ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger!
„Soul for Sale” – Denis Simion; FOTO
Cea de-a șasea ediţie a Pavilionului de Artă București — Art Safari, se desfășoară la Palatul Oscar Maugsch BCR, Piața Universității, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5, până pe 6 octombrie 2019 și aduce în atenţia publicului artă pe o suprafață de 
10.000 mp, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, sculptură de la 1800 până în prezent, precum și o expoziție dedicată artei supercontemporane. Intrare: 50 lei. Program: zilnic 12-21. DETALII
ARHIVĂ: ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”? *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici!
ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”
INSIDER: „Gurile „rele” spun că în București spațiul expozițional pentru „The Art of Banksy” ar fi ales „ca nuca în perete”, că lucrările expuse nu sunt originale, că expoziția e neautorizată, că biletele sunt scumpe, etc. Chiar și așa, expoziția merită văzută, iar vizita în Arcul de Triumf mioritic, mult prea inaccesibil, comparativ cu „fratele” mai mare din Paris, este extra-Bonus!”
Expoziția „The Art of Banksy” deschisă la Arcul de Triumf din București până pe 27 octombrie cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, sabloane și obiecte 3D – copii first hand după originalele Banksy cel subversiv, cel pacifist, cel mai faimos artist stradal din lume.
Program: zilnic 12-22. Bilet intrare: 35 lei luni – vineri, 40 lei (sâmbătă, duminică). Redus 20 lei (luni-vineri), 30 lei (sâmbătă, duminică) – elevi, studenţi, pensionari.
The Art of Banksy „Without Limits” gândită și organizată de un afacerist turc, Kemal Gürkaynak, face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerantă la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano, Paris și despre care însuși Bansky spune ca este neautorizată.
Expoziția, prezentată pentru prima dată în România, include unele dintre cele mai importante lucrări ale artistului: „Laugh Now”, „Girl with Balloon”, „Pulp Fiction”, „Flower Thrower”, „Monkey Queen”, „Flag Wall”, „Soup Can”. În cele două videoclipuri care completează expoziţia pot fi urmărite povestea din spatele Fetiţei cu balonul şi un film de câteva minute realizat chiar de Bansky.
Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic. 
Anul trecut, imediat ce lucrarea lui celebră „Fetiță cu balon” a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului. DETALII
1928-2019: După 91 de ani, Crucea Eroilor de pe Caraiman poate fi admirată și de nevăzători!
INSIDER: „Au trecut 91 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, din Munții Bucegi, construită conform legendei în urma unui vis al Reginei Maria.
Crucea are o înălțime de 39,3 metri și a fost construită între anii 1924-1928, la altitudinea de 2291 m. În anul 2013 acest monument a fost desemnat de Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Monumentul îi cinstește pe cei 30.000 de militari români căzuți în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Prahovei.
Descrierea imaginii tactile: Imaginea prezintă monumentul Eroilor în forma unei cruci ca o schelă de oțel. În partea de jos a monumentului se observă soclul de beton dintr-o textură asemănătoare unui zid de cărămidă. Se poate observa și ușa de acces la sala fostului generator reprezentată ca un dreptunghi plin. În partea dreaptă a construcției am marcat cu o săgeată statura unui om pentru a avea un element de raport asupra grandorii monumentului unicat în Europa.” DETALII
Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie (Ziua Crucii) începând cu anul 335, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei..
Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile. FOTO 4, 5
EL CAMINO: “Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?”
INSIDER: „E doar o cutie și lângă ea un bilet pe care scrie în 6 limbi: „Vrei să vezi cel mai frumos lucru din lume?” Hm….tricky…o fi vreo glumă? Ce ar putea să încapă în cutia asta și să fie așa de frumos? Ridic capacul și îmi dau lacrimile instantaneu. E incredibil cum stăm și căutăm frumosul peste tot în lume: în locuri, în obiecte, în experiențe, în alți oameni, oriunde… dar uităm care este locul principal unde se afla el: în fiecare dintre noi. Cel mai frumos loc din lume este în mine, iar cutia asta nu face decât să mi-l arate printr-o banală oglindă. Nici nu îmi dădusem seama până acum cat de tare aveam nevoie de lacrimile astea, de momentul ăsta, de oglinda asta prăfuită, de cutia asta din mijlocul pustietății, de Camino. Oare câți dintre noi ne privim dimineața în oglindă și ne considerăm cei mai frumoși, cei mai buni, cei mai deștepți, cei mai…? Mult prea puțini. Eu, cu siguranță, nu.” SURSA
N.R.: 600 de români merg în fiecare an pe El Camino (Spania), vechiul drum al pelerinilor. Străbat 800 de kilometri, lăsând în urmă peisaje și griji, testându-și rezistența și răbdarea, transformându-se, regăsindu-se. Doar cu un rucsac în spate și urmând stelele, pentru că traseul e făcut în lungul Căii Lactee. Și cu propriile gânduri. 20-30 de kilometri pe zi doar ei cu gândurile lor, peisaje și o potecă. Și cu greutatea din picioarele obosite care le ușurează sufletul. Scop – să ajungi în capitala Galiciei unde se află Moaștele Sfântului Iacob (unul dintre cei trei cei mai apropiați apostoli de Mântuitor, alături de Ioan și Petru). De peste o mie de ani se merge pe Camino.
Primul pelerin străin a fost în anul 950 și apoi, timp de sute de ani, au străbătut sute de mii acest traseu. În secolul XIII erau sute de mii pe an. Anul trecut au fost 300.000. „Dacă vrei să ajungi undeva, ia un mijloc de transport, dacă vrei să vezi ceva ia-o pe jos.” (Jean-Jacques Rousseau)
STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.”
INSIDER: „Tagore are un stejar în Herăstrău!”
„Acest stejar a fost plantat la 16 Noiembrie 1961 cu ocazia sărbătoririi în țara noastră a centenarului nașterii marelui poet și gînditor indian RABINDRANATH TAGORE 1861-1941”
N.R.: Rabindranath Tagore a fost un scriitor și filozof indian supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne. A fost laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913. În noiembrie 1926 Rabindranath Tagore a vizitat România. „Fluturele numără nu luni, ci clipe și totuși are timp suficient”
ARHIVĂ: TEIUL LUI EMINESCU: „Pentru fiecare român care construieşte, există minim doi care distrug!”
PORUMBACU DE SUS: De anul viitor, puteți dormi în Castelul de Lut din Valea Zânelor!
INSIDER: „În anul 2008 familia Vasile (Răzvan și Gabriela), doi bucureșteni sătui de traficul, poluarea și forfota din capitală, au vândut tot ce aveau în București și au cumpărat un teren de 8000 mp la 40 km de Sibiu, în Porumbacu de Sus, la poalele Munților Făgăraș, pe Valea Zânelor.
În 2016 ajutați de un arhitect open mind – arh. Ileana Mavrodin, meșteri din Maramureș, lut, paie, lemn, nisip, au ridicat Castelul din Poveste – 10 camere, cu amprentă la sol de 320 mp – care poate aprinde imaginația oricărui turist și deja a cărui faimă „a trecut mări și țări”.
În 2020 Castelul de Lut din Valea Zânelor va deveni o destinație de cazare, standard 4 stele și nu va mai putea fi vizitat începând de anul viitor. Intrare 5 lei. Program: luni – duminica 10.30-17.30. DETALII
UPDATE 2025: Castelul funcţionează doar în regim de terasă. Aveți acces doar dacă luaţi un voucher de consum de 70 Ron/persoană. Mâncarea bună! Băuturile nu pot fi achitate din voucher. Și-s scumpuţe!
BALCIC: Locul unde Regina Maria și-a lăsat sufletul și inima. Atunci era pământ românesc!
INSIDER: „Regina Maria, cea mai iubită regină a României și-a dorit prin testament ca inima ei să rămână pentru totdeauna la Balcic, în Capela Stella Maris. Doi ani i s-a îndeplinit dorința, apoi inima i-a fost dusă un timp la Bran, după care câteva decenii a stat depozitată în subsolul Muzeului Național de Istorie al României. Acum inima sa odihnește pe un soclu lângă canapeaua unde a trecut la cele veșnice, în Salonul de Aur din Castelul Regal Pelișor din Sinaia.
Castelul_din_Balcic (Vila Cuibul Singuratic) a fost reședința preferată de vacanță a Reginei Maria a României, în perioada în care Cadrilaterul a aparținut României, acum pământ bulgăresc.
Din 1960, castelul este muzeu, fiind un important obiectiv turistic, cu încasări din bilete de circa 1.5 milioane euro anual. 70% din vizitatori sunt turiști români. Toți caută urma pașilor Reginei în locul pe care ea l-a iubit cel mai mult și unde i-a rămas sufletul. Fără inimă.
Intrare:Grădina Botanică – 8 Leva/ adult, 3 Leva/ copil; Castel– 6 Leva/ adult, 2 Leva/ copil (1 Leva = 2.44 Lei)
ARHIVĂ: SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România
INSIDER:”Ieri s-a inaugurat oficial în Salina Slănic Prahova, la 208 metri adâncime, Supernova Planetarium, cel mai mare și cel mai performant planetariu din România alături de cosmonautul dr. ing. Dumitru PRUNARIU, s-a aniversat jumătate de veac de istorie: „APOLLO 11 – 50 de ani de la aselenizare”. Printre invitați au fost și Prof. Alexandru Mironov – Revista Știință & Tehnică, Prof. dr. Mircea Rusu – Universitatea din București
Domul_Supernova Planetarium de la Salina Slănic are cele mai mari dimensiuni din România, respectiv diametrul de 16 metri, dar și cel mai luminos sistem de proiecție de rezoluție 4K, cu sursă de lumină laser (24000 lumeni).
„Turiștii au deja ocazia să participe la prezentări interactive ale constelațiilor și obiectelor de pe bolta cerească, respectiv să «navigheze» prin univers prin intermediul proiecțiilor fulldome (la 360°) ale sistemului laser 4K, de ultimă generație, instalat în planetariu”, arată Dragoș Brașov, inițiatorul proiectului și președintele Asociației Astronomice Urania. Spectacolul durează 30 de minute. Program de vizitare marți-duminică (9.30 primul spectacol- 14,30 ultimul spectacol). Bilet intrare: 25 lei adulți, 15 lei copii. DETALII
TOP planetarii în România:
1. Supernova Planetariu 16m – Salina Slănic Prahova (digital 4K), 24000 lumeni; 2. Brașov 14 m – Zoo Brașov (digital 4K), 10000 lumeni; 3. Suceava 10 m – Universitatea Ștefan cel Mare (optomecanic); 4. Pitești – 10000 lumeni (proiecție pe cupola de 7 m, imagine mai luminoasă).
MENINA RUMANA: Dacă Velázquez era român personajele lui ar fi purtat ie
INSIDER: „În curtea Palatului Șuțu din Capitală este expusă copia tabloului “Las meninas” (1656) – Domnişoarele de la curtea regală, simbol al muzeului Prado din Madrid, al pictorului spaniol Diego Velázquez, dar și o sculptură în mărime naturală inspirată din personajele înfăţişate de Velázquez în această operă de artă.
Elementul de originalitate îl constituie faptul că sculptura este decorată cu motive tradiţionale româneşti, sugerându-se astfel ideea că personajul ilustrat de pictorul spaniol poartă, de fapt, un costum popular românesc. Această asociere este motivul pentru care figurinei i s-a atribuit denumirea de “Menina rumana” (Menina româncă).
Intervenţia artistică a fost realizată de colectivul de artişti urbani Sweet Damage Crew şi subliniază legătura dintre culturile celor două ţări: Spania şi România.”
ARHIVĂ: MADRID: Muzeul Prado, locul în care timpul stă pe loc
TEMPLUL IUBIRII: Mărturia dragostei primarului Nicolae Romanescu pentru Craiova
INSIDER; „Parcul „Romanescu“ sau Parcul Poporului este mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul.
De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova.
„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.
Tot în Parcul „Romanescu“, la poalele înălțimii Carmen Sylva, între bustul lui Nicolae Romanescu și domul belvedere, a fost așezată piatra funerară a revoluționarului Petrache I. Romanescu, tătal fostului primar. Nicolae Romanescu a iubita Craiova „ca pe o mamă, (…) ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o vedem cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru”, după cum el însuși mărturisea. A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.” DETALII
ARHIVĂ: ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” *** CRAIOVA: Lacul din Parcul Poporului, înţărcuit să nu fugă Peştişorul de aur. Ce părere are Edouard Redont? *** GLUME DE AUTOBAZĂ: Grădina Zoologică din Craiova îşi electrocutează vizitatorii?
COTUL DO(M)NULUI: Pământ udat cu belșug de sânge românesc!
INSIDER: ” La Muzeul Mănăstirii Comana există o „Urnă cu pământ de la cotul Donului udat din belșug cu de sânge românesc pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și ținutului Herța adus de Dl. Prof. Univ. Dr. Vasile Șoimaru. Chișinău. 29 Octombrie 2017.” Adresa: str. Radu Șerban nr.392, com. Comana, jud. Giurgiu. Intrare: 5 lei.
Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calmucă au murit 150.000 de ostași români.
N.R.: Acum 70 de ani (19 noiembrie 1942) la 1942 de kilometri de Chișinău, se declanșa cea mai tragică operațiune militară a Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad. În lupta de la Cotul Donului și din Stepa Calnucă au murit 150.000 de ostași români.
ARHIVĂ: MAUSOLEUL COMANA: Locul unde poți privi în orbite eroii României
MAUSOLEUL COMANA: Locul unde poți privi în orbite eroii României
INSIDER: „În curtea mănăstirii Comana (județul Giurgiu), lângă biserică, se află „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana).
În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, au început amenajarea unui cimitirde campanie, în care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români – 417 neidentificați și 4 identificați; germani – 13 neidentificați; bulgari – 51 neidentificați; turci – 31 neidentificați.
În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor” a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de Nicolae Iorga.
Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară (4,5m X 14,5m X 6,5m) și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe ruinele fostului paraclis al mănăstirii. Fațada principală a osuarului conținea elemente arhitecturale (coloane, arcade, capitaluri) care au fost copiate după cele ale mănăstirii Comana.
Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: „Cei ce căzut-au pentru țară/ Pe lanul câmpului bogat/ Jerfind o’ntreagă primăvară/ Nu au murit ci au înviat”
Ultima_statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale.
După 2008, conducerea mănăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mănăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătățire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia și ajungând la cripta cu osemintele eroilor. Lucrările au fost întrerupte odată cu sesizarea poliției.
În 2011 edificiul a intrat într-un amplu proces de restaurare, odată cu restaurarea mânăstirii ce-l găzduiește; s-a reușit acest fapt printr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Regional, iar lucrările de restaurare au durat aproape patru ani. DETALII
ARHIVĂ: BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** MONUMENT DEGHIZAT: “Nu s-or supăra eroii de acolo, din ceruri, până se demontează bradul?!” *** PODUL VIEŢII: Aşteptaţi îndeplinirea dorinţelor şi a promisiunilor electorale? Mai bine mergeţi la Comana!
JILAVA FORT 13: Tunelul fără luminiţe la capăt. “Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine!”
INSIDER: „Dacă vrei să trăieşti, Bagă paie sub haine” – Am reuşit să intru acolo unde speranţa moare prima, în acel loc fără de întoarcere din tunelul fără luminiţe la capăt.
Antonescu, Ghika, Iamandi, Moruzov, Argeşanu, Arnăuţoiu, etc…aici li s-au îndeplinit ultimele dorinţe.
Eee, nu stau mult, acum ies la poartă să-mi recuperez actele, electronicele precum şi încrederea în umanitate, apoi revin cu amănunte.” SURSA
Penitenciarul Jilava este situat în apropierea drumului național București-Giurgiu la 10 km sud de București și 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a acesteia. Fortul 13 Jilava face parte din centura de fortificații a Bucureștiului ridicată între anii 1880-1890, la sugestia regelui Carol I și este construit sub pământ până la o adâncime de 10 metri. (Pământul rezultat în urma lucrărilor a fost utilizat la înălțarea zonei din jurul construcției.)
În 1907 Fortul 13 avea un pavilion administrativ (180 metri pătrați), Cancelaria închisorii (30 metri pătrați), dormitorul trupei (120 metri pătrați) și fortul propriu-zis cu 52 de camere.
Vizitarea (aproximativ 3 ore) se poate face doar în grupuri organizate după ce în prealabil a fost aprobată o cerere de intenție.
Cartea de identitate, telefonul mobil, electronice, țigări vor fi predate la intrarea în penitenciar. Doar aparatele foto sunt permise. Penitenciarul nu percepe taxă de intrare. DETALII
CASA MEMORIALĂ GEORGE CĂLINESCU: “Doar REBU vine regulat să lase chitanțe și, din când în când, turiști rătăciți!”
INSIDER: „Muzeul Memorial George Călinescu” este un muzeu în subordinea Academiei Române din București, amplasat în Str. George Călinescu nr. 53, sector 1. Muzeul se află într-o casă modestă, care se remarcă prin grădina în care sunt presărate sculpturi.
Deși pe net apar tot felul de articole cu prezentarea interiorului Casei Memoriale George Călinescu, inclusiv un program de vizitare, în REALITATE poarta e ferecată cu lanț și lacăt, ruginite de vreme, iar după spusele patronului restaurantului din vecini „e închisă de cel puțin trei ani de când sunt ei în zonă. În interior mai există doar un fotoliu desfundat pe care nu l-a vrut nimeni, restul obiectelor personale ale scriitorului, inclusiv celebru birou, sunt duse la Academia Română. Doar REBU vine regulat sa lase bonurile de confirmare a prestației de colectare a deșeurilor (?!) și din când în când turiști rătăciți.”
TEORETIC: „În interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viața și activitatea marelui literat George Călinescu. Sunt expuse biblioteca cu cărțile lui Călinescu, mobilă stil: Aubusson, Empire; covoare orientale; obiecte de artă din China; icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș; tablouri de: Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.
Biblioteca din Casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie cu mai multe exemplare ce cuprinde literatura universală (de la hieroglifele chineze la cartea Evului Mediu, la Rilke, Ion Barbu, Valery şi poeţi tineri).
George Călinescu avea o colecţie de autografe la care ţinea mult: Tudor Arghezi semnează pe volumul ,,Versuri” (1936) următoarele: ,,Domnului George Călinescu, pentru mintea, pentru pana, pentru însufleţirea autorului”; Ion Barbu notează în data 25 iunie 1930 pe un exemplar din ,,Joc secund”: ,,Din partea celui capabil chiar de prietenie, o caldă nelumească preţuire” etc.”
Sper că obiectele de patrimoniu sunt expuse în altă parte și nu stau în vreun depozit cu etichete atârnate (deși, recunosc, există și mai rău!), dar mai ales că într-o zi se vor întoarce acasă!
MĂCIN: Indicatoare multe și întortocheate către Arrubium. La finiș, panou cu vreo informație lipsă, cetate ioc, doar gunoaiele riveranilor!
INSIDER: „Măcinul are la bază o așezare getică cu nume de origine celtică (Arrubium), cuprinsă probabil în uniunea în tribală condusă de Rhemaxos. După ce au cucerit Dobrogea, romanii au construit în apropierea vechii cetăți getice un castru, unde au stabilit o unitate de cavalerie, care a staționat în zonă între 99 și 241. Se pare că aici era practicat un cult al zeului Jupiter Arrubianus. Nu s-a mai păstrat mai nimic din Arrubium, însă mai multe indicatoare te poartă din centrul orașului de la dreapta la stânga, apoi la dreapta și iar la stânga și tot așa, printr-un labirint de ulițe (că nu prea pot fi numite străzi) cam mizere, pline de câini de pripas, unii mai lătrători, alții mai apatici, până la un pinten stâncos de deasupra canalului Măcin-Dunărea veche, unde se găseau cetatea getică și castrul roman. Aici nici un panou cu vreo informație, nimic, doar un povârniș pe care localnicii din casele și cocioabele de vizavi aruncă gunoiul. Noroc cu natura, că priveliștea spre Dunărea veche te consolează în cele din urmă…
Pe ulița din față se joacă o droaie de copii, care știu că acolo se găsea o cetate, dar cam atât. Tot ei ne-au indicat și drumul drept spre centrul orașului, că de fapt se ajunge foarte ușor, în linie dreaptă, după ce cobori o scară de la capătul uliței, dar exact în partea opusă celei pe care am venit. Așa că nu înțeleg care a fost treaba cu indicatoarele alea labirintice, o fi fost o glumă, sau or fi fost puse pentru șoferi, deși pun pariu că nu intră mai nimeni pe acolo să caute cetatea indicată atît de pompos. Că cetatea oricum ioc…” SURSA
COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri
INSIDER: Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” se află în reședința particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez pe strada 11 Iunie nr. 36-38, din București, sector 3, în apropiere de Parcul Carol și reprezintă viziunea de ambientare estetică și
confort vizual a doi oameni de formație artistică.
Pompiliu_Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcții în diplomație și guvern (consilier la legație română din Paris, șef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ambasador UNESCO).
Ligia Macovei (1916-1998), soția lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934-1939 cursurile secției de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru.
Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală , originală, în epoci și locuri diferite, colecția fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H.Maxy, sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile decorative din diverse perioade și zone culturale. Colecția include de asemenea un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei și o însemnată bibliotecă de artă. Nu au avut copii și au lăsat totul moștenire statului român. Atmosfera este plăcută și dacă faci abstracție de tavanele ușor degradate pe alocuri, dovadă a trecerii timpului, ai senzația că ai venit în vizită și dintr-un moment în altul trebuie să apară gazda cu apă proaspătă în pahare de cristal și șerbet parfumat de trandafiri.” SURSA
Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).
ARHIVĂ: K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
MUZEUL SPORTULUI: Locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului
INSIDER: „Muzeul Sportului este locul amintirilor noastre cu tricolorul, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, cu imnul României intonat, la unison, în ritmul inimii unui popor. Fiecare medalie, fiecare cupă câștigată prin nesfârșit efort și sacrificii a reprezentat un început înălțător pentru alte stele care au dus mai departe strălucirea, dar și pentru cei cu mult mai mulți în viața cărora a intrat pasiunea. Astăzi l-am vizitat și toată gloria sportivă apusă a strălucit, la propriu, preț de câteva minute, pentru un singur vizitator, lumina fiind aprinsă special, pe cele două etaje ale muzeului. Cred că este datoria morală a fiecărui dascăl, profesor de sport, părinte să predea ștafeta generațiilor care vin, cu dragoste, cu perseverență, cu pasiune!
Înfiinţat în anul 1970, Muzeul Sportului a fost amplasat iniţial în spaţiul rezervat tribunei oficiale a fostului Stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condiţiile organizării de către ţara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale.
Funcţionarea muzeului a fost reluată în 1994, la iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului, când este redeschis pentru public în clădirea Muzeului Naţional de Istorie. În anul 2011, Muzeul Sportului a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român situat în apropierea Arcului de Triumf.
Expoziția de istorie a sportului românesc – inaugurată în septembrie 2018. De la apariția primelor activităților sportive pe teritoriul țării noastre la dezvoltarea numeroaselor discipline sportive, vizitatorul poate face o incursiune în istoria fiecărui sport care a produs emoții și momente unice tuturor celor care îndrăgesc această activitate. Expoziția formată din imagini, text, obiecte precum medalii, trofee sau echipament sportiv conturează istoria disciplinelor care au făcut ca tricolorul să fie cunoscut în orice colț de lume. Sunt expuse: pașaportul colectiv cu care echipa de fotbal a României a participat la primul Campionat Mondial din Uruguay din 1930; sabia cu care Mihai Covaliu a obițnut aur la Jocurile Olimpice de la Sydney în 2000; kaiacul lui Aurel Vernescu; schiful cu care Sanda Toma a obținut prima medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980; Cupa Mondială la handbal masculin cucerită de echipa națională de 4 ori în anii 1961, 1964, 1970, 1974; Cupa Mondială obținută de echipa feminină de handbal în 11 a României din anul 1956; echipamente sportive ale Violetei Beclea Szekely (atletism), Ionela Târlea (atletism) sau Nicu Stoian (volei), medalii de campion național, titluri de maestru emerit al sportului românesc sau titluri obținute la competițiile europene și mondiale de sportivii români.
Expoziția România Olimpică 100 – inaugurată în 2014. În contextul aniversării centenarului mișcării olimpice românești și evident, ca o recunoștere a celor peste 300 de medalii, etajul doi al muzeului prezintă o expoziție care îmbină trecutul cu prezentul spre a ilustra si relief vizitatorului istoria olimpică a României, o imagine greu de contestat și foarte bine plasată. O retrospectivă ce curpinde în ordine cronologică, obiecte, momente şi informaţie şi imagini de natură inedită cu care se identifică sportivii de legendă ai ţării percum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Linca, Iosif Sîrbu, Lia Manoliu, Aurel Vernescu, Dumitru Pârvulescu, Ștefan Petrescu, Cornelia Sideri.
Muzeul_Sportului se află în clădirea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pe Bulevardul Mărăşti, nr. 20A, Sector 1, Bucureşti (în imediata apropiere a Arcului de Triumf). Program: luni-vineri, 10-17. Intrarea este gratuită. SURSA
ARHIVĂ: REAL MADRID: Aşa arată „Santiago Bernabeu”! Ce vor spune suporterii spanioli despre „Lia Manoliu”?
CASA MEMORIALĂ ANTON PANN: Povestea vieții celui “isteț ca un proverb” spusă într-un mod inedit
INSIDER: Casa Memorială Anton Pann, situată pe strada Anton Pann nr.20, București sector 3, a fost inaugurată la sfârșitul anului trecut și este deschisă publicului. Aici găsim povestea vieții unui scriitor spusă într-un mod inedit, o incursiune în lumea literară și politică a vremii lui, cele mai frumoase ilustrații de carte realizate de artiști români faimoși, instalații interactive și animații, precum și douăzeci și trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann.
Casa, prima și singura în care Anton Pann a locuit fără chirie, a fost cumpărată (împreună cu locul) la 20 Februarie 1948. Aflată în apropierea Bisericii Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat scriitorul, are o curte largă în care proprietarul și-a mutat tipografia. În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbii”, iar mai apoi, ” Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, precum și ” O șezătoare la țară sau călătoria lui Moș Albu”. Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto). DETALII
NICHITA_STĂNESCU: „Temenea la Anton Pann”
„Îmi aplec șira spinării / Doar în fața ta și-a mării
Adică
Te sărut cel mai cuminte / Pann Antoane pe cuvinte,
Pentru că
Dumneata te ții călare / Peste substantivul mare.
Și
Stai măreț și-ndrăgostit / Cu fesul căzut în mit.
Precum e o vorba:
Rupe coada la cometă / Că se face stea cochetă
Sau:
Unde pupi și unde crapă / Zice o icoană – fată.
Căci
Cine le gândește / Rău le isprăvește
Așadar
Anton Panne, Pann Antoane / Te sărut peste icoane
Deci
Ca să am parte de glorii / Eu îți pup sira spinării” (1972)
ARHIVĂ: QUIZ: Cu câţi „n” se scrie Anton Pann? *** CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…” *** CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944! *** GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!
CETĂȚUIA NEGRU VODĂ: Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai
INSIDER:”Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă supranumită „Meteora României”, este o mănăstire ortodoxă cu obște de călugări aflată în comuna Cetățeni, județul Argeș.
Mănăstirea este situată la 22 de kilometri sud-est de orașul Câmpulung, pe soseaua națională Câmpulung-Targoviște-București, pe frumoasa vale a Damboviței, între satele Cetățeni și Cotenești. Cunoscută inițial sub denumirea de „Schitul Cetățuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dambovița, între „Valea lui Coman” și „Valea Chiliilor”. De la șoseaua principală și până la mănăstire, pe o potecă îngustă, se face însă mai puțin de un ceas. Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi, și Izvorul Tămăduirii.” SURSA
ZALĂU: „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară”
INSIDER: „Nu pot să mă abțin din a posta câteva fotografii cu minunile create de Eli Orbocea care se găsesc la expoziția „Universul păpușilor – între joc și marcă identitară” la Muzeul de Artă Ioan Sima din Zalău. Musai sa profitați și să le faceți o vizită acestor frumuseți, sunt adevărate opere de artă, piese unicat lucrate cu o măiestrie aparte (realizate exclusiv manual de către dânsa, de la modelaj, la pictură și îmbrăcăminte), însoțite de o scurtă poveste a fiecăreia dintre cele 14 minorități etnice pe care o întruchipează și astfel oferindu-ne ocazia unui scurt periplu în universul multicultural al Dobrogei.
Un mod aparte de a îmbina creația de păpuși și costume cu documentarea istorică și etnografică. Alături de păpușile dobrogene expoziția cuprinde și o colecție de 50 de păpuși cu cap porțelan adunate de-a lungul timpului de sălăjeanca Patricia Tomas.
Expoziția poate fi vizitată la Galeria de Artă „Ioan Sima” de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă – Zalău până pe data de 10 aprilie 2019, de marți până duminică, orele 9.00-17.00. DETALII
ARCUB: “O retrospectivă din dragoste” de Ana Bănică. Casnic Love sau Cosmic Love?
INSIDER:”În prima expoziție a anului la ARCUB „O retrospectivă din dragoste”, Ana Bănică vorbește despre dragoste și alți demoni, ieșind din obișnuit pentru a ne tenta să reacționăm altfel cu această noțiune sentimentală. „Eu sunt Șarpele”, spune artista, șarpele, mai exact instinctul sexual care ni se încolăcește în suflete și care ne guvernează viețile. Prima sală prezintă o serie de desene realizate în 2015 care deconstruiesc și prezintă multe clișee care survin în limbaj despre îndrăgostire și relația dintre bărbat și femeie.
Numerotate fiind, panourile trebuie urmărite în succesiune, pentru că redau întreaga dinamică a unei relații, de la paradisul inițial până la eventualul infern conjugal sau oricum replicile „Ce e în capul tău?” și „Nimic”.
Cea de-a doua sală surprinde prin „culori vii, forme frumoase”, dublete simetrice de picturi foarte viu colorate prin care artista încearcă să
surprindă eterna luptă a celor doi de a fi unul.
În sfârșit, ultima sală prezintă, pe lângă instalația cu Șarpele/Șerpii deja menționată, picturi în care Ana Banică își mărturisește fascinația pentru ochii țuculescieni, pe care îi reproduce în cele mai surprinzatoare ipostaze.
Expoziția se poate vizita zilnic, între orele 14.00-22.00, până pe 7 aprilie 2019, gratuit, la sediul ARCUB din strada Lipscani nr. 84-90.” DETALII
ARHIVĂ: CONSPIRAŢII ORGANICE: O lună de concediu în junglă pentru cei care nu au plecat în vacanţă! *** MICKEY 90 ANI: “Portret de Prieten” la Foto Union
DIMITRIE PACIUREA: A trebuit să moară pentru a avea o expoziție personală!
INSIDER: „Stilul simbolist al celui mai reprezentativ sculptor al avangardei din România, Dimitrie Paciurea (1873-1932), contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuşi (1876-1956). Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la Omul primitiv și Sfinxul, trece la seria de „Himere”: Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. La Muzeul Național de Artă al României există o sală „Dimitrie Paciurea” unde pot fi admirate opere ale artistului, precum și în Parcul Carol I („Gigantul”) sau în Parcul Herăstrău („Nud feminin”).
„Așa mi-au fost viața și opera. Imaginație și dezinteres… Singurătate și muncă… (…) N-am avut nici o expoziție personală toată viața.”
„Uitat și sărac a murit Dimitrie Paciurea, un artist modest, unul dintre puținii artiști adevărați ce ne mai rămăsese dintr-o generație glorioasă, profesorul din a cărui rodnică îndrumare au crescut aproape toate talentele tinere ale sculpturii românești de azi. Dimitrie Paciurea a fost un întârziat, un inactual ca om și ca artist. Impresionismul său bizar, viziunile lui apocaliptice îl îndepărtau de realitatea cotidiană, îi clădeau o lume aparte, în care gândul, creația și lectura alcătuia axele existenței. N-a încercat nimeni să-l smulgă din vis. N-a încercat nimeni să-l redea actualității printr-o comandă de monument. Deși era printre puținii care aveau intuiția monumentalului. A fost lăsat să moară de oficialitate și neajutat de nimeni, într-un meschin ungher de lazaret.
La răspântia dreptății omenești vor sta de-aici înainte, ca veșnică mustrare, „Giganții”, „Sfinxul” și „Himerele” lui Dimitrie Paciurea”. (C. Blazian)
Înmormântat în Cimitirul Bellu. DETALII
ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** COŞMARUL LUI DARWIN: Muzeul ascuns al creaturilor mitologice. Basmele sunt adevărate!
MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
INSIDER: „Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute, despre intimitate și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban, având Bucureștiul drept studiu de caz. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Fluxul circular de vizitare al muzeului oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban în București (parterul pentru secolele XVII și XIX și etajul pentru secolul XX), interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor și accesoriilor vestimentare, a obiectelor de uz casnic.
Ultimele două săli ale muzeului sunt rezervate nașterii și morții. La final îți poți face o poză, iar cu ajutorul unei aplicații vezi cum vei arăta peste 30 de ani. Tot aici, în masa rotundă se deschid sertare cu
sentimente/stări simbolizate prin poezii și mici obiecte. 
Parcul Casei Filipescu-Cesianu a devenit un spațiu de recreere și agrement, iar în punctele special amenajate sunt organizate concerte și piese de teatru (zona de scenă din spatele grădinii) și spații de expunere precum Lapidarium – unde se află casa de bilete și este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul Văcărești.
Adresa: Calea Victoriei nr.151, sector 1, București. Program: Miercuri – Duminică 10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului)
ARHIVĂ: DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare! *** VICTOR BABEȘ: Viață dedicată bacteriologie și patologiei. A ales România și a ratat premiul Nobel! *** DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze! *** MUZEUL NAȚIONAL AL HĂRȚILOR: Colecție donată de Daniela și Adrian Năstase
FRANȚA: Capela din copac sau copacul din Capelă?
INSIDER: „Capela Notre Dame de la Ronce” (1842) din Caumont, de pe malul Senei, nu departe de Bardouville (în Eure, zona Normandia), a fost construită în jurul unui stejar (acum în vârstă de aproximativ 300 de ani). În ultima miercuri a lunii mai are loc un pelerinaj în onoarea Fecioarei Maria.” SURSA
ARHIVĂ: CLUJ- NAPOCA: Pădurea Hoia mutilată în stil barbar! O fi mâna extratereștrilor? *** SECTOR 3: Udaţi cu super-glue, 80% dintre copacii stradali s-au uscat. Aşteptăm alte fonduri europene? *** AGRESIUNE: Cine apără copacii de avocaţii dăunători? *** CIŞMIGIU: „Am zâmbit copacilor cu hăinuţe colorate, copilului care îi îmbrăţişa şi unei amintiri alb-negru…” *** COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!” *** CRAIOVA: Copaci chilugi cu freză pătrată! *** GENETICA MODERNĂ: În capitalism, bicicletele cresc în copaci. După ploaia cu maşini străine! *** SLATINA: “Au fost ciopliți toți copacii cu diametrul mai mare decât orificiul din bucata de tablă decorativă.” *** CORABIA: Natura a muncit câteva decenii la copacul acela. Dorel a rezolvat în zece minute! *** CONSTANŢA: „Toaletarea” copacilor se face de la rădăcină. Vom importa umbră şi oxigen!
infoINSiDER.ro 