PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

SĂPÂNȚA, MARAMUREȘ: Casa Memorială Stan Ion Pătraș și creația sa Cimitirul Vesel, reînvie spiritul dacilor


INSIDER: „Casa memorială Stan Ion Pătraș, Săpânța, Maramureș.
Este casa în care a locuit meșterul popular Stan Ion Pătraș, vestitul cioplitor și creator al crucilor de lemn din Cimitirul Vesel de la Săpânța.
Născut în 1908, Pătraș a început încă de la vârsta de 14 ani să sculpteze cruci în lemn de stejar, pe care le decora în albastru (o culoare specială, cunoscută astăzi, că albastru de Săpânța). Până în 1977, odată cu trecerea sa la cele veșnice, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci și o serie întreagă de obiecte lucrate artistic: cuiere, lavițe, scaune, dulapuri, blidare, lingurare.

Casa memorială este o clădire modestă, ridicată după un plan dreptunghiular, tipic Maramureșului, iar în prelungirea casei se regăsește atelierul de lucru al meșterului Ion Pătraș, atelier în care astăzi lucrează Dumitriu Pop, urmaș al acestuia. Ucenic al renumitului Ion Pătraș, cu care a lucrat aproape neîntrerupt,
Dumitru Pop Tincu, a hotărât să rămână în casa maestrului și să o întrețină ca muzeu.
Dacă ajungeți în Săpânța, nu ocoliți Casa Memorială Stan Ion Pătraș.” SURSA

N.R.: Cimitirul Vessel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate şi picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar și versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară care consideră moartea că un eveniment trist. A apărut ipoteza precum Stan Ian Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor care socoteau moartea ca un eveniment vesel.

Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:

„De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea” DETALII

Un răspuns

  1. Pingback: CRIȘENI, HARGHITA: La Muzeul Pălăriilor de Paie se poate admira și proba cea mai mare pălărie de paie din Romania | infoINSiDER.ro

COMENTEZI?

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s