PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

BACĂU: De Ziua Păsărilor și Arborilor, elevi, părinți și profesori au creat mozaicuri din 7000 de capace de PET


INSIDER: „7000 de capace din plastic, cântec, joc și voie bună de Ziua Păsărilor și Arborilor, în imagini colorate. 🟢⚫🔴🔵🟡🟠

Mozaicuri din capace PET create de circa 150 de elevi însoțiți de profesori și chiar de părinți, au înveselit terenul de sport al Liceului Tehnologic Dumitru Mangeron Bacau, penru a celebra Ziua Păsărilor🐦și a Arborilor🌳.

Nu e ușor să colectezi aproape 7000 de capace, câte sunt necesare pentru a realiza o asemenea lucrare. Colegii noștri de la Direcția Silvică Bacău au participat la jurizare și i-au rasplătit pe copii cu diplome si premii valoroase si utile.

Felicitări elevilor pentru implicare și cadrelor didactice și părinților pentru susținere. Vă lăsăm să le admirați creațiile- mozaicuri din capacele recipientelor pe care le-au reciclat.” SURSA

N.R.: În fiecare an la data de 10 Mai se sărbătoreşte Ziua Păsărilor şi a Arborilor. Această zi a apărut la inițiativa iubitorilor de natură, care au dorit să facă public faptul că nu e nimic rău în a da atenţie naturii sau a fi mai buni cu aceasta, natura fiind o minune care ne înconjoară. „Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.” – Sir Peter Scott”

ARHIVĂ: VIITORUL LUMINOS: „Nici în 20 de ani nu veţi reuşi să zugrăviţi ce a construit tata!” OXXO CRAIOVA: ”Din sticle, dopuri așezate pe noroi/ Făcut-am în fața blocului alei noi” Câte dopuri sunt necesare pentru autostrada până la București? OXXO
RECICLARE, REFOLOSIRE, RECONDIȚIONARE: “Peştele de la cap se împute, dar de la coadă se curăţă!” OXXO BUCUREȘTI MALL: Tablouri premiate la Can Art&Design Festival, primul concurs din România care inspiră comunitatea către refolosirea dozelor din aluminiu OXXO EXPOZIŢIE: „Doamne, Scaraoschi, arăţi ca dracu’!” Red Bull îţi dă aripi. Definitiv?

IURI GAGARIN: Primul om care a zburat în Cosmos are statuie în Parcul Herăstrău. Al 103-lea, singurul român n-are!


INSIDER: „Acum 4 ani în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) din Sectorul 1 al Capitalei a fost amplasat un bust din bronz al cosmonautului sovietic luri Gagarin (n. 9 martie 1934, d. 27 martie 1968, Rusia). Bustul de bronz este realizat de sculptorul rus Alexei Leonov, fiind donat Primăriei Capitalei de Federația Rusă, prin Centrul Rus pentru Știință şi Cultură din București, la 85 de ani de la nașterea lui luri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiul cosmic (timp de 1 oră și 48 minute în cadrul misiunii Vostok 1 din 12 aprilie 1961). Caracteristici statuie: Lungime=400 mm; Lăţime=580 mm; Înălţime – 560 mm; Greutate=50 kg. FOTO

N.R.: Dumitru Prunariu (27 septembrie 1952, Braşov) primul și singurul cosmonaut român (cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii) a participat pe 14 mai 1981 la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial ,”Intercosmos” (alături de comandatul Leonid Popov) şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde când au înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră. După cum a mărturisit public, în fiecare zi a misiunii, între orele 19:30 – 20:30, trecea deasupra României, pe care o vedea de „mărimea unei pâini rumene de casă”.

Uniunea Astronomică Internaţională a decis în aprilie 2017 să dea unui asteroid numele fostului cosmonaut român. Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în 24 octombrie 1981. Cu un diametru de 6.0 km şi semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotaţie în jurul Soarelui în 1385 de zile.” SURSA

ARHIVĂ: CAPSULA TIMPULUI: „Dacă românii nu mai ajung la stele, măcar să aducem stelele mai aproape de noi!” OXXO SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România OXXO HARTA CERULUI: Din 35 de asteroizi cu nume românești, 5 au fost descoperiți anul acesta! OXXO DON’T LOOK UP!:Asteroid cu un diametru de 1 m detectat de un astronom amator maghiar cu câteva ore înainte de impactul de la granița Franța-Anglia OXXO STAȚIA SPAȚIALĂ: Locul de unde se văd 16 răsărituri pe zi. De 300 de ori!

ABANDON: Stema României, Geografia și Istoria zac în curtea Facultății de Teologie


INSIDER: „#Aiciastat stema regalității care orna cândva clădirea Școlii normale de băieți, viitori institutori, instituție ce a fost înființată cu sprijinul financiar al lui Carol I. Astăzi clădirea adăpostește Facultatea de Teologie, dar din păcate stema zace abandonată în curte alături de două sculpturi alegorice, la rândul lor proptite în curte: Știința geografiei cu globul pământesc la picioare și Știința istoriei.

Pe 10 mai am sărbătorit Ziua Regalității, cu triplă însemnătate: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. 10 Mai a fost ziua naţională a României din 1866 până în 1947, până la instalarea comunismului, cu o întrerupere de 2 ani, când a fost interzisă în 1917 de ocupaţia germană. 10 Mai continuă să fie celebrată de instituții cu reputație și în zilele noastre. Așa că m-am gândit că este un moment potrivit să discutăm despre această stemă sculptată în piatră, o urmă a Bucureștilor ce se duc…

Stema României de la 1881 care se află aici are pe scutul din centru 4 elemente heraldice ale regiunilor istorice/ Principatelor: acvila încoronată şi cruciată, purtând în ghiare spada şi sceptrul, flancată de un soare (Țara Românească); un cap de zimbru cu stea între coarne, flancat de o semilună (Moldova); un leu încoronat ce ieşea dintr-o coroană antică, flacat de o stea cu 6 raze (simbolul Olteniei) și doi delfini afrontaţi (simbolul Dobrogei). Pe centru, scutul scartelat al casei domnitoare. Scutul, timbrat cu coroana regală din oţel, cu care a fost încoronat Carol I, era susţinut de doi lei. Azi coroana a dispărut (ca de altfel orice alt simbol monarhic în perioada comunismului). Sub eşarfa devizei “Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu) apare și ordinul “Steaua României”.

Ce frumos ar fi ca această stemă și statuile alegorice să fie restaurate și puse la loc de cinste! Mă bucur că ele nu au dispărut, dar nu cred că curtea din fața Facultății de Teologie este cel mai bun loc de depozitare și punere în valoare (mai ales în condiții de intemperii). Oare ce putem face să ajutăm acest demers, Universitatea din București și Facultatea de Teologie Ortodoxa Iustinian Patriarhul?” SURSA

N.R.: „Strada Sfânta Ecaterina 2- 4, Bucureşti, sector 4”

SECTOR 3: Raiul pe pământ cu tot cu paznic al pomului sacru, cunoaşterii și vieții


INSIDER: „În Biblie șarpele este singurul animal care apare alături de om și de zei în Eden.

Dacă în interpretarea actuală a scrierii el este „ispititorul”, el era prezent în grădina Raiului ca paznic al pomului sacru, dedublat în cel al cunoaşterii și cel al vieții.

De fapt nici în Vechiul Testament, şarpele nu apare identificat cu Satan ci simboliza cunoaşterea și istețimea: „Șarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu”. (Geneza; 3:1).

Să remarcăm că Yahweh nu pedepseşte şarpele pentru acțiunea sa ci se mărgineşte doar la un avertisment: „Vrăşmăşie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei”. (Geneza; 3:15). Doar peste timp şarpele paznic va căpăta forme amenințătoare de șarpe uriaș, dragon sau zmeu…

Interesantă este legătura dintre numele dat preoţilor lui Yahwe şi şarpe. Denumirea de „levi” este înrudită cu arabul „laha”, care înseamnă „a se încolăci”, iar în ebraică înseamnă „șarpe”. Aceiași rădăcină apare şi în numele monstrului mitic Leviatan.

Până ca Biblia creştină să transforme în paginile ei şarpele într-un personaj negativ, şarpele apare ca simbol al puterii sub forma toiagului lui Moise în episodul întrecerii acestuia cu magii egipteni.

În Biblie şarpele apare şi cu funcţia sa de zeu- vindecător – şarpele lui Asclepios, sub forma „șarpelui de aramă” ridicat de către Moise în deşert: „Și Domnul i-a zis lui Moise: Fă-ți un şarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; și oricine este muşcat și va privi spre el, va trăi. Moise a făcut un şarpe de bronz şi l-a pus într-o prăjină; și oricine era muşcat de un şarpe și privea spre şarpele de bronz, trăia.” (Numeri; 21:8-9).” DETALII

ARHIVĂ: FAST-HEALING: După „Free Hugs”, bucureștenii inventează „Pit stop între blocuri” pentru încărcare energetică. Pe Calea Vitan, gratuit! OXXO DUPĂ 100 DE ANI: „Strada Speranței, la parter. Vă mai aștept și mai sper!”

ACASĂ LA NICOLAE GRIGORESCU: Arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 de ani!


INSIDER: „Acasă la Nicolae Grigorescu. Aflat la circa 100 de kilometri de București în orașul Câmpina merită descoperit (…) Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”. O casă-muzeu de o intimitate aparte, în care renumitul pictor Nicolae Grigorescu şi-a trăit ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici găsindu-se şi ultimul său atelier. O clădire construită între anii 1902 – 1904, ce a fost arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 ani.

În curtea muzeului, m-a întâmpinat bustul pictorului, iar terasa de lemn a casei, ce se întinde pe toată lungimea etajului, m-a dus cu gândul la foișoarele caselor țărănești românești. VIDEO

În holul de la intrare m-a întâmpinat o doamnă muzeograf, care m-a introdus treptat, treptat în lumea atât de fascinantă a artistului. Chiar în prima încăpere, în care se află și o scară de lemn ce ademenește spre etaj, te învăluie căldura unei ambianțe cu accente orientale. Aici se află amenajat un colț exotic, unde se regăsesc lucrări colecționate de pictor în Istanbul, în 1873, precum arme, vase, covoare, veșminte, ba chiar și o narghilea.

Din acest spațiu, pe ușa din stânga, am pătruns în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului.

Pereții, ,,tapetați” cu zeci de lucrări ale lui Nicolae Grigorescu, ,,originale”, după cum m-a asigurat gazda mea, mi-au confiscat privirea pentru timp bun. De remarcat că în casa memorială există mai multe tablouri cu tema „Carul cu boi”, de diferite dimensiuni, de-a lungul timpului Grigorescu pictând aproximativ 300 de variante.

Pe lângă impresionanta colecție de tablouri, în muzeu am văzut unelte, obiecte folosite de pictor pentru realizarea creaților sale, schițe în creion, fotografii, mobilier de epocă deosebit, tapițerii, o bibliotecă cu cărți vechi, precum și multe alte obiecte personale.

La etaj, spațiul este destinat organizării unor expoziții temporare. FOTO

Deși redus ca suprafața, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” adăpostește picturi de o inestimabilă valoare, este cochet, bine structurat și îndeamnă la visare, la o călătorie fascinantă în trecutul unuia dintre cei mai mari pictori români.” SURSA

N.R.: Nicolae Grigorescu (n.15 mai 1838, d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de lon Andreescu şi Ştefan Luchian.

La data de 9 decembrie 2021, preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat Legea 289 pentru declararea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu.

Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la nașterea marelui pictor. Adresa: Bulevardul Carol I, nr. 108, Câmpina, județul Prahova. Program de vizitare: Marţi – Duminică: 09:00 – 17:00 Luni: Închis. Intrare: 12 lei/ adulți; 8 lei/ pensionari; 4 lei) elevi și studenți.” DETALII

ARHIVĂ: LUMEA ÎNTR-UN TIMBRU: Nudurile lui Nicolae Grigorescu în pictura românească.

PARCUL IOR: Mai mic cu 11 hectare după o retrocedare, se micșorează văzând cu ochii prin binoclul „proaspăt” montat!


INSIDER: „5 lei/minut privitul cu binoclul în parcul IOR (N.R.: București, sector 3) la ieșirea dinspre debarcader, în partea nouă a lacului. Prima zi a fost gratuit!” SURSA

BINOCLU PROFESIONAL-CU RAZA DE ACŢIUNE DE PÂNĂ LA 3 KM. Funcţionează numai cu cardul bancar. Are zoom optic de 25x şi un obiectiv de 100 mm, oferindu-vă vederi clare şi luminoase.

Pentru vizionare, trebuie doar să apropiați sau să introduceți cardul bancar in terminalul montat pe binoclu. Pârghia de sub mânerele binoclului, poate fi folosită pentru fixarea acestuia în poziția dorită

Prețul unei vizionări este de 5 RON pentru 1 minut Pentru orice alte detalii, ne puteti contacta la adresa de mail: tematicart2020@gmail.com”,

ARHIVĂ: IOR FĂRĂ HIDROBICICLETE: Cris Garden și-a reînnoit contractul cu o vechime de peste un deceniu, dar fără componenta de închiriere de ambarcațiuni și de gestionare a lacului OXXO SECTOR 3: Noile panouri pentru Parcarea cu Plată, soluția Primăriei de a consolida stâlpii care se dezintegrează!

BEBA VECHE, TIMIȘ: Triplex Confinium, locul de întâlnire a granițelor dintre România, Ungaria și Serbia


INSIDER 1: „Triplex Confinium (în latină, graniță triplă) este locul de întâlnire a granițelor dintre trei state, România, Ungaria și Serbia. Acest punct, cel mai vestic al României, aflat în dreptul localității Beba Veche din județul Timiș, a fost marcat în anul 1920 cu o piatră de hotar monumentală, cu trei fațete pe care au fost încrustate stemele celor trei state vecine. O zonă restrânsă în jurul acestui punct se consideră teritoriu neutru faţă de cele tei ţări. Tot în acest punct este amplasată şi borna piramidală, cu trei laturi, fiecare orientată către ţara respectivă şi având însemnată stema ţării. Pe partea românească, în afara stemei mai este înscrisă şi data „4 VI 1920″.

Odată cu amenințarea migrației pe granița maghiară a fost ridicat un gard, care se termină în acest punct, loc prin care trebuiau să treacă românii care voiau să fugă din România ceaușistă înainte de 1989.

Pentru a ajunge în cel mai vestic punct din România, se urmează drumul naţional DN6, de la Timişoara până la Sânnicolau Mare, de unde se face stânga pe drumul judeţean DJ 682 către Beba Veche (34 km). După traversarea localităţii Beba Veche se mai parcurg 3 km, pe acelaşi drumul principal, recent modernizat. Se trece de postul grănicerilor aflat la marginea satului, se traversează podul turcesc și se ajunge la capătul drumului. Zona este în permanenţă supravegheată de grăniceri iar accesul la bornă este condiţionat de legitimarea obligatorie şi respectarea condiţiilor speciale care guvernează teritoriul de frontieră. Borna poate fi vizitată de jur împrejur, pe teritoriul neutru, şi conform protocoalelor nu poate fi fotografiată decât din partea românească și fără a încadra teritoriul statelor vecine. În prezent există în derulare proiectul de construcţie a unui parc industrial „Triplex Confinium”, care va avea amplasat un centru administrativ exact pe punctul de întretăiere a graniţelor și spaţii industriale pe teritoriul fiecărui stat.

Anual, în ultima sâmbătă şi duminică ale lunii mai, se adună în locul respectiv localnici din cele trei state la o serbare” SURSA

INȘIDER 2: „Păcat că de 30 de ani partea Română promite un punct de trecere frontieră acolo şi încă nu au reușit (Ungaria-Serbia există), poate în viitorul apropiat.”

ARHIVĂ: SIGHETU MARMAȚIEI: “Locul unde se agăță harta în cui și cuiul cu pricina!”

VARNA: Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice avea un sistem de sonorizare care reda non-stop Simfonia nr. 7 a compozitorului rus Dmitri Şostakovici!


INSIDER: „Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice, Varna, Bulgaria Arhitect: Kamen Goranov Sculptori: Alyosha Kafedzhiyski & Evgeni Dimensiuni: 23 metri înălțime, 48 metri lățime Finalizat: 1978.” SURSA

N.R.: Ideea pentru monument a fost lansată pentru prima dată în 1958, ca un memorial al sprijinului Rusiei pentru Bulgaria în timpul războiului ruso-turc din 1828-29. În timpul acelui conflict, asediul Varnei durase două luni. După ce au aterizat pe coasta de nord a orașului, forțele ruse și-au stabilit tabăra pe un deal din apropiere numit Turna Tepe, în timp ce se luptau cu forțele otomane care dețineau orașul. Monumentul urma să fie construit în același loc în care fuseseră staționate forțele ruse; şi care mai târziu a devenit groapă comună pentru toţi cei căzuţi în luptă. Construcția monumentului a început la sfârșitul anului 1974, iar 27.000 de muncitori voluntari s-au străduit timp de patru ani pentru a crea structura și platforma de 400 de metri pătrați pe care se află. Pentru realizarea monumentului au fost folosite peste 10.000 de tone de beton și 1.000 de tone de fier de armatură. În fața structurii a fost construit un cub mare de bronz, în care ardea o flacără veșnică alimentată prin țevi de motorină ascunse în platforma de beton de dedesubt.

Monumentul Prieteniei Bulgaro-Sovietice reprezintă un gest de tovărășie între două țări și a fost conceput să semene cu o pasăre a păcii care se îndreaptă peste mare spre URSS (cel puțin, în termeni simbolici; în realitate este mai mult spre Ankara, Turcia). Figurile din fața monumentului arată patru soldați ruși, în dreapta, care vin în salvarea a trei bulgare din stânga. Femeile au cadouri, pâine și sare, precum și floarea națională a Bulgariei, trandafirul. Aceste șapte statui poziționate pe aripi măsoară 11 metri înălțime, fiecare statuie individuală cântărește aproximativ 25 de tone. Litere metalice de pe fața Monumentului Prieteniei Bulgaro-Sovietice, acum puternic degradate și parțial dispărute. Odată scria: „Prietenie de secole de-a lungul secolelor.”

„Scara Învingătorilor” de 15 metri lățime include un total de 305 trepte până la monumentul în sine, iar în parcul din jur au fost plantați peste 20.000 de copaci decorativi pentru a reprezenta soldații sovietici căzuți. O placă monumentală, poziționată deasupra scării de intrare și acum foarte degradată prezenta un citat din Georgi Dimitrov, primul lider comunist din Bulgaria: „Prietenia cu Uniunea Sovietică este la fel de esențială ca și soarele, aerul și apa pentru creatura vie”.

Un total de 180 de proiectoare au fost poziționate pentru a ilumina monumentul pe timp de noapte, astfel încât acesta să fie vizibil chiar și de navele aflate departe în Marea Neagră. Între timp, un sistem de sonorizare instalat în parc a întâmpinat vizitatorii cu Simfonia nr. 7 a compozitorului rus Dmitri Şostakovici.

Monumentul prieteniei bulgaro-sovietice este foarte spațios, în interior există numeroase pasaje și camere care au servit inițial scopurilor memoriale și muzeale, o librărie, o bibliotecă, iar la baza dealului un buncăr antiatomic, astăzi abandonat.

Monumentul a căzut în părăsire după schimbările politice din 1989. Astăzi, vandalizat, după ce s-a furat tot ce se putea fura (inclusiv literele mari de bronz ale sloganurilor afișate și ușa principală care cântărea trei tone!) a rămas construcția de beton, graffiti și armătură.” DETALII

ARHIVĂ: BUZLUDZHA, BULGARIA: Monumentul Partidului Comunist Bulgar, OZN-ul „suspendat” la 1432 metri altitudine, în inima țării

LUMEA LUI FRANK: „Ce facem cu un părinte care suferă de Altzheimer?” vs „Ce am vrea să facă părintele nostru dacă am fi noi copilul amnezic?”


INSIDER: „Teatrul Metropolis a devenit cumva, în timp, refugiul și ultima speranță a celor care caută dramaturgia profundă, cu sens, a celor care nu sunt consumatori…nici de experimente, nici de licențios. Poate de aceea îl vedeam deseori aici și pe Preasfințitul Varsanufie, înainte de a deveni Arhiepiscopul Râmnicului, unul dintre puținii ierarhi cu care m-am întâlnit în săli de teatru sau de concerte.

Am văzut astă seară, prin generozitatea minunatei mele prietene (de-o viață) Simona Miculescu, ambasadorul nostru la UNESCO, piesa „Lumea lui Frank”, la care vă îndemn să mergeți, deși vă va trebui forță la finalul ei!

Scrisă de Alexandru Popa într-o manieră psihologică și de triller, care-ți răsturna concluzia fix când erai mai sigur de ea, cu nimic mai prejos decât cea a romanelor Agathei Christie, piesa este filosofică și în același timp realistă.

Ce facem cu un părinte care suferă o amnezie sau pe care îl suspectăm chiar de Alzheimer: îl ducem la un spital pentru a fi tratat instituționalizat sau îl ținem acasă, pe culoarele cunoscute ale vieții lui, sperând că, într-o zi, tocmai familiarul acesta îi va reda memoria?
Dar ce am vrea să facă părintele nostru dacă am fi noi copilul amnezic?
Sunt două perspective în care și rațiunea și sufletul au răspunsuri. Polemica se poartă în trei. URMAREA

AREFU, JUDEȚUL ARGEȘ: Pensiunea Castelul lui Dracula reproduce arhitectura unui castel medieval. Confort lux cu îmbunătățiri – salină, spa, jacuzzi!


INSIDER: „Castelul lui Dracula, reprodus la poalele cetății Poenari reprezintă o iniţiativă privată care promovează Argeşul mai bine decât o fac autoritățile. La poalele vechii cetăţi a lui Vlad Țepeș de la Arefu s-a ridicat, de curând, o nouă pensiune, ieşită din tipare având arhitectura unui castel medieval, din care pare a ieși, la fereastră, însuși Dracula.

INSIDER 2: Am vizitat Castelul Dracula și vreau să vă arăt ce puteți vedea în câteva imagini. Este un muzeu nou, nu foarte mare, dar plăcut; deține și o sală unde rulează un film cu viața domnitorului Vlad Țepeș.
Din turnul castelului se poate admira Cetatea Poenari, iar locația poate oferi atât cazare cât și o mâncare bună în propriul restaurant.” SURSA

N.R.: „Complexul turistic Dracula este compus din 3 clădiri amplasate pe ambele părți ale DN 7C – Transfăgărășan în comuna Arefu – sat Căpățâneni județul Argeș, la aproximativ 1 km de Cetatea Poenari sau 6 km de Barajul Vidraru.

Tarifele de cazare la pensiunea Dracula cu restaurant, piscină, jacuzzi, saună, salină, alte activități de agrement sunt aproximativ 100 euro/ noapte.” DETALII

ARHIVĂ: RÂȘNOV ROMACRIL, BRAȘOV: Casa Chitară, bungalou cu apă caldă, căldură, WiFi şi electricitate a fost inaugurată OXXO BRAȘOV: Dragonfly Gardens, sejur în căruțe glam cu coviltir, cea mai inedită cazare din Romania! OXO DALNIC, COVASNA: Cum poți bea o bere sub apă în singurul bar subacvatic din România OXO CARAȘ-SEVERIN: Complexul Egreta, prima stațiune lacustrâ din România