SECTOR 1: Placa memorială a grevei ceferiștilor de la Atelierele Grivița, pentru care s-a înființat cartierul – restaurăm sau iar acoperim cu ciment?!

INSIDER: „O doamna din Grivița, Marilena Bara, i-a spus lui Răzvan Andrei Voicu, istoric la Studio ZONA în 2015 ca sub un strat de ciment, încadrată de doi stâlpi vișinii, se ascunde o placă. El s-a dus la arhive, a găsit textul, și pe 16 februarie a arătat-o si6 altor istorici. Cineva acoperise istoria cu ciment. Într-o țară în care tot mai puțini tineri știu ce s-a întâmplat pe străzile pe care merg în fiecare zi.”

INSIDER: „Susținem inițiativa vecinului nostru Mihai Burcea, de profesie istoric. Am trimis o adresa oficială către Ministerul Culturii prin care cerem restaurarea, protejarea și punerea în valoare educațională a unei plăcute memoriale de pe Calea Griviței 355-357, pe zidul GRIRO, vizavi de spitalul de arși.

Mulți dintre voi ați trecut pe lângă ea fără să îi cunoașteți povestea. Iată câteva lucruri care ar trebui știute: Ce este această plăcută? Este o placă de marmură amplasată la sfârșitul anilor ’40, începutul anilor ’50, care comemorează greva feroviarilor de la Atelierele CFR Grivița, din noaptea de 15 spre 16 februarie 1933. Sute de muncitori au încetat lucrul, protestant față de tăierea salariilor și condițiile grele din ateliere. Protestul a fost reprimat brutal de autorități, s-au tras focuri de arma. Zeci de oameni au fost arestați, printre ei și tineri activiști comuniști care vor juca mai târziu roluri importante în istoria României, precum Gheorghe Gheorghiu-Dej. Șapte muncitori și-au pierdut viața.

De ce a izbucnit greva? Era în plină criză economică mondială. Muncitorii ceferiști din Grivița sufereau reduceri salariale drastice și condiții de muncă tot mai grele. Au protestat și au plătit cu viața. Despre textul plăcii, o notă importantă! Inscripția folosește un limbaj specific propagandei de stat a epocii comuniste. Noi, ca asociație, nu ne asumăm și nu promovăm nicio ideologie de partid. Tocmai de aceea cerem și amplasarea unei plăci explicative alăturate, cu un text redactat în perspectiva istorică actuală, care să ofere contextul real al evenimentelor. O placă vandalizată și neexplicată nu educă pe nimeni, una restaurată și contextualizată corect devine un instrument de înțelegere a istoriei.

Și mai este ceva ce poate nu știați… Cartierul nostru a fost construit în mare parte pentru muncitorii Atelierelor CFR Grivița. Locuim, literalmente, în casele ridicate pentru ei și familiile lor. Azi, foarte multe dintre aceste case sunt înlocuite cu “blocuri boutique”, și așa pierdem cate puțin din identitatea și țesutul urban al cartierului nostru.” SURSA

MIHAI BURCEA: „Am impresia că primarul George Tuță (PNL) și viceprimarul Maria-Daniela Stanciu (PSD) dau dovadă de o atitudine profund disprețuitoare față de cetățeanul obișnuit și față de patrimoniul istoric al Capitalei.

✍️ Pe 13 martie a.c. am sesizat Primăria Sectorului 1 (registratura@primarias1.ro și daniela.stanciu@primarias1.ro) asupra plăcii comemorative de pe Calea Griviței nr. 355-357, care a fost vandalizată în urmă cu câțiva ani.

📜 După trei zile, pe 16 martie, Serviciul Registratură și Secretariat al PS 1 mi-a transmis, pe e-mail, că petiția mea „a fost înregistrată sub numărul 18312/13.03.2026.” De atunci, n-am mai primit nimic. Nu știu dacă s-au apucat de treabă sau dacă au aruncat solicitarea mea la coșul de gunoi virtual al Primăriei (am fost la fața locului și am constatat că nu s-a mișcat un pai).

📃 Las mai jos textul jalbei mele:

„Stimate domnule primar al Sectorului 1, George-Cristian Tuță,
Stimată doamnă viceprimar al Sectorului 1, Maria-Daniela Stanciu,

Subsemnatul, Mihai Burcea, de profesie istoric, vă semnalez că pe zidul de incintă al Societății GRIRO (Calea Griviței 355-357), vizavi de Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, se află o placă de marmură vandalizată, care amintește de reprimarea sângeroasă a grevei feroviarilor de la Atelierele CFR Grivița.

Placa memorială ar trebui restaurată (sablată), atât pentru generațiile viitoare, cât și pentru a cinsti memoria celor șapte muncitori uciși de autorități în noaptea de 15 spre 16 februarie 1933. Acest vestigiu urban al spațiului public și memoriei colective aparține patrimoniului istoric și cultural al orașului București.

Placa a fost amplasată aici undeva către sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950. Narațiunea textului este una specifică epocii, atribuind Partidului Comunist rolul de inițiator și coordonator al mișcării greviste în lupta cu „exploatarea capitalistă” și „înrobirea țării de către imperialiștii americani, englezi și francezi”.

Iată și textul: „LA ATELIERELE GRIVIȚA ÎN ZILELE DE 15 ȘI 16 FEBRUARIE 1933 MUNCITORII CEFERIȘTI SUB CONDUCEREA PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA S-AU RIDICAT CU EROISM LA LUPTA ÎMPOTRIVA SÂNGEROASEI EXPLOATĂRI CAPITALISTE ȘI A ÎNROBIRII ȚĂRII DE CĂTRE IMPERIALIȘTII AMERICANI, ENGLEZI ȘI FRANCEZI. TRADIȚIA LUPTELOR REVOLUȚIONARE DIN 1933 ÎNSUFLEȚEȘTE AZI ÎNTREAGA CLASĂ MUNCITOARE ÎN LUPTA PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI ÎN PATRIA NOASTRĂ”.

În cazul în care Primăria Sectorului 1 dorește să amplaseze o altă placă comemorativă lângă cea veche, cu un text diferit, care să repună acest eveniment într-o perspectivă istorică actuală, vă asigur de întreaga disponibilitate pentru sprijinirea acestui demers. Cu stimă, Mihai Burcea” SURSA

INSIDER: „Mişcările muncitorești pornite în SUA la începutul secolului trecut și continuate în Europa au pus bazele drepturilor angajaţilor de care ne bucurăm azi.”