

Poate de aceea Cehov nu are nevoie să scrie romane pentru a povesti ceva esențial: el poate face asta în câteva pagini. E suficient.

Prin comparație cu Tolstoi sau Dostoievski Cehov e puțin. Dar acest ”Cehov puțin ” umple tot și are puterea celor doi împreună. Asta e puterea și fascinația povestirilor lui: scurte, exacte, inteligente și intense.

Puterea scrisului lui Cehov însă nu este stilul neapărat: sunt mulți scriitori ruși care scriu aproape perfect. Puterea scrisului lui stă în exactitatea și franchețea de a spune lucrurilor pe nume. Fără a menaja pe nimeni: nici pe el, nici pe cel de lângă el, nici pe Dumnezeu. Franc, exact, direct dar fără ură și dispreț – ci cu doza de umor inteligent care e la limita tragediei umane.

Ador poetica lui Cehov care spune simplu și radical: dacă ești atât de deștept, atunci de ce ești atât de ticălos? Nu poți fi rău și inteligent: bunătatea e apanajul oamenilor inteligenți, răutatea a oamenilor proști. Problema nu e în optimism și pesimism ci în faptul că peste 99 % nu au minte – spune el undeva în ceva povestire.

Cehov nu are eroi pozitivi sau negativi. Cehov nu are nici măcar eroi morali. Morala este o invenție a oamenilor plictisiți care nu știu să trăiască. Cehov are însă destui eroi ticăloși, mici, meschini, mărunți.

Ceea ce Nabokov va teoretiza prin poșlosti – acel Kitsch estetic și moral – este de fapt ceva profund cehovian. Este total Cehov: urâțenia sufletească.

Cehov iubește spațiul: agorofilia – dragostea pentru deschidere care e mai mult decât dragostea pentru spațiul deschis.

Între om și Dumnezeu se află stepa – se află un câmp imens.

Este deschiderea spre celălalt – rară puterea de observație a celuilalt precum la Cehov. Uneori te sperie până unde vede. Și pentru a o povesti abisul nu are nevoie de toporul lui Dostoievski sau predicile lui Tolstoi.

Lui Cehov îi lipsesc aproape în totalitate textele specifice scriitorilor ruși pline de patos religios și patriotic. Patria și Dumnezeu lipsesc cu desăvârșire. Dar e o lipsă care le face prezența lor din plin dar cu totul altcumva. Această lipsă, sau prezență absentă, face ca ele să te sensibilizeze profund. De Rusia și Dumnezeul lui Cehov nu te temi, nu te înspăimânți, ele nu te supun – sunt precum un surâs de copil care aleargă cu picioarele goale prin iarba, în razele soarelui de după amiază, în văzul mamei care stă la umbră privindu-l și ascultând freamătul mesteacănului.

Cum spune folclorul literar rusesc: toți sunt fascinați de măreția lui Tolstoi, toți se minunează de mintea diabolică a lui Dostoievski – însă toți dorim să fim doar precum Cehov. Despre el se spune că e dintre puținii a cărui viață a coincis întru totul cu ceea ce scria și gândea. Omul care nu a greșit niciodată. Iar asta e o calitate foarte mare pentru un scriitor, pentru un om. Dar folclorul ascunde păcatele – pe care cu siguranță le are și el.

Acum mulți ani i-am vizitat casa din Gurzuf, Crimeea (vezi foto). Arăta precum textele lui: nimic de prisos.

Cehov urăște profund tot ce are raison d’etre: rațiunea de a fi al utilitarului – tot ce e util și cauzal. El e atent la tot ce e fragil, slab, trist, neputincios. Dar toate acestea descrise cu subtilități deloc agresive ci teribil de sensibile: ca pâlpâitul unei flăcări de lumânare.

Dintre scriitorii ruși clasici Cehov este de departe cel mai modern și universal. Dovadă și influența lui mai amplă chiar decât al celor doi corifei: Tolstoi și Dostoievski. Cu mijloace puține, mici a dus bătălii și victorii imense.

Cehov este cel mai antidepresiv dintre scriitorii ruși care sunt măiestririi tristeții sumbre. Poate înlocui mulți medici terapeuți. E de leac: leac pentru suflet ș minte.

De ce este un antidepresivul prefect? Pentru că el, cum observă Dimitri Bâkov, ne arată că toți suntem în aceeași situație și că altă cale nu avem decât să ne continuăm viața: și tu, și eu, și el. Nu există altă strategie de viață. O povestește lucid, convingător, luminos, inteligent și cu ironia luării în derâdere fără a te jigni.
A citi Cehov însemnă a merge din Infern spre Paradis prin Purgatoriu: Cehov e zona de Purgatoriu – locul de curățire, de purificare, de eliberare.

Cehov te mângâie, te ironizează, te încurajează: toți trăim aceeași tragedie, nu avem de ales decât să mergem mai departe. Nu dispera, mica ta tragedie e comică și nu e excepțională ci banală.

Și mai este un element important pe această linie de interpretare – nu doar Dumnezeu s-a consumat ci și omul s-a consumat. Nu te da ce nu ești – ești deja consumat. Dar din această rutină fără sens trebuie să încercăm să ieșim – suntem damnați la asta. Lumea nu poare fi redusă la Salonul nr.6 – ci la enorm de multe posibilități. Asta dă speranță.

Pentru cei în depresie are un sfat: să fim optimiști, răul și greul abia urmează – e păcat se te deprimi prematur.

Cum se termină Doamna cu cățelul?

”Și li se părea că nu mai e mult până vor găsi o ieșire, și atunci vor începe o viață nouă, minunată. Și amândoi își dădeau limpede seama că se află abia la începutul drumului. Un drum atât de lung și de greu. ” SURSA

29 ianuarie 2022 | Categories: MARTOR OCULAR | Lasă un comentariu