MANGALIA – CALLATIS: „Aleea Stelelor de Mare” împlinește 22 de ani. Mutată, amputată, pierdută, uitată?!
INSIDER: „Gândită după modelul „Walk of fame” de la Hollywood, „Aleea Stelelor de Mare” împlinește în vara aceasta 22 de ani de când a fost montată prima dală, în 1999, cu numele lui Chris Norman prezent la Mangalia, la Festivalul de la Callatis. De-a lungul timpului aleea a fost îmbogățită cu peste 100 de astfel de dale care poartă numele unor vedete naționale și internaționale, prezente pentru a cimentui piatra ce urmează să le poarte numele. Dem Radulescu, Daniela Condurache, Angela Similea, Corina Chiriac, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Ștefan Hrușcă, Mihaela Rădulescu, Florin Piersic, Holograf, ASIA, Mircea Baniciu, Ștefan Bănică Jr., Sofia Vicoveanca, Horia Moculescu, Mădălina Manole, Maria Ciobanu, Ștefan Popa Popa’s, Ioan Gyuri Pascu, Monica Anghel (singura care a avut 2!), Adrian Păunescu, Loredana Groza, 3 Sud-Est, Compact, Andra, Mihai Trăistariu, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru, Al Bano, Voltaj, 2 Unlimited, Vaya con După, Rednex, etc.
Acum_7_ani_datorită lucrărilor de reamenajare și modernizare a falezei, dalele cu numele artiștilor, care au participat de-a lungul timpului la Festivalul de la Callatis, au fost demontate. Numai câteva steluțe norocoase au fost reamplasate în Portul Turistic, rămase „cu ochii-n soare” așteptâdu-și suratele, acum amintire. Și ele, asemeni celor ce odinioară au fost prin Mangalia ori pe pământ.” DETALII
NASA: Bilete de călătorie pe Marte pentru următoarea misiune din iulie 2026
INSIDER: „Bună dimineața, copii! Am fost puțin la NASA, cât să aflăm vești despre drăguțul 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑒𝑣𝑒𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒. Este bine, mulțumim. A făcut câțiva metri, dar spune că preferă să fotografieze prin jur și chiar a trimis deja mii de capturi. Sigur, peisajul este cam același, socotim noi, dar dumnealui susține că, întocmai ca pe Terra, fiecare particulă, atom ori firicel de praf este unic, irepetabil și fermecat. Iar – dacă tot am trecut pe acolo – ne-am luat și bilete pentru următoarea misiune, din iulie 2026. Până atunci, vă dorim tuturor o duminică senină.
P.S. Dacă vreți să călătoriți cu noi, puteți lua bilete de aici:” SURSA
ARHIVĂ: SPRE STELE: „În taberele copilăriei mele, adrenalina maximă o simțeai în preajma focului de tabără…”
MOSCHEEA REGELUI: Cele mai frumoase vederi din Constanța la 47 de metri înălțime
INSIDER: „Marea Moschee din Constanța amplasată în Piața Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din România și unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură și a fost construită (1910-1913) la inițiativa regelui Carol I, motiv pentru care este denumită și Moscheea Regală Carol I. Atunci a fost pentru prima dată când s-au folosit beton armat într-o construcție în România. În moschee există un covor cu o vechime de 200 de ani, 14 m lungime și 9 m lățime și o greutate de jumătate de tonă, dăruit de ultimul sultan otoman Abdul-Harmid, pentru geamia din Ada Kaleh și acesta a fost singurul lucru salvat atunci când s-a scufundat insula. Minaretul, construit și el din beton armat are o înălțime de 47 de metri.
„În_semn_de_respect, nici o altă moschee din Romania nu are voie să dețină un minaret peste această înălțime.”
Pentru a ajunge în vârf trebuie să urcați 140 de trepte dispuse în spirală. Acolo, cu respirația tăiată din cauza efortului, veți întâlni cea mai frumoasă panoramă asupra mării și Portului Tomis. Intrare: 5 lei adulți, 2 lei redus; Program: iarna: 09-17, vara: 09-19″ DETALII
N.R.: „În inima veche a orașului de la malul mării, acolo unde străzile coboară lin spre Portul Tomis și unde aerul sărat se amestecă cu istoria, se ridică unul dintre cele mai surprinzătoare simboluri ale Dobrogei: 🕌Marea Moschee Carol I. Puțini știu că acest lăcaș musulman nu a fost construit de otomani, așa cum am fi tentați să credem, ci a fost oferit comunității musulmane chiar de regele României, Carol I al României. Construcția a început în 1910, la inițiativa suveranului, ca un gest de respect față de musulmanii dobrogeni, după integrarea provinciei în statul român. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 mai 1913, în prezența regelui și a reginei Elisabeta. Pe frontispiciu stă mărturie și astăzi inscripția care amintește că edificiul a fost ridicat în onoarea credinței musulmane, un gest diplomatic și profund uman într-o Europă tensionată.
Dincolo de mesajul său simbolic, moscheea a fost și o îndrăzneață declarație inginerească. A fost prima clădire din România realizată integral din beton armat, o tehnologie aflată atunci la început de drum în Europa.
Inginerul Gogu Constantinescu, pionier al utilizării betonului armat și inventator al teoriei sonicității, a proiectat cupola și minaretul folosind acest material considerat riscant la acea vreme. Scepticii credeau că structura nu va rezista. Timpul le-a contrazis temerile: edificiul a traversat fără probleme majore marile cutremure ale secolului XX. Cupola centrală, înaltă de aproximativ 25 de metri, impresionează prin eleganța proporțiilor și prin finețea execuției, pereți relativ subțiri pentru epocă, dar calculați cu o precizie remarcabilă. Minaretul, înalt de circa 47 de metri, domină orizontul peninsulei. Urcarea celor aproximativ 140 de trepte în spirală, strânse și răcoroase, este o mică aventură. La capătul ei, balconul circular îți oferă una dintre cele mai frumoase panorame din Constanța: Portul Tomis, Marea Neagră și acoperișurile vechiului cartier istoric. Proiectul arhitectural a fost semnat de Victor Ștefănescu, care nu a ales o copie fidelă a stilului otoman balcanic. Inspirându-se din Moscheea din Konya (Anatolia), el a combinat influențe neo-egiptene și bizantine cu accente neoromânești, creând o clădire cu personalitate distinctă. Zidurile masive din piatră și cărămidă dau soliditate ansamblului, în timp ce silueta suplă a minaretului adaugă o notă orientală delicată. Rezultatul este o construcție care se integrează firesc în peisajul litoral, dar păstrează un aer exotic ce atrage imediat privirea. În sala de rugăciune se află o adevărată piesă de patrimoniu: celebrul covor oriental de mari dimensiuni. Țesut manual timp de aproximativ 17 ani la centrul Hereke din Turcia, el are aproximativ 144 m² și cântărește în jur de 490 kg, fiind considerat unul dintre cele mai mari covoare orientale din Europa. Covorul a fost donat inițial de sultanul Abdul Hamid al II-lea pentru moscheea din insula Ada Kaleh, veche enclavă turcească de pe Dunăre. După dispariția insulei, în urma construirii barajului de la Porțile de Fier, covorul a fost adus la Constanța pentru a fi salvat. Astăzi este păstrat parțial rulat, deoarece dimensiunile sale depășesc spațiul disponibil pentru a fi întins complet. Calitatea execuției este impresionantă: densitatea nodurilor și finețea lânii au păstrat culorile vii mai bine de un secol. Interiorul respectă tradiția islamică: nu există reprezentări figurative. Pereții sunt decorați cu versete din Coran, caligrafiate în arabă aurie pe fundaluri albastre și turcoaz, iar motivele florale și geometrice creează un ritm vizual calm. Lumina filtrată prin vitralii colorează discret spațiul, amplificând senzația de reculegere. Poziționarea moscheii spune o altă poveste despre Dobrogea. La doar câteva sute de metri se află Catedrala Sfinții Petru și Pavel, Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton de Padova și Sinagoga Așkenază (astăzi în ruină). Această proximitate a lăcașurilor diferitelor religii a dat naștere expresiei „Octogonul Confesional”, un exemplu autentic de conviețuire pașnică între comunități. Moscheea funcționează atât ca obiectiv turistic, cât și ca lăcaș de cult activ, fiind sediul Muftiatului Cultului Musulman din România. De cinci ori pe zi, chemarea la rugăciune se împletește cu sunetul clopotelor din apropiere, într-un dialog sonor care pare să spună, dincolo de cuvinte, povestea Dobrogei. Când ieși din curtea moscheii și privești din nou silueta ei, înțelegi că nu este doar o clădire din beton și piatră. Este o punte, intre mări și imperii, între tradiții și modernitate, între credințe diferite care au ales să trăiască împreună. Iar dacă ajungi la Constanța, merită să urci cele 140 de trepte și să lași vântul mării să-ți spună restul poveștii.” SURSA
GARA REGALĂ SINAIA: Muzeul Trenulețelor redescoperă și bucură copilul din noi
INSIDER: „Muzeul trenulețelor a fost deschis in 2009 si se afla chiar în gara Sinaia, în clădirea primei Gări Regale (construită în 1886). Machetele expuse reprezintă copii ale unor gări din Elveția și Italia, au fost realizate de un italian pasionat, Alberto Drera și 70 de locomotive și
300 de metri de linie ferată într-un decor miniatural cu detalii uimitoare: depouri, tunele, viaducte, pasarele. Trenurile își fac loc printre arbori și munți, oameni care așteaptă cu valizele pe peron, schiori rostogoliți pe o pârtie, muncitori lucrând de zor, accidente de mașină pe străzi paralele, explozii, pompieri în acțiune, ambuscade, animale la păscut, semafoare, un patinoar, o nuntă, o înmormântare, Orientul Expres.
Program_zilnic:10-18. Bilet intrare: 7 lei. Taxă foto: 6 lei.
Lângă muzeu e expusă mașina drezină cu uși blindate a Anei Pauker și o locomotivă cu aburi.
ARHIVĂ:_MUZEUL CFR: „Avem şepci pentru ceferişti cu fundul roşu!” *** ROYAL EXPRESS: Aţi mai auzit de „chelneri cu macaz automat”? Servirea pe şine este deliciul casei!
RECUNOAȘTERE ȘI RECUNOȘTINȚĂ: Poloneze și românce care au avut curajul să-și schimbe țările, Europa și lumea.
INSIDER: „Pe gardul din fața Muzeului Municipiului București este o expoziție prin care este celebrată femeia învingătoare și invită trecătorul, de obicei grăbit, la „o porție de cultură generală”. Și, poate, mai apoi să reflecteze cu recunoștință la femeile vieții, deloc celebre, dar care i-au luminat calea.
Până_pe_19_martie cunoaște 34 de povești fascinante despre poloneze și românce care au avut curajul să-și schimbe țările, Europa și lumea. Printre ele se află femei care au luptat pentru libertate și propriile drepturi, pioniere în domeniul artei sau sportului. Datorită forței lor spirituale și determinării, viața noastră este mai bună.
Expoziția a fost pregătită de Institutul Polonez din București cu ocazia aniversării în anul 2018 a 100 de ani de la recâștigarea independenței Poloniei şi obținerea dreptului la vot de către femeile poloneze, dar și cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire a României.
ARHIVĂ: MAMA ŞI COPILUL: „Indiferenţa transformă imaginea colorată a iubirii în una alb-negru cu mamă ponosită!” *** MENINA RUMANA: Dacă Velázquez era român personajele lui ar fi purtat ie
MIRRORS OF BRÂNCUȘI: Cine a fost Brâncuși și cum a influențat opera sa mediul artistic
INSIDER: „”Mirrors of Brâncuși” propune dezvoltarea unei percepții mai profunde și clare despre cine a fost Brâncuși și despre modul în care lucrarea sa a influențat mediu artistic. Proiectul are drept scop dezvoltarea și itinerarea unei producții multimedia care să arate viața și operele lui Constantin Brâncuși unor noi audiențe.
Vor exista 6 expoziții organizate în jurul evenimentelor culturale cheie în cele 12 luni ale proiectului, 5 în România și una în Bergen, Norvegia. Astfel, prima parte a expoziției va folosi video-mapping pentru a prezenta viața artistului, realizat de un artist grafic pornind de la fotografii. Participanții parcurg anii acestuia în țară, drumul spre Paris, atelierul din Paris și relația sa cu artiști contemporani (Modigliani, Tzara, Breton, Picasso, Rodin).
Partea_interactivă a expoziției include, printre altele, lucrările: „Somnul”, „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” și „Coloana Infinitului”. Astfel, s-au folosit lucrările ca pretext de introspecție pentru participanți (ex: pentru lucrarea „Poarta Sărutului” s-a extras jumătate din sărut, lăsând participantul să umple spațiul gol cu propria persoană, dându-i acestuia ocazia să înțeleagă sărutul dincolo de acțiunea fizică. Punctul central îl reprezintă o reproducție la 1/3 a Coloanei Fără Sfârșit ce oferă participanților noțiuni privind dimensiunea lucrării originale și efortul necesar pentru realizarea ei.
Produsul artistic a servit drept oportunitate de dezvoltare pentru 12 tineri specialiști din sectorul industriilor creative prin metode informale: 1 workshop, 1 schimb de experiență în Norvegia și un program de mentorat. În acest mod, s-a asigurat transferul de cunoștințe și know-how către o nouă generație de artiști și antreprenori, precum și lansarea acestora pe o piață culturală dezvoltată. DETALII
N.R.: Prima expoziție este deschisă în București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau până pe 24 febyora 18.00. Intrare 8 lei.
ARHIVĂ: DINCOLO DE CANON: Brâncuși descuie poarta Primăriei Sectorului 1 cetățenilor iubitori de artă *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor”
ODESA, UCRAINA: Baciul moldovean din Miorița intră în Cartea Recordurilor. Cea mai mare statuie din lume dedicată ciobanilor!
INSIDER: „Statuia ciobanului moldovean de la Centrul etnografic „Fumușica Nouă” din regiunea Odesa, Ucraina – cea mai mare statuie din lume dedicată ciobanilor.
Statuia ciobanului moldovean din raionul Tarutin, regiunea Odesa, a fost inclusă în Cartea Recordurilor Guiness, ca fiind cea mai mare statuie din lume dedicată ciobanilor.
Creația artistică, care se pare a fi ruptă din renumita baladă românească „Miorița”, a fost instalată pe teritoriul Centrului etnografic în aer liber Frumușica Nouă, la inițiativa omului de afacere Alexandru Pălăriev.
Statuia are o înălțime de 17,93 metri și cântărește aproximativ 1080 tone. Potrivit proprietarilor centrului etnografic, statuia ciobanului moldovean a fost înregistrată de reprezentanții Cărții Recordurilor Guinness la 17 noiembrie 2017.
Trebuie de precizat că la Centrul etnografic în aer liber „Fumușica Nouă” anual are loc anul festivalul internațional de folclor „Plaiul natal”, iar zona complexului de agrement a fost înființat pe locul satelor românești Frumușica Nouă și Roșia, desființate de regimul sovietic în primăvara anul 1946 pentru construirea unui poligon.” SURSA
ARHIVĂ: BUZĂU: Patronul i-a ridicat statuie angajatului model care lucra și în weekend. Post-mortem! *** LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri
DINCOLO DE CANON: Brâncuși descuie poarta Primăriei Sectorului 1 cetățenilor iubitori de artă
Ametist – Daniel Petria
INSIDER: În București, cu ocazia Zilelor Brâncuși, are loc expoziția „Dincolo de canon. Noua sculptură azi” în Holul de Onoare al Primăriei Sectorului 1 din Bd. Banu Manta nr. 9. Evenimentul își propune să prezinte unele dintre cele mai inovative modalități de exprimare
artistică din creația românească de azi. Expoziția poate fi vizitată zilnic în perioada 20 februarie – 21 martie 2021, între orele 11.00-17.00. Intrarea liberă.
„La doar 31 de ani, Constantin Brâncuși a realizat „Sărutul”, o lucrare care va determina o nouă direcție inovatoare în sculptură, pe care tânărul artist o va urma devenind cel mai important sculptor al modernității. În acest context, putem considera că Ziua Națională Constantin Brâncuși poate fi asociată în primul rând forței de creație și înnoire
a_tinereții,_pe care expoziția noastră dorește să o pună în evidență. Pe lângă nevoia de a crea oportunități de afirmare a tinerei generații de sculptori, această expoziție își propune să aducă în atenția publicului cele mai noi modalități de expresie specifice tinerilor artiști. Fie că e vorba de folosirea unor noi materiale cum este rășina sintetică sau țesăturile textile, fie că materialele clasice cum sunt metalul sau marmura sunt investite cu noi virtuți, sculpturile afirmă un vocabular plastic inovator care este chemat să slujească unor conținuturi noi, exprimând epoca pe care o trăim”, afirmă curatorii expoziției Călin Stegerean și Reka Csapo Dup.”
FOTO_1:”Cheap_thrills”, rășină pe suport de metal, 2019 – Radu Panait (n. 1985). Această lucrare emoționantă este dedicată ultimului rinocer alb care a fost ucis exact în ziua in care un robot a fost declarat cetățean. Un fapt elocvent pentru ascensiunea tehnicii în dauna naturii amenințată cu distrugerea. Este în același timp un avertisment pentru ceea ce înseamnă joaca omului de-a Dumnezeu, capabilă să creeze monștri, ființe mutilate, să distrugă spiritualitatea prin tehnologie. Într-un fel pe care doar arta îl poate realiza, această lucrare arată, pe de o parte, la ce poate duce jocul periculos de-a Creatorul, pe de altă parte, întruchipează caracterul nobil al naturii prin gestul ființei care îşi oferă cornul tăiat, cel pentru care braconierii au exterminat specia.
„Sirena”, Ready-made, răşină, tehnică mixtă, 2021 – Irina Tănase (n. 1998). Lumea acvatică este locul in care se regăsește cel mai mult artista, fiind principala sa sursă de inspirație. Lucrările cu titlul ,,Sirena” evocă capacitatea de a ispiti fie prin frumusețe fizică, fie prin exercitarea seducției ce vine din farmecele personale. Este un simbol al tentațiilor ce ajung să împiedice evoluția spiritului uman prin vrajä și înșelăciune.
FOTO 2: „Ametist”, Metal modelat, 2020 – Daniel Petria (n. 1997). Inspirată de „antiteza” interior-exterior ce caracterizează formațiunile de ametist, lucrarea exprimă discrepanța dintre aparența exterioară şi sufletul omului. Rugina simbolizează esența sufletului, a interiorului ca parte inerentă a ființei. Exteriorul strălucitor reprezintă tendința de a ascunde, proteja sau salva constituția reală a sufletului.
ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? *** LA PROMOŢIE: Cât costă halatul de pe Guvern? Suma „gratuităţilor” ar putea depăşi donaţiile! *** MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.” *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!
MUZEUL KITSCHULUI: Turiștii de mall AFI Cotroceni se amuză distanțat de relicvele unei jumătăți de secol
INSIDER: „Muzeul Kitschului s-a mutat până pe 6 aprilie 2021 la AFI Cotroceni, pe patinoar. Program luni-duminica 11-21. Intrarea liberă. Având și câte 5000 de vizitatori pe zi, turiștii de mall se amuză „distanțat”, cu sau fără nostalgie de „rămășițele materiale” ale ultimului sfert de veac.
Multe dintre exponate încă există la loc de cinste în casele, amintirile sau sufletele românilor de pretutindeni.
Deși_una_dintre_secțiuni, cea a Kitschului Religios a fost închisă din motive mai mult sau mai puțin reale, cred că trebuie să ne obișnuim cu gândul că nu putem fi toți Keops, Ramses, Nefertiti sau Tutankamon pentru a lăsa în urmă „minuni” care să învingă timpul, chiar dacă unii dintre compatrioții noștri le poartă numele!
ARHIVĂ:._MUZEUL KITSCH-ULUI: „Agoniseala și comorile din sufrageria omului de rând sunt acum și la muzeu!”
SĂPÂNȚA, MARAMUREȘ: Casa Memorială Stan Ion Pătraș și creația sa Cimitirul Vesel, reînvie spiritul dacilor
INSIDER: „Casa memorială Stan Ion Pătraș, Săpânța, Maramureș.
Este casa în care a locuit meșterul popular Stan Ion Pătraș, vestitul cioplitor și creator al crucilor de lemn din Cimitirul Vesel de la Săpânța.
Născut în 1908, Pătraș a început încă de la vârsta de 14 ani să sculpteze cruci în lemn de stejar, pe care le decora în albastru (o culoare specială, cunoscută astăzi, că albastru de Săpânța). Până în 1977, odată cu trecerea sa la cele veșnice, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci și o serie întreagă de obiecte lucrate artistic: cuiere, lavițe, scaune, dulapuri, blidare, lingurare.
Casa memorială este o clădire modestă, ridicată după un plan dreptunghiular, tipic Maramureșului, iar în prelungirea casei se regăsește atelierul de lucru al meșterului Ion Pătraș, atelier în care astăzi lucrează Dumitriu Pop, urmaș al acestuia. Ucenic al renumitului Ion Pătraș, cu care a lucrat aproape neîntrerupt,
Dumitru Pop Tincu, a hotărât să rămână în casa maestrului și să o întrețină ca muzeu.
Dacă ajungeți în Săpânța, nu ocoliți Casa Memorială Stan Ion Pătraș.” SURSA
N.R.: Cimitirul Vessel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate şi picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar și versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară care consideră moartea că un eveniment trist. A apărut ipoteza precum Stan Ian Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor care socoteau moartea ca un eveniment vesel.
Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:
„De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea” DETALII
MUZEUL MICUL PARIS: Bucureștiul glorios , la sfârșit de secol XIX, cu maniere, stilistică, obiceiuri de viață, limbă și lecturi via Paris.
INSIDER: „În Centrul Istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr.41, de trei ani, a apărut un muzeu din altă epocă. Maestrul fotograf Eugen Ciocan, singurul din Europa care mai colorează fotografiile manual, a reconstituit, prin forțe proprii, o mică parte a Micului Paris. Într-o fostă clădire a familiei Dalles, pășim în momentul de glorie al Bucureștiului, la sfârșitul secolului XIX când „manierele, stilistica, obiceiurile de viață, limba lecturile veneau de la Paris”. Există două săli mai mari: Salonul Oriental, caracterizat prin stucaturile în stilul maur regăsit și la Teatrul Maria Filotti din Brăila și Salonul Franțuzesc cu stucaturi de ipsos alături de splendida oglindă rococo, foarte rară astăzi.
Peste_tot_ești_înconjurat_de mobilier, obiecte și piese de vestimentație cu iz franțuzesc, care alături de decorul deosebit și amplasarea lor armonioasă, creează acest univers din care pleci copleșit și cu dorință de a te reîntoarce.
Acest_loc_este_ideal_pentru fotografii deosebite, într-un decor unic, iar de acest lucru se va ocupa echipa FotoCabinet. Mai mult, dacă vrei, poți lua cu tine acest decor la petrecere sau eveniment.
Program_muzeu: vineri & sâmbăta 12-20, duminică 12-18.” DETALII
MUZEUL THEODOR AMAN: Holograma pictorului ne poftește să-i vizităm atelierul. Muzeul Municipiului București ne plătește biletul de intrare de Ziua Unirii!
INSIDER: „Muzeul Theodor Aman se află în București pe strada C A. Rosetti nr.8. A fost deschis publicului în anul 1908 și este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale deschise în România. Cuprinde o colecție de pictură, grafică și sculptură, precum și ustensilele de lucru și obiecte personale ale pictorului Theodor Aman (1831-1891).
Casa a fost proiectată, decorată interior și exterior (vitralii, obiecte de lemn, pictură murală) de pictorul însuși care jongla cu diferite tehnici și stiluri. Concepția artistică e reflectată de obiectele din casa-document: șevaletul, presa de reprodus gravuri, violoncelul la care cânta, colecția de arme, măști, obiecte orientale. La capătul sălii decorată cu fresce pe întregul perete apare holograma lui Theodor Aman care-și poftește musafirii-vizitatori să-i cunoască atelierul. Muzeul e deschis de miercuri până duminică, între orele 10-18. Bilete intrare: 10 lei adulți, 5 lei redus, 15 lei taxa foto. DETALII
GORJ: Prima casă cu susul în jos din România devine obiectiv turistic
INSIDER: „În comuna Bumbești-Pițic din județul Gorj un oltean și-a făcut casa cu susul în jos, după ce a văzut în Turcia ceva similar. Proprietarul Alex Ducu a investit 12 000 de euro, bani strânși în ultimii ani, muncind inclusiv în străinătate. „Obiectivul turistic” și-a deschis porțile pentru vizitatori începând cu 8 noiembrie 2020. O va mobila anul viitor în același stil – cu susul în jos. O casă emblematică pentru 2020!” DETALII
UPDATE: Casa a fost mobilată: bucătărie, baie dormitor. Întreaga grădină este un loc de joacă imens pentru toate vârstele cu leagăne originale și haioase. Intrare 15 lei adulți, 10 lei copiii.
ARHIVĂ_TRENDY: Bradul primit în dar nu se caută la dinţi. Zânei Măseluţă i-au căzut plombele!
STÂNCA DIAVOLULUI: Scaraoțchi încă vrea „bolovanul” din Ceahlău, pierdut în Poiana Teiului. Bine că nu poftește și la păduri!
INSIDER: „Misterioasa și frumoasa stâncă de la Poiana Teiului sau Stânca diavolului!
Legenda spune că diavolul a încercat să fure o stâncă din masivul Ceahlău (considerat munte sfânt), dar auzind cântatul cocoșului s-ar fi speriat și a scăpat „bolovanul” în această poiană. Se spune că și acum Scaraoțchi încearcă să o fure, deoarece stânca se mișcă! Realitate este că stânca… da, da… chiar se mișcă! Se oglindește – frumos – unduitoare în apa care o înconjoară! Stânca este de cele mai multe ori pe uscat datorită secetei și rar ajunge să fie în apă. SURSA FOTO
PARCUL NATIONAL BUCEGI: Efectul Gloria și silueta proiectată în văzduh, în mijlocul unei aure perfecte
INSIDER: „Efectul Gloria surprins în imagini de rangerul APNB, Bălan Valentin.
Efectul Gloria mai poarta numele de „Spectru montan” ori „Spectru Brocken”.
„Numele de Glorie se referă la haloul de sfânt, aura ce se observă în jurul umbrei proiectată de razele soarelui pe un fundal de nori sau ceață, în anumite condiții specifice și rare (în cazul acesta ceață).
De altfel denumirea de spectru vine de la proiectarea umbrei pe acel fundal. Spectrul Brocken pentru că în apropierea vârfului Brocken din munții Harz, Germania, a fost observat frecvent datorită condițiilor meteo propice formării.
Condițiile rare se referă la refracția și dispersia luminii atunci când soarele, situat în spatele celui care observă, îi proiectează umbra pe un nor sau pe ceața situată mai jos decât poziția acestuia, iar norul respectiv este format din picături de apă cu diametrul de dimensiune situată într-un interval bine precizat. Credit foto : Bălan Valentin, Parcul Natural Bucegi” SURSA
ARHIVĂ: GRAURI: Spectacolul naturii cu nor înaripat într-un dans sincron *** CURCUBEU DE IARNĂ: Cristalele microscopice de gheață din norii iridescenți au descompus lumina *** RO-ALERT: Tornada nu a fost anunțată pentru ca a fost “surpriză”
CETATEA FĂGĂRAȘ: Îți poți face un selfie pe tronul domnesc fără să fii „urecheat” de supraveghetori
INSIDER: „Cetatea Făgăraș se află pe DN 1, la jumătatea distanței dintre Brașov și Sibiu.
Cetatea are o istorie de peste 600 de ani și a fost construită pentru a apăra Sud-Estul Transilvaniei de incursiunile tatare și otomane. Mai târziu după ce a cucerit-o, Mihai Viteazul a dăruit-o soției sale, a fost locul balurilor organizate de doamna Stanca și cetate de apărare, dar și închisoare. Acum este muzeu. Cetatea are 66 de încăperi întinse pe 5 niveluri. Turiștii pot admira arhitectura cetății, dar și temutele obiecte sau camerele de tortură precum și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”.
Sala Tronului a fost amenajată acum 5 ani, așa cum a fost ea in perioada de glorie a edificiului când au fost primiți aici zeci de regi și regine din toată lumea. Mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiția 1,3 milioane lei, a fost făcută din bugetul local. Au fost aduse 67 de jilțuri și candelabre, toate aparținând stilului renascentist.
Turiștii_obosiți_sau_dornici de a intra mai bine în atmosferă le pot „încerca” o clipă (inclusiv tronul domnesc pentru un selfie!) fără a fi „urecheați” de supraveghetori așa cum se întâmplă de obicei în astfel de locații. Cei doi pești sculptați care apar ca laitmotiv pe toate piesele de mobilier reprezintă însemnul heraldic tradițional al zonei (fapt atestat de un sigiliu din anul 1413), simbolul fiind prezent și pe stema municipiul Făgăraș.
La muzeu în zona instrumentelor de tortură este expusă și Fecioara de Fier, o cușcă de metal care avea în interior un sistem cu mai multe cuțite. În momentul în care cușca era închisă țepușele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cuțitele îi străpungeau picioarele, mâinile, pieptul, ochii, fără a-l ucide instantaneu. Acesta sângera și murea în chinuri groaznice chiar și după două zile.
Schimbarea Gărzii este momentul cel mai așteptat de turiști și are loc sâmbăta și duminica de la ora 11. Program vizitare: marți-duminică 10-18. Intrare: 15 lei adulți, 7 lei copii. Wi-Fi gratuit. DETALII
BISERICA FORTIFICATĂ CINCȘOR: Șapte sași aduc plusvaloare turismului în România
INSIDER: „Biserica fortificată Cincșor se află în satul cu același nume, comuna Voila, județul Brașov a fost ridicată de coloniștii germani care au întemeiat și satul la poalele munților Făgăraș începând cu secolul al XII-lea și cuprinde biserica Evanghelică, patru turnuri de apărare și două incinte înconjurate de ziduri de apărare. Orga bisericii (1805) a fost adusă de Samuel Matz Birthalm, proaspăt recondiționată este una dintre cele mai renumite orgi bisericești din Transilvania. Altarul pictat in 1868 de pictorul german Carl Dorschlag se află la Muzeul Cetății Făgăraș. Comunitatea de sași din localitate a găsit în acest loc un refugiu în caz de pericol, dar tot aici își țineau proviziile. Turnul slăninilor adăpostea slanina fiecărei familii (din care se putea lua doar într-o anumită zi a săptămânii).
Biserica fortificată Cincșor cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” face parte din lista monumentelor istorice din România și poate fi vizitată, printr-o programare prealabilă. Intrare: 10 lei.
Spre_deosebire_de bisericile ortodoxe cea evanghelică nu are icoane și nici sfinți pictați pe pereti, lucru explicat în detaliu de ghidul nostru doamna Carmen Schuster, săsoaică căsătorită cu un cetățean german, reîntoarsă în locurile natale, interfață între sașii plecați în Germania și cei rămași în țară – președinta asociației Contrafort Pro Kleinschenk/Cincșor (ONG înființat în anul 2008 pentru a sprijini Biserica Evanghelică).
Acum 7 ani biserica a fost supusă unor ample lucrări de renovare cu fonduri europene, mai puțin orga pentru care nu au fost alocați bani. S-a apelat la comunitatea din sat (care atunci număra 22 de suflete), în marea majoritate în vârstă și fără posibilități materiale și apoi la sașii plecați în Germania, cei mai mulți refuzând să doneze pe motiv că nu mai au pe nimeni în țară și că oricum nu se vor mai întoarce niciodată. S-a găsit soluția de a oferi spre vânzare elementele de la orga, prețul fiind proporțional cu mărimea elementului. Astfel sașii au cumpărat câte un element, s-au strâns banii necesari (30 000 euro) și la intrarea în biserică un panou menționează numele acestora.
Astăzi mai sunt 7 enoriași ai satului care se întâlnesc în fiecare duminică pentru slujbă, în biserică fiind expuse fotografiile ultimilor sași ai comunității.
Datorită acestora Biserica fortificată Cincșor este bine păstrată și promovată. În fiecare lună aici se desfășoară evenimente culturale: expoziții de artă și concerte.
Vechea Casă Parohială și fosta Școală Evanghelică au fost transformate, păstrând aerul medieval, în case de oaspeți calde și primitoare.
PARCUL LUMEA COPIILOR: În Grădina Valorilor Românești doar patru femei au scris istorie. Restul sunt doar frumoase?!
INSIDER : „Plimbându-mă prin Parcul Lumea Copiilor din București sector 4, am descoperit Gradina Valorilor Românești: 76 de busturi ale unor personalități remarcabile, repere certe ale istoriei, ale culturii noastre, atribute ale identității noastre naționale – începând cu Burebista, Decebal, Traian, Bogdan I, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Tudor Vladimirescu , Avram Iancu, Mihai Viteazul, Horia (fără Cloșca și Crișan!), (. . ), Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Regina Maria, Carol I, (…) Emil Racoviță, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu, Spiru Haret, Ciprian Porumbescu, Anghel Saligny, Grigore Moisil, Constantin Brâncuși, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, ( …), Sergiu Celibidache, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Nichita Stănescu, (… ), Toma Caragiu, Amza Pellea, etc.
„Săpând” pe net am descoperit că aceasta a împlinit 10 ani printre noi și că în zonă se organizează tot felul de activități culturale pentru copii. La inaugurare se spera (N.R.: Fundația Dan Voiculescu) că în timp li se vor „alătura alte nume și chipuri ale celor care ne-au dăruit o țară și un destin, ca popor. Într-o lume care pare că și-a pierdut valorile (…) propunem un sistem de valori și un set de repere care sa ne amintească nu doar cine am fost, ci și cine ar trebui să fim.”
Între_timp_nu_au_mai_fost_adăugate statui ceea ce înseamnă că ori nu s-au mai găsit și alte personalități românești care să-și merite un loc aici, ori s-au terminat fondurile pentru proiect. Lui Ștefan cel Mare i s-a știrbit coroana voievodală, dar bucățile lipsă sunt așezate cu grijă pe soclu și așteaptă un super glue salvator (statuile nu sunt din bronz cum scriau jurnalele vremii!). Alte câteva, nu multe, au rămas fără plăcuța de identificare.
Cu_siguranță_ideea_e_bună și cred că toate Institutele, Organizațiile, Centrele și Academiile au personalități cu care se mândresc și cărora acum ar avea ocazia „să le facă” statuie. Generația iPhone și fast-food (și nu numai!) ar avea numai beneficii venind aici cu dirigintele de la școală, singur, cu prietenii sau familia.
Cultura generală este tot ceea ce îți rămâne, după ce ai uitat tot ce ai învățat!
„Capitolul femei” este de departe cel mai nedreptățit, se pare că doar 4 (patru) românce au „scris” istorie: Regina Maria, Ana Aslan, Lucia Sturdza Bulandra și Maria Tănase.”
Dacă „sanctuarul” ar fi avut origini mai vechi de 30 de ani, numărul acestora ar fi fost ceva mai mare și Nicolae Ceaușescu ar fi încheiat „lista”, fără drept de apel. Așa rămâne deschisă …”DETALII
ARHIVĂ: SECTOR 4: “Avem o țară ca-n povești, Vestită-n toată omenirea, Cu capitala-n București, Și capitalul… nicăierea” *** RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!”
BIBLIOTECA NATIONALĂ A ROMÂNIEI: „Was Jetzt? Și, mai departe?” – artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului
INSIDER: „Până pe 28 octombrie 2020, se poate explora la Biblioteca Naţională a României (Bd.Unirii nr.22, București sector 3) laboratorul artistic „WAS JETZT? Și, mai departe?”
Teme complexe, privite de artişti din perspectiva transformării: spațiul, individul și identitatea colectivă, relația individului cu universul cotidian, cu Celălalt, limbajul și fonetica limbii, percepția asupra propriei existențe și asupra mediului.
WAS JETZT? What’s next? Et après? Şi mai departe? este un proiect expoziţional pluridisciplinar, construit pe principiul interculturalităţii. Lucrările realizate de 17 artişti plastici din România, Belgia şi Franţa – pictură, sculptură, instalaţii, fotografie, instalaţii video şi audio, performance, editare de carte – invită vizitatorul la propria interogaţie, depăşind astfel cadrul expoziţiei.
Artiştii_WAS_JETZT?: Elena Albu, Andrei Bîrsan, Raluca Băjenaru, Gabriel Brojboiu, Cătălina Coşoiu, Adrian Dică, Pierrick Debeaussart, JolieJulien, Daniel Alexandru Florea, Emmanuel Guise, Sophie Monroy, Laura Niculescu, Céline Prestavoine, Răzvan Augustin Radu, Ile Ştefi, Adriana Untilov, Pierre Van Hulle.
Ultimul dintre aceștia prin „eikona” reia o compoziție grafică anterioară ” Piuneze”, în care piunezele se reprezintă la scara x 50, artistul propune privitorului o confruntare cu aspectul iconic al lucrării. Cu ajutorul unui polaroid artistul sacralizează într-o fotografie instantanee imaginea vizitatorului, ce primește aureola aurie a lucrării.
Invitat special : MARe/Muzeul de Arta Recentă. Intrarea liberă. Program: Luni – vineri: 08:00-20:00; Sâmbătă: 09:00-18:00.” DETALII
INVENTIKA: Adrian Roșca cu „RosMar H“ revoluționează sistemul de propulsie auto eliminând sistemul bielă – manivelă, ambreiajul, cutia de viteze, planetarele și diferențialul.
INSIDER: „Prototipul „RosMar H“ prezent la Expoziția Inventika, Romexpo București, pavilionul C1, standul 02. Tehnicianul Adrian Roșca își prezintă invenția începând de mâine 11 oct. până sâmbătă 14 oct. 2017, tuturo r celor interesați.
O invenție colosală, capabilă să schimbe concepția despre propulsie pentru toate tipurile de autovehicule și autoutilaje.
Invenția este noutate mondială absolută deoarece elimină sistemul bielă – manivelă, ambreiajul, cutia de viteze, planetarele și diferențialul. Astfel anulează piederile de energie și putere la care obligă aceste mecanisme, simplifică și ușurează construcția autovehiculelor.
Dar bomba abia acum urmează, acest prototip nu are nevoie de motor, dar nici nu exclude folosirea unuia. Totuși, chiar dacă ar avea motor acesta nu ar avea sarcina de propulsor ci, ar fi auxiliar.
Totuși, de unde ia energia pentru deplasare? Din aerul comprimat la înaltă presiune, stocat în butelii speciale, cu pereți multipli.
Deși inventatorul, Adrian Roșca a primit numeroase premii și aprecieri, totuși nimeni nu s-a arătat interesat să investească în tehnologia viitorului autovehiculelor. Dar, probabil, noi în România, nu avem permisiune de la metropole să scoatem nimic remarcabil. Doar metropolele au monopolul excelenței.
Adrian Roșca depus dosarul de înregistrare la OSIM în 2016 și până în decembrie a.c. urmează să primească atestarea.
Deja a primit confirmarea că nu are nicio invenție opozabilă în lume.” SURSA
LUPENI, HARGHITA: „Inima lui Isus” – cea mai mare statuie a lui Isus din Europa de Est are 22 de metri
INSIDER: „Inima lui Isus” – Lupeni, Harghita În anul 2011, pe dealul Gordon din Harghita, aflat între Odorheiu-Secuiesc și Praid, a fost ridicată cea mai mare statuie a Lui Iisus din Europa de Est. Denumită „Inima Lui Iisus” statuia are o înălțime de aproximativ 22 de metri, e construită din fier și oțel inoxidabil, iar prețul ei de 200.000 de euro a fost plătit din donații strânse de primăria din comuna Lupeni.
În interiorul statuii se află scări metalice, în spirală, pe care puteți urca până în capul acesteia, priveliștea fiind minunată de sus.
Pentru cei care doresc să cunoască zona mai în profunzime, în apropiere se află un centru de echitație. SURSA
SATELIT ART SAFARI 2020: Acces gratuit la artă între două reprize de cumpărături la mall Afi Cotroceni
INSIDER: „Conform principiului „Dacă nu vine muntele la Mahomed, atunci merge Mahomed la munte” anul acesta, ART Safari – ediția a șaptea a deschis și un Pavilion Satelit
la_mall_Afi Cotroceni (zona patinoarului!), cu acces gratuit. Până pe 20 Septembrie pot fi admirate instalații de artă interactive dedicate familiilor între două reprize de cumpărături!
Menționez că dacă au rezonat cumva, musai să meargă și la Pavilionul Central – Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15.”
ARHIVĂ: ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger! *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici! *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”?
SABIN BĂLAȘA: Art Safari 2020 a devenit Albastru
Sunetul mării
INSIDER: „A șaptea ediție Art Safari își așteaptă până pe 20 Septembrie iubitorii de frumos pasionați la Victoria Tower, Calea Victoriei nr.15 sau inițiați ad-hoc la mall AFI Cotroceni.
În prima locație poate fi admirată cea mai mare expoziție dedicată pictorului Sabin Bălașa – Pavilionul Albastru, cea mai mare expoziție dedicată lui Gheorghe Petrașcu – „Despre farmecul
realității”, o amplă expunere_a unora dintre cei mai importanți artiști contemporani la Pavilionul Central ” Școala de la București. Tradiție , amor , tradare” și expoziția „The Art of Behaving Badly” semnată de Guerilla Girls. Anul acesta Israelul este țara invitată și este reprezentată de Gili Avissar, a cărui creație domină sala imensă de la intrare.
Pavilionul Albastru m-a lăsat fără aer. De câteva ori am simțit nevoia să îmi dau masca – albastră! 🙂 – jos să pot avea toate simțurile libere și să adulmec seninul. La ieșire ochii mei deveniseră cu siguranță de culoarea mării de atâta bucurie albastră!
Program vizitare luni-vineri 12-21, sâmbătă-duminică 10-21, Night Tours.” DETALII
Vecină_cu_elementele metaforei, poeziei și fabulosului, arta lui Sabin Bălașa este străbătută de mituri în care omul și Universul au o legătură puternică, acesta din urmă înfățișând o realitate infinită, impenetrabilă și dominatoare. Temele creației sale își vor găsi resursele în legendele, ori istoria poporului român, iar alteori vor fi inspirate de mituri și simboluri umane generale, precum și de probleme ideatice și sociale contemporane.
Albastrul,_un_ultramarin uniform, omogen și clar, este culoarea dominantă din lucrările lui Sabin Bălașa. „Albastrul este pentru mine lumina cea mai îndepărtată, care îmi dă sentimentul eternității (…) ne reprezintă pe noi, oamenii.”
Expoziția ia forma unui fir narativ de basm numit simplu – albastru – explorând miturile, legendele, folclorul autohton din creațiile pictorului, precum un ritual inițiatic care ne invită să ne accesăm „ochiul interior” și să ne conectăm la Cosmos.
În_centrul_lucrărilor lui Sabin Bălașa de află Omul, acel om ideal care și-a înțeles originea divină și rolul de co-creator. Din acest punct de vedere Sabin Bălașa nu se dezice de figurativ, dimpotrivă îl consideră o permanență istorică.
Personajele sale, umane sau animale, vin dintr-un trecut îndepărtat, ancestral și trăiesc în fiecare dintre noi prin arhetipurile feminine și masculine pe care le manifestăm. Aparent fantastice și rod al unei imaginații bogate, lucrările sale dialoghează, de fapt, cu marile teme ale prezentului, ale societății contemporane aflate într-o criză profundă de identitate istorică.
Algoritmul cotidian ne îndepărtează tot mai mult de originea noastră astrală, de nivelul de conștiință profund. Lucrările sale sunt despre cunoaștere, despre masacrele și genocidurile din zonele de conflict, despre manipularea maselor și guvernarea prin tiranie și opresiune. Pământul, Comete, Pace, Eminescu (Luceafărul Hyperion), Războinici, Sunetul mării, Tinerețe sunt doar câteva dintre lucrările al căror subtext este mai profund și mai actual ca niciodată. Tinerețea este lanțul armoniei și al continuității creației.
Personajului sale sunt mereu viguroase, pline de viață, senzuale și energice, mereu surprinse într-un zbor cosmic, ritual inițiatic. Personajele sale feminine pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând „Armonia luminii” . Nevertebrate, plutind, tinere și senzuale, ele vin dinte-o memorie arhetipală, a unei lumi demult populată de aceste ființe fără cusur. Nuditatea este eliberată de cătușele și stigmatizarea contemporană și este privită din punct de vedere originar, natural. Privitorul este invitat sa reflecteze asupra reproducerilor celor doua fresce din cadrul Academiei de Științe Economice din București, mai greu accesibile publicului larg. Așa cum călătorul nu trebuie să rateze Sala Pașilo Pierduți din cadrul Universității din Iași, un ocean de albastru întins pe 300 mp și realizat de-a lungul a mai bine de 10 ani de lucru.
Filmele_reiau aceleași idei ca materialele picturale, oferind în plus libertatea mișcării, a gesturilor dinamice. Peliculele absorb privitorul , îl copleșesc: în 2 minute cotidiene se desfășoară milenii de fabulos și cunoaștere. Pictor, muralist, ilustrator, pictor de film de animație, poet, eseist, Sabin Bălașa este tipul artistului care și-a îmbrățișat pe deplin rolul de Creator terestru, asumându-și totodată și un rol social prin arta sa. Deopotrivă blamat și iubit, la zeci de ani de la crearea principalelor sale capodopere, Sabin Bălașa continuă să exercite o atenție și o fascinație îndelungă asupra iubitorului de artă. Aparent oamenii au uitat de puterea culorilor, astfel că poate ar fi indicat să ne bucurăm zilnic de imensa paletă de culori a naturii și să contemplăm asupra inefabilului din albastrul cosmic. (Curator: Ioana Spiridon)
Teleportare
MUZEUL PARFUMULUI: De la “Mon Budoir” al Reginei Maria până la parfumurile comuniste
INSIDER: „Muzeul Parfumului” – varianta rezumat, așteaptă până pe 20 Septembrie sâ fie remarcat de cumpărătorii din Sun Plaza, parter, la ieșirea din Cora. Deși masca anti-COVID nu ne ajută „să ne orientăm după miros”, totuși putem visa la vremuri parfumate. Sunt expuse piese de rezistență ale colecției.
Cea mai veche sticlă de parfum expusă are aproape 200 de ani: Lubin – eau de toilette, din 1825. Originală. Parfumul a rămas intact în sticla lui mare de farmacie pentru că proprietarul inițial nu a putut să o deschidă. Nici măcar Gilles Lubin, actualul șef al mărcii franceze nu văzuse acest parfum până la vizita sa în România. Asta poate pentru că acum o sută de ani, România era a doua piață producătoare din Europa, după, bineînțeles, Franța. Era perioada strălucitoare interbelică în care Bucureștiul era Micul Paris, iar mărcile de parfumuri aveau fabrici aici; Coty, Guerlain, Lubin.
Însăși Regina Maria a României a fost promoter al brandului Houbigant. De altfel, parfumul preferat al reginei, „Mon Budoir”, a fost retras de producător în 1938, la moartea acesteia, în semn de respect îndoliat față de „cea mai frumoasă regină a Europei”. Anul trecut „Mon Budoir” a fost reprodus la 100 de ani de la lansarea sa oficială.
Casa Rancé, dinastie ajunsă astăzi la a opta generație de parfumieri se mândrește cu „Le Vainqueur”, parfumul pe care îl purta Napoleon Bonaparte.
Rețeta „Învingătorului” este produsă și astăzi, fără abateri.
Există și un spațiu dedicat produselor românești, pentru cei care își amintesc, de acum zeci de ani branduri ca Bob, Eva, Adam, Miraj. Recipiente și sticluțe nelipsite din băile românilor din anii ’70, ’80.
În_Muzeul Parfumului din București, Val Iacob a expus câteva sute de sticluțe, dar acasă are peste 20.000 de obiecte legate de trecutul și prezentul parfumului.
„Am pornit de la ideea că nimeni nu scapă de întâlnirea cu mirosurile din jur” – spune proprietarul parfumeriei de lux care găzduiește muzeul. Muzeul Parfumului se găsește în incinta magazinului Beautik, Calea Dorobanți 172. Intrarea liberă. Program: luni-sâmbătă 10-21, duminică 10-14.
ARHIVĂ:OSLO: „Småflaskemuseet”? Adică, Muzeul celor 53.000 de sticluţe în miniatură!
infoINSiDER.ro 