PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…”

INSIDER: „Casa Memorială Tudor Arghezi este situată în strada Mărțișor nr. 26, București sector 4. Intrarea se face pe o alee lungă ce mărginește livada de cireși a scriitorului. Lângă casă stăjuiesc câțiva trovanți.

Tudor Arghezi (1880-1967) era de fapt pseudonimul sub care scria Ion Nae Theodorescu, nume preluat de la denumirea veche a Argeșului, Arghesis. A avut trei copii, primul în urma unei legături din perioada călugăriei Eli Lotar – faimos în Franța în arta cinematografiei și fotografiei, iar ceilalți doi cu soția sa Parascheva, Baruțu Arghezi (scriitor) și Mitzura Arghezi (actriță și pictoriță).

În anul 1926, Tudor Arghezi pe când se afla încarcerat în închisoarea Văcărești, vede pe geamul chiliei sale o bucată de pământ (aproximativ 2 ha) pe care o cumpără și vrea să construiască acolo o casă pentru ca în cazul în care ar fi fost din nou încarcerat, soția sa să poată ajunge la închisoare cu mâncare caldă. Tudor Arghezi a fost închis de două ori pentru pamflete politice care nu au convenit la acea vreme. Unul dintre poemele lui, “Flori de mucigai” a fost inspirat din aceste întemnițări.

Casa a fost construită după planurile poetului (18 camere, parter și etaj), în formă de cruce, influențat de anii de călugărie petrecuți la Mănăstirea Cernica. În clădirea anexă din curte a devenit tipografia scriitorului, locul unde a lucrat cu fiul său, calfa Baruțu, la imprimarea de „Biletelor de Papagal”, cărți și reviste.

Denumirea de „Mărțișor” a casei și străzii provine de la obiceiul localnicilor din zonă de a lega, primăvara, șnururi din lână albă și roșie în arbori pentru a fi roditori. Astfel, poetul decide să discute cu autoritățile locale pentru ca strada să primească denumirea de „Mărțișor”. Însă culorile și simbolistica acestei sărbători se regăsesc și în interiorul casei memoriale. Pe tăbliile paturilor sunt sculptate firele de mărțișor, iar scara ce leagă parterul de etaj și pod este roșie, în timp ce pereții sunt albi. Casa a fost păstrată așa cum a lasat-o marele scriitor, cu mobilierul și obiectele personale (biroul, medalii, o mască de gaz folosită de acesta în Al Doilea Razboi Mondial), tablouri și sculpturi realizate de artiști consacrați ca Șirato, Dărăscu, Oscar Han.

Când poetul moare este îngropat în curtea casei alături de soția sa, Parascheva, iar din 2015, alături de cei doi a fost înmormântată și fata lor Mitzura Arghezi, pe crucile lor fiind agățate fire de mărțișor. Într-o altă parte a curții regăsim cușca și mormântul câinelui Zdreanță („L-ați văzut cumva pe Zdreanță,/ Cel cu ochii de faianță?/ E un câine zdrențuros/ De flocos, dar e frumos,/ Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, (…)”).

Program: marți-duminica 10-18. Intrare: 4 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani). DETALII

ARHIVĂ: CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944!