INSIDER: „Mausoleul de la Mateiaș este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaș. Program vizitare: noiembrie-martie: 9-17°; aprilie-octombrie: orele 9-19. Taxă intrare: 6 lei adulți, 3 lei elevi, studenți, pensionari.

Aici în zona Mateiaşului, Grupul Nămăiești – condus de Generalul Traian Găiseanu – având în componență diviziile 22 şi 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor Centrale spre Câmpia Română, dar datorita străpungerii frontului pe Jiu soldații celor 2 divizii au primit ordin să se retragă – neînvinși – pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgovişte.

Ridicat din inițiativa filialei locale a societăţii Cultul eroilor cu participarea materială localnicilor, mausoleul de la Mateias a fost construit de antrepriza italianului De Nicolo între 1928-1935 după planurile arhitecților D.I.Berechet şi State Balosin. La construcție a fost utilizat în principal calcar de Albeşti. Clădirea este compusă din două corpuri: unul orizontal, osuarul, care în 31 de cripte adăposteşte osemintele a peste 2.300 de militari români și unul vertical, de forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală.

Interiorul, pictat inițial de Olga Greceanu, având ca tema eroismul Armatei române și colaborarea cu Aliaţii, s-a deteriorat din cauza condițiilor climatice şi a fost inlocuit în anii 1980-1984 cu mozaicuri tip Murano”.

Un basorelief de mari dimensiuni,16 m lungime și 3,5 m înălțime operă a sculptorului câmpulungean Radu Adrian, prezintă o scenă de luptă încadrată de doua texte ce redau mesajul luptătorilor de la Mateiaş şi răspunsul generației actuale. S-a construit și cupa din piatră de Albești în care arde o flacără veşnică în amintirea eroilor căzuți la Mateiaş.

„PENTRU ONOAREA PATRIEI ŞI A DRAPELULUI. PENTRU FAURIREA UNITATI ROMANIEI NOI AM APARAT CU BARBATIE ŞI CREDINTA IN VICTORIE. PINA LA SUPREMA JERTFA PAMINTUL SFINT AL TARII LASINDU-VA VOUA. GENERATIILOR VIITOARE O NATIUNE LIBERA SI INDEPENDENTA!”

„NE PLECAM CU VENERATIE IN FATA SACRIFICIULUI SUPREM AL BRAVILOR EROI AI NEAMULUI, APARATORI DEMNI SI VITEJI AI FIINTEI NOASTRE NATIONALE, IAR LA CHEMAREA PATRIEI VOM STI SA NE JERTFM SI NOI PENTRU PASTRAREA INDEPENDENTEI SI SUVERANITATII ROMANIEI”

În cele două mari săli construite la baza monumentului vizitatorii pot cunoaşte contribuția României în prima conflagrație mondială şi importanța luptelor din zonă în toamna lui 1916 (în prima încăpere) și pot intra în atmosfera momentului prin intermediul dioramei (în cea de-a doua încăpere).’ SURSA

INSIDER: „Cartoful, sărbătorit la Palatul Brukenthal din Avrig

Vă plac cartofii, nu-i așa? Dar știți când și unde au fost ei cultivați în țara noastră pentru prima oară? Ei bine, dacă vă interesează aspectul sau vreți să vă bucurați de o atmosferă în care istoria se îmbină armonios cu frumusețea naturii, am găsit destinația potrivită: Palatul Brukenthal din Avrig, reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal.

Locul unde cartoful este sărbătorit prin festivalul ,,Toamna barocă”. Adică exact în curtea palatului, acolo unde, în 1769, erau cultivați cartofii pentru prima oară în România (prin grija fostul guvernator al Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal), până pe 16 octombrie vă puteți bucura de diverse activități culinare și artistice care vor celebra „mărul de pământ”, cum era denumit cartoful la acea vreme. În acest colț de rai de lângă Sibiu, numit odinioară și Edenul Transilvaniei, ne-am bucurat de o zi minunată, petrecută într-un decor de poveste. Totul este amenajat cu inspirație și cu mult gust, iar ideile năstrușnice ale celor care au amenajat acest parc al festivalului nu au făcut decât să ne încânte și să ne înveselească la tot pasul. Chiar dacă, din cauza timpului limitat, noi nu am putut să rămânem la restaurantul ,,Edenul Transilvaniei”, din cadrul complexului Palatului Brukenthal Avrig, ne-am interesat și am aflat că bucătarii de aici își întâmpină oaspeții cu un meniu special pregătit pe durata festivalului, cu multe preparate bazate pe cartof.

Printre altele, nu lipsesc cartofii umpluți cu șuncă și cașcaval, cartofii mexicani umpluți cu carne tocată de vită și sos picant sau cartofii la cuptor cu sos de smântână şi usturoi. Aceștia vor putea fi ,,asezonați” cu vinuri alese locale, precum cele de la Crama Apoldium, dar și cu bere locală sau germană. Desigur, în funcție de zi, organizatorii au pregătit programe incitante, din care nu lipsesc concursurile, atelierele tematice, muzica live, dar și numeroase surprize. Accesul este gratuit!” SURSA

ARHIVĂ: FISH & CHIPS: Cultivarea cartofilor cu sardine, crește producția și alungă dăunătorii OXO CARTOFI SPĂLAȚI: Nici prea-prea, nici foarte-foarte! Deloc!

INSIDER: „Monumentul Comun Martin Luther şi Jean Calvin. Autor: Ionel Stoicescu. Anul realizării: 2022. Localizare: Strada Ion

Câmpineanu/ Ştirbei Vodă, Parcul Sala Palatului, București sector 1.

Monumentul aduce un omagiu celor două personalități cu prilejul comemorării a 500 de ani de la Reforma Protestantă (1517 – 2017), celebrând totodată toleranța religioasă a bucureştenilor.

Monumentul, realizat din piatră naturală, de vrața, reprezintă o biblie deschisă, pe coperta căreia sunt plasate efigiile în bronz ale lui Martin Luther (1483-1546) și Jean Calvin (1509-1564). În tradiția protestantă, Biblia ocupă o poziție privilegiată, ea fiind considerată sursa supremă și unică de revelație divină. Principiul Sola, scriptura, implică idea că ființa lui Dumnezeu și voinţa lui pot fi cunoscute numai prin Scriptură, respectiv prin studiul Scripturii.

Blocul masiv din piatră are dimensiunile 2,30 m x 2,30 m și înălțimea de 3,60 m, fiind încastrat pe o platformă înconjurată de o lentilă cu suprafața bombată, ușor ridicată față de nivelul platformei.

Cunoscut ca și „Părintele Reformei”, Martin Luther (1483-1546) a fost profesor de ştiinţe biblice la Universitatea din Wittemberg. Tezele sale au contribuit la înnoirea Bisericii Universale, Martin Luther fiind promotorul unei schimbări fundamentale a credinței prin traducerea Bibliei în limba germană. Redactarea celebrelor sale 95 de teze, lipite de Luther pe uşa bisericii din Wittembe denunţau practicile profund imorale ale clerului militând pentru o reîntoarcere la principiile simple ale creştinismului timpuriu și pentru reformarea clerului catolic.

Reformator al religiei creştine, Jean Calvin (1509-1564), profesor de teologie la Geneva, a publicat un manual pentru creştinul reformat, care a devenit cea mai importantă lucrare teologică a Reformei, propovăduind o viață în credință „după Scriptură şi Cuvântul lui Dumnezeu, fără liturghii, statui, idoli sau alte abuzuri papale”. Calvin a arătat că această credinţă biblică era mai mult decât o doctrină, fiind o cale morală de a trăi viața înseși, reorganizând, astfel, structura religioasă și politică a oraşului conform perceptelor Bibliei. Doctrina religioasă calvinistă este oarecum diferită faţă de cea a lui Martin Luther, în ceea ce priveşte ritualul practicării cultului fiind considerată o radicalizare a luteranismului.

Lucrarea a fost realizată de sculptorul Ionel Stoicescu (n. 25 aprilie 1968), membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Autorul lucrării a absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative, secția Sculptură, din cadrul Academiei de Artă București. Dintre lucrările sale amintim: „Monumentul Părinţilor Fondatori ai Uniunii Europene”, amplasat pe „Insula Trandafirilor” din Parcul „Regele Mihai I”, „Bustul lui Panait Istrati”, expus în Elveția, lucrarea monumentală „Metafora vieţii”, „Bustul doctorului Dan Setlacek”, „Bustul fotbalistului Titus Ozon”.” DETALII

N.R.: Termenul „protestant” reprezintă o noțiune generică pentru diverse confesiuni, organizate după ideologii creştine şi având structuri ecleziastice proprii. „Protestantismul reprezintă toate confesiunile creștine care nu sunt nici catolice, nici creștin ortodoxe”. Teologia protestantă a dus la importante diviziuni interne, caracterizate în comun prin separarea acestora de catolicism şi Papalitate. Cele mai importante patru tradiții care au izvorât direct din reforma sunt tradiția luterană, cea reformată/calvinistă/prezbiteriană, cea anabaptistă şi cea anglicană.