CASA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII, CRAIOVA: Statuia „Cal Înaripat’ realizată din fier vechi reciclat în tehnica Scrap Metal Art. La câte fabrici au dezafectat oltenii, trebuia o herghelie în fiecare cartier!
INSIDER: „O nouă lucrare de artă îmbogățește peisajul urban al Craiovei. În parcul din zona Casei Științei și Tehnicii (Tineretului), a fost expusă permanent statuia „Calul Înaripat”, realizată de artistul Artizen Weidenbach. Lucrarea face parte din proiectul cultural „Artă Urbană”, derulat de Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. „Calul Înaripat” devine astfel un nou reper cultural al Craiovei, invitând trecătorii să descopere frumusețea artei neconvenționale, statuia fiind realizată din metal reciclat, mai precis din șuruburi, piulițe, bucăți de metal colectate de la mașini stricate sau alte obiecte nefolositoare.” SURSA
N.R.: „Într-un atelier din Ghimbav, Claudiu Dragomir, cunoscut sub pseudonimul artistic Artizen Weidenbach, transformă fierul vechi în opere de artă. Creațiile sale, unele pe care nici nu am fi visat să le vedem în forma pe care el le-o dă, au atras atenția atât în România, cât și peste hotare. Ele pot fi admirate deja în centrul vechi al oraşului Ghimbav, la Craiova și în alte localități din România, dar şi în Spania. De asemenea, creațiile lui devin deja decoraţiuni tot mai apreciate pe domeniile private din țara noastră, diverși proprietari alegând să îşi amenajeze curțile cu opere personalizate, semnate de Artizen Weidenbach, în tehnica cunoscută ca Scrap Metal Art (Arta fierului vechi reciclat). La 40 de de ani, Claudiu a transformat o pasiune descoperită acum 15 ani într-o formă de exprimare artistică unică, combinând creativitatea cu un profund respect pentru mediu dar şi pentru istorie, tradiții si tot ce înseamnă cultură și artă.
Claudiu Artizen Weidenbach adună materialele necesare operelor sale din centre de colectare, service-uri auto sau le primeşte de la prieteni şi vecini. „Am mulți prieteni și cunoscuți, chiar de aici de la noi din Ghimbav şi dar și din alte părți, care îmi aduc tot felul de piese vechi. Fac curățenie prin pod, pe la casele bunicilor si dau de astfel de lucruri. Mă sună și îmi spun de ele, iar eu le accept, pentru că știu foarte bine că pot fi folosite pentru ceva. Nimic nu e de aruncat pentru că la mine orice are șansă să devină ceva ce poate fi admirat de oameni”. DETALII
Din fierul vechi obținut prin dezafectarea fabricilor din Craiova, ieșea câte o herghelie pentru fiecare cartier – niciun oltean fără de cal!
ARHIVĂ: REÎNCARNARE: După 2211 de ani VICTORIA (Nike) din Samothrace apare din 1000 de cuie la ParkLake. SPERANȚA de Gabriel Dinu! OXXO SECTOR 6: „Muzeul sculpturilor din fiare vechi” din Parcul Moghioroș, deschis non-stop & intrarea liberă! OXXO MUZEUL STEAMPUNK, CLUJ: „Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două feţe,/ Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nveţe” OXXO MARŢIPAN: Tortul Titanilor, servit în Parcul Titan!
KFC MINSK, BELARUS: „Când arhitectura sovietică întâlnește puiul capitalist” – Kremlin Fried Chicken!
INSIDER: „KFC în Belarus… Când arhitectura sovietică întâlnește puiul capitalist 🍗” SURSA
N.R.: „Un restaurant KFC în Minsk, Belarus. Clădirea care îl găzduiește prezintă un basorelief masiv, în stil realist socialist cu un grup de oameni, muncitori, soldaţi şi ţărani, care simbolizează forța și unitatea poporului sovietic. Clădirea se află pe strada Nemiga (Немига) din Minsk..”
BOHEMIAN RHAPSODY (5:55) – QUEEN: „Domnul Întunericului se simte neputincios împotriva unei ființe umane, împotriva pocăinței și a iubirii”
INSIDER: „De ce se numește „Bohemian Rhapsody”?
De ce durează exact 5 minute și 55 de secunde? Despre ce este de fapt acest cântec? Single-ul a fost auzit pentru prima dată pe 31 octombrie 1975. Se intitulează „Bohemian Rhapsody”9 deoarece „rapsodia” este o piesă muzicală de formă liberă compusă din mai multe părți și teme, care sună ca o singură parte dar nu au nicio legătură între ele. Cuvântul „rapsodie” provine din greacă și înseamnă „părți ale unui cântec cusute împreună”.
Cuvântul „boem” se referă la regiunea din Republica Cehă numită Boemia, unde s-a născut Faust, protagonistul piesei care îi poartă numele, scrisă de dramaturgul și romancierul Goethe. În opera lui Goethe, Faust era un bărbat în vârstă, foarte inteligent, care știa totul, în afară de misterul vieții. Neputând să-l înțeleagă, el decide să se otrăvească. Chiar atunci sună clopotele bisericii și el iese în stradă. Când se întoarce în camera lui, găsește un câine care se transformă într-un fel de om. Acesta este diavolul Mefistofel. Mefistofel îi promite o viață plină și fericită în schimbul sufletului său. Faust este de acord, devine mai tânăr și devine arogant. O întâlnește pe Gretchen și are un fiu. Soția și fiul lui mor. Faust călătorește prin timp și spațiu și se simte puternic. Când îmbătrânește din nou, se simte din nou nefericit. Întrucât nu a încălcat pactul cu diavolul, îngerii se întrec pentru sufletul lui. Această lucrare este esențială pentru înțelegerea „Bohemian Rhapsody”. Cântecul este despre Freddie Mercury însuși. Fiind o rapsodie, are 7 părți diferite: actul 1 și 2 a cappella, actul 3 baladă, actul 4 chitara solo, actul 5 operă, actul 6 rock, actul 7 „Coda” sau actul final.
Cântecul este despre un băiat sărac care se întreabă dacă această viață este reală sau dacă imaginația sa distorsionată trăiește într-o altă realitate. El spune că, chiar dacă nu mai trăiește, vântul va continua să bată fără existența lui. Așa că face o înțelegere cu diavolul și își vinde sufletul.
După ce a luat această decizie, se grăbește să meargă la mama sa și îi spune: „Mamă, tocmai am ucis un bărbat, i-am pus un pistol la cap, am apăsat pe trăgaci, acum e mort. Mamă, viața abia începea, dar acum am plecat și am pierdut totul…”
Omul pe care îl ucide este el, Freddie Mercury însuși.
Dacă nu își îndeplinește pactul cu diavolul, va muri imediat.
Își ia rămas bun de la cei dragi, iar mama sa izbucnește în plâns, cu lacrimi și strigăte disperate ieșind din notele chitarei lui Brian May. Freddie, speriat, strigă: „Mamă, nu vreau să mor” și începe partea de operă. Freddie se găsește într-un plan astral unde vede: „Văd o mică silueta de bărbat”, „Scaramouche, vrei să faci Fandango?” Scaramouche este o „bătaie” sau dispută între armate cu cavaleri (4 călăreți răi ai Apocalipsei luptă împotriva forțelor binelui pentru sufletul lui Freddie), și continuă: „Tunetul și fulgerul mă sperie foarte, foarte mult”.
Această frază apare în Biblie, în special în Iov 37, unde se spune: „Tunetele și fulgerele mă înspăimântă: inima îmi bate cu putere în piept”. Văzându-și fiul atât de speriat de decizia pe care a luat-o, mama lui Freddie imploră să fie eliberat din pactul cu Mefistofel. „E doar un băiat sărac…” „Scutește-i viața de această monstruozitate. Vino ușor, du-te ușor, o lași?”
Rugăciunile ei sunt auzite și îngerii coboară pentru a lupta cu forțele răului. „Bismillah” (cuvântul arab care înseamnă „În numele lui Dumnezeu”) este primul cuvânt care apare în cartea sfântă musulmană, Coran. Apoi, Dzeu însuși apare și strigă: „Nu vă vom lăsa, plecați”.
Confruntat cu o astfel de bătălie între bine și rău, Freddie se teme pentru viața mamei sale și îi spune: „Doamne, dă-mi drumul”. Ei strigă din nou din cer că nu-l vor abandona, iar Freddie strigă: „Nu, nu, nu, nu, nu” și spune: „Beelzebub (Stăpânul Întunericului) a pus deoparte un diavol pentru mine, pentru mine”. Freddie le aduce aici un omagiu lui Wolfgang Amadeus Mozart și Johann Sebastian Bach când cântă „Figaro, Magnifico”, făcând referire la „Căsătoria lui Figaro” de Mozart, considerată cea mai mare operă a tuturor timpurilor, și la „Magnificatul” de Bach. Urmează partea de rock. Diavolul, supărat și trădat de Freddie pentru că nu a păstrat pactul, spune: „Deci crezi că mă poți ucide cu pietre și mă scuipi în ochi? Deci crezi că poți să mă iubești și să mă lași să mor?” Este îngrozitor modul în care Domnul Întunericului se simte neputincios împotriva unei ființe umane, împotriva pocăinței și a iubirii.
După ce a pierdut bătălia, diavolul pleacă și ajungem la actul final sau „coda” în care Freddie este liber și acel sentiment îl mângâie. Gong-ul care închide cântecul sună. Gong-ul este un instrument folosit în China și Asia de Est pentru a vindeca oamenii afectați de spiritele rele.
Durează 5 minute și 55 de secunde. Lui Freddie îi plăcea astrologia, iar în numerologie, 555 este asociat cu moartea, nu fizică, ci spirituală, sfârșitul a ceva în care îngerii te vor proteja. 555 este relativ.”‘ SURSA
N.R.: „Freddie Mercury (născut Farrokh Bulsara – n. 5 septembrie 1946, Zanzibar City, Sultanatul Zanzibar – d. 24 noiembrie 1991, Greater London, Anglia, Regatul Unit) a fost un muzician, cântăreţ, compozitor și textier, cunoscut ca vocalist al formației britanice de muzică rock Queen. Mercury a fost recunoscut pentru calitățile vocale remarcabile de tenor (putând cânta și în regim de bariton), acoperind patru octave, cât și pentru prestațiile live. În calitate de compozitor, a compus multe hituri internaționale, printre care se pot enumera Killer Queen, Bohemian Rhapsody, Somebody to Love, We Are the Champions și Crazy Little Thing Called Love.
Freddie Mercury a murit în urma unor complicații ale sistemului imunitar cauzate de infectarea cu virusul care cauzează Sindromul Imunodeficienţei Dobândite. În anul 2001 a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame. „Marca” Queen a reușit să vândă până în prezent aproape o jumătate de miliard de albume. Trupa a petrecut mai multe săptămâni în UK Album Chart decât oricine altcineva în istoria muzicii, mai mult decât chiar The Beatles. Două dintre cântecele lui Freddie – We Are the Champions și Bohemian Rhapsody au fost recunoscute drept cele mai bune cântece din toate timpurile de asociații importante precum Sony Ericsson şi Guinness World Records. În 2006, Time Asia l-a clasificat pe Mercury drept una dintre cele mai importante personalități ai ultimilor 60 de ani. Pe de altă parte, Mercury a fost criticat că și-a ţinut secretă originea, preferințele sexuale și îmbolnăvirea de SIDA.” DETALII
Anul acesta pe 31 octombrie , „Bohemian Rhapsody” împlinește 50 de ani!
#31octombrie – Halloween: celebrat în noaptea de 31 octombrie, fiind ajunul sărbătorii creștine occidentale a Zilei Tuturor Sfinţilor; Calendarul Ortodox și Greco-Catolic: Ziua dedicată Sfinţilor Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis; Ziua Reformei (Calendar Luteran): Ziua comemorează afişarea celor 95 de teze de către Martin Luther, în 1517, la Wittenberg, moment considerat declanşator al Reformei Protestante.” DETALII
ARHIVĂ: FREDDIE MERCURY, ZANZIBAR: Primul muzeu, casa copilăriei lui Farrokh Bulsara înainte de a deveni legendă mondială OXXO BALLENTINES: Elton John & AC/DC & Queen, au ajuns nume de whisky OXXO BOHEMIAN RHAPSODY: “Fearless lives forever”
SPOTLIGHT 2025: Balenă zburătoare prin Piața Revoluției, tarantule luminoase pe soclul statuii Regelui Carol I, foc de tabără în fața Ateneului Român
INSIDER: „Weekendul acesta, Bucureștiul s-a luminat la cea de-a noua ediție SPOTLIGHT – artişti din România, Franţa, Germania sau din Țările de Jos prezintă, peste 20 de instalații interactive, sesiuni de video mapping spectaculoase și lucrări de artă digitală transformă Bucureştiul într-un peisaj vizual spectaculos, unde arta şi inovația se întâlnesc. Circuitul principal al festivalului se desfăşoară pe Calea Victoriei, între Piaţa George Enescu şi Bdul. Regina Elisabeta, cu extensii la ARCUB Hanul Gabroveni (str. Lipscani nr.84-90) şi în locațiile partenere Mega Mall, Promenada Mall şi Sky Tower (sediul Raiffeisen Bank România din Calea Floreasca 246C).
Printre instalaţiile remarcabile ale ediției 2025 se numără: Whale (Aerosculpture, Franța), instalație cinetică dedicată fragilităţii mediului marin – o balena luminoasă de 18 metri, sculptură zburătoare care pare să plutească între trecut și viitor;
Sol Machina (H3 Studio, România), la Cercul Militar Naţional, o instalație monumentală ce reinterpretează energia solară într-un limbaj vizual contemporan; Pixel-Ghosts (MotionLab, România), la ARCUB – Hanul Gabroveni, o creație interactivă inspirată de cultura pop şi nostalgia pixelilor; Bird Passing By (Luminariste, Franța), o lucrare poetică ce surprinde fragilitatea şi libertatea mişcării, transformând zborul într-o metaforă vizuală a luminii; Keyframes (Groupe Laps, Franța), o coregrafie luminoasă urbană; Fluxit (Vedel & De Wolf, Belgia); Odonata (Number 8, Germania); Energy Pulse by PPC (RIZI Studio), ce aduce în prim-plan dinamica electricității ca formă de artă; Precum şi lucrările Hulahoop (Collectif Scale), MorphoClash (Vali Chincişan) sau Parallel Mind (Sergiu Doroftel), ce vor lumina traseul festivalului din centrul capitalei. Sâmbătă şi duminică, 11-12 octombrie 2025; 19:00-23:00 – Traseul SPOTLIGHT accesibil vizitatorilor” DETALII
ARHIVĂ: MÂNCA-LE-AȘ, SPOTLIGHT 2024: Ouăle prăjite uriașe de la Novotel le-a lăsat gura-apă privitorilor OXXO PIAȚA REVOLUȚIEI, SPOTLIGHT 2024: „Silent Prayer” în Memorialul Renașterii, raze luminoase unesc Cerul și Pământul! OXXO SPOTLIGHT 2023: De Ziua Pământului o lume întreagă stinge lumina, Bucureștiul (i)luminat aprinde mai multe! OXXO SPOTLIGHT 2022: Statuia ecvestră a lui Carol I din Piaţa Revoluţiei prinde viaţă printr-un spectacol de lumină şi culoare OXXO FESTIVALUL LUMINII: „S-a cam dus magia Spotlight de la primele ediții…”. Cui să fim recunoscători? OXXO SPOTLIGHT: Artiști din 9 țări, 21 de instalaţii de artă, pe o scenă de 7.000 de metri pătraţi! OXXO SPOTLIGHT: Calea Victoriei, inundată de lumină. Centrul Capitalei devine o expoziţie în aer liber! OXXO FESTIVALUL LUMINII: „La ora 23.00, trei maşini de poliţie anunţau prin megafoane că se stinge lumina!”
DIPLOMA SHOW 2025: Industria afecțiunii – cantitate mai mult decât calitate și trauma ca fenomen social
INSIDER: „DAN CEBOTARI – „La kilogram, nu la bucată!” Proiectul explorează tema consumerismului emoțional prin multiplicarea statuetelor ce îl reprezintă pe Cupidon, simbol al iubirii, într-o grămadă care ar putea sugera o industrie a afecţiunii în care contează cantitatea mai puțin calitatea… SCULPTURĂ – Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din laşi Facultatea de Arte Vizuale şi Design Coordonator: Conf. univ. dr. Mihai Vereştiuc.
ALEXANDRA BRÎNZAC – „My bed”. Proiectul My Bed investighează trauma ca experienţă corporală şi fenomen social, printr-o instalaţie sculpturală viscerală ce transformă vulnerabilitatea într-un limbaj vizual brutal şi onest. Folosind ceramica şi modelajul arhaic în lut, material organic ce reține urme şi sugerează fragilitate, lucrarea explorează patul ca spaţiu domestic şi simbolic, ca topografie emoțională. SCULPTURA – Universitates de Artă şi Design din Cluj-Napoca – Facultatea de Arte Plastice; Coordonator: Conf. univ. dr. Septimiu Jugrestan.
N.R.: Până pe 12 octombrie 2025 la ARCUB – Adresa: Hanul Gabroveni, Str. Lipscani nr. 84-90, sector 3, București – The Institute te așteaptă la cea de-a XII-a ediție DIPLOMA Show, festivalul dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri din România. Festivalul prezintă o expoziție centrală cu peste 140 de lucrări de artă, design și arhitectură de la universități din toată țara, tururi ghidate, petreceri și un târg de artă și design. Tururile ghidate vor dura aproximativ o oră și vor fi susținute de tineri curatori care vor prezenta conceptul expoziției și vor introduce participanții în universul artiştilor și designerilor care expun în cadrul DIPLOMA Show 2025. Accesul la eveniment se face pe bază de bilet: General Access: 50 lei; General Access + Tur Ghidat: 120 lei.” DETALII
ARHIVĂ: DIPLOMA SHOW 2024: Covorul vieții, tradițional românesc, reinterpretat contemporan, cu final necunoscut OXXO DIPLOMA: Cele mai bune lucrări de absolvire ale viitoarei generații de artiști înainte să devină celebri!
SCORNICEȘTI, OLT: Casa privat-memorială „Nicolae Ceaușescu” – fotografiată peste gard și cu puțin noroc vizitată
INSIDER 1: „În trecere…glumeam! 😏 Chiar am vrut să văd unde s-a născut dictatorul care a condus Romania 24 de ani. Casa din Scornicești aparține lui Valentin Ceaușescu, cel mai mare și singurul care mai trăiește dintre cei trei copii ai cuplului Ceaușescu. Acesta i-a dat-o în grijă unui verișor, Emil Bărbulescu (fiul Elenei Bărbulescu, sora lui Ceauşescu), adjunctul comandantului poliției pe județul Olt, care a murit acum câțiva ani. De atunci, surorile fostului milițian se ocupă de locuință. Familia nu dorește s-o doneze statului român și o ține, din motive neclare, într-o formă de casă privată la care, dacă ai norocul să găsești pe cineva care să-ți deschidă, poți să arunci un ochi în intimitatea unuia dintre cei mai cunoscuți dictatori din lume.” SURSA
INSIDER 2: „Casa memorială „Nicolae Ceaușescu”
Construită pe la 1890 și reamenajată în 1979, unsă cu lut și văruită, casa are un ceardac cu pridvor împodobit cu stâlpi de lemn sculptați și temelie din bolovani de râu. Frumoasă și cochetă aș putea spune. Interiorul este unul simplu, țărănesc, cu mobilă originală. Totodată, cum este și normal de altfel, aici se regăsesc și tablouri ale familiei Ceaușescu în care sunt reprezentați, precum si părinții lui Nicolae Ceaușescu. Casa este situată pe raza orașului Scornicești. Oraș care înainte de 1989 era un fel de “buricul țării“, localitatea beneficiind în acea perioadă de numeroase avantaje. După Revoluția din decembrie 1989 şi-a pierdut această aură, resimțind un puternic recul. În „epoca de aur” localitatea a fost puternic industrializată (exista aici chiar și o fabrică de Pepsi), astăzi însă se văd doar ruinele construcțiilor în care au funcționat fabricile din oraș. La final de poveste vă las cu ultimele imagini ale locuinței unde s-a născut ‘fiul poporului’, cel pare care mulți îl deplâng. Încă! SURSA
N.R.: „„Ceauşescu a scos România din Evul Mediu, de la lumina lumănării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane… Nu știu dacă, păstrând proporţiile, există performanțe asemănătoare în istorie poate Ramses cel Mare!… Dacă știți despre ce vorbesc veți vedea că performanțele lui Ceauşescu frizează imposibilul. Și, peste asta, a păstrat DEMNITATEA acestui POPOR” (Petre Țuțea)
„Nicolae Ceauşescu (n. 26 ianuarie 1918, Scornicești, Olt, România – d. 25 decembrie 1989, Târgovişte, România) a fost un dictator român, secretar general al Partidului Comunist Român, şeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989, când printr-un decret al CFSN semnat de lon Iliescu (1930-2025), a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. La 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceauşescu au fost judecaţi de acest tribunal în cadrul unui proces sumar, condamnaţi la moarte și executați la câteva minute după pronunțarea sentinței.” DETALII
„În drum spre locul execuției, Ceauşescu a remarcat: „Puteam fi împușcaţi fără mascarada asta!”, apoi a intonat imnul Internaționala, cel mai cunoscut cântec socialist. Conform spuselor lui Dorin Cârlan, unul dintre membrii plutonului de execuție, Nicolae Ceauşescu, înainte de a fi executat, ar fi spus următoarele cuvinte: „Trăiască Republica Socialistă România liberă și independentă! Moarte trădătorilor! Istoria mă va răzbuna!”. După executarea cuplului, cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Ghencea, acolo unde s-au rătăcit. Au fost găsite a doua zi și duse la morga Spitalului Militar Central, de unde au fost duse la Cimitirul Ghencea și înmormânte în secret.” DETALII
ARHIVĂ: PALATUL PRIMĂVERII: „Sper ca peste încă 27 de ani să nu existe vizite şi la momântul Sf. Nicolae şi Elena!” OXXO MIERCUREA CIUC: Viziunea lui Ceaușescu, încă prezentă în Cetatea Miko! OXXO MEMORIALUL MAHATMA GANDHI, INDIA: Doi copaci veghează locul incinerării „părintelui națiunii”, plantați de Ho Chi Minh și de Nicolae Ceaușescu! OXXO MUZEUL COMUNISMULUI: „România, liberă şi independentă”, împușcată în Gara Târgoviște! OXXO SUVENIR BULGĂRESC: Căni imprimate cu întregul eșicher politic din România – vii sau morți!
HRANĂ, APĂ, ENERGIE: Târg de Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
INSIDER: „🇷🇴 Târg de Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești. În perioada 10–12 octombrie, între orele 9:00 – 19:00, curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Bulevardul Carol I nr. 4) găzduiește un târg dedicat celor mai autentice produse agroalimentare românești. 🧀🥖🍯
Vizitatorii pot descoperi și gusta bunătăți tradiționale din toate colțurile țării — de la brânzeturi și mezeluri artizanale până la miere, dulceață, vinuri și produse de panificație. Totul pregătit cu grijă de producători locali, după rețete moștenite din generație în generație.
🍂 Un eveniment care aduce laolaltă aromele toamnei, mândria locală și bucuria de a sărbători produsele noastre românești!” SURSA
N.R.: „Târgul reunește producători din toate zonele ţării, care oferă vizitatorilor o gamă variată de produse tradiționale, ecologice şi montane, obținute din materii prime românești. În acest context, ministrul Florin Barbu a subliniat că rolul MADR este de a sprijini fermierii și producătorii români, încurajând totodată consumatorii să achiziționeze produse din piețele și târgurile din România. Oficialul MADR a afirmat că fiecare produs cumpărat de la producătorii locali înseamnă un sprijin real pentru fermieri și un avantaj pentru întreaga economie.” DETALII
ANUNNAKI/ ELOHIM: Zeul Enki & Zeița Nammu cu aspect reptilian, din primul oraș-cetate Ur din Sumer
INSIDER: „Statuete pachet cuplul Zeul Enki şi Zeita Nammu din Sumer, din primul oras-cetate Ur (Irak) distrus în anul 2000 B.C locul nașterii lui Abraham, considerat părintele celor trei mari religii monoteiste – iudaism, creştinism, islamism. Nu putem să nu remarcăm aspectul ciudat evident de reptilieni ale celor două personaje, fără să existe vreo explicație documentată sau mácar plauzibilă. Statuetele originale, dispărute la ultima vandalizare a Muzeului National Bagdad din Irak, au fost descoperite în timpul săpăturilor de la Marele Zigurat din Ur, după 4000 de ani.
Nammu a fost zeiţa mării primodiale (Engur) care a dat naştere lui An (cerul) şi Ki (pământul) şi primii zei, reprezentând Apsu, oceanul de apă dulce despre care sumerienii credeau că se află sub pământ, sursa apei dătătoare de viaţă şi a fertilității într-o țară aproape fără precipitaţii.
An-Ki/En-Ki/Cerul-Pământul este un zeu al mitologiei sumeriene, cunoscut mai târziu sub numele de Ea si ca atare in mitologiile akkadiene şi babiloniene. Însemnând Stăpânul Pământului”, el este fratele vitreg al zeului Enlil şi fiul lui Anu. Misiunea lui ar fi fost aceea de a crea oameni şi de a încuraja şi alte zeități să-i creeze. El oferă oamenilor arte, meşteşuguri şi mijloace tehnice pentru agricultură. Există numeroase artefacte sumeriene în care Enki este înfăţişat uneori sub formă de şarpe sau peşte, stånd alături de fratele sau umanoid Enlil, conducătorul militar suprem.
Anunnaki erau însoțitorii lui Anu şi al consiliului zeilor şi au fost distribuiți peste tot pământul şi în lumea subterană. În unele grupuri de astroarheologi şi ufologi, precum Zecharia Sitchin, acesta este numele dat extratereştrilor, despre care se spune că ar fi baza tuturor miturilor, deoarece iau serios în considerare o ipotetică interventie extraterestră în antichitate. În acest context, este destul de credibilă ipoteza ca o rasă umanoidă extraterestră ar fi cucerit şi supus, sau asimiliat in timp, o rasă reptiliană deja existentă pe Pământ.
Interesant este că Şarpele ca forță pozitivă a fost obiect de cult în toate religiile şi miturile fondatoare ale popoarelor antice matriarhale, timp de peste 8.000 de ani (din vechea Europă, Grecia, Egipt, India, China, Japonia până la popoarele de indieni din America Centralä), dar apoi a devenit destul de repede personajul negativ” in lumea modernă, odată cu impunerea iudaismului şi creştinismului în societățile patriarhale din Orientul Mijlociu până la Roma, rescriind in 2000 de ani intreaga cultură veche europeaná. Oare aceşti Anunnaki sunt, de fapt, Elohimii din Geneza Vechiului Testament care ne-au creat după chipul şi asemänarea lor”, dar folosind ca bază genetică o populație umanoid-reptiliană bine adaptată şi prezentă cândva pe Terra?”
N.R.: Satuete Enki & Nammu din Sumer (pachet); Dimensiuni: 29 x 12 x 9 cm (cu suport); Materiale: rășină, praf marmură, lemn; Modelate și pictate manual; Greutate: 550 grame / fiecare statuetă. Preț: 1.250 lei. Plata se face integral în avans. Livrare: 15 zile.” SURSA
VENUS-MARTE, CUCUTENI: Feminin-Masculin/ simbolul iubirii și fertilității/ armonie & echilibru. Mai vechi decât cele din Sumer şi Egiptul Antic!
INSIDER: „CUPLUL DE LA CUCUTENI – Înălțime: 19,5 cm (Venus)/ 21 cm (Marte); Material: Lut/Ceramica; Accesoric Suport inclus. Lucrate şi pictate manual.
Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia (Trypillian), cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 i.Hr., şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea laşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.
Cultura Cucuteni preceda cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se intindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspânditä in Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia si se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.
Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, gäsindu-se unele asemänäri, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni. Poate aceasta sa explice si prezenta pe aceasta ceramica a unor simboluri spirituale străvechi (Yin şi Yang, svastică,cruce) apărute prima dată în Europa in cadrul vechilor culturi danubiano-pontice (Cucuteni si Turdas) și apoi la distanță de mii de ani și kilometri în Asia; asta pe lângă ipoteza inconștientului colectiv a lui Carl Jung.
Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice. Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi tesut, olărit, confecţionare de unelte. În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic.
Acest lucru pare să fie susținut şi de lipsa necropolelor. Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamá, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variații în functie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.” SURSA
N.R.: VAS DE CUCUTENI – Dimensiune: 15 cm; Material: Lut/Ceramică. Lucrat şi pictat manual.” DETALII
FARFURIE DE CUCUTENI – Dimensiune: 17 cm; Material: Lut/Ceramică. Lucrată şi pictată manual.” DETALII
ARHIVĂ: CUCUTENI-YANGSHAO: Prietenie româno-chineză de 7000 de ani sau inconștient colectiv?
GENERALUL CHARLES DE GAULLE: Statuia din bronz, de 7 tone, de la intrarea în Parcul Herăstrău, privește către Piața Charles de Gaulle fostă Aviatorilor/ Generalissim I.V. Stalin/ Adolf Hitler
INSIDER: „26 septembrie 2006 – A fost dezvelită oficial statuia generalului Charles de Gaulle din București. Statuia lui Charles de Gaulle din București, amplasată la intrarea în Parcul Herăstrău dinspre Piața Charles de Gaulle, a fost realizată de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru, conform unui proiect demarat în anul 2004, pe vremea când ministru al Culturii era Răzvan Theodorescu. Statuia, realizată din bronz, cu o greutate de aproximativ șapte tone, care îl reprezintă pe generalul Charles de Gaulle coborând niște trepte, spre piața care-i poartă numele, a fost dezvelită oficial, în 26 septembrie 2006, în prezența președintelui Traian Băsescu, și a ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei (Reuniunea la nivel înalt a Francofoniei). La dezvelire a participat și delegația primarilor din orașele francofone, aflați în vizită la București, pentru a lua parte la acest eveniment.
Dimensiunile statuii sunt 4,60 m × 1,60 m × 1,80 m iar ale soclului cu trepte: 8 m × 6 m × 1,40 m. Statuia a costat aproximativ 11,3 miliarde de lei vechi, iar soclul pe care este așezată a costat 6 miliarde lei vechi, banii fiind dați de Ministerul Culturii și Primăria Capitalei. Prin Hotărârea Nr. 1610 din 4 decembrie 2008, emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din 15 decembrie 2008, Statuia „Charles de Gaulles” a fost înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor. Pe amplasamentul actual al statuii s-a aflat, între 1951 și 1962, Statuia lui Stalin din București.
În anul 2010, ziarul Adevărul a publicat „Topul celor mai urâte statui din București” în care statuia lui Charles de Gaulle s-a plasat pe locul 3. Datorită piesei textile nedefinite care atârnă pe brațul său drept, statuia este „alintată” „Ospătarul”, ca o ironie la adresa artistului Mircea Spătaru, care l-a reprezentat pe generalul De Gaulle coborând de pe soclu, cu un aer care nu îl reprezintă.” SURSA
N.R. 1: „Mircea Corneliu Spătaru (n. 27 iulie 1937, Epureni, județul Vaslui, d. 31 august – 1 septembrie 2011, Cluj-Napoca), a fost un sculptor, pictor, caricaturist și ceramist român, profesor universitar, personalitate marcantă a artei românești. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoţia 1962; Cadru didactic la Institutul de Arte Plastice << Ion Andreescu >> din Cluj-Napoca, 1964-1987; Profesor universitar, Rector al Universității Naționale de Arte din Bucureşti, perioada 1990-2004.
OPERE: 1969 – „Grup statuar ambiental”, Ciment, Casa Radio, Cluj; 1998- Ansamblul monumental „luliu Maniu”, bronz, Piaţa Revoluției, Bucureşti; 1999 – Sculptura ambientală, oţel, Galaţi; 2000 – „Ion Mihalache”, bronz, Topoloveni; 2005 – Monumentul (cenotaf) „Moise Nicoară”, bronz, Biserica Mavrogheni, București; 2006 – Statuia lui Charles de Gaulle din București, bronz, Piața Charles de Gaulle, Bucureşti; 2007 – Monumentul „Nicolae Bălcescu”, bronz, Parcul Izvorul Rece, Bucureşti; 2007 – Monumentul „Carol I”, bronz, Craiova.
N.R.2: „Pe amplasamentul actual al statuii s-a aflat, între 1951 și 1962, Statuia lui Stalin. În 1948 s-a anunțat un concurs de proiecte pentru o statuie monumentală a lui losif Vissarionovici Stalin, concurs la care au prezentat machete în jur de 20 de sculptori. Juriul pentru alegerea câștigătorului era prezidat de Ana Pauker. Anunțul pentru concurs, publicat în ziarul partidului, suna astfel: „Expresia dragostei poporului român față de personalitatea ilustrului conducător al socialismului victorios, mareşalul losif Visarionovici Stalin, genialul comandant al armatei paşnice a tuturor muncitorilor de pe glob, cere prezența unui mare monument ridicat în onoarea sa în centrul Capitalei. Dornice să împlinească această urgentă necesitate culturală, Comitetul pentru Artă şi Comitetul de Partid al Capitalei au hotărât să instituie un concurs. Artiștii au datoria patriotică de a se înscrie. Numai arta și talentul unui artist într-adevăr creator vor putea desemna câştigătorul!”
Favorit din cei zece sculptori rămași în concurs după o preselecție era considerat sculptorul Constantin Baraschi, despre care se știa că încă cu câteva luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze Monumentul ostașului sovietic eliberator, care apoi a fost dezvelit în Piaţa Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a fi sigură că monumentul dedicat lui Stalin se încadrează în criteriile impuse de acesta, Ana Pauker i-a cerut opinia lui Nikolai Tomski, un sculptor rus care executase mai multe statui ale generalisimului, amplasate în diferite orașe din Uniunea Sovietică, și cea mai bună lucrare a sa, la Dresda, în Republica Democrată Germană. Juriul a fost surprins când, în 23 martie 1950, nu macheta lui Baraschi a fost aleasă, ci cea a sculptorului Dimitrie Demu, care a și fost trimisă la Kremlin, spre a fi aprobată de însuşi Stalin. Este interesant de remarcat faptul că Stalin este reprezentat ținând în mâna stângă o carte între filele căreia este introdus degetul arătător, spre a ţine minte unde s-a oprit pentru scurt timp din lectură, gest asemănător cu cel imaginat de Oscar Han în 1939 pentru Statuia lui Constantin Brâncoveanu din Bucureşti. Statuia lui Stalin din Bucureşti a fost turnată la Uzinele Malaxa şi montată în 1951 pe soclul de la intrarea în „Parcul de cultură și odihnă «I.V. Stalin>>” din raionul I. V. Stalin, (fostul Parc National Regele Carol al II-lea și actualul parc Herăstrău), cu vedere spre Piaţa Generalissim I. V. Stalin (fostă „Adolf Hitler”), în prezent Piaţa Charles de Gaulle (în mai puțin de 100 de ani!). Pentru amplasarea statuii, a fost necesară distrugerea ansamblului sculptural Fântâna Modura, realizat în 1939 de sculptorul Constantin Baraschi. Dimitrie Demu a cerut pentru lucrare o sumă imensă, 50 de milioane de lei, sperând să primească măcar o treime din ei. A fost uimit că i s-a acceptat cererea, primind toți banii solicitați. S-a lămurit în februarie 1952, când a avut loc „Stabilizarea”, în urma căreia valoarea celor 50 de milioane devenise echivalentul costului unui costum de haine sau a două-trei mese la restaurant.
Pe 9 martie 1953, lângă statuia lui Stalin a fost organizat un miting de doliu, prilejuit de moartea lui Stalin, la care au fost prezenți mii de oameni, aduși de activiștii partidului comunist. Cu această ocazie s-au rostit cuvântări și s-au tras 24 de salve de tun. La trei ani după moartea lui Stalin, petrecută în 5 martie 1953, la Congresul al XXI-lea al PCUS, în 23 februarie 1956, liderul sovietic Nikita Sergheevici Hrusciov a susținut celebrul raport în care denunța cultul personalității și crimele lui Stalin și ale colaboratorilor săi. În martie anului 1962 statuia a fost demolată într-o noapte, în urma hotărârilor Plenarei lărgite a partidului din zilele de 30 noiembrie – 5 decembrie 1961. În acest scop, Demu a fost chemat să arate unde sunt sudurile statuii, pentru ca patru tancuri și douăsprezece buldozere trebuiau să elibereze locul în câteva ceasuri. Cu această ocazie, Piaţa Generalissim I. V. Stalin a fost rebotezată Piaţa Aviatorilor, nume pe care îl purtase anterior.
Se pare că în anii 70, s-a folosit material din statuia lui Stalin de la București din care s-a făcut în Piaţa Unirii din Focşani obeliscul Monumentul Unirii. Granitul roşu demontat de pe soclul statuii lui Stalin a fost folosit în 1976 de fostul primar al Buzăului, Gheorghe Milu, pe platoul de marmură din centrul oraşului, unde este reprodus, din plăci de granit, modelul de pe iile populare din zona Buzăului. Sculptorul Ion Irimescu a relatat că în cursul unei întrevederi cu Nicolae Ceauşescu, i-a prezentat acestuia intenţia de a ridica la Fălticeni o statuie din bronz, în mărime naturală, a lui Mihail Sadoveanu, dar că nu are bronzul necesar turnării lucrării. Spre surprinderea sa, Ceauşescu i-a trimis „cadou” statuia lui Stalin care, după ce fusese dată jos de pe soclul din Piaţa Aviatorilor, a rămas depozitată într-un subsol al C.C. al P.C.R. Şi astfel, Stalin modelat de Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu.
În anii ’60 Dimitrie Demu (n. 7 octombrie 1920 – d. 1997, din familie de macedo-români) s-a refugiat în America latină, unde a scris o carte, „Le sourire de Staline” (Surâsul lui Stalin), tipărită la Editions Universitaires, Paris, în 1977, sub numele de Dimitrios Demou. Cartea, în care relata avatarurile realizării acestui proiect, a fost lansată la Festivalul Cărții de la Nisa, din 1977. Titlul cărții vine de la „indicaţiile” pe care le-a primit Dimitrie Demu de la losif Chișinevschi privind „surâsul lui Stalin”, care trebuia să fie prezent pe statuie. În 1964, pentru a scăpa de sculptor, autoritățile l-au pus să facă cerere de emigrare în Grecia. Înainte de a pleca la 3 aprilie 1964, „autoritățile” i-au retras decoraţiile, și în primul rând, cea ce-i fusese decernată pentru statuia lui Stalin. În final, Dumitru Demu nu s-a stabilit în Grecia ci în Venezuela, unde multe piețe ale oraşelor sunt decorate cu creaţiile sale monumentale și are și un muzeu, Muzeul Dimitrie Demu.” DETALII
PALAIS IDÉAL, FRANȚA: Castelul din vis al unui poștaș – melanj cultural & stiluri, realizat de unul singur, timp de 33 de ani!
INSIDER: „Un poștaș francez a adunat pietre timp de 33 de ani, în fiecare zi după muncă, și a ridicat un castel visat în mintea lui. Fără niciun ajutor, doar cu roaba și răbdarea sa, a creat Palais Idéal, una dintre cele mai uimitoare construcții de amatori din lume. Se spune că unele visuri nu au nevoie de planuri mari sau bani — ci doar de un om care refuză să renunțe. Așa a fost Ferdinand Cheval, un poștaș dintr-un mic sat francez numit Hauterives, care a transformat 33 de ani de singurătate într-unul dintre cele mai uimitoare monumente create vreodată de o singură persoană: Palais Idéal.
Totul a început într-o dimineață din 1879. Ferdinand, în vârstă de 43 de ani, făcea zilnic același drum de 30 de kilometri pe jos, ducând scrisori prin satele din valea Drôme. Într-o zi, s-a împiedicat de o piatră cu o formă ciudat de frumoasă. A ridicat-o, a privit-o îndelung, și a simțit ceva inexplicabil: un fel de chemare. „Dacă natura poate sculpta așa ceva, eu pot ridica un palat din pietrele ei,” și-a spus.
În fiecare zi, după ce termina munca de poștaș, Ferdinand se întorcea pe același drum cu o roabă ruginită, încărcată de pietre. Le aduna din câmp, din râuri, de pe marginea drumului. Noapte după noapte, le spăla, le aranja, le lipea cu var și ciment. Nu avea arhitecți, nici planuri, nici ajutoare. Doar o viziune: un castel care să cuprindă toate stilurile și toate culturile lumii — egiptean, indian, gotic și renascentist, toate unite într-o singură creație. Vecinii râdeau de el. Îl numeau „nebunul cu pietrele”. Dar Ferdinand nu se oprea. Timpul trecea, anii se adunau, și castelul începea să prindă formă: turnuri sculptate manual, coloane răsucite, scări în spirală, arcade și animale fantastice. „Nu sunt arhitect, dar am sufletul unui artist,” scria el în jurnalul său.
Când și-a terminat munca, în 1912, avea 76 de ani. Castelul său, Palais Idéal, părea desprins dintr-un vis — o combinație de templu, palat și peșteră. Într-o lume grăbită și sceptică, un simplu poștaș demonstrase că arta nu are nevoie de școală, ci de perseverență și iubire. „Am vrut să arăt că omul simplu, dacă are voință, poate muta munții,” spunea Ferdinand la bătrânețe. Palatul său este vizitat de sute de mii de oameni în fiecare an și este considerat monument istoric de statul francez. Un castel construit din vis și piatră, de un om care n-a renunțat niciodată la copilul din el. Pentru că adevărata artă nu se naște din talent, ci din răbdare.” SURSA
N.R.: Clădirea a fost declarată monument istoric în 1969, considerat un exemplu de artă naivă și arhitectură naivă. „Lucrarea unui singur om”, stă scris pe construcția sa. În inima unei grădini înfloritoare, Cheval a imaginat și a clădit un palat nelocuit, dar „populat” de caracatițe, caimani, elefanți, pelicani, păsări și urşi, dar și de giganți, zâne şi personaje mitologice de pe toate continentele.
Palatul a fost restaurat în 1983. Un an mai târziu, Alice, una dintre nepoatele lui Cheval, decide să predea „Palatul Ideal” municipalității, ea neavând urmaşi. În 2013, peste 150.000 de turişti au vizitat monumentul.
Ferdinand Cheval s-a născut în satul Charmes, în 1836, într-o familie săracă. El a murit pe 19 august, 1924 – înmormântat într-un mausoleu pe care l-a construit tot el, numit „Tomba tăcerii și a odihnei infinite”, în cimitirul din Hauterives.
Locație: Se află în comuna Hauterives, în departamentul Drôme, Franța.” DETALII
ARHIVĂ: CHARTRE, FRANȚA: Casa Picassiette decorată cu lingura, din cioburi de farfurii găsite la gropile de gunoi OXXO TENDERDEN, ANGLIA: După ce „a mâzgălit” doi ani Doodle House, Sam Cox va juca „hide and seek” restul vieții! OXXO LE HAVRE, FRANŢA: Pentru a vizita „Casa Îngustă” a lui Erwin Wurm trebuie „să îți sugi burta”. Are lățimea de 1.30 m și e complet mobilată!
VITAN CENTER: De la piața neacoperită unde bunicuțe reumatice vindeau pătrunjel până la Downtown Fitness unde să-și poată lucra mușchii
INSIDER: „Acum vreo douăzecișiceva de ani, Piața Vitan era piața cartierului. Țăranii veneau aici cu fructe și legume din gradina proprie. Lucrurile s-au precipitat și primăria mereu „îngrijorați pentru cetățenii lor” a hotărât să termopaneze locul „pentru reumatismul bietelor bunicuțe” care vindeau mărar și pătrunjel. Bonusul de la etaj a fost construirea Vitan Center, o aglomerare de magazinașe în care găseai de toate: Mercerie, Loto, Plafar, articole electrice, sanitare & menaj, librărie-papetărie, reparații ceasuri, croitorie-retuș, reparații ceasuri, xerox, Feng Shui, haine, încălțăminte, magazin pentru animale cu prețuri mult sub cele de la Mall Vitan, primul deschis în București, 200 de metri mai încolo.
Mai întâi au dispărut bunicuțele cu urzici și lobodă și au apărut micii „afaceriști” cu fructe și legume exotice, după care Mega Image a închiriat locul și „pentru binele cumpărătorilor” au deschis un magazin alimentar „civilizat” ca afară..
Pe la începutul anului 2025 toate magazinele de la etaj au închis rând pe rând pentru că întregul etaj va fi fost să devină o sală de imensă de fitness. O parte s-au mutat pe străzile din apropiere, pe unde au găsit și au avut posibilitatea, unii au închis de tot, iar pe alții i-am văzut zilele acestea încartiruiți în 3 șiruri de containere aliniate lângă fostul centru comercial.
În sărăcia zilelor noastre, Downtown Fitness e fix ceea ce ne lipsea să ne păstrăm silueta cu 65 lei/ zi, 295 lei/ lună ori 2500 lei/ an. Din când în când primăria declară război „tarabelor” le adună într-un spațiu pe care apoi îl desființează sau îi schimbă domeniul de activitate. Totul pentru binele cetățenilor…care cetățeni?!
N.R.: Vitan Center – Calea Vitan nr.13-19, București sector 3.
PAIANJENUL LUP: Femela își cară singură puii în spinare. „Tarantula românească”, cel mai mare păianjen din România!
INSIDER: „Ieri m-am întâlnit prin Gura Dobrogei cu unul dintre cei mai spectaculoși păianjeni de la noi: păianjenul lup. L-am mai văzut de câteva ori, dar niciodată n-am stat să-l fotografiez mai în detaliu. Așa că ieri când l-am văzut că traversa poteca prin fața mașinii, am oprit, mi-am pus obiectivul de macro pe cameră și m-am tăvălit prin țărână. Este absolut fascinantă această ființă, fiind cunoscută pentru comportamentul său unic prin care femela își cară singură puii în spinare, așa cum se vede și în aceste fotografii. Din câte știu, este cel mai mare păianjen din România, dimensiunile lui atingând chiar și 4 cm. Ca să vă faceți o idee de mărimea celui fotografiat de mine, am pus o monedă de 50 de bani lângă el.
Păianjenii-lupi produc mătase, însă ea nu este utilizată în construcția pânzei. Mătasea este utilizată la tapetarea pereților vizuinii. De obicei. ei sunt păianjeni solitari și nocturni. Aceștia sunt vânători activi, care călătoresc în căutarea prăzii. Se hrănesc cu diverse insecte sau alte artropode. Pentru ei un rol important are camuflajul, coloritul le permite să fie greu observați. Ajungând prada, păianjenii execută o săritură și o apucă cu primele membre. Alții preferă să aștepte prada în vizuină și când aceasta se apropie ei brusc se năpustesc asupra victimei. Păinajenii-lupi sunt reglatori importanți în efectivul de insecte. Trăiesc în jur de 1 – 2 ani și numai femelele și juvenilii iernează.
Nikon Z9 | Nikkor 105mm f/2.8 macro | 1/640 | f/14 | ISO 250″‘ SURSA
N.R.: Lycosidae este o familie de păianjeni, numită și păianjeni-lupi. Denumirea speciei provine de la cuvântul grecesc λύκος (lykos) – lup. Ei sunt vânători ageri și iuți, având o vedere dezvoltată. În prezent familia cuprinde 2 300 de specii, clasificate în aprox. 100 genuri. În funcție de gen şi specie, mărimea lor variază între 1 – 3 cm, uneori pot avea până la 4 cm. Opistosoma este alungită, de două ori mai lungă decât prosoma. Picioarele au o gheară mică. Ei au opt ochi dispuși în 3 rânduri. Rândul inferior este format din patru ochi mici, cel din mijloc din 2 ochi foarte mari. Al treilea este situat superior și lateral, este format din 2 ochi mici. Vederea lor este foarte importantă, fiind necesară în timpul vânătorii. La fel şi simțul tactil este dezvoltat. Păianjenii-lupi simt foarte bine oscilațiile solului produse de viitoarea victimă. Culoarea este de obicei cafenie, brună, gri sau neagră. Masculul se distinge de femelă prin dimensiunea mai mică a corpului, culoarea mai închisă și prin lungimea prin lungimea mai mare a pedipalpilor. Păianjeni-lupi posedă venin toxic pentru insecte, însă inofensiv pentru oameni. Totuşi, muşcăturile lor pot căuza dureri, inflamații și mâncărimi. Unele muşcături ale altor păianjeni au fost confundate cu cele ale păiajenilor-lupi. Acuplarea are loc vara, iar la speciile tropicale întregul an. Femela emană substanțe pentru a atrage masculul. Când se apropie, masculul emite semne cu membrele anterioare și se apropie încet de femelă. În cazul unei mişcări negândite, femela poate să atace masculul. Transferul spermatozoizilor are loc cu ajutorul pedipalpilor. După fecundare, femela își caută un loc pentru a țese un cocon în care sunt depuse ouăle. Păianjenii-lupi sunt unicii păianjeni care transportă coconul atârnat de opistosomă, mai exact de organele filiere. Coconul este purtat astfel 2 – 3 săptămâni. Păianjenii-lupi se deosebesc și prin felul lor de a se îngriji de urmași, după eclozare juvenilii se cațără pe corpul mamei.
Păianjenii-lupi se găsesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Ei locuiesc în frunziş, păşuni, între stânci. Locurile preferate sunt pădurile și câmpurile umede. Cea mai răspândită specie pe teritoriul românesc este Lycosa singoriensis (tarantula românească).” DETALII
ARHIVĂ: ALIEN: Tânțar văzut la microscopul electronic OXXO MUSCA-PĂUN: Emigrant nord-american, cetățean european din 2007 & pașaport românesc de 5 ani, poposește în Republica Moldova! OXXO GÂNDACUL RINOCER: Cea mai puternică ființă pe Terra ridică de 850 ori greutatea sa!
„TRIUNFO” de VIRGIL SCRIPCARIU: „Triumful binelui” a venit din Portugalia în scuarul dintre Casa Miței Biciclista și Biserica Amzei
FUNDAȚIA AMZEI: „Nu întâmplător, imaginea identitară a fundației este desenul sculpturii lui Virgil Scripcariu “Triumful binelui”.
Suntem bucuroși că în primul nostru proiect de spațiu public, Scuarul Amzei, vom prelua sculptura expusă în premieră în 2024-2025, în fața portalului principal al bisericii Mănăstirii Batalha/Portugalia. Faptul că sculptura a fost în atenția a peste 200.000 de vizitatori ai sitului, veniți din toată lumea, ne onorează și ne încurajează să fondăm ceva recuperator pentru București. Pe 4-5 octombrie, sculptura va fi găzduită în Scuarul Bisericii Amzei. O apariție temporară, înainte de amplasarea sa definitivă în scuar.” SURSA
N.R.: Virgil Scripcariu este licenţiat în arte plastice, în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. A continuat studiile, aprofundând tema portretului în sculptură. Din 2004, participă la expoziții de grup în România şi în străinătate, realizează expoziţii personale şi amplasează lucrări în spaţiul public. Practică sculptura figurativă, dar creează şi instalaţii de obiect cu mesaj ecologic, social, spiritual. Face parte din comunitatea România Tradiţiilor Creative. În 2006, s-a stabilit cu familia la Piscu, fost sat de olari în apropierea Bucureştiului. Împreună cu soția lui, Adriana, istoric de artă, a pornit un proiect de cercetare şi punere în valoare a patrimoniului cultural din localitate. În 2021, a inaugurat Muzeul-atelier Şcoala de la Piscu, un hub cultural dedicat ceramicii ţărăneşti şi tehnicilor tradiţionale şi artei contemporane. Locul este recunoscut la nivel european, primind Premiul Europa Nostra 2022, la secţiunea Educaţie, Formare, Meşteşug.
Fundației Amzei, aflat pe str. Biserica Amzei 16-18, București sector 1.
ARHIVĂ: SUPERMAM by VIRGIL SCRIPCARIU: Superioritatea gingășiei mamei în lumea Supermanilor recunoscută și în București OXXO ILFOV: Muzeul Oalelor de Pisc, peste 1000 de piese de ceramică expuse, artă contemporană, ateliere de olărit, linogravură, pictură pentru adulți & copii
ȘTIAȚI CĂ: Rinocerul are statuie în Craiova? Șoferii neexperimentați îl mai „vânează” prin sensul giratoriu!
INSIDER: „Știați că în Craiova rinocerul are statuie? Într-un sens giratoriu la intersecția străzii Doljului cu strada Brazda lui Novac. Apropo de noua împărțire a României (pro și contra… rinoceri?!) după lansarea de ieri a melodiei trupei Taxi „Când Rinocerii”
DAN TEODORESCU: „Am fost inspirat, în mod evident, de piesa de teatru Rinocerii, de Eugen lonescu. Practic, nu sunt rinocerii mei. Drept care, pentru orice neclarităţi, sugestii sau reclamații, vă rog să vă adresaţi autorului piesei”
Melodia este cântată de solistul Dan Teodorescu dar cu versuri rostite în videoclip de fiecare dintre cele 31 de personalităţi din lumea teatrului, literaturii, jurnalismului, dar şi sportului. Printre acestea se numără David Popovici, Valeriu Nicolae, Carmen Dumitrescu, Mihai Bendeac, Radu Hossu, Oana Gheorghiu, Melania Medeleanu, Florin Ristei, Radu Paraschivescu, Lora, Lucian Mândruţă, Mihai Călin, Corina Băcanu, Gelu Duminică, Emilia Popescu, Angela Gheorghiu, Mircea Cărtărescu, Natalie Ester, Cătălin Striblea, Radu Buzăianu, Ilona Brezoianu, Amalia Enache, Cornel Ilie, David Popovici, Teodor Baconschi, Oana Pellea, Andrei Ciobanu, Florin Negruţiu, Irina-Margareta Nistor, Emilia Şercan, Alex Bogdan şi Victor Rebengiuc.
N.R.: „Rinocerii (titlul original în franceză Rhinocéros) este o piesă de teatru scrisă de Eugen lonescuîn 1959. Este considerată una dintre lucrările cele remarcabile ale teatrului absurd. Premiera românească a piesei „Rinocerii” a avut loc la Teatrul de Comedie din București, în data de 10 aprilie 1964, în regia lui Lucian Giurchescu. Pe durata celor trei acte, locuitorii unui mic oraș francez sunt transformați în rinoceri. Figura principală a piesei, Berenger, un om obişnuit și simplu, de multe ori subevaluat și criticat pentru dependența sa de alcool, se dovedește a fi singurul om care nu face parte din această metamorfoză.” DETALII
N.R.: „Acum patru ani o șoferiță din Craiova de 37 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Brazda lui Novac, la intersecţia cu strada Doljului, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul volanului, a intrat în sensul giratoriu și în urma impactului, „Rinocerul” a fost pus la pământ.” DETALII
ARHIVĂ: PEȘTERA COLIBOAIA, BIHOR: Cele mai vechi desene de peșteră de pe Terra. Rinoceri păroși și un suflet de artist de acum 35.000 de ani OXXO GÂNDACUL RINOCER: Cea mai puternică ființă pe Terra ridică de 850 ori greutatea sa! OXXO BIROCRAŢIE: Japonia este ţara gheişelor. România, ţara ghişeelor!
DAVID de MICHELANGELO din LEGO: Înaltă de 5,17 metri și 647 kilograme, cu 635.206 piese și 3.000 de ore de muncă, expusă în Bergamo, Italia
INSIDER: „Statuia LEGO David în mărime naturală din 635 206 piese lego: Înălțime: 5.17 m și Greutate: 647 kg, Peste 3.000 de ore de artă și dăruire. Bergamo, Italia la MAB25. Design de Pierluigi Alberto Cervati. Disponibil pentru închiriere sau achiziționare.” SURSA
N.R.: „O reproducere a lui David de Michelangelo la scara 1:1 a fost expusă în premieră la Bergamo în Piazza del Sagittario a ChorusLife (20 și 21 septembrie 2025). A fost atracţia principală a Mab Bergamo, aflat acum la a noua ediție și organizat anul acesta în noul cartier smart al oraşului, combinând experiența, „Oraşului Cărămizii” (un punct de referință pentru iubitorii de Lego din 2014) cu cadrul contemporan al Choruslife, o fostă zonă industrială complet regenerată și returnată comunității ca un nou centru de socializare, divertisment și servicii. De-a lungul anilor, evenimentul a atras mii de vizitatori, inclusiv din afara oraşului Bergamo, devenind un eveniment cheie în panorama națională a evenimentelor dedicate celor mai faimoase construcții din lume.
Un proiect semnat de Pierluigi Alberto Cervati, un artist cunoscut pentru lucrări ambițioase cu o puternică valoare simbolică: în 2022 a finalizat cea mai mare navă plutitoare realizată din LEGO, fără a utiliza lipici sau suporturi structurale interne sau externe, o reproducere a navei Costa Diadema (realizată cu peste 200.000 de cărămizi), omagiu adus memoriei soției sale, Beatrice Da Ros, care ii împărtăşea pasiunea pentru lumea LEGO-cuplul deschisese împreună magazinul „La Città del Mattoncino” in Bergamo în 2014, şi a decedat în noiembrie 2021, la doar 40 de ani.
În 2023 a creat mozaicul lenticular Guinness World Record, de peste 51 de metri pătrați – lung de 16,83 metri, lat de 3,06 metri și compus din 811.008 inserții Lego, creat cu contribuția a peste 400 de copii din secțiile de pediatrie italiene, prezentat cu ocazia desemnării oraşelor Bergamo & Brescia ca și Capitale ale Culturii, Italia 2023.” DETALII
N.R.: „David este o capodoperă a sculpturii în marmură din Renaşterea italiană, creată între 1501 și 1504 de Michelangelo. Cu o înălțime de 5,17 metri, David a fost prima statuie colosală din marmură a Renașterii, un precedent pentru secolul al XVI-lea și ulterior. David a fost inițial comandat ca una dintr-o serie de statui a doisprezece profeți care urmau să fie poziționate de-a lungul acoperişului din capătul estic al Catedralei din Florența, dar a fost plasat în piața publică din faţa Palazzo della Signoria, sediul guvernului civic din Florența, unde a fost dezvelit pe 8 septembrie 1504. În 1873, statuia a fost mutată la Galleria dell’Accademia din Florenţa. În 1910, ο replică a fost instalată la locul original din piaţa publică. Figura biblică David a fost un subiect predilect în arta florentină. Datorită naturii figurii pe care o reprezenta, statuia a ajuns curând să simbolizeze apărarea libertăților civile, întruchipată în constituția din 1494 a Republicii Florenţa, un oraș-stat independent ameninţat din toate părțile de state rivale mai puternice și de aspirațiile politice ale familiei Medici.” DETALII
![David is a masterpiece of Renaissance sculpture created in marble between 1501 and 1504 by the Italian artist Michelangelo. David is a 5.17-metre (17.0 ft)[a] marble statue of the Biblical hero David, a favoured subject in the art of Florence.??David was originally commissioned as one of a series of statues of prophets to be positioned along the roofline of the east end of Florence Cathedral, but was instead placed in a public square, outside the Palazzo Vecchio, the seat of civic government in Florence, in the Piazza della Signoria where it was unveiled on 8 September 1504. The statue was moved to the Galleria dell'Accademia, Florence, in 1873, and later replaced at the original location by a replica.??Because of the nature of the hero it represented, the statue soon came to symbolize the defence of civil liberties embodied in the Republic of Florence, an independent city-state threatened on all sides by more powerful rival states and by the hegemony of the Medici family. The eyes of David, with a warning glare, were fixated towards Rome.](https://i0.wp.com/infoinsider.ro/wp-content/uploads/2025/10/wp-17595636617264525919097392794830.jpg?w=185&h=277&ssl=1 "wp-17595636617264525919097392794830")
ARHIVĂ: ROLUG @ PARKLAKE: „Fie ca Forța cărămizilor LEGO să fie cu tine!” OXXO PARKLAKE: McLaren MCL35M refăcută din 288.315 piese de lego, în mărime naturală OXXO BUGATTI CHIRON, LEGO 1:1: Mașină de 1.5 tone, asamblată fără adeziv dintr-un milion de cărămizi și motor din elemente Lego Technic. Viteza de 20 km/h! OXXO BUDAPESTA, UNGARIA: Primul tramvai LEGO în mărime naturală din lume. Are 11.5 metri, cântărește 4,5 t și au fost necesare 1,8 milioane de cărămizi LEGO! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO INVAZIA GIGANȚILOR: Avionul prezidențial SUA a aterizat în Berceni. Executat la scara 1:7 dintr-un milion de piese Lego. Fără Trump! OXXO LEGO IN SEATTLE: Primul artist care a transformat piesele de jucărie în artă universală! OXXO MINIFIG SCAN: Aplicație pentru fanii Lego de identificare a minifigurinelor „surpriză” din Seria 25, direct din cutie!
„REGELE MIHAI”: Sculptura de bronz cu ochi albaștri – creația artistei plastice Silvia Radu, Expoziţia Regală Palatul Elisabeta
INSIDER: „Regele Mihai”, sculptura cu ochi albaștri – creația artistei plastice Silvia Elena Radu, Expoziţia Regală „Palatul Elisabeta”.
N.R. 1: „Marți, 5 noiembrie 2013, în preajma aniversării zilei onomastice, Majestatea Sa Regele a prezidat un dejun la Palatul Elisabeta. Au fost prezenți, alături de Principesa Moştenitoare și de Principele Nicolae, membri ai Consiliului Regal, membri ai Academiei Române, artişti plastici și muzicieni, oameni de afaceri și jurnaliști, înalți reprezentanți ai Armatei și Diplomației române. Cu ocazia prânzului, a fost dezvelit bustul în bronz al Regelui, lucrare recentă a marii noastre artiste plastice Silvia Elena Radu.” SURSA
FOTO: Daniel Angelescu, Casa Regală a României
N.R. 2: „Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, Pătroaia-Vale, Crângurile, Dâmbovița, România – d. 25 mai 2025, București, România) a fost o sculptoriță și pictoriță română, soția sculptorului Vasile Gorduz. Absolventă, în 1960, a Academiei de Arte Frumoase (Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”), clasa Profesorului loan Lucian Murnu. Din 1961 expune la majoritatea expozițiilor anuale, municipale și ocazionale organizate de Ministerul Culturii şi de Uniunea Artiştilor Plastici din România.” DETALII
SUA în ROMÂNIA: Ambasada SUA nu are fonduri pentru pagina de Facebook, iar Mc Donald’s are adaos până la 1600 %
INSIDER: „Austeritate – În timp ce Ambasada SUA nu are fonduri pentru pagina de Facebook, la Mc Donald’s comisionul este intre 0-1600 % ?!”
U.S. EMBASSY BUCHAREST ROMANIA: „În lipsa fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţii, această pagină de Facebook nu va mai fi actualizată până la reluarea completă a activităţii, cu excepţia mesajelor urgente de securitate şi siguranţă.
În prezent, serviciile pentru paşapoarte şi vize la Ambasadele și Consulatele Statelor Unite din străinătate vor continua în perioada în care nu există fonduri alocate pentru desfășurarea activităţii, în măsura posibilităților. Nu vom actualiza acestă pagină, cu excepția mesajelor urgente de securitate și siguranţă. Pentru informații cu privire la serviciile și operaţiunile curente, vizitați travel.state.gov.” SURSA
PALATUL ELISABETA: Locul unde Regele Mihai I a semnat actul de abdicare. Se vizitează doar în weekend-urile de vară – Parcul Herăstrău, lângă Muzeul Satului
INSIDER: „Expoziția Regală „Palatul Elisabeta”. Dacă aș fi putut să fac o singură fotografie la interior, aș fi ales doar tabla de șah a familiei regale. Piesele tocite ale unui joc de șah nu mint niciodată. Ele sunt dovada că la acea masă s-a consumat multă pasiune și nu doar simpla umplere a timpului liber. Legenda spune că după moartea Reginei Ana, în 2016, Regele Mihai, în puținul timp rămas pe lumea asta, nu a mai jucat niciodată șah. Nici la acea masă și nicăieri în altă parte. Știu, prima explicație ar putea fi starea oricum precară de sănătate. Și am putea să ne oprim aici cu legenda. Sau ai putea numi asta un gest simbolic, până la urmă unul de iubire. Dar mai cred că momentul ăsta e și o expresie a suferinței. Ritualurile alea mici, pe care le ai cu omul de lângă tine, indiferent cine și ce este omul de lângă tine. Un ceai, cafeaua de dimineață, un film, o plimbare, cumpărăturile săptămânale, o partidă de șah, toate astea devin, în timp, o formă de viață în doi. Când dispare celălalt, toate lucrurile astea care îți dădeau sens rămân să mai fie umplute doar cu golul din fața ta.
(…) Nu luați „fotografia” cu care am plecat eu de aici drept referință. Pentru că da, nu se fac fotografii la interior, așa că va trebui să te descurci singur. Dar sunt multe altele care or să vă placă, e o promisiune. Locul ăsta e una dintre cele mai frumoase case în care veți fi intrat vreodată. Mai cred și că accesul publicului aici rămâne totuși un privilegiu. Palatul Elisebeta e chiar lângă Muzeul Satului, poate fi vizitat doar vara și doar în weekend. E 40 de lei biletul, în care e inclus și ghidajul. La care dacă se va nimeri să fie Cristi, fiți îngăduitori. Pe Cristi e posibil ca eu să-l fi prins în chiar prima lui zi în postura de ghid. Dar e un băiat foarte simpatic și chiar cred că merită susținut. Mi-ar plăcea să-l reîntâlnesc aici când o fi să revin. Pentru că da, categoric am să revin.
Doar și pentru o plimbare prin minunata grădină din curtea palatului, în care ai voie să faci și poze.” SURSA
N.R. 1: Palatul Elisabeta, aflat pe Șoseaua Kiseleff, la numărul 28, pe malul Lacului Herăstrău, lângă Muzeul Satului. Fosta reședință oficială a Regelui Mihai I este, în prezent, sediul Asociației Casa Majestății Sale, care a deschis aici o expoziție, pentru iubitorii de istorie și de artă. Palatul a fost construit între anii 1935-1937, după un plan al arhitectului Corneliu Marcu, într-un stil care îmbină elementele maure cu cele brâncovenești. Acest palat a fost ridicat pentru Principesa Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea și fostă regină a Greciei, la cererea fratelui său, dar a fost folosit în acest scop doar în perioada 1937-1944. Prințesa a preferat să locuiască mai mult la Castelul Banloc, din Timiş, departe de agitația Bucureștiului.
După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, în august 1944, Regele Mihai fost nevoit să-și caute o altă reședință oficială. Astfel, cu acordul mătuşii sale, Regele s-a mutat temporar la Palatul Elisabeta, devenit astfel refugiu și curte regală, până la abdicarea acestuia, în decembrie 1947. De altfel, chiar aici, pe 30 decembrie 1947, într-una dintre camerele palatului, Regele a fost nevoit să semneze actul de abdicare, iar palatul a fost naționalizat de autoritățile comuniste. Palatul Elisabeta a devenit casă de protocol în perioada comunistă, iar în anii 1990 aici au funcționat un hotel şi un restaurant, interiorul clădirii fiind semnificativ modificat. Ajunsă în administrarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS), clădirea a fost apoi dată în folosință Regelui Mihai, pe toată durata vieții acestuia. Astfel, între anii 2001-2017, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa oficială a Familiei Regale.
Începând cu anul 2020, impresionanta clădire a devenit sediul Asociației Casa Majestății Sale, care a organizat aici o expoziție regală, ce poate fi vizitată începând iulie până în septembrie. În această perioadă, palatul poate fi vizitat în fiecare zi de vineri, sâmbătă şi duminică, în intervalele orare 10-13 și 14-17. Biletele de intrare pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari sunt 20 lei de persoană. Biletele pentru adulți sunt 40 de lei de persoană.” ALTE FOTO
N.R. 2: „Vizitatorii au acces în Salonul Mihai I, Galeria de Artă Contemporană, Salonul Carol I şi Elisabeta, Salonul Alb, Biroul Majestății Sale, Sala Regilor, Holul de Marmură şi Sufrageria Mare. De asemenea, vizitatorii au acces pe Platforma cu Lei și în grădina Palatului, acolo unde are loc în fiecare an Garden Party şi unde se află „Memorialul Copacilor”, care cuprinde arbori plantați de personalitățile regale şi şefii de Stat care au vizitat palatul, din anul 2001 încoace. La intrare în palat, sub arcada principală, există un magazin cu suveniruri.
Sunt expuse uniformele militare ale Regelui Mihai I, colecția de costume populare a Reginei Elena, decoraţii şi ordine regale, Colecția Regală de Artă Contemporană, portretele regilor și reginelor României din toate generațiile, precum şi masa din Sufrageria Mare, pregătită pentru dineurile oficiale.” SURSA
ARHIVĂ: ZIUA REGALITĂŢII: Maraton Regal şi petrecere cu VIP-uri dichisite la Palatul Elisabeta din Bucureşti OXXO PORŢI DESCHISE: Peste 1.000 de români au venit să-i cânte Regelui „Mulţi ani trăiască!”
CARAMEL & CARAMELA: Un Opel Vectra și jumătate, la propriu!
INSIDER: „Când ți se mărește familia și nu vrei să renunți la mașina ta.” SURSA
N.R.: „Caramel și Caramela – ,în interior, doar loc de dormit.”‘ „Bucureșteanul – proprietar, proiectant & autor și-a înmatriculat un vis.” VIDEO
„Opel Vectra este o mașina de familie marca Opel, subdivizia General Motors din Germania. Acest autovehicul a fost produs și sub alte denumiri: Vauxhall Vectra (UK), Chevrolet Vectra (America Lantină), Holden Vectra (Australia). Producţia a început în anul 1988 pentru a înlocui modele mai vechi precum: Opel Ascona (Europa), Vauxhall Cavalier (UK), Holden Apollo (Australia), Holden Camira (Noua Zeelandă) și a încetat dupa 20 de ani, în 2008 fiind înlocuită de Opel Insignia (Europa), Vauxhall Insignia (UK), Holden Epica (Australia). Vectra este împărţită în 3 modele principale: Opel Vectra A (1988-1995); Opel Vectra B (1995-2002); Opel Vectra C (2002-2008). Inițial disponibilă ca sedan cu patru uși, o versiune hatchback cu cinci uși a apărut în martie 1989. A fost proiectată de Wayne Cherry, şeful de design Opel la acea vreme.”
ARHIVĂ: VIENA: Prima și singura camionetă Porsche 944 cu 6 roți din lume OXXO SAINT MAURICE, FRANȚA: „La Daffodil” – Peugeot 403 break (1966), lungime 20,10 metri – cea mai lungă mașină cu două axe! OXXO GIGA TUNING: Trenule, maşină mică, nici cu tirul nu mi-e frică. Prototip Audi, omologat la Techirghiol?
PARCUL HERĂSTRĂU: Basme și legende românești sculptate în piatră
INSIDER: „MIORIȚA” de Ioana Kassargian (n. 4 octombrie 1936, Bucureşti – d. 14 decembrie 1985, Bucureşti), sculptor român, a absolvit Institutul de Arte Plastice București (1953-1959) avându-l profesor pe Cornel Medrea. A lucrat o perioadă alături de lon Irimescu. A debutat în perioada comunistă, cu lucrări specifice realismului socialist (Oțelar, Darul vieții, Muncitor). Își va schimba însă mijloacele de expresie către forme sintetice, tema socialistă rămânând un pretext pentru experiențe abstracte. În 1963 este laureată a Premiului pentru sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici. Între anii 1964-1967 execută în străinătate sculpturi monumentale de „plaine-air” pentru București. Câștigă o bursă de studii la Paris în anul 1967. A avut expozitții personale în anii 1966, 1970 şi 1976. A expus în mai multe expoziții colective: Expoziția anuală de stat (1962), Paris, Bienala tineretului („Cap de tânără fată” 1963), Paris, „Musee Galliera”, Hommage a Brancusi de la sculpture roumaine contemporaine (1976).
LEGENDA DOCHIEI (1965), sculptură in piatră de Măgura – autor Gheorghe Iliescu-Călinești (n. 14 iulie 1932, Călinești, județul Argeş – d. 12 martie 2002), sculptor român, reprezentant al sculpturii avangardiste. Tatăl său era cioplitor în lemn (ajuns renumit pentru că sculpta cu mult har catapetesme de biserici, pe care le picta losif Keber), astfel că Gheorghe Iliescu a învăţat încă din copilărie tainele acestui meşteşug. După ce a absolvit școala primară din comuna natală și Liceul „N. Bălcescu” din Piteşti, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Sculptură, la clasa profesorului sculptor Cornel Medrea.
FĂT FRUMOS, sculptură piatră de Albeşti (1965) – 280x130x35 cm. Ion Lucian Murnu (n. 2/15 noiembrie 1910, Bucureşti d. 12 aprilie 1984, București) a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de iniţiați decât de publicul larg. S-a născut dintr-o familie de intelectuali de origine aromână, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului şi caricaturistului Ary Murnu şi nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada şi Odiseea.
Ion Lucian Murnu s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a studiat sculptura sub îndrumarea lui Oscar Han şi desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936. Ca student, a lucrat şi în atelierul lui Corneliu Medrea. Între octombrie 1938 și iunie 1940, și-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di Romania, la Roma. în perioada în care a studiat la Roma, a supravegheat executarea unei copii de pe Columna lui Traian, comandată de statul român. A fost mobilizat şi a luptat în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea. Revenit la viața civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde a urcat una câte una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedra de Sculptură, în 1976. Este considerat unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, astfel că prin activitatea didactică a format o serie de tineri artişti, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Rădulescu, lon Condiescu. Tânărul Murnu a cultivat o sensibilitate deplin clasică într-o epocă în care arta universală descoperea abstractul, geometrismul și chiar primele forme ale minimalismului. În tinerețe, a fost influenţat şi de Mac Constantinescu. Murnu a părăsit sculptura în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retras către desen şi pictură şi către o sculptură care se esențializează, care pierde aura preclasicului și liniştea discursului clasic.
„MEȘTERUL MANOLE” (1965). Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, Pătroaia-Vale, Crângurile, Dâmbovița, România – d. 25 mai 2025, București, România) a fost o sculptoriță și pictoriță română, soția sculptorului Vasile Gorduz. Absolventă, în 1960, a Academiei de Arte Frumoase (Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”), clasa Profesorului loan Lucian Murnu. Din 1961 expune la majoritatea expozițiilor anuale, municipale și ocazionale organizate de Ministerul Culturii şi de Uniunea Artiştilor Plastici din România.
FATA BABEI ŞI FATA MOŞULUI. Constantin Foamete (n.decembrie 1932 Crișcăuţi, Județul Soroca (interbelic) – d. 13 septembrie 1998) a fost un sculptor monumentalist român. S-a născut în familia unui preot din satul Vadul Rașcov. Mama sa, Lidia Cernei, a fost învăţătoare la școala din Crișcăuţi. A absolvit al Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București în anul 1958. Preocupările lui Constantin Foamete s-au situat aproape exclusiv în aria sculpturii monumentale, dar a făcut și lucrări de artă decorativă, de asemenea monumentale (mozaic), și sporadic scenografie.” SURSA – WIKIPEDIA
N.R.: „Parcul Herăstrău se numește în prezent Parcul Regele Mihai I al României. În trecut s-a mai numit Parcul Carol al II-lea, Parcul Naţional, Parcul I.V. Stalin. Pe când avea această denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962. În prezent, pe aproximativ același loc, se află statuia lui Charles de Gaulle. Este cel mai mare parc din București, un situat în partea de nord a orașului, cu o suprafața totală de 187 ha. A fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha), parte a lanțului de lacuri antropice al râului Colentina. Aleea parcului ce înconjoară lacul are o lungime de 5,92 km.” DETALII
SEWARD, NEBRASKA: „Cea mai mare capsulă a timpului din lume”, deschisă după 50 ani – un Chevrolet Vega nou, o motocicletă Kawasaki & 5000 suveniruri
INSIDER: „În Seward, Nebraska, a fost deschisă după 50 de ani ceea ce mulți numesc „cea mai mare capsulă a timpului din lume” ⏳🚗.
În 1977, membrii Trupei de cercetași 256 au avut o idee inedită: în loc de scrisori sau mici obiecte, au îngropat un Chevrolet Vega nou-nouț din acel an, alături de sticle de suc, ziare și chiar o motocicletă de dimensiuni reduse. 🏍
Inițiativa reflecta optimismul sfârșitului anilor ’70 și dorința de a păstra o bucată din cultura vremii pentru generațiile viitoare. Mașina, care costa atunci puțin peste 3.000 de dolari (conform etichetei originale de la dealer), a fost sigilată într-un seif de beton, protejată cu folie de plastic și înconjurată de suveniruri care spuneau povestea epocii. Pereții capsulei au fost pictați cu numele cercetașilor și cu murale colorate 🎨, transformând spațiul într-o combinație între monument și joc al memoriei, un experiment unic de conservare istorică. ⏳️’ SURSA
N.R.: „Fiecare oraş mic are ciudățeniile sale, dar Seward, Nebraska, cunoscut drept „Oraşul american de 4 iulie”, găzduia cea mai mare capsulă a timpului din lume, îngropată în 1975 de proprietarul magazinului local de mobilă, Harold Davisson. În interior se aflau peste 5.000 de artefacte din cultura americană, inclusiv un Chevrolet Vega nou-nouţ şi o motocicletă Kawasaki. Aproape 50 de ani mai târziu, oraşul a început să-şi dezvăluie secretele. Majoritatea oamenilor se aşteptau ca Chevrolet Vega din 1975, îngropat in capsulă, să fie o cochilie ruginită. În schimb, micuța Bowtie a ieşit din pământ arătänd surprinzător de întreagă. Câteva pete de rugină la suprafaţă şi o prelată de plastic erau tot ce se afla între ea şi cele cinci decenii petrecute in subteran. Nicio etanşare ermetică, nicio conservare magică, doar o boltă masivă de beton şi puţin noroc din Midwest. Acelaşi Vega care era nou-nout când a dat faliment. Localnicii l-au reglat şi l-au condus la parada de 4 iulie a oraşului Seward. Acesta este un moment de încheiere a cercului pe care nimeni nu l-a prevăzut, mai ales pentru o maşină adesea batjocorită pentru problemele sale de durabilitate şi fiabilitate.
Pentru context, Vega a fost răspunsul Chevrolet la importurile eficiente din anii ’70, uşor, accesibil şi, din păcate, predispus la coroziune. Acesta ar putea fi unul dintre cei mai curați supraviețuitori de pe Pământ şi nici măcar nu a atins un drum de o jumătate de secol.
Piramida masivă construită deasupra capsulei timpului in 1983 a fost atât un monument, cât și o problemă. Construită de Davisson pentru a proteja capsula și pentru a ajuta la obținerea Recordului Mondial Guinness pentru Cea mai mare capsulă a timpului din lume”, structura a protejat tot ce se afla sub ea, dar a făcut şi accesul aproape imposibil. Trish Johnson, fiica lui Harold Davisson, a explicat că nu aveau cum să ajungă la capsulă fără a îndepărta piramida în sine. Ceea ce au găsit înăuntru nu a fost doar Vega, ci o a doua maşină, un Toyota Corolla avariat de intemperii, parcată deasupra capsulei, şi tone de obiecte personale. De la scrisori şi jucării la picturi murale de familie pictate de copii care sunt acum şi ei părinţi, întreaga excavare a devenit o distorsiune temporală care a cuprins întregul oraş. Picturile murale făcute de fiicele lui Johnson erau încă parţial intacte și, în ciuda unor daune provocate de apă și căldură, zeci de scrisori şi artefacte au fost recuperate și expuse pentru ca localnicii să le revendice.”
ARHIVĂ: CAPSULA TIMPULUI: „Dacă românii nu mai ajung la stele, măcar să aducem stelele mai aproape de noi!” OXXO CAPSULA TIMPULUI: De ce oltenii ascultă muzică bună? Ca să nu se plictisească până în 2126!
SIMON BOLIVAR: „El Libertador”, statuie în fața Televiziunii Române – „zonă cu teroriști” la Revoluția Română din 1989
INSIDER: „Statuia lui Simon Bolivar din București se afla pe Dorobanți, undeva vis-a-vis de sediul Televiziunii Romane. Monumentul a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei in anul 1996. Adresa – Strada Constantin Bălescu 2, Bucureşti sector 1.” FOTO
N.R.: „Constantin Bălescu (n. 12 ianuarie 1864, Turnu Severin – d. 1929) a fost un amiral român, care a deținut funcția de comandant al Marinei Militare Române (1918-1920).
Simón José Antonio de la Santísima Trinidad Bolívar y Ponte Palacios y Blanco, cunoscut ca SIMÓN BOLÍVAR (24 iulie 1783-17 decembrie 1830) lider militar şi politic venezuelean a fost conducătorul unor mişcări de independenţă în America de Sud, numite uneori „Razboiul lui Bolívar” față de dominația spaniolă. „El Libertador” (Eliberatorul) – a jucat un rol crucial în eliberarea unor țări precum Venezuela, Columbia (care includea Panama la acea vreme), Ecuador, Peru și Bolivia.
MIHAI BUCULEI (n. 22 decembrie 1940, Mihoveni, judeţul Suceava) este un sculptor român, fost profesor la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. A urmat cursurile unei școli profesionale, calificându-se ca „mecanic utilaje forestiere grup electrogen”. A fost remarcat de un director de-acolo care, impresionat de talentele copilului, l-a sfătuit să plece de acolo, să dea examen la laşi. A urmat cursurile liceelor de artă din lași și București și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, specialitatea sculptură, pe care l-a urmat între 1964 și 1970. Lucrări ale sale se găsesc în muzee de de artă din București, Botoșani, Suceava, Sofia, în colecții particulare din Germania, sau spații publice din Ungaria, Germania, Canada sau Atena.
Alte lucrări în București: Statuia lui Şerban Cantacuzino, stând în tron, din piatră albă, instalată pe Dealul Patriarhiei; Monumentul lui Corneliu Coposu din București este un bust, realizat în 1996, și instalat în Piaţa Revoluției, lângă Biserica Krețulescu; Aripi – Monumentul luptei anticomuniste, este o uriașă sculptură de 28 de metri înălțime, care înlocuiește Statuia lui Lenin din Piaţa Presei Libere, reprezentând trei aripi stilizate, realizate din oțel inoxidabil, placate cu bronz patinat. Fiecare din cele trei aripi a fost construită separat, la Uzina Electromecanică Ploieşti, și are în jur de 40 de tone. Cele trei aripi au fost îmbinate pe soclul monumentului.
FOTOGRAFIE SUBACVATICĂ: Scafandrii Marinei Regale Canadiene își sărbătoresc absolvirea – disciplină, efort, coordonare și muncă în echipă!
INSIDER: „Un grup de scafandri proaspăt absolvenți ai Marinei Regale Canadiene și-au sărbătorit realizarea cu o fotografie neobișnuită: pozând sub apă. Imaginea a presupus ca toți să-și țină respirația, în timp ce unii au folosit greutăți pentru a evita să iasă la suprafață și pentru a-și menține poziția. După mai multe încercări, au reușit un portret spectaculos care reflectă disciplină, efort, coordonare și muncă în echipă.” SURSA
N.R.: „Scafandrii Marinei Regale Canadiene își sărbătoresc absolvirea cu o fotografie subacvatică, evidențiind natura unică a pregătirii lor. Această imagine surprinde un moment festiv pentru acești specialiști subacvatici, care joacă un rol crucial în operațiunile navale.
Rolul Scafandrilor de Deminare (Clearance Divers): Acești scafandri sunt responsabili pentru operațiuni de deminare, neutralizarea munițiilor explozive maritime și sprijinul ingineresc subacvatic la nivel mondial pentru Forțele Armate Canadiene (CAF) – efectuarea de reparații la navele avariate în luptă, suport pentru forțele speciale și operațiuni de salvare a submarinelor. Ei sunt antrenați să utilizeze o gamă variată de echipamente de scufundare, inclusiv sisteme cu circuit deschis (SCUBA), sisteme portabile cu alimentare de la suprafață și sisteme cu recirculare a gazelor. De asemenea, operează camere hiperbarice pentru sarcini subacvatice complexe și operațiuni de decompresie.
Unități de Scufundări: Flota Canadiană are două unități operaționale principale de scufundări: Fleet Diving Unit (Atlantic) în Halifax și Fleet Diving Unit (Pacific) în Esquimalt, cu detaşamente mai mici în alte locații.
Condiția fizică este o componentă esențială a meseriei, deoarece lucrul sub apă cu echipament greu necesită rezistență și anduranţă.”
ARHIVĂ: DALNIC, COVASNA: Cum poți bea o bere sub apă în singurul bar subacvatic din România OXXO MUZEUL SCULPTURII SUBACVATICE, CIPRU: Primul parc subacvatic de sculpturi din lume, „resălbăticirea spaţiilor noastre naturale” OXXO NORVEGIA: Primul restaurant subacvatic din Europa și cel mai mare din lume OXXO FALEZA CONSTANȚA: Zece tablouri semnate de Nicolae Grigorescu pot fi admirate în adâncul mării, lângă Cazinou, în timpul unor sesiuni de scufundare
infoINSiDER.ro 