PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

CIULINUL DE BALTĂ: Fruct bogat în proteine, grăsimi vegetale, zaharuri, vitaminele B1, B2, C, calciu, fosfor și fier


INSIDER: „Caltropul de apă este oricare dintre cele trei specii existente ale genului Trapa natans, Trapa bicornis și Trapa rossica, pe cale de dispariție. Mai este cunoscută şi sub denumirea de ciulini de baltă, cornaci, draci de baltă, nuci de baltă, colții-dracului, fructul-dracului, nucă de bivoliță, nucă de liliac, păstăi de diavol, nucă de limbă, nucă de mustață, nucă de singhara sau castan/ alune de apă. Miezul acestui fruct este bogat în proteine, grăsimi vegetale, zaharuri, vitaminele B1, B2, C, calciu, fosfor și fier.

Speciile sunt plante acvatice anuale plutitoare, care cresc în apă dulce cu mişcare lentă de până la 5 metri adâncime, originare din părțile temperate calde ale Eurasiei şi Africii. Ele poartă fructe în formă de ornament, care în cazul T. bicornis seamănă cu capul unui taur sau cu silueta unui liliac zburător. Fiecare fruct conține o singură sămânță foarte mare, cu amidon. T. natans şi T. bicornis au fost cultivate în China și subcontinentul indian pentru semințele comestibile de cel puțin 3.000 de ani.

Tulpina scufundată a caltropului de apă atinge o lungime de 3,7 până la 4,6 metri, ancorată în noroi de rădăcini foarte fine. Are două tipuri de frunze: frunze fin împărțite, sub formă de pene, purtate de-a lungul tulpinii, și frunze plutitoare nedespărțite, purtate într-o rozetă la suprafața apei. Florile albe cu patru petale se formează la începutul verii și sunt polenizate de insecte. Fructul este o nucă de 1 cm. Semințele pot rămâne 2 viabile până la 12 ani, deși majoritatea germinează în primii doi ani.

Numele generic Trapa este derivat din cuvântul latin pentru, ciulin „, calcitrappa, la fel ca și un alt nume comun pentru caltropul de apă. Numele plantei în japoneză este hishi, un cuvânt care este folosit şi pentru a însemna „o formă de diamant sau de pastilă, un romb”. Grupul de producție Mitsubishi îşi ia numele și logo-ul de la caltropul de apă.

Se numeşte Shringataka în sanscrită, care este prescurtat în Shingara în limba hindi.

Până în 1880, a fost posibil să cumpărăm castane de apă în pieţele din toată Europa. În nordul Italiei, nucile erau oferite prăjite, la fel cum se vând și astăzi castane dulci (Castanea sativa). În multe părţi ale Europei, caltropul de apă a fost cunoscut şi folosit pentru hrana oamenilor până la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, însă, este o plantă rară în Europa. Există mai multe motive pentru aproape dispariţia sa, cum ar fi fluctuațiile climatice, modificările conţinutului de nutrienți al corpurilor de apă și mai ales drenajul multor zone umede, iazuri și lacuri.

Se numeşte Shringataka în sanscrită, care este prescurtat în Shingara în limba hindi.

A fost introdus în statul american Massachusetts în jurul anului 1874, plantat în grădina botanică a Universității Harvard. În scurt timp Caltropul de apă a fost declarat o specie invazivă din Vermont până în Virginia şi este clasificat ca buruiană nocivă în Florida, Carolina de Nord şi Washington, crescând sălbatic pe căile navigabile. În 1956, T. natans a fost interzis pentru vânzare sau expediere în Statele Unite, cu amendă și/sau închisoare. Această lege a fost abrogată de HR133 (Al 116-lea Congres al Statelor Unite (2019-2020)) la 27 decembrie 2020.

În Australia în statul New South Wales, caltropul de apă a fost declarat buruiană dăunătoare.

China și Coreea sunt cei mai mari producători de castane din lume. Caltropul de apă gătit poate fi consumat ca o gustare de sine stătătoare, uneori ușor sărat, sau poate fi amestecat în cartofi prăjiți, umplut în găluște sau amestecat în mâncăruri de orez și legume. Semințele pot fi, de asemenea, prăjite și sunt o mâncare stradală preferată în Taiwan. Se pot consuma fierti, fripti, murati sau conservati; cruzi sunt destul de periculosi, căci pot forma la suprafață trematode care transmit fasciolopsis, viermi intestinali deosebit de periculoși.

În Romania, ciulinii de baltă cresc pe canalele Deltei Dunării. Fructele lor se coc în septembrie și sunt împrăștiate în mare.

Castanele de apă sunt bogate în amidon, fibre alimentare, aminoacizi esențiali și anumite tipuri de fenolici și minerale și au prezentat o serie de bioactivități, cum ar fi capacități anticancerigene și antioxidante. Castanul de apă posedă proprietăți hipoglicemiante și scădere a tensiunii arteriale, pentru tratarea alcoolismului, pentru ameliorarea simptomelor de febră. Specialiştii spun că, în terapii de urgență, fructele de cornaci pot acționa ca un adevărat antivenin, fiind folosite în cazul muşcăturilor de şerpi şi de păianjen sau în tratamente antirabice şi antidiareice. Caltropul de apă a fost utilizat în diverse sectoare alimentare și nealimentare.

Efecte secundare ale castanelor de apă: Durerea de stomac, greața și/sau vărsăturile pot apărea la consumul excesiv. De asemenea, poate provoca balonare în unele cazuri.

CUNUNA LUI HRISTOS: După 2000 de ani, într-un seif din Muzeul Luvru


INSIDER: „CUNUNA LUI HRISTOS V-ați întrebat vreodată din ce a fost împletită cununa lui Hristos? Mulți vor spune: din spini! Dar nu orice fel de spini, ci din spin târâtor! Aceasta specie este fără floare, fără frunze… numai niște nuiele elastice, pline cu spini ascuțiți, care se întindeau în tot pietrișul și bolovănișul drumurilor din Ierusalim.
E atât de dureros încât de te-ar înțepa în picior, imediat s-ar umfla și s-ar înnegri locul, de parcă acel spin ar fi otrăvit… iar în vremea aceea, ca să fie scos de către un doctor, ar trebui să fie scos cu o bucată din locul în care s-a înfipt pentru că altă posibilitate nu exista. Gândiți-vă acum, cununa lui Hristos a fost împletită din trei nuiele de spin târâtor care aveau patruzeci si doi de spini! Iată mărturia lui Sotirios Crotos, unul din cei șaptezeci de ucenici și unul dintre cei care au ajutat la coborârea de pe Cruce a lui Hristos (aceasta înainte să-l întâlnească pe Hristos practicase medicina): ,,(…) Coroana de spini era foarte îndesată pe cap. Am zis în gând: „Doamne ajuta-mă!”. Mi-a dat în gând să torn ulei de jur împrejurul ei, pe dedesubt. Am turnat și cele trei nuiele de spin târâtor au ieșit, LĂSÂND SPINII ÎNFIPȚI ÎN CAP….
Doamne Dumnezeule, tot capul era numai cheaguri de sânge, amestecate cu păr. I-am spălat capul, l-am masat ușor cu ulei de migdale și am cules ușor toți spinii, LĂSÂND IN URMA LOR GĂURI, CU TOTUL PATRUZECI ȘI DOUĂ. L-am uns cu uleiuri aromate și mirodenii. L-am pieptănat. Fața și gâtul erau numai șiroaie de sânge, iar barba plină de salivă. Ah! Spatele, tot spatele, de la umeri la brâu era o masă de carne. În douăzeci și șase de ani de practică a medicinii am întâlnit bolnavi rupți, flagelați, arși de vii, cu ochii scoși, ciopârțiți, bătuți, jupuiți, dar n-am întâlnit un spate așa de sfărâmat și fărâmițat. Vai! Câtă durere a putut răbda fără murmur. Nu e de mirare, ca la fiecare pas cădea….”
Deci cine putea să bea acest pahar al durerii??? Numai un singur OM.. numai Cel care a venit să ne răscumpere și care a purtat toate crucile și păcatele firii omenești, numai Cel care a împăcat Cerul cu Pământul și pe Om cu Dumnezeu: IISUS HRISTOS.
Și câtă suferință trupească a îndurat, nu aceasta a fost cea mai cruntă! TREI MARI DURERI A AVUT DOMNUL:
– când i-au întins soldații trupul pe Cruce de I s-au desfăcut toate încheieturile (Crucea fiind mare și trupul Său delicat). Atunci s-a împlinit proorocia lui David: „Numărat-au oasele mele”
– când a văzut că nu mulți s-au întors la credință și și-a vărsat sângele în zadar
– când a văzut-o pe Preacurata Maica Sa zdrobită de durere la picioarele Crucii.
RUGĂCIUNE DE MULȚUMIRE
Mulțumim, Multmilostive Doamne, că ai primit a pogorî din înălțimea Sfintei Tale măreții și a Te răstigni de bunăvoie pe Cruce ca să ne scoți pe noi din adâncul iadului și din legăturile păcatului și să ne aduci Duhul Tatălui. Pe Acesta, Preasfinte Dumnezeule, nu-L lua de la noi, nici Preacuratele, Preacinstitele și de Viață Făcătoarele Tale Taine, ci binevoiește a ne curăți, lumina și mântui cu ele, Dumnezeul părinților noștri, și pe noi, păcătoșii, și pe tot neamul nostru mic și mare, viu și adormit. Amin!SURSA

N.R.: Unde este acum Cununa lui Hristos?

Biblia face referire la cununa de spini a lui lisus în următorul pasaj: După biciuirea care a urmat proceselor împotriva lui lisus şi înainte de a fi răstignit, soldații romani „l-au pus pe cap o cunună împletită cu spini şi în mâna dreaptă o trestie, şi-au plecat genunchiul în fața Lui și L-au batjocorit, zicând: Bucură- te, împăratul iudeilor!”” (Matei 27:29; vezi și loan 19:2-5).

Acest gest din partea soldaților romani era menit să ironizeze titlul său de „rege al evreilor”. Cununa de spini este formată dintr-o circumferință de ramuri sau trestii împletite, cu un diametru de 21 cm. Ea este păstrată într-un tub de sticlă, fără spinii care o însoţesc, aceștia fiind distribuiți de-a lungul secolelor ca relicve parțiale ale coroanei.

Încă din secolul al V-lea există referiri la cununa de spini a lui lisus în lerusalim, localizând-o un secol mai târziu în bazilica din Sion și fiind transferată în secolul al VII- lea la Constantinopol, în mijlocul invaziei persane. Din cauza crizei economice din secolul al X-lea, se pare că această relicvă impresionantă a trecut în mâinile cămătarilor veneţieni, până când a ajuns la monarhia franceză.

Regele Ludovic al IX-lea al Franţei dorea să facă din Paris unul dintre cele mai populate oraşe catolice din lume, la egalitate cu Roma. Pentru a face acest lucru, avea nevoie de două lucruri: o relicvă sfântă şi un loc care să o găzduiască. Așa că a pus să fie construită Sainte- Chapelle (Capela Sfântă) pentru a găzdui unul dintre cele mai misterioase obiecte sacre din istorie: Coroana de spini a lui lisus Hristos. Construcția a început în 1239 și a fost finalizată în 1248. Sainte-Chapelle a fost construită în stilul Rayonnant, caracterizat prin designul radiant al rozetelor sale, utilizarea extensivă a vitraliilor și extinderea acestora, subţierea suporturilor verticale şi combinația de cleştar şi triforiu care transformă panourile de sticlă într-un mare ecran vitrat.

Capela Sfântă din Paris are o configuraţie unică, fiind formată din două capele: capela inferioară, ca o criptă, are o înălțime de numai 6,5 metri. Deasupra ei se află capela superioară, un spațiu care pare să sfideze cele mai elementare reguli de arhitectură. Pereții au o înălțime de 20 de metri și au fost înlocuiți cu vitralii pentru a permite soarelui să inunde întreaga încăpere. Toate structurile clădirii sunt organizate în jurul acestor ferestre, care sunt poate cea mai importantă caracteristică a Capelei. Timp de peste 500 de ani, Sainte-Chapelle a adăpostit Coroana de Spini a lui lisus, din Evul Mediu până la Revoluția Franceză când a fost mutată la Bibliothèque Nationale de France.

În secolul al XIX-lea a devenit proprietatea Bisericii şi a fost în cele din urmă depusă în Catedrala Notre-Dame, de unde, în 2019, a fost salvată în noaptea incendiului care a devastat catedrala, de către unul dintre preoţii care slujeau acolo. Astăzi, această relicvă este păstrată într-un seif la muzeul Luvru.” DETALII

Un spin a ajuns în Bucuresti la începutul lui 1900… De atunci e la Catedrala Sfântul Iosif datorită monseniorului Ghika (nepotul Principelui Ghika, ultimului domnitor al Moldovei) ucis în puşcăriile comuniste. SURSA

Se pare că mai există încă un spin al Cununei Mântuitorului la Biserica Evanghelică din Jelna, comuna Budacu de Jos, județul Bistrița-Năsăud. Lăcașul de cult, inițial catolic a fost construit în anul 1482 şi pictat la jumătatea anilor 1500 având hramul Sfântului Petru. Acum stă să cadă…

ARHIVĂ: 7 CADRE: Cum apare Lumina Sfântă de la Ierusalim? Minunea filmată în 1994 de un medic devenit preot! OXO BOBOTEAZĂ: Minunea întoarcerii Iordanului în ziua Botezului Domnului – 18 ianuarie, după calendarul Iulian OXO EFES, TURCIA: Casa Fecioarei Maria, locul sfânt unde clericii ortodocși, catolici și musulmani slujesc împreună OXO INIMA FRANȚEI: 800 de ani de istorie au ars într-o oră. O plâng pământeni de pretutindeni!

RUSĂNESTI, OLT: Primăria, cu fonduri UE, pune podețe conform planului, iar proprietarii trebuie să-și mute și modifice porțile conform podețelor!


INSIDER: „Dorel, muncitorul nostru deștept este în zonă la Rusănesti, sat Jieni, Jud. Olt.
Toate bune și frumoase, proiect pe fonduri europene, facem podețe la fiecare cetățean la poartă. Problema este că nu toți avem porțile egale și la vecinul, poate încadrează, și poarta mică, capătul de pod, la altul nu încadrează.

În poza vedem, că poarta mică nu este încadrată în lungimea totală al podețului și cade capătul de pod pe mijlocul porții mici.
Păi, băi cap pătrat, eu trebuie să-mi modific poarta, porțile să o fac mai mică să mă încadrez eu după proiectul tău de 2 lei?
Mașina în curte nu mai pot să o bag, datorită înălțimii și lăsată fără o înclinație. Pe poarta mica scoteam un cărucior, acum, nu pot ieși din cauza că mi-ai pus capul de pod, exact pe centrul porții mici de acces.

A trebuit consătenii să-și bage câte un butoi de 200 litri, în prelungire la tuburile voastre și să-și toarne propriul beton lângă betonul vostru să lărgească să nu cadă capul de podeț pe mijlocul porții mici. Mergem pe principiul, spălăm bani europeni, ce contează cum facem și ce va ieși.
Poate aude și reprezentatul primăriei din Rusănesti, care va semna pentru executarea lucrării și șeful de șantier sau conducerea firmei care executa lucrarea!
Să veniți să vă luați,, capătul de pod,, din jumătatea porții mici!” SURSA

ARHIVĂ: POARTĂ BETON: “Noi muncim, nu gândim!” OXO SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă! OXO ASFALTAREA BĂLŢILOR: „Facerea drumurilor publice: se investeşte 10% şi se fură 90%. Mare ruşine!” OXO ROMÂNIA: Treceri de pietoni pentru Omul Păianjen, practicanți parkour și călugări Shaolin care pot trece prin zid! OXO OTOPENI, ILFOV: Dorel vopsește balustrada. Și asfaltul și copacii și mașinile de sub pod!

UNGARIA: Memorialul victimelor accidentelor de circulație


INSIDER: „Memorialul victimelor din trafic…. cu Suzuki Swift înfipt într-un parapet, orașul Bátonytereny, Ungaria.” SURSA

N.R.: „Memorialul pentru victimele care au murit în accidentele de circulație a fost ridicat de către Poliția Județenă Nógrád și Municipalitatea Bátonyterenye lângă drumul principal numărul 21, în Parcul Memorial al Asociației din Bátonyterenye, fiind opera pictorului Zsolt Lencsés (fondator și președinte al Asociației Arttéka, cetățean de onoare al județului Nógrád).

Memorialul a fost inaugurat și sfințit pe 23 noiembrie 2022 cu ocazia Zilei Memoriale a Victimelor Accidentelor Rutiere (a treia duminică a lunii noiembrie conform deciziei Adunării Generale a ONU din 2005). Conform intenției susținătorilor memorialului, victimele accidentelor mortale vor fi comemorate în fiecare an cu flori și lumânări aprinse.” DETALII

ARHIVĂ: MUNTENEGRU: „În amintirea turiştilor români pieriţi în groaznicul accident din 23 iunie 2013” OXO UNGARIA: Road 67, omologul maghiar pentru Route 66, cântă 33 km împreună cu șoferii care aleg secțiunea acustică OXO SYDNEY: „Natură moartă cu piatră și mașină”, sculptură de Jimmie Durham. O stâncă de 3 tone aruncată pe un Ford Fiesta, (diz)armonie între natura implacabilă și creația umană! OXO UNICUL SALVAT: „Locuri de veci” recuperate din epavele maşinilor implicate în accidente grave!

LUMINĂ: Ce n-ar fi Crăciunul fără Paște? Redecorăm bradul, ouă după globuri, iepurași în loc de reni. Îngerașii rămân!


INSIDER: „Teribil mă mai încurcă, îl ocolesc pe stânga, îmi strecor mâna printre crengile lui ca să ajung la raftul cu Psaltirea, Crăciunul a rămas mult în urmă și din postul Paștilor s-a scurs jumătate din nisipul nisiparniței și pomul ăsta de Crăciun continuă să-mi ocupe un sfert din volumetria dormitorului, și așa meschin prin proiect, dar tac. Pomul ăsta vine din partea aia din femeie unde un bărbat nu pășește niciodată, nici măcar desculț. Că dacă aprinzi lumina peste tot în femeie, ca la un carnaval, îi golești sufletul de mister cum se golesc cerurile de nori și o femeie fără mister e deșert fără apă. Teribil mă mai încurcă pomul ăla, Iisuse, într-o zi cineva o să-l zărească pe ușa deschisă și mă voi umple de ridicol, nu că mi-ar păsa, nu că mi-ar mai păsa, m-am obișnuit să strâng zâmbetele de pe fețele oamenilor care îmi zăresc ghetele de trekking de sub reverendă și rucsacul meu albastru, știu din surse discrete și amuzate că prin oraș mi se spune ”popa rucsăcel” și văd în privirile unora o pojghiță de dispreț coclit în timp, n-ar fi asta, dar la urma urmei, totuși, poate că n-ar fi rău să-l strângă.
Și într-o zi, când stau înfipt cu o carte în vârful patului, Ea deschide ușa și privește pomul din prag, fără să clipească. Are privirea aia care trece prin lucruri, privirea de vrăjitoare din pădurile de fag de sub Rodnei, unde strămoșii ei stăteau jumătate de an meșteșugind cuptoare enorme în care carbonizau copaci aleși după pipăială, cu asta se ocupau femeile din tribul lor, băteau pădurile și pipăiau trunchiurile cu degetele șoptindu-le ceva, și în urma lor bărbații clădeau cuptoare sub pământ.
Se uită fix spre pomul de Crăciun în timp ce mâinile Ei învârt niște vinete într-un castron de sticlă transparentă. Apoi iese. Semn bun, o să-l deșurubeze, globurile se vor întoarce în mansardă, în cutiile de carton pe care scrie Crăciun Crăciun 2009 2010 2011…2021. Mai intră o dată și iar se înfige cu privirile în pom, ca un lynx pregătit să sară, iar tac, urmărindu-i mâinile care fac altceva, orice, în timp ce în ochii ei se întrezărește strălucind un gând.
Apoi văd cutiile de carton, Doamne fii slăvit, săvârșitu-s-a. O să-l strângă, ura.
Îmi sună telefonul, trebuie să plec urgent, iubito lipsesc două-trei ore, te iubesc, ne vedem, plec. Și când mă-ntorc și deschid ușa încremenesc, pomul de Crăciun s-a îmbrăcat în haină de Paști și din mijlocul crengilor îmi zâmbește Înviatul, pregătit de-o golgotă și de-o răscumpărare proaspătă, din bucătărie vocea Ei înaltă, să vii să guști vinetele, vrei să mai pun puțină sare?” SURSA

ARHIVĂ: EZOTERIC: „Dacă nu știi, nu crezi. Dacă nu crezi, nu vezi.”

BISCUIȚI POPULARI: La Art Safari, Young Blood 2.0 transformă un desert retro în artă superContemporană!


INSIDER: „La Art Safari, Young Blood 2.0 transformă un desert retro în artă superContemporană! Artist Matei Emanuel – Unreliable Biscuit. Praf de marmură, ciment şi obiecte ready-made.”

Ce este nou în artă? Problema noutății în artă, mai cu seamă a originalului, s-a tot dezbătut de-a lungul istoriei, din Renaştere, Iluminism, trecând prin marile avangarde şi până în zilele noastre, rămânând un subiect de actualitate în fiecare epocă în parte.

Prin apariția avangardelor artistice (fauvismul, dadaismul, suprarealismul etc.), secolul XIX a repus în discuție conceptul originalității prin noi modalități și medii de exprimare prin care artele vizuale au fost create și contemplate.

Originalitatea operei de artă, îndelung discutată de-a lungul timpului, s-a transformat acum în noutate. Dar ce mai considerăm a fi nou astăzi? Ce forme şi concepte nemaivăzute şi nemaiauzite mai poate naşte arta in post-postmodernitate?

Firul roşu conducător, cum ar fi spus Stanislavski, este exact diversitatea cu care noul val de artişti îşi abordează subiectele, prin tehnici şi estetici remixate și reactualizate. Arta superContemporană, tributarǎ celei Contemporane, este o prelungire dată de însăşi noua generație de artişti în prag de afirmare.

Este arta prezentului, cea care există atât în atelierele acestor creatori, cât și pe platforme de socializare, unde are un potențial fantastic de viralizare.

O creație vie, efervescentă, în mişcare, autentică și directă, ce ilustrează și radiografiază societatea. Ea analizează concepte curente majore, dar şi rediscută, pe un ton contemporan, teme clasico-universale abordate de-a lungul timpului. Arta superContemporană se întâmplă aici şi acum!

Noul val de creatori cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani este parte din generația care a prins cele mai multe schimbări tehnologice din istoria noastră recentă. Acest lucru face ca perspectiva cu care abordează ori remixează unele realități sau irealități vizuale să fie filtrată puțin altfel. Viața paralelă din virtual ne angajează la noi reguli şi estetici superContemporane.

Însăşi folosirea prefixelor superlative (super, hiper, extra) ține de noile tendinţe şi abordări din stilul de viață și din marketingul zilelor noastre. Arta superContemporană trebuie privită cu mintea (super)deschisă şi înţeleasă corespunzător, pentru că e arta momentului. Este oglinda timpului tău!

Expoziția Young Blood 2.0 prezintă o nouă radiografie a societății actuale, transpusă de tinerii artişti români in medii clasice, dar şi inovative, care ridică diverse întrebări referitoare la cum ne raportăm la mediul înconjurător, la semenii noştri sau la noi înşine. Un act critic şi autocritic privind prezicerea viitorului omenirii, asaltat astăzi de progresele tehnologice, în contrast cu declinul ecologic planetar.

Raportarea noastră la timp s-a schimbat exponenţial în ultimii douăzeci de ani și asta mă face să cred că însăşi contemporaneitatea artei din prezent are nevoie de un nou „refresh”. Curator Mihai Zgondok

Art Safari, ediția a 11-a, 10 feb. – 14 mai 2023. Program joi – duminică 12:00-21:00. Palatul Dacia- România, Lipscani 18-20. Copiii sub 12 ani au acces gratuit. DETALII

N.R.: Unii susțin ca primii biscuiți ar fi apărut in China, in urma cu 10.000 de ani, în vreme ce alții sunt de părere ca asirienii sunt cei care au inventat acest prima desert. Totuși, dovada arheologică în acest sens plasează apariția biscuiților în jurul anului 2500 i.e.n. Iar asta, după ce un grup de arheologi a descoperit, pe unul dintre pereții unui mormânt egiptean, un desen care arată cum câțiva egipteni supravegheau un cuptor in care biscuiți. erau pregătiți.

În Grecia antică, biscuiții aveau la baza făină, ulei, lapte și miere. Pe de altă parte, în Imperiul Roman, biscuiții erau cunoscuți drept „pâinea soldatului”, fiind pregătiți și ambalați astfel încât să reziste o perioadă îndelungată. Din punct de vedere etimologic, termenul „biscuit”, atestat în Evul Mediu, are origini latine, fiind un cuvintele „coctus”, ceea ce înseamnă „copt de două ori”. După secolul al XV- lea, zaharul înlocuiește treptat mierea în rețetele pentru biscuiți și nu numai. Apoi, începând cu secolul al XVII-lea, era consemnată apariția biscuiților cu ciocolată.

Ingrediente biscuiți populari: Făină de grâu, apa, sirop de glucoză, fructoză, grăsime vegetală nehidrogenată (palmier), zahăr, agenți de afânare (carbonați de amoniu, carbonați de sodiu, difosfati), agent de umezire (glicerol), emulsifiant (lecitina din soia), sare îndată, conservant (metabisulfit de sodiu), aromă. Alergeni: gluten, soia, sulfiți.

ARHIVĂ: ROZ DIN 1928: Cine scuipă ciungă în Piaţa Revoluţiei? Guma Turbo ar fi meritat o statuie în fiecare oraş! OXO KULTURAMA: Monumentul Cojii de Sămânţă. „Bomboane agricole” de la daci până în prezent! OXO LILIAN THEIL, 90 ANI: „O bătrână care zâmbeşte”, broderii anarhiste, cea mai exotică apariție de la Art Safari ediția 10! OXO ART SAFARI 2022: La Pavilionul Theodor Aman ai nevoie de frontală și dioptrii, la Irina Dragomir cu relația femei-putere în „Roșu, galben și albastru” nu mai ai nevoie de nimic! OXO ART SAFARI 2021: Einstein scoate limba din tabloul lui Obie Platon. La propriu! OXO SABIN BĂLAȘA: Art Safari 2020 a devenit Albastru

BUCUREȘTI: Primul muzeu al fotbalului din Europa de Est. Nu primești cartonaș galben dacă faci poze!


INSIDER: „Football Museum Bucharest este primul muzeu al fotbalului din Europa de Est, situat în Centrul Vechi al Bucureştiului, str. Gabroveni nr.24, într-o clădire istorică complet restaurată de 1.500 mp și a fost inaugurat acum 4 luni, pe 1 noiembrie 2022. Muzeul se întinde pe 5 etaje: Romanian Room, Experience Room, International Room, Interactive Room și Practice Room. La parter este un magazin de suveniruri și o cafenea-bistro-restaurant.

La primul etaj – „Camera Românească’ -o zona dedicata legendelor fotbalului românesc.

Sunt expuse aici tricourile şi realizările câtorva mari fotbalişti români: Gheorghe Hagi, Rodion Cămătaru, Nicolae Lupescu, Nicolae Dobrin, Anghel lordănescu, Stefan Sames, Marius Lăcătuş, Marcel Răducanu, Costică

Ștefănescu și fanioane ale unor vechi echipe româneşti de fotbal (Craiova Maxima – Campioana unei Mari Iubiri!), insigne, autografe, brelocuri, un program oficial de meci, reviste, timbre, istoria fotbalului feminin, etc.

În camera „Experience Room” au fost amplasate o serie de ecrane- prin intermediul cărora organizatorii au încercat sa ne introducă in atmosfera unui meci de fotbal. Tot aici sunt expuse tricourile mai multor jucători internaţionali celebri, cum sunt: Diego Armando Maradona, Hristo Stoicikov, Lothar Matthaus, Paolo Maldini, Marcel Desailly, Erwin Koeman, Ronaldo, LUIS Figo, Le Saux, Zlatan Ibrahimovic.

În zona dedicată „Fotbalului Internațional” există două machete de stadioane făcute din piese Lego -Camp Nou și Santiago Bernabeu, o colecţie de ghete vechi de fotbal – cu evoluția lor încă din 1850 şi o colecție de mingi vechi de fotbal- cu evoluţia lor din 1930.

La etajul 4 există câteva zone multimedia și de joaca, poți să intri în rolul de portar, te poți fotografia la o conferință de presă pe post de Gică Popescu sau să comentezi un meci de fotbal in timp ești înregistrat.

La etajul 5 vizitatorii devin fotbaliști, joacă o miuță sau trag la poartă.

Intrare: Bilet standard 49 lei, Copii 6 – 14 ani 33 lei, Copii sub 5 gratuit. Program de vizitare: marti-duminica 11-19.” DETALII

ARHIVĂ: MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului

EUsalvezROMÂNIA: „Aruncarea cu rahat în ventilator NU este soluția salvatoare. Folosiți ventilatorul pentru idei bune.”


INSIDER: „În lipsa unor proiecte de țară, demarăm cea mai necesară “campanie civică” pentru Responsabilizare, Principii și Implicare. Fără politică. Fără profit. Fără promisiuni. Doar noi pentru noi. Dacă sunteți în acord, nu vă jenați să distribuiți. https://EUsalvezRomania.ro/