CASTELUL IULIA HAȘDEU, CÂMPINA: Singurul templu spiritist din lume, portal către dincolo!
INSIDER: „Fenomene misterioase la Castelul ,,Iulia Hașdeu”. La 100 de kilometri de București, chiar lângă Școala de Agenți de Poliție ,,Vasile Lascăr”, din cochetul oraș prahovean Câmpina, se află un edificiu unic în lume, închinat Iuliei, fata savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, moartă la nici 19 ani. Un castel, astăzi muzeu, în care pianina Iuliei a început de mai multe ori să cânte singură, atât în prezența angajaților muzeului, cât și sub ochii vizitatorilor. Un loc misterios în care și-a făcut apariția fantoma Iuliei, care ținea în mână un buchet de margarete, pentru ca mai apoi, în curtea castelului să fie găsite câteva dintre aceste flori, deși era toamnă și nu era sezonul lor. De altfel, chiar la intrarea în castel, într-o vitrină, muzeografele ne-au arătat doi fulgișori, pe care i-au găsit într-o dimineață, ,,unul în camera cu cale, dedicată Iuliei, iar celălalt în camera de lucru a lui Hașdeu”, după cum ne-au spus doamnele, ,,deși, după plecarea noastră și până a doua zi, la deschidere, nu avea cine să mai intre”.
Inexplicabilă și, totodată, înfricoșătoare este întâmplarea legată de statuia lui Iisus Hristos (care n-a putut fi clintită de soldați în 1957, când clădirea a fost transformată în cazarmă militară), aflată chiar în templul din centrul castelului. Se spune că, în perioada interbelică, câţiva tineri s-au fotografiat lângă statuia Mântuitorului din castel, iar unul dintre ei a pus o șapcă pe capul statuii. Peste câteva zile, cel care a pus șapca a căzut în baia de acid sulfuric de la Rafinăria ,,Steaua Română”, din Câmpina. Acestor întâmplări, unele dintre ele din sfera paranormalului, li se adaugă și altele, la fel de stranii, ce nu și-au găsit încă explicație. Două fotografii, expuse în camera Iuliei, făcute cu două aparate foto diferite, din timpul unei reprezentații a piesei ,,Răzvan și Vidra”, surprind urme ciudate, asociate de angajații muzeului spiritului Iuliei. De asemenea, personalul de aici a surprins, prin intermediul camerelor de supraveghere, trei globuri luminoase care se plimbau dintr-o parte în alta în pivnițele castelului, locul neavând nicio sursă de lumină care să justifice fenomenul.
Am ajuns la castel joi, la orele prânzului, iar o neliniște neînțeleasă parcă mi-a acaparat întreaga ființă, încă de la intrare. Poate povestea cutremurătoare a Iuliei, fata supradotată a familiei Hașdeu, poate fenomenele ciudate care s-au întâmplat aici au contribuit la starea mea sufletească. Citisem ce a scris Tudor Nedelcea despre Iulia, născută la 14 noiembrie 1879: ,,La doi ani și jumătate cunoștea literele și silabisea poezii, la patru ani scria primele cuvinte pe o carte în limba germană, un an mai târziu compunea primele poezii, la șase ani parcurgea programele școlare ale cursului primar (abecedar, aritmetică, istorie, geografie), la opt ani trecea elogios examenele cumulate pentru patru clase, însușindu-și, totodată, limbile franceză, engleză și germană, la 11 ani absolvea clasele gimnaziale de la Sf. Sava, cu premiul I, apoi intra la Conservator (avea o superbă voce mezzo-soprană dramatică)”. Iulia, singurul copil al familiei Hașdeu, devine prima româncă acceptată la facultatea de prestigiu Sorbona, din Paris, însă destinul ei avea să fie unul tragic, stingându-se din viață mult prea devreme, la 18 și 10 luni, răpusă de tuberculoză în septembrie 1888.
Doborât de durere, B.P. Hașdeu nu a putut accepta gândul că fiica sa nu mai era. La șase luni de la moartea ei, pe când stătea la masa lui de scris, a simţit cum pierde controlul asupra mâinii sale, care prin câteva mişcări rapide a lăsat pe hârtia din faţa sa un mesaj în limba franceză. Întâmplarea este relatată în cartea sa, Sic Cogito (“Aşa cuget eu”), care sună aşa: „Trecuseră șase luni după moartea fiicei mele. Într-o seară umedă și posomorâtă şedeam singur în odaie, lângă masa mea de lucru. (…) Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic.
Deodată, mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deşteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Haşdeu” – („Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Haşdeu”).
Castelul Iuliei Hașdeu, din Câmpina, încărcat cu simboluri și semnificații, este construit chiar după indicațiile fiicei decedate. Scriitorul recurge la spiritism pentru a putea comunica cu fiica sa, trecută în lumea de dincolo. Planul castelului, cu toate simbolurile sale, i-ar fi fost comunicat lui Hașdeu chiar de către fiica sa, în cadrul ședințelor de spiritism. Am admirat, înainte de intrarea în castel, formele sale deosebite: cele trei turnuri crenelate, domul din mijloc, care adăpostește un templu, cei doi sfincși feminini, care stau pe tron și păzesc ușa de la intrarea principală. Chiar pe această ușă centrală, care se rotește în jurul propriului ax, se observă deviza familiei Hasdeu (,,Pro fide et patria”- ,,Pentru credinţă şi ţară”) și cuvintele celebre ale lui Galileo Galilei (,,E pur si muove”-,,Și totuși se învîrte”). Deasupra veghează Ochiul Lumii (înconjurat de anii construcției castelului,1893-1896), simbol al Iluminaților, preluat ulterior de masoni. Pe creneluri se poate citi ,,2 iulie”, data la care Hașdeu obișnuia să le serbeze simbolic pe cele două Iulii ale sale, soția și fiica.
Am intrat pe ușa din partea dreaptă, unde se afla odinioară salonul de primire al doamnei Hasdeu. De aici se pot achiziționa biletele de intrare (Joia, intrarea este gratuită!). Alături de bilete, primești un ghid audio care poate fi sursa unor informații prețioase cu privire la obiectele aflate în fiecare încăpere. Se vizitează cinci încăperi din castel, fără a pune la socoteală micul salon de la intrare. Este vorba despre sufragerie, templul din mijlocul castelului, biroul scriitorului, încăperea în care se țineau ședințele de spiritism și camera cu cale, dedicată Iuliei Hașdeu. Dintre acestea, impresionează mai întâi templul, apoi camera Iuliei și camera de spiritism. O atmosferă apăsătoare am simțit în tot castelul, iar frica, recunosc, mi-a dat un fior pe șira spinării când am pătruns în camera de spiritism. O gaură perfect rotundă, prin care se spune că intra spiritul Iuliei, face legătura între camera aceasta și camera de lucru a savantului, având, probabil, cea mai mare importanță simbolistică din castel. De remarcat că, pe biroul Iuliei, găsim Imnul Sursum (care înseamnă „Mai sus” în latină), dictat chiar de spiritul Iuliei Hasdeu, tatălui său îndurerat. Această melodie, după spusele angajaților muzeului, au auzit-o de mai multe ori răsunând în castel din camera Iuliei! Totul, absolut totul m-a fascinat atât în interior, cât și la exterior. Chiar și parcul castelului, deși luna ianuarie nu este una care să evidențieze frumusețea acestuia. Din păcate, castelul nu se poate vizita decât la parter, ceea ce, personal, m-a dezamăgit puțin. Chiar și așa, edificiul este principala atracție din Câmpina și o destinație de călătorie ce nu trebuie ratată. Cel puțin o dată în viață! Cu toate că, recunosc, eu m-aș întoarce și mâine acolo!
*Castelul de la Câmpina și mormântul fetei de la Cimitirul Bellu, din București, sunt considerate a fi unicele temple spiritiste din lume.” SURSA
N.R.: După mai mulți ani de renovare, anul trecut pe 25 octombrie 2022, Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina, Bd.Carol I nr.199 a fost redeschis publicului. Program de vizitare: Marti-Duminică 8.00-16.00. Bilete: 15,75 les/adulți, 8.40 lei/ redus. Joi- intrarea liberă. DETALII
ARHIVĂ: QUIZ: Cine a fost prima româncă acceptată ca studentă la Sorbona la vârsta de 16 ani?
BANCNOTA ZERO EURO: Suvenir din Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în anul 2023
INSIDER: „A apărut bancnota suvenir Timișoara 2023 European Capital of Culture. Asociația pentru Promovarea Timișoarei a realizat, în parteneriat cu Euro Suvenir Romania, o bancnotă suvenir dedicată Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.
Timișoara se alătură, astfel, marilor orașe europene care promovează obiective reprezentative și ocazii speciale prin emiterea unor bancnote de acest tip. Pe bancnota concepută pentru Timișoara, sunt reprezentate Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Palatul Culturii (Opera Română) și Domul Romano-Catolic, împreună cu titlul Timișoara 2023 European Capital of Culture. Produsele sunt comercializate în plicuri personalizate și sunt însoțite de cartoteci care conțin fotografiile celor trei clădiri, precum și scurte descrieri ale Timișoarei, în limbile română și engleză.
Tipărită de o imprimerie acreditată de Banca Centrală Europeană, bancnota are caracteristici de securitate similare bancnotelor reale și un design unic, asemănător, dar nu confundabil cu al acestora. Toate produsele sunt înseriate, iar tirajul de 15.000 unități nu va fi suplimentat.
Prin alegerea cifrei 0 ca valoare nominală s-a urmărit eliminarea oricărui risc de asociere cu eventuale tentative de înșelăciune. Bancnotele suvenir se adresează colecționarilor, turiștilor.
Prețul bancnotelor este intre 13 lei și 15 lei/bucată+TVA, în funcție de numărul produselor comandate.” SURSA
N.R.: Mai există tipărite bancnote suvenir 0 € și pentru Iași (10.000 unități), Alba (10.000), Carei (5.000), Bucegi (10.000 unități), Suceava (10.000), Delta Dunării (15.000), Transfăgărășan (10.000).” DETALII
ARHIVĂ: BERLIN: Amatorii de suveniruri și-au făcut stocuri de „lecție de viață” pentru generațiile viitoare! OXO SUVENIR: Cât valorează o bancnotă de „one dollar” care a călătorit în Cosmos? De 750 de ori mai mult! OXO „URME DE URS”, COVASNA: „Conţine 100% excremente autentic-secuiești de urs brun transilvănean, fără gluten, fără conservanți, vegan.” OXO CONSERVE DE BUȘTENI: „Aer proaspăt din Bucegi. Creează stări de inspirație, bună dispoziție și limpezimea profundă a vederii”. Toate la 10 lei!
TULCEA: „Columna lui Ivan”, înaltă de 20 m și 52 de pagăi marchează momentele când Ivan Patzaichin a adus faimă României dincolo de granițe
INSIDER: „Columna lui Ivan” …Monument dedicat marelui Ivan Patzaichin pe Faleza Tulcea ….” SURSA
N.R.: Columna onorează memoria lui Ivan Patzaichin din perspectiva profilului său de multiplu campion olimpic și mondial la canoe, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint.
Sculptura din inox „Columna lui Ivan”, realizată de Virgil Scripcariu. înaltă de 20 de metri, marchează simbolic, prin cele 52 de pagăi, momentele în care Ivan a dus faima României dincolo de granițe prin victoriile sale sportive. Vizibil din orice punct al falezei ce îi poartă numele, acest ansamblu devine un simbol al județului Tulcea. Columna este elementul principal din ceea ce urmează a fi curând Ansamblul Memorial va cuprinde încă 4 lucrări de artă.
ARHIVĂ: OLIMPICI ŞI REPETENŢI: Potzaichin, Pitzaichin sau Putzaichin? Scrieţi PATZAICHIN de 100 de ori pe zi! OXO DUNĂREA PLÂNGE: Ivan cel bun. Cel mai bun. Și nu numai dintre canotori.
MEMORIALUL MAHATMA GANDHI, INDIA: Doi copaci veghează locul incinerării „părintelui națiunii”, plantați de Ho Chi Minh și de Nicolae Ceaușescu!
INSIDER: Memorialul lui Mahatma Gandhi (2 octombrie 1869 – 30 ianuarie 1948), unul dintre cele mai căutate locuri din India, loc de pelerinaj unde vin oamenii și se roagă, fac fotografii. În fața Memorialului părintelui națiunii” sunt doi copaci: unul plantat de Ho Chi Minh, fondatorul Partidului Comunist Indochinez și președintele Vietnamului și unul plantat de Nicolae Ceaușescu pe 13.10.1969.” SURSA
N.R.: „Raj Ghat este un memorial dedicat lui Mahatma Gandhi din Delhi, India. Inițial a fost numele unui ghat istoric din Old Delhi (Shahjahanabad). Aproape de ea și la est de Daryaganj se afla Poarta Raj Ghat a oraşului cu ziduri, care se deschidea la Raj Ghat pe malul de vest al râului Yamuna. Mai târziu, zona memorială a fost numită şi Raj Ghat. Este o platformă de marmură neagră care marchează locul incinerării lui Mahatma Gandhi, Antyeshti (ultimele rituri) la 31 ianuarie 1948, la o zi după aceea.asasinat. Este lăsat deschis spre cer în timp ce o flacără eternă arde la un capăt. Situat pe şoseaua de centură a Delhi, cunoscută oficial drept Mahatma Gandhi Road, o potecă de piatră flancată de peluze duce la incinta cu ziduri care adăposteşte memorialul. Materialele folosite în memorial, în special în adâncituri, ridică câteva întrebări despre natura arhitecturii gandhiene din India.
Există o diferență între arhitectura Rajghat și o arhitectură de locuințe low-cost gandhiană. Spre deosebire de fețele din material dur ale unor părţi din Rajghat, o arhitectură de locuințe low-cost gandhiană are un caracter categoric perisabil. În acest sens, evenimentul construirii Memorialului Rajghat face parte dintr-o istorie arhitecturală gandhiană mai dur-modernistă din India, distinctă dintr-o istorie arhitecturală gandhiană low-cost a materialelor perisabile.” DETALII
CASA MIŢEI BICICLISTA: Cea mai instagramabilă clădire din București nu are inhibiții față de factura la Enel
INSIDER: „Acasă la Mița Biciclista! Parcă niciodată, de sărbători, marile bulevarde din Capitală n-au fost mai sărace în decorațiuni ca acum! În contrast cu acestea, cu griul urban, pe strada Biserica Amzei, la numărul 9, un imobil are un farmec aparte. Este casa faimoasei Mița Biciclista, restaurată recent, îmbrăcată cu mii de ghirlande luminoase. Chiar și târziu în noapte, zeci de oameni vin să se fotografieze lângă una dintre cele mai instagramabile clădiri din București. Pentru câteva zeci de minute, am admirat și noi celebra casă, a cărei intrare este ,,păzită” de doi soldaţi, inspiraţi din „Spărgătorul de nuci”, flancată de un trenuleț, care ne-a purtat gândurile peste ani, când celebritatea coanei Mița Biciclista era recunoscută nu doar în țară, ci și peste hotare. Pentru a completa această postare, am realizat și un VLOG .
Așadar, una dintre atracțiile Bucureștiului, la sfârșit de an 2022, este casa Miţa Biciclista, redeschisă de curând publicului, după mai mulți ani în care a cunoscut ample lucrări de reabilitare. Pe numele ei Maria Mihăescu, renumita curtezană a fost poreclită Mița Biciclista de un ziarist amorezat de aceasta, George Ranetti, care a observat-o într-una din plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei. Construită în perioada 1908-1910, clădirea Miţa Biciclista de lângă Piaţa Amzei a fost declarată monument de arhitectură în stil baroc. Imobilul, care are 16 camere şi o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 900 de metri pătraţi, a fost primit în dar de Mița Biciclista, la doar 23 de ani, de la regele Ferdinand. Splendoarea casei, în care aveau loc numeroase întâlniri mondene și baluri, vine să evidențieze una dintre cele mai fascinante femei mondene interbelice, Maria Mihăescu, despre care se spune că a fost prima din România care a mers cu bicicleta, iar asta îi şoca pe bărbaţii vremii. Era curtezană de lux, şcolită în străinătate în arta amorului. Avea casa aceasta somptuoasă, trăsură, maşină coupé şi servitori din Polonia. Mânca doar la Athénée Palace.
Presa vremii scria că printre amanţii ei s-au numărat atât regele Ferdinand, cât și Nicolae Grigorescu şi Octavian Goga. Se spune că Miţa Biciclista devenise celebră încă din 1905, datorită unei bătăi cu flori câştigate pe Coasta de Azur şi despre care presa franceză mondenă scrisese cu mult entuziasm. Însuși regele Manuel al Portugaliei se pare că i-a fost iubit, acesta cerând-o și în căsătorie, însă Maria l-a refuzat din cauza sentimentelor sale pentru doctorul Nicolae Minovici, fondatorul societății „Salvarea”. FOTO 5-9
În anii ’40, ea s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Clădirea istorică din str. Biserica Amzei nr.9 a fost naţionalizată în anul 1950 şi ocupată de comunişti, Miţa Biciclista murind la 83 ani în sărăcie. Imobilul a fost locuit de 16 familii, pierzând în timp o serie de elemente valoroase. Au rămas însă, până azi, oglinzile şi scara istorică, decoraţiile de la primul etaj şi întreaga şi bogata decoraţie a faţadei. Casa s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, însă apoi, după 1989, a fost lăsat în paragină. Abia în 2013 a început să fie consolidată şi restaurată de o firmă spaniolă care a cumpărat imobilul de la moştenitorii Miţei.” SURSA
Adresa: Strada Biserica Amzei 9, Strada General Christian Tell 11 – București sector 1
SUEDIA: Singurul McDonald’s din lume unde poți mânca hamburger și cartofi prăjiți cu schiurile în picioare, direct pe pârtie
INSIDER: „Lindvallen, o stațiune de schi situată la aproximativ 450 km nord-vest de Stockholm, în Suedia, direct pe pârtie, există un McSki – McDonald’s mic, cu fereastră de ski-thru și „tot tacâmul” din meniul obișnuit Mc. Este deschis numai iarna și are și 140 de locuri în interior.
ARHIVĂ: CLT: Cea mai înaltă clădire din lemn din Suedia. 3 meșteșugari în 3 zile pentru fiecare nivel!
SARMIZEGETUSA REGIA: ,,Strălucitoare,/ Curată,/ Măreață Doamnă,/ Sunt credincioasă,/ Sunt cu trei de șase,/ Dar atât te rog,/ Cândva să mă ajuți/ Să renasc”
INSIDER 1: Fotografia zilei – FOTO Radu Florea – „Paranormal la Sarmizegetusa Regia” digital, 2020. 3dStudioMax+Corona Render, post in Photoshop fotogrametria sitului: MNIR via #Sketchfab
„Dragilor, e pur și simplu incredibil ce se întâmplă aici … un miracol cred. În sfârșit am ajuns la Sarmizegetusa Regia și am reușit să mă strecor în zona sacră, prin zăpada moale. E o atmosferă de basm, nu îmi vine să cred ce văd ochilor … parcă pietrele au prins viață, sunt toate luminescente cumva, nu știu cât a surprins telefonul meu. De necrezut, aproape ireal sau poate e o vrajă a ielelor? Îmi tremură telefonul în mână de emoție. io’s pentru artă experimentală și conceptuală, dar asta le întrece pe toate! n-am văzut-o niciodată așa.zici că dialoghează între ele pietrele în tăcerea lor, schimbă idei, discută concepte sunt mai treze și „vii” ca niciodată. parcă ar fi un portal spre O altă dimensiune..să fi vorbit despre acest fenomen preoții daci? o să mai încerc să mă apropii, dar parcă se aud niște lupi în depărtare.
Imaginea e efectiv uluitoare și parcă îmi aduce aminte de o carte pe care am citit-o recent: Dacia Secretă de Adrian Bucurescu care pe copertă are o de rugăciune a unei gete zalmoxiene: „AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN BIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHY GATRI AYRIS NON AM NIASCHARIAN” – traduce autorul ca „Strălucitoare, Curată, Măreaţă Doamnă! Sunt credincioasă: sunt cu trei de șase. Doar atât te rog: cândva să mă ajuţi să renasc!”
Iar 666 sau SSS / CCC ar fi număr sfânt pentru strămoșii noștri al unei reforme spirituale … recomand cartea, e foarte interesantă!” SURSA
N.R.: „Sarmizegetusa Regia (reședință regalǎ a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara.
Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, și cuprindea șase citadele.
Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conţinea de asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află şi Calendarul Circular. Zidul cetății avea 3 m grosime şi o înălţime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configuraţie mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafaţă de 3 km, o întinsă aşezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se ştie
Nu se ştie dacă erau şapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă şi pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme şi dimensiuni diferite. les în evidenţă un vas cu o inscripţie cu litere ale alfabetului latin,,,DECEBALVS PER SCORILO”, nişte blocuri de calcar cu litere greceşti şi monedele din aur cu înscrisul „KOSON”. Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin ţevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedeşte că societatea Dacică avea un standard înalt de viaţă.” Taxă intrare: 15 lei adulți, 5 lei copii. DETALII
INSIDER 2: „Începând cu 1 decembrie, programul de vizitare a sitului arheologic se modifică, astfel încât cei care doresc să viziteze Sarmizegetusa Regia, o vor putea face între orele 09.00 și 15.00. Acest program va rămâne în vigoare până în 28 februarie 2023.” SURSA
INSIDER 3: Azi, 21 decembrie, la ora 12 și 2 minute a avut loc Solstițiul de iarnă. Ziua începe să crească. Soarele renaşte. Este timpul magic al datinilor străvechi. „După dealul cela mare, / O, Leru-mi şi Domn din ceriu! / Răsărit-a sfântul soare / Toată lumea luminând / Şi mană-n ea revărsând.” (colindă) SURSA
INSIDER 4: „Crăciun fericit şi-un An Nou plin de împliniri!” SURSA
DISNEY PE DOS: Desenele animate pentru copii care învață minorii despre romantismul gay
INSIDER: „Cea mai eficientă propagandă a marxismului cultural se face prin industria de divertisment, nu prin manifestații politice. Rețeta e verificată în SUA de decenii, universitățile ticsite de marxism cultural clocesc teoriile, companiile de film creează produsul cinematografic în care personajele adoptă comportamentul ideologic, trusturile de presă lansează ”dezbaterea” prin normalizarea temei ideologice, iar companiile producătoare de jucării, dacă e cazul, îi împrietenesc pe copii cu povestea. Schema e acum globală. La Cinema One Laserplex Brașov (probabil și în alte locuri din țară) rulează filmul de animație ”O lume ciudată”, un produs Disney. Filmul are ca scenariu aventura unei familii interrasiale de exploratori și a fiului lor homosexual, Ethan Clade, care, pe parcursul poveștii primește sfaturi responsabile din partea tatălui și a bunicului care îl ajută să depășească timiditatea în a-și arăta afecțiunea pentru Diazio, iubitul său. Oare așa se rezolvă problemele homosexulității (un comprtament învățat și marginal), prin expunerea minorilor (ființe fără discernămant care învață prin imitare) la așa-zisa normalitate a romantismului LGBT?
La animația asta, în proporție covârșitoare, publicul e format din copii. Este o crimă să expui mintea unui minor la o astfel de propagandă! Într-un fel sau altul, cinematografele trebuie penalizate pentru ticăloșia asta. Aveți grijă ce ”desene” văd copiii voștri și la ce infern le deschideți ușa, că nu așa se rezolvă problemele unei minorități, ci se strică la cap generații!” SURSA
CRAIOVA NOSTALGICA: Minerva poate străluci din nou și redeveni atracţia oraşului din viața căruia lipseşte de prea multă vreme
INSIDER: „𝑻𝒐𝒂𝒕ă 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝒃𝒖𝒏ă 𝒍𝒂 𝑴𝒊𝒏𝒆𝒓𝒗𝒂 𝒔𝒆 𝒂𝒅𝒖𝒏ă!” Mai e valabilă astăzi această deviză? Ați fost la cofetărie (azi Bottega pane dolci) sau la Sala Maură de când s-a redeschis? foto – octombrie 2022. Încă de la începuturi, Minerva a reunit pe estrada de concerte cei mai apreciați rapsozi lăutari ai vremurilor, cum ar fi Cristache Ciolacu sau taraful Buică, Dinicii, Tandinii, instrumentiștii din familia Piculeata și Julea. Trebuie amintit că pe scena Minerva au debutat cântăreți care și-au creat un renume în viața artistică a țării. Aici au inceput Madelaine și Manu Nedeianu, Iodănescu-Bruno, Ion Vasilescu, Mia Braia, Ioana Radu, Dorina Drăghici, Petre Alexandru și mulți, mulți alții. Când cânta Giani Spinelli, mesele ocupau și holul de la intrare, mulți așteptând afară, pentru că în sala nu mai era niciun loc. Mai trebuie amintit, că Minerva a fost o adevărată “citadela” de cultură, aici oamenii de artă petrecându-și timpul liber, la un pahar, discutând probleme de artă și făurind planuri, născându-se idei. FOTO 2
Aici au putut fi văzuți Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauțchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Ioana Bulca, Andreea Năstăsescu, Rodica Tapalagă, Ioana Măgură, Vasile Constantinescu, Vasile Nițulescu, Remus Comăneanu, Geo Barton, George Marutza sau Costel Rădulescu, Mircea Bohoreanu, Benedict Gănescu, George Apostu, Victor Roman, Ilie Purcaru, Paul Anghel, Ion Caraion, Haralambie Grămescu, Mihai Ungheanu, Adrian Petringereanu, Horia Pătrașcu sau Petre Dragu. Ion Voicu sau Constantin Piliuță ori de câte ori veneau la Craiova” SURSA
N.R.: Actul de naştere al localului monumental care avea să intre definitiv în viața Craiovei şi a țării prin numele, utilitatea şi strălucirea de „Casinoul Minerva”, a fost semnat cu mai bine de un veac în urmă (1890), când arhitectul Toma Dobrescu a predat planurile noii construcții unei societăți în care antreprenorii şi lucrătorii erau predominant italieni. Construcția în stil maur, terminată în 1902, a avut la inaugurare un restaurant și hotelul, adaugându-li-se ulterior, prin amenajări iscusite, crama şi grădina de vară. Mai târziu, sub îngrijirea unor restauratori neîntrecuți (Vasilescu, Bazavan, Andronescu, Mândreanu, Istrățoiu, Barbu), renumita sala maură braseria au devenit centrul de atracție al orasului, Minerva concurând şi întrecând toate celelalte localuri de petrecere.
Minerva a găzduit oameni importanți ai lumii: G- ral Charles De Gaule, Ciu-En-Lai, Împăratul Pahlavi al Iranului, preşedintele Gomulka al Poloniei şi atâţia alții. Grădina Minerva a găzduit primele gale de box la care au evoluat multi campioni ai țării: Anton Osca, Marin Gaspar sau Gheorghe Lungu.
Minerva rămâne o realizare de excepție în urbanistica craioveană, impresionând ca marime şi exuberanţă arhitecturală. O construcție monumental realizată în stil maur, cu o bogată decorație la exterior, cu o intrare care se remarcă prin monumentalitatea ei. Salonul Maur are un luminator uriaş, având pe lateral oglinzi vieneze care scot în relief fastul şi măreția concepută de architect. Adresa: Str. Mihail Kogălniceanu nr 1, Craiova, jud. Dolj” DETALII
ARHIVĂ: TEMPLUL IUBIRII: Mărturia dragostei primarului Nicolae Romanescu pentru Craiova OXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală!
LIGHTS ON, SECTOR 2: În Parcul Ioanid a răsărit Luna plină. După 50 de ani de la aselenizare se poate studia și partea ei nevăzută!
INSIDER: „Până pe 18 decembrie 2022, în Parcul Ioanid din Capitală a răsărit Luna plină. Museum of the Moon ne invită într-o lume a necunoscutului, dar și a curiozității, o lume pe care acum, avem ocazia să o descoperim împreună. Ea ne oferă posibilitatea de admira atât partea luminată a Lunii cea vizibilă, cât și cea întunecată, văzută numai din spațiu.
Museum of the Moon, creația artistulul britanic Luke Jerram, este o Reprezentare a Lunii după imagini NASA, creată la scara de 1:500.000, ceea ce înseamnă că fiecărui centimetru din instalație, îi corespund 6 km din suprafața Lunii.
De-a lungul timpului, Luna a fost o sursa de inspirație pentru omenire, dând glas atât artiștilor, cât și oamenilor de știință, creând astfel o legătură interumană indestructibilă. Astfel că, în cele peste 200 de expoziții ale sale, Museum of the Moon a reușit să îi inspire pe artiștii locali, îmbinând perfect experiența pe care ea o oferă, cu spectacole de dans, simfonii, concerte si diferite reprezentații artistice. În Romania, Museum of the Moon face parte din seria instalațiilor prezentate în cadrul evenimentelor propuse de festivalul Lights On Romania, creat de Asociația Daisler.
N.R.: „Nouă instalații de lumină dintre care opt în premieră sunt pregătite în zone noi din Sectorul 2. locuri pe care le descoperim și noi împreună cu publicul Lights On. Parcul loanid – Museum of the Moon Parcul Grădina Icoanei – Balloomi şi Aqua Olimpia Parcul Morarilor – MI-E DOR DE TINE și Stringed UTCB (Lacul Tei 122) – Diva și in[visible] Parcul Păsărari – Fireflies Field CCME (JL Calderon 39) – Omul în lume și lumea în om.
Consumul total de energie electrică pentru cele 9 instalații funcționale e de 4kwh, echivalentul consumului unei locuințe cu 4 membri care își desfășoară activitățile de zi cu zi. Instalațiile sunt disponibile toată noaptea pentru vizitare, cu excepția celor la UTCB, care sunt accesibile până la miezul nopții.” SURSĂ
ARHIVĂ: CLUJ: Luna își așteptă vizitatorii la Biserica Piaristă OXO LIGHT ON: Cum se vede Terra pe cerul Lunii? Privește dincolo de lumea ta ca să descoperi lumea celorlalți! OXO PRIVEȘTE PĂMÂNTUL: “O sferă albastră a vieții, prețioasă și fragilă. Singura noastră casă.” THE FINAL COUNTDOWN!
„MAMMA MIA!” SE ÎNTOARCE: 10 costume originale din celebrul musical expuse la ParkLake și un nou spectacol la Sala Palatului după o pauză de doi ani
INSIDER: „Până pe 9 decembrie în ParkLake (Main Square), București sunt expuse în premieră, 10 costume din celebrul musical ,,Mamma Mia!” – muzica si versurile de Benny Andersson & Björn Ulvaeus și legendarei trupe ABBA.
Costumele sunt cele originale, purtate de artiştii români în timpul spectacolului, pentru a aduce la viață îndrăgitele personaje Donna Sheridan (Loredana), Harry Bright (Horia Brenciu), Sam (Cornel Ilie), Bill (Adrian Nour), Tanya (Anca Turcaşiu), Rosie (Ecaterina Ladin), Sky (Silviu Mircescu) şi Sophie (Bianca Purcărea).
Desemnat Spectacolul anului 2018″ în România, musicalul revine, după o pauză de doi ani, la Sala Palatului din Bucureşti pe 28 şi 29 decembrie. Artiştii vor dansa şi vor cânta alături de spectatori pe muzica inspirată de celebra formație ABBA, într-o poveste despre dragoste şi familie, plină de energie, amuzament şi culoare. O coregrafie impresionantă, decoruri de vis şi vreo 200 de costume!
ELI DAMANAKIS, Costume Designer: „Implicarea în acest proiect a fost o provocare încă de la început, fiind primul musical de o asemenea anvergură pus în scenă în România. (…) Protagoniştii au între 7 şi 10 costume, iar dansatorii între 5 şi 7 costume fiecare, pe care le schimbă pe durata a aproape 3 ore de spectacol live. La un musical actorii au mişcări ample, de dans, iar ritmul de schimbare a costumelor de-a lungul piesei este mult mai rapid. Proiectul a fost complex și presiunea de timp mare. Dar am lucrat în echipă cu Laura Antonov, cu care am mai colaborat în trecut şi asta a fost de mare ajutor”.
Mamma Mia!” prezintă povestea lui Sophie, o tânără aflată în ajunul nunții, care îşi doreşte să-şi cunoască tatăl natural şi să fie condusă de acesta la altar. Tânăra se confruntă cu trei posibile variante, aşa că decide să-i invite pe mica insulă grecească pe toți cei trei bărbați din trecutul romantic al mamei sale, fără a le dezvălui motivul. Lucrurile vor lua întorsături complet neaşteptate, care vor crea multe momente amuzante şi vor încânta publicul prezent.
Biletele la spectacol: VIP- 299 lei, Categoria A – 249 lei, Categoria B – 209 lei, Categoria C – 169 lei, Categoria D – 109 lei, Categoria E – 139 lei. O reducere de 10% pentru doritori se poate obține scanând codul QR lipit în fața expoziției din mall.
Foloseşte codul PARKLAKE10 pentru un discount de 10% la cumpărarea biletelor” DETALII
ARHIVĂ: STOCKHOLM: La Muzeul ABBA vizitatorii sunt integrați în povestea grupului. Se caută al V-lea membru!
NECROPOLA REGALĂ: Regele Mihai I, ultimul rege al României, urcat pe tron la 6 ani și exilat la 26, întors pentru totdeauna în țara natală
INSIDER: „Regele Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia, Muntenia, România- d. 5 decembrie 2017, Aubonne, cantonul Vaud, Elveția) a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi, între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947 când monarhia a fost abolită de regimul comunist. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de „Principe al României” şi „Principe de
Hohenzollern-Sigmaringen”. Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş a fost ridicată în perioada anilor 2009-2018. Ea este amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş şi poartă hramul Sfântei Mucenite Filofteia şi Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul, devenit Noua Catedrală a Arhiepiscopului Argeşului şi Muscelului, şi este totodată necropolă regală. Iniţiativa ridicării Catedralei a aparţinut Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului în parteneriat cu Casa Regală a României. Proiectul edificiului a fost realizat de arhitectul dobrogean Augustin loan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism lon Mincu, specialist în arhitectură sacră.
Piatra de temelie a fost pusă la 10 mai 2009 în prezenţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu, altarul noii catedrale arhiepiscopale şi regale fiind târnosit în 7 decembrie 2018. Odată cu sfinţirea definitivă a întregului lăcaş, de la finalul lucrărilor de pictură şi finisajelor, aici se va muta oficial şi tronul ierarhului. Prin aceasta funcția de catedrală s-a transferat acestei biserici, de la cea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeşului, aflată în apropiere (fostul scaun arhiepiscopal). FOTO
Edificiul, uşor retras față de monumentul central al aşezământului, a fost conceput în stilul arhitecturii bizantine, ca o prelungire a vechiului lăcaş de cult. Construcția, care are 36 metri lățime în zona faţadei, are forma de cruce greacă înscrisă, cu brațele egale, naosul principal de aceeaşi înălțime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalţă o cupolă cu o turlă cu înălțimea de 21 metri. Capetele extreme ale necropolei, în formă de semicerc, sunt formate de două capele, acoperite cu câte o cupolă. În capela din stânga sunt expuse moaștele Sfintei Mucenite Filofteia.
În exterior Catedrala are un vestmânt de cărămidă aparentă și chenare în relief cu detalii de piatră iar în interior este decorată cu mozaic.
Necropola regală conține 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului. În necropolă au fost înmormântaţi regele Mihai (16 decembrie 2017) şi regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea şi cele ale Reginei Elena, rămăşiţe aduse în ţară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.” DETALII
N.R.: Mănăstirea de la Curtea de Argeş, monument istoric, capodoperă a arhitecturii bizantine, a fost construită la începutul secolului al XVI-lea în timpul domnitorului Neagoe Basarab. „Carol a ales acest loc de odihnă veşnică pentru că i s-a părut foarte aproape de cer.” Sunt înmormântați aici regele Carol I (10 octombrie 1914) și Regina Elisabeta (2 martie 1916) precum și Regele Ferdinand (20 iulie 1927) și Regina Maria (18 iulie 1938).
ARHIVĂ: EVADARE: Unde se odihnesc regii României? OXO 1923-2016: Regina Ana, ultima regină a României! OXO PORŢI DESCHISE: Peste 1.000 de români au venit să-i cânte Regelui „Mulţi ani trăiască!” OXO CASTELUL PELEȘ: Cea mai frumoasă clădire din România, vizitată de jumătate de milion de turiști pe an
MALTA: În Catedrala Sf. Ioan Botezătorul pentru a ajunge la altar trebuie să calci pe mormintele cavalerilor căzuți la datorie. 400 de pietre funerare, fiecare decorată cu blazonul și epitaful cavalerului!
INSIDER 1: „Catedrala Sf.Ioan Botezătorul din Malta. Această pardoseală este formată din aproximativ 400 de morminte ale Cavalerilor de Malta, decorate în marmură policromă cu stema cavalerilor.
În interior este expusă capodopera lui Caravaggio Decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul, 1608 (N.R.: Una dintre cele mai mari opere ale pictorului, fiind dealtfel cea mai mare ca dimensiuni si singura semnată.)” SURSA INSIDER 2: „Catedrala Sf. Ioan Botezătorul din Valletta, Malta, este unul dintre cele mai frumoase
lăcaşuri de cult pe care le-am văzut vreodată. Exteriorul, simplu și auster, nu te pregăteşte pentru interiorul bogat ornamentat și baroc. După ce Cavalerii loaniţi s-au refugiat în Malta in 1530 şi au devenit Cavaleri de Malta, Marele Maestru Jean de la Cassière a dat, în 1572, ordinul construirii catedralei, care iniţial era la la fel de austeră la interior ca la exterior. În 1660, Marele Maestru Raphael Cotoner a dat ordin ca interiorul să fie redecorat în stil baroc, pentru a rivaliza cu marile biserici din Roma.
Aşa au apărut şi picturile lui Caravaggio, proaspăt fugit din Roma în Malta și devenit el însuşi Cavaler de Malta. Catedrala are câte o capelă interioară pentru fiecare naţionalitate a cavalerilor de Malta, respectiv capela germană, capela franceză, capela Provence, capela Auvergne, capela Castilia, capela Aragon, capela italiană, dar şi o capelă dedicată Sfintei Maria din Filerimos (fiind biserica la care cavalerii se închinau în locul lor de origine, Rhodos-ul). Pe scurt, este un loc copleșitor de frumos, dar mai ales cu o energie care nu se poate explica, trebuie simțită.”
N.R.: Catedrala este deschisă pentru vizitare de luni până vineri de la ora 09:30-16:30 și sâmbăta între orele 09:30-12:30, duminica și în zilele de sărbătoare având loc slujbe aici, acestea fiind si ocazii în care puteți de asemenea vizita catedrala. Preț 15 euro adulți și 12 euro studenți. Pentru a nu distruge mormintele, este interzisa intrarea in catedrala in pantofi cu toc.
PIAȚA CONSTITUȚIEI: Ieslea lui Iisus, Căsuța lui Moș Crăciun și bradul lipsesc de la Târgul de Crăciun! „Pentru a folosi Roata Panoramică este obligatoriu să folosiți masca de protecție pe toată durata distracției.”
INSIDER: „Roată Panoramică, înaltă de 40 m, montată în Piața Constituției cu ocazia Târgului de Crăciun are 26 gondole cu 150 de locuri (24 normale – 6 locuri, 1 pentru persoane cu handicap – 2 locuri și 1 VIP – 4 locuri).
„O călătorie durează 1 tură” și are preț unic 25 lei, doar copiii sub 3 ani au acces gratuit. Copiii mai mici de 8 ani sau sub 1.40 m trebuie însoțiți de o persoană adultă. Greutatea maximă admisibila într-o gondolă 300 kg. Greutate proprie echipament fără consumatori: aprox. 80 tone, iar greutate maximă uportată în utilizare: aprox. 7650 kg. La Casa de bilete mai apare un afiș venit din trecut ori viitor: „Pentru a folosi „Roata Panoramică” este obligatoriu să folosiți masca de protecție pe toată durata distracției. Vă mulțumim!” Să sperăm că este doar exces de zel pentru a fi în regulă în cazul în care vreun corp de control le va cere „bască”.
DEŢINĂTOR: PANORAMICA TRANSILVANIA SR. SACELE Str. Canalului nr.25, jud. Braşov.
Până pe 26 decembrie, târgul poate să fie vizitat zilnic, accesul fiind gratuit, spre deosebire de anul trecut. De luni până vineri, târgul este deschis între orele 12.00 şi 23.00, în timp ce sâmbăta şi duminica este deschis între orele 10.00 şi 23.00.
Târgul are peste 70 de căsuţe din lemn unde vizitatorii pot alege dintre cadouri specifice sărbătorilor de iarnă, patinoarul de peste 30 de metri lungime şi 20 de metri lăţime, şi un carusel. Un fel de Târg de Crăciun din care lipsește Ieslea lui Iisus, Bradul de Crăciun și Căsuța lui Moș Crăciun…
FABRICA LUI MOȘ CRĂCIUN, ARGCOMS : Cum se face un glob de Crăciun prin suflarea cu gura în baghete de sticlă „la cald” și apoi pictarea manuală
INSIDER: „În orașul Curtea de Argeș, prima capitală medievală a Țării Românești-Valahia, întreaga tradiție artizanală a zonei s-a concentrat și păstrat la ARGCOMS SCM în domeniul ceramicii populare și utilitare, în sectorul artizanatului textil și prelucrării sticlei pentru podoabe, ornamente și globuri destinate pomului de Crăciun. Vizitarea ARGCOMS SCM, strada Victoriei nr.7, se face doar în grupuri organizate, pe bază de programare. Familiile care merg separat de un grup pot face o programare telefonică acceptând una dintre propunerile disponibile de alipire la vreun grup deja programat. DETALII
Fabrica De Globuri a lui Moș Crăciun de la Curtea De Argeș s-a înființat în anul 1988 iar prima livrare de globuri a fost în SUA, extinsă apoi peste tot în lume (Australia, Noua Zeelandă, Japonia etc), până în prezent fiind vândute peste 70 de milioane de globuri. De-a lungul vizitei se descoperă întreg procesul complex de fabricare a globului de sticlă, de la formarea lui prin suflarea cu gura în tuburi sau baghete de sticlă, „la cald”, până la pictarea lui manuală cu pensula sau pipeta.
Din magazinul fabricii pot achiziţiona globuri personalizate, globuri și ceramică pictate manual sau se mai pot face fotografii în scaunul lui Moș Crăciun. Taxă vizitare Fabrica de Globuri din Curtea de Argeş: 25 lei/persoană, glob personalizat cu nume sau mesaje scurte-15 lei/bucată, 15 lei/fotografie în scaunul lui Moș Crăciun.
CREATORUL DE TEATRU, TNB: Actorul își joacă propriul rol și evocă liber istoria și realitatea cu „munții de nimeni” slăviți în timp ce valorile sunt ignorate. Degradarea omului copleșit de „zgomot”!
INSIDER: „Ce bucurie am trăit săptămâna trecută, la TNB, văzând „Creatorul de teatru”, piesa dramaturgului austriac Thomas Bernhard, cel care a urât toată viața lui premiile și care, paradoxal, a primit atâtea!
Ce dor mi-era de o piesă clasică, de un text cu sens, de un joc fără urlete, fără accese licențioase la care publicul să râdă tâmp și absurd, de actori care să ocolească pierzania asta bulevardieră în care teatrul, care ar trebui să cultive, să educe, să genereze gândire și uimire, alunecă frivol în ultimii ani!
Am găsit-o! „Creatorul de teatru” este una dintre acele piese în care actorul își joacă propriul rol și tocmai prin el are libertatea de a evoca istoria și realitatea imediată, cu tragicul ei, cu „munții de nimeni” care sunt slăviți, în timp ce valorile sunt ignorate, cu degradarea omului copleșit de „zgomot”…
Marcel Iureș, într-un monolog de două ore, întrerupt rareori de Alexandru Bindea, Lucian Iftime (excepțional) sau Alexandra Sălceanu, face un rol care te cucerește, te ține captiv, atent, prins. Este expresiv în cele mai mici gesturi, în tăceri, în repetiții, aparent redundante, și este memorabil rostind convins că „femeile fac teatru”, în timp ce „bărbații sunt teatru”, în disperarea aproape stinsă cu care cere în univers „Atât vreau: să mi se lase credința!” și face o lungă pauză înainte de a adăuga „Credința în meseria mea de actor…”, pentru ca tocmai în această pauză, în această secundă de tăcere, fiecare spectator să-și poată urca gândul…la Dumnezeu, unde ne „spusese” Iureș prin nespus!
(Scena mi-a amintit un moment de pe vremea lui Ceaușescu, eram copil încă, și Ion Lucian – cred că la Comedie, nu mai rețin exact – rostește subversiv, într-o piesă:” Ce fericiți suntem! Ce fericiți!”, și începe să plângă, cu ochii lui „ca două parfurioare de ceai”- vorba lui Alecu Popovici-în timp ce publicul amuțit, înțelegând afrontul subtil adus dictaturii care ne guverna, se ridică și îl aplaudă, deși piesa nu se terminase și știam cu toții că Securitatea era printre noi…)
Și pleci din sală tot cu Iureș în creier care îndemna atrabilar: „Imaginați-vă un oraș în care s-ar opri tot acest zgomot! Imaginați-vă un minut de liniște! Ar fi sinucideri în masă!”
Minunat domnule Dabija, cât de simplă, dar cât de profundă și cu sens ați făcut regia acestei piese!
Ana Ciontea, deși nu scoate un cuvânt, redă pitoresc și semnificativ, printr-o tuse repetată, ratarea, lipsa talentului care îi definește pe unii actori, pe scenă sau în viață! Rolurile fără cuvinte sunt cele mai grele. Și ea este splendidă în această piesă.
Am împărtășit bucuria acelei seri cu Simona Miculescu, ambasadoarea noastră la UNESCO, rafinată consumatoare de cultură cu care am bântuit deseori prin sălile de concerte și de operă ale lumii, dar au fost cu noi, sau lângă noi, atâția oameni frumoși, de la Oana Zamfir, la doctorița Dana Safta, de la premiata noastră Anamaria Marinca, până la Teodora și Ducu Bertzi, doctorița Dana Jianu și formidabila Irina Margareta Nistor, vocea pe care orice român ar recunoaște-o dintr-o mie! N-au încăput toți în poze.
Mergeți să vedeți această piesă la Teatrul Național! Este o pledoarie pentru dramaturgia adevărată, care spune adevărurile interzise subliminal, și este mărturia faptului că, la 71 de ani, Marcel Iureș este cea mai bună versiune a sa ca actor. L-am aplaudat cu toții în picioare…” SURSA
N.R.: „Creatorul de teatru” (Data premierei: 25.10.2022/ Durata: 2 h 10 min – Pauză: 15 min) piesa unuia dintre cei mai importanți dramaturgi contemporani, austriacul Thomas Bernhard, în regia lui Alexandru Dabija și cu Marcel lureș în rolul titular, este un imn paradoxal închinat artei teatrale, dar și o privire caustică asupra vieților noastre meschine și tragicomice.
În rolul lui Bruscon, Marcel lureș dă viață, într-un cvasi-monolog caustic și absurd, unui splendid bufon în căutarea absolutului în artă. Actor, autor şi regizor megaloman, mizantrop, ipohondru, nihilist intempestiv, Bruscon izbucnește în tirade îndreptat împotriva mediocrității țării sale, vociferează despre orice, de la politică, societate, teatru pe care Bruscon susține că-l detestă răbufnește faţă de condițiile care îi sunt oferite, pentru că nimic și nimeni nu se ridică la înălțimea ambițiilor sale artistice, şi mai ales familia sa, cu care se poartă tiranic.
Personajele care îl secondează (interpretate de Alexandru Bindea, Ana Ciontea, Alexandra Sălceanu Lucian Iftime, Afrodita Androne și Victoria Dicu) sunt grotești, aproape caricaturale, adesea ridicole înzestrate cu capacitatea de a stârni în spectator sentimente de respingere şi ilaritate, dar în spatele caricaturii se ascunde pesimismul scriitorului Thomas Bernhard, convins că această umanitate nu are nici şansă de salvare.
Creatorul de teatru un text extraordinar, plin de furie, disperare, agresivitate, deziluzie, dar și de umo negru, pe care același Alexandru Dabija îl punea în scenă la Teatrul Act, în 2001, tot cu Marcel lureş în rolul principal, este readus acum pe scenă la Teatru National Bucureşti, cu un Marcel lureş aflat de data aceasta la vârsta acestui personaj ridicol și tragic în egală măsură.
Regie: Alexandru Dabija/ Scenografie: Gabi Albu/ Asistent regie: Mădălina Ciupitu/ Regia tehnică: Laurențiu Andronescu, Tudor Dobrescu
Program: 03 Dec, 17 Dec, 18 Dec 2022/ ora 19 (Sala Studio). Biletele: 80 lei, 30 lei (cu reducere, ultimul rând) DETALII
BUCUREȘTI: Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, cea mai mică catedrală din lume are 110 metri pătrați și a fost construită acum 100 de ani
INSIDER: „În București, pe strada Polonă nr. 50, într-o curte cu gard jos de cărămidă, înconjurată de o mulțime de copaci și arbuşti, se află cea mai mică catedrală din întreaga lume. Între Piața Romană și Stadionul Dinamo se află Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, un lăcaş de cult cu o trecut tumultos, care a reprezentat locul de uniune al Bisericii Române Unite
cu Roma sau greco- catolică. Catedrala a fost ridicată în urmă cu mai bine de 100 de ani și are puțin peste 110 metri pătraţi. Acest lăcaş de cult a apărut odată cu plecarea mai multor români din Ardeal în Capitală la începutul secolului XIX, din raționamente economice dar și politice. Dintre aceștia, un procent considerabil erau membri ai Bisericii Române Unite din Ardeal, și aceștia duceau lipsa unei biserici „a lor”. Deși parohia Sfântul Vasile cel Mare figurează ca persoană juridică încă din 1829, greco-catolicii foloseau capela romano-catolică din str. Călăraşi. În cele din urmă, în 1893, preotul Demetriu Radu, care era pastorul greco-catolicilor din Bucureşti, a cumpărat terenul aflat pe strada Polonă numărul 194 (în prezent 50). Achiziția s-a făcut cu multe dificultăți, deoarece statul nu dorea ca Biserica Română Unită cu Roma că deţină terenuri în Regatul Român, astfel că această suprafață a fost trecută pe numele Bisericii Romano-Catolice. Aprobarea construirii unei biserici a fost obținută cu greu, 17 ani mai târziu, după ce autorităţile s-au opus vehement ridicării acestui lăcaş de cult. Prim-ministrul de la acea vreme, lonel Brătianu le transmisese oficalilor bisericii greco-catolice următoarele: „Biserici latine puteţi construi din partea mea oricâte doriți, dar trebuie să vă spun în mod hotărât că nu ne-ar conveni deloc construirea unei biserici româno-unite”. La polul opus s-a aflat ministrul Educaţiei de la acea vreme, Spirtu Haret, care a susținut construirea bisericii.
O condiție importantă pe care au avut-o de respectat greco-catolicii a fost construirea bisericii în curte, și nu la stradă, astfel că lăcaşul de cult se află la 30 de metri de stradă. Sfinţirea pietrei de temelie a avut loc în 1909, pe 21 mai, iar sfinţirea întregii biserici s-a petrecut 7 luni mai târziu, în ziua de Sfântul Nicolae. Toate acestea s-au petrecut sub îndrumarea arhiepiscopului Netzhammer. Construită în stil moldovenesc, cea mai mică catedrală din lume a avut drept „,inspiraţie” biserica Sfântul Gheorghe” din Baia, care a fost ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare în urma unei bătălii. Planurile pentru biserica „Sfântul Vasile cel Mare” au fost realizate de arhitectul Nicolae Ghika-Budești, care a proiectat şi Muzeul Ţăranului Român. În urma semnării Concordatului din 1930 dintre Sfântul Scaun al Romei și Regatul României, biserica Sfântul Vasile cel Mare” a ieşit din subordinea Mitropoliei de la Blaj și a devenit sediul protopopiatului Capitalei.
O biserică devine catedrală odată cu înscǎunarea unui episcop drept conducător al acestor locuri. Acest lucru s-a petrecut aici în anul 1940, când primul episcop auxiliar al Mitropoliei Blajului, Vasile Aftenie, a fost numit vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat şi şi-a stabilit reşedinţa permanentă în Capitală.
În anul 1948, regimul comunist a interzis lăcaşurile de cult greco-catolice, iar acest lucru a însemnat și persecutarea mai multor personalități din lumea Bisericii Unite cu Roma. Vasile Aftenie a fost încarcerat în 1948 şi ucis doi ani mai târziu pentru credinţa sa și pentru comuniunea cu Scaunul Apostolic al Romei, devenind primul episcop martir greco- catolic. Odată cu acesta a fost arestat şi Tit Liviu Chinezu, protopopul unit al Bucureştiului de la acea vreme, care avea să sfârșească tragic în 1955 în închisoarea de la Sighet. După arestarea celor doi, preoții clandestini rămaşi nearestați l-au pus în funcția de Vicar General al Bucureştiului pe părintele Zenovie Pâclişanu, membru al Academiei Române, istoric, diplomat şi secretar al Adunării Naționale de la Alba Iulia, un nume important al Marii Uniri. Din păcate, și acesta a fost arestat, în 1949, și deși a supraviețuit torturilor de la Sighet, a decedat în 1958 în închisoarea de la Jilava.
Ca multe alte lăcaşe de cult greco-catolice, în ceea ce cunoaştem astăzi drept cea mai mică catedrală din lume a funcționat în perioada 1948-1990 o parohie ortodoxă. La scurt timp după revoluţia din 1989, credincioşii greco- catolici din Capitală au reînființat parohia Sfântului Vasile cel Mare și au cerut revenirea în biserica de pe strada Polonă. Deși restituirea a fost promisă de BOR în cel mai scurt timp, aceasta a fost amânată mai bine de un deceniu şi jumătate. În cele din urmă, Parohia Română Unită cu Roma „Sfântul Vasile cel Mare” din Bucureşti, a reintrat în posesia bisericii pe 28 decembrie 2006, iar pe 4 mai 2008 aici a avut loc ceremonia de instalare a noului episcop-vicar de București, și anume Mihai Frăţilă, în cadrul unui eveniment la care au asistat peste 2.000 de persoane.
De asemenea, în 2014 aici a fost instalat în funcție primul episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de Bucureşti, cu teritoriul canonic peste Capitală, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Din punct de vedere al lucrărilor de consolidare, în perioada 2011-2013 catedrala a fost consolidată şi restaurată complet, după ce în perioada comunistă a suferit în urma cutremurelor şi a nepăsării autoriăților, astfel că mare parte dintre decorațiunile interioare inițiale au fost mult prea deteriorate pentru a fi salvate. Din fericire, aici au fost repictate, conform proiectului original, patru scene importante din viața Sfântului Vasile.” SURSA
TURISM: Fața nevăzută a realității din Zanzibar
INSIDER: „Zanzibar este un arhipelag de lângă coasta de est africană, fiind alcătuit din insula principală cu acelaşi nume (Zanzibar sau Unguja se citește Unguudṣa) având suprafața de 1.658 km² şi în nord insula Pemba cu 984 km².
Zanzibar este un teritoriu autonom ce aparține de Tanzania fiind compusă din Tanganika şi Zanzibar. Capitala a preluat denumirea insulei principale -Zanzibar City fiind renumită pentru oraşul vechi, Stone Town.
Populația insulei, aproape un milion de locuitori, fiind alcătuită din africani, indieni, perşi şi arabi. Din punct de vedere religios 98% sunt musulmani, limba oficială fiind kisuaheli sau swahili, o limbă din familia bantu (orginară din regiunea Congo) foarte răspândită în Africa de est. Mai există o minoritate de cca 10 000 de Kharidjiten (popor cu care au fost conflicte la alegerea califului). Problemele şi conflictele politice din Zanzibar sunt generate de tendința arabă de a constitui un stat islamic independent de Tanzania. O excursie în Zanzibar din România (chartere zilnic + 7 nopți cazare) are un preț care pornește de la 1100 € – 1550 €.
SYDNEY: „Natură moartă cu piatră și mașină”, sculptură de Jimmie Durham. O stâncă de 3 tone aruncată pe un Ford Fiesta, (diz)armonie între natura implacabilă și creația umană!
INSIDER: „Operă de artă grozavă amplasată în sensul giratoriu o puteți vedea din toate direcțiile și fiind în zona The Rocks este pe măsură. Este ca și cum ai spune „ai grijă unde parchezi” sau „parchează cu grijă”. Cred că reprezintă natura și obiectele create de om care se ciocnesc şi poate că nu trăiesc împreună atât de armonios. Unul dintre lucrurile mărunte despre Sydney pe care nu le uit niciodată.
„Still Life with Stone and Car” este o instalație de artă/sculptură creată de artistul american Cherokee Jimmie Durham în 2004 pentru Bienala din Sydney. Inițial, această piesă a fost concepută ca artă de performanță, iar roca masivă de trei tone a fost aruncată dintr-o macara pe hatchback-ul Ford Fiesta roșu din 1999 în fața unei mulțimi mari de privitori de la Opera din Sydney în iunie 2004. Înainte ca piatra să cadă de pe macara, Durham a pictat o faţă pe ea.
Toate numerele de înmatriculare şi accesoriile cromate au fost apoi îndepărtate pentru a face identitatea maşinii mai obscură. Maşina şi piatra au fost apoi mutate la locația lor permanentă pe un sens giratoriu din zona Walsh Bay, ca parte a unui Sculpture Walk în aer liber finanţat de Transfield.
Jimmie Durham şi soția au fost să cumpere maşina de-a lungul Parramatta Rd în Sydney, criteriul său în alegerea ei a fost acela că trebuie să fie roşie, de preferat făcută local, între 5.000 $ lși 10.000 $ și să poată susține o greutate de două tone căzută pe acoperişul său!!! Ford Festiva pe el a ales-o a avut un preț de 8.995 $, iar prețul stabilit a fost de 7.800 $, plătit de Bienala din Sydney.
Jimmie Durham s-a născut în 1940 în Washington, Arkansas din părinți indieni Cherokee. La începutul anilor 1960 a activat în teatru, spectacol și literatură în Mişcarea pentru Drepturile Civile din SUA. Prima sa expoziție de artă solo a avut loc în Austin Texas în 1965.
În 1969 s-a mutat la Geneva, dar s-a întors în SUA în 1973, înainte de a se muta în Mexic în 1987, iar apoi în Europa în 1994. Jimmie Durham a fost activist în Mişcarea Indiană Americană din SUA în perioada 1973-80. A fost director al Consiliului Internațional al Tratatului Indian şi reprezentant la Organizația Națiunilor Unite. Era frustrat de apatia guvernului SUA și promisiunile încălcate în ceea ce privește reconcilierea cu nativii americani.
Durham este destul de nomad şi a trăit în multe oraşe din întreaga lume, inclusiv New York, Bruxelles şi Berlin. Lucrările sale au fost prezentate în multe centre de artă, bienale şi muzee din întreaga lume. ” SURSA
BUZLUDZHA, BULGARIA: Monumentul Partidului Comunist Bulgar, OZN-ul „suspendat” la 1432 metri altitudine, în inima țării
INSIDER: „Edificiul comunist Buzludja, o „farfurie zburătoare din beton” amplasată pe vârful muntelui cu acelaşi nume. Inaugurată în 1981 drept simbol al socialismului triumfător, această incintă circulară uriaşă, ce poate găzdui în acelaşi timp
patru sute de vizitatori, se înalţă încă semeaţă pe soclul său, la peste 1.400 de metri deasupra nivelului mării, în inima Bulgariei, în Munţii Balcani. În prezent, în reabilitare. 🇧🇬 ” SURSA
N.R.: „Casa Monumentului Partidului Comunist Bulgar (Monumentul Buzludzha) a fost construită pe Peak in Buzlud, centrul geografic al Bulgariei de către guvernul comunist bulgar şi inaugurat în 1981 pentru a comemora evenimentele din 1891, când un grup de socialiști condus de Dimitar Blagoevs- au adunat în secret în zonă pentru a forma o mişcare socialistă organizată care a dus la înfiinţarea Partidului Social Democrat Bulgar, un precursor al Partidului Bulgar.
La Buzludzha, situată la 250 km de Sofia (și 250 km de București!) se poate ajunge pe două drumuri laterale de la Shipka Pass, fie un drum de 16 km de la Kazanlak în sud, fie un drum de 12 km de la Gabrovo pe partea de nord a muntelui.
Din exterior se vede o structură de beton în formă de farfurie zburătoare de dimensiuni enorme şi un obelisc de 70 de metri înălțime cu câte două stele pe fiecare parte și care pe atunci erau din sticlă roșie. Dacă intri în interior poți ghici luxul cu care a fost decorat, atât coridoarele, cât şi sala principală de congrese, aproximativ 937 de metri pătrați de mozaic înfăţişând teme comuniste sovietice şi bulgare care sunt păstrate în stare bună, iar pe cupolǎ iese în evidenţă simbolul tipic comunist, secera și ciocanul și sloganul „Proletari din toate țările uniți -vă!”, care, în ciuda deteriorării generale a clădirii, pare să rămână intactă. La fabricarea lor au fost folosite 35 de tone de sticlă de cobalt. O cincime au fost deja distruse din cauza vechimii, a deteriorării cauzate de vreme şi a vandalismului.
Construcţia monumentului a început la 23 ianuarie 1974 sub conducerea arhitectului Georgi Stoilov, fost primar al Sofia și co-fondator al Uniunii Arhitecților din Bulgaria. Vârful a fost nivelat într-o fundaţie stabilă folosind TNT, reducând înălţimea muntelui de la 1.441 de metri la 1.432 de metri. Peste 15.000 de metri cubi de rocă au fost îndepărtaţi în acest proces. Monumentul a fost construit la un cost de 14.186.000 leva, echivalentul a 35 milioane USD în prezent.
Monumentul exemplifica arhitectura futuristă comună multor clădiri comuniste construite de stat, aproape 6.000 de muncitori, printre care cei mai buni 20 de artişti bulgari ai vremii care s-au ocupat de bogata decorațiuni interioare. Monumentul a fost deschis la 23 august 1981. La ceremonia de deschidere, liderul comunist bulgar Todor Jivkov a anunțat:
„Sunt onorat să mă aflu în poziția istorică de a deschide Casa- Monument a Partidului Comunist Bulgar, construită în cinstea realizărilor lui Dimitar Blagoev și asociaților săi, care în urmă cu 90 de ani au pus bazele Partidului Marxist revolutionar din Bulgaria. Căile care duc aici – spre legendarul Vârf Buzludzha, aici, în Stara Planina, unde primii marxişti au venit pentru a continua lucrarea de iubire sfântă şi pură, începută de scriitorii şi filosofii socialişti ai Bulgariei – să nu cadă niciodată în paragină. Să vină aici generație după generație a Bulgariei socialiste și comuniste, să se închine în faţa faptelor și faptelor celor care au venit înainte; cei care au trăit pe acest pământ și au dat tot ce aveau națiunii lor. Lăsaţi-i să simtă acel spirit care ne înnobilează și pe măsură ce empatizăm cu ideile și visele strămoşilor noștri, așa că permiteți-ne să experimentăm aceeași emoție astăzi! Slavă lui Blagoev și adepților săi; acei primi discipoli ai socialismului bulgar, care au semănat semințele nemuritoare ale Partidului Comunist Bulgar de astăzi în sufletul public!”
Toată întreţinerea s-a încheiat odată cu căderea comunismului în 1989, iar clădirea rămâne închisă publicului din cauza pericolelor structurii slăbite. Proiectul Buzludzha a contribuit la începerea lucrărilor de conservare a monumentului, cu scopul eventual de a crea un centru de interpretare pentru istoria bulgară.” DETALII
Locația a fost aleasă în mai multe filme și videoclipuri printre care și „Riddles” al trupei olandeze de rock Kensington din 2015, filmat în întregime acolo.
MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE: ”DACIA-Ultima frontieră a romanității”, cele mai importante artefacte, inclusiv preromane (!), găsite în România. În premieră, Muzeul Național de la Chișinău!
INSIDER: „La Muzeul Național de Istorie a României din București s-a deschis o expoziție fabuloasă de arheologie. Bine, titlul e discutabil și nu reflectă complexitatea expoziției: ”DACIA-Ultima frontieră a romanității. Dar nu pentru titlu vă recomand venirea la expoziție. Cele mai frumoase și mai importante artefacte descoperite pe teritoriul
României și Republicii Moldova (!) au fost adunate și expuse în această expoziție-eveniment. O parte din aceste obiecte au călătorit și la Madrid anul trecut. Dar MNIR adunase dinainte de Madrid, de la toate muzeele regionale de istorie, o mulțime de piese arheologice deosebit de valoroase, și care n-au ajuns în selecția pentru Spania. Dar care, alături de cele întoarse de la Madrid, au stat la baza acestei expoziții.
Nu mai zic că este peste prima oară când Muzeul Național de la Chișinău trimite în România câteva piese excepționale.
Expoziția acoperă circa 1000 de ani de istorie, de la Prima Epocă a Fierului, sciți, traci (geți), primii greci, celți, daci, bastarni, romani, creștinismul, goți, așa numiții „daci-liberi”, gepizi. Expoziția se încheie în sec 6 d.Ch. Textele scrise de specialiștii muzeului sunt foarte bune, foarte echilibrate și s-a renunțat la etnocentrismul „geto-dacic” promovat în trecut. Geții și dacii, ca și grecii sau romanii sunt doar niște neamuri care și-au lăsat urmele pe pământurile noastre.
Neamuri care s-au influențat reciproc, mai mult sau mai puțin, fără să fie unii mai minunați decât alții, doar fiindcă pe unii i-am ales să fie „strămoșii noștri” iar pe alții nu. Toate, dar absolut toate piesele arheologice expuse sunt ”best of the best”. Veniți să le vedeți fiindcă este o ocazie într-o viață să ai șansa de a vedea toate aceste obiecte adunate laolaltă.
Titlul expoziției nu acoperă decât vreo 400 de ani (din 1000 cât acoperă expoziția) și geografic doar o parte mică din teritoriul prezentat. Mai mult de jumătate din artefacte sunt preromane…
PS – Expoziția va fi deschisă până în martie 2023. Muzeul e închis luni și marți. ” SURSA
N.R.: Adresa Calea Victoriei nr.12, București. Program de vizitare miercuri – duminică 09-17. Bilete: 22 lei / adulți, 11 lei pensionari, 5.5 lei elevi și studenți
ARHIVĂ: RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!” OXO LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României
„BUCUREȘTI AFECTIV”, IOR: Cei care se plimbă liniștiți prin parc se pot transforma în Zmei, Căpcăuni sau Știma Apelor scanând un cod QR!
INSIDER: „XR Month propune explorarea patrimoniului cultural în realitate augmentată printr-o expoziție interactivă de artă digitală în aer liber, inspirată din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi. Conceptul creează un nou tip de explorare a oraşelor și al patrimoniului și este primul și cel mai mare festival de realitate augmentată din România.
Cele mai fascinante și cunoscute creaturi din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi prind viață pentru prima dată în realitate augmentată într-o colecție de filtre 3D și filtre faciale accesibile pe Instagram. XR Month – BestiAR a început la Timișoara, ediția de anul acesta continuă în cadrul programului „Bucureștiul Afectiv” până pe 15 noiembrie în Parcul I.O.R, zona Rosarium, cea apropiată de intrarea dinspre Baba Novac, intersecţie cu Câmpia Libertății. Vizitatorii pot descoperi 15 creaturi inspirate din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi, reinterpretate de artiștii români în cadrul a două secțiuni: Secțiunea Freestyle – Ielele, Zmeul, Blajinii, Pricoliciul și Balaurul prind viață în parc, sub formă de filtre 3D. Secțiunea Open Gallery – Parcul devine o scenă care transpune în ilustrații prin intermediul filtrelor faciale, transformând participantul într-una dintre cele mai cunoscute creaturi folclorice: Balaurul, Solomonarul, Pricoliciul, Ielele, Zmeul, Căpcăunul, Floarea Dragostei, Știma Apei, Şoimul sau Mavka.
ZMEUL – Un personaj puternic de dimensiuni impresionante, zmeul se hrăneşte cu carne de om, atacând satele pentru a-și obține hrana. Acoperit de blană şi cu gheare, răpește uneori și domniţe pentru a le lua de soție. Zmeul are un buzdugan cu puteri magice, pe care îl aruncă în față și care îi prevestește sosirea. Buzduganul este. de altfel, şi arma sa preferată în luptă.
FLOAREA DRAGOSTEI – O plantă cu proprietăți magice, cu frunze în formă de lance și flori roz purpurii. Pentru a afla dacă doi tineri îndrăgostiți se vor căsători, se plantau într-un colt ferit al grădinii două fire, unul pentru băiat şi altul pentru fată. Apropierea sau îndepărtarea celor două tulpini de Floarea Dragostei prezicea dacă tinerii cărora le-au fost menite se vor căsători sau nu.
IELELE sau RUSALIILE – Zâne foarte puternice, cărora nu le place ca oamenii să le rostească numele reale. Potrivit folclorului, acestea zboară de Rusalii pe deasupra pădurilor sau dansează în grădini şi luminişuri, dar sunt văzute doar de cei curați la suflet. lelele pot fi blânde cu cei care le ies în cale, dar pot fi rele şi neîndurătoare cu oamenii răi, aruncând blesteme asupra lor.
CAPCAUNUL- Monștru care se hrănește cu carne de om. Înfățișarea lor diferă în funcție de zona țării. În centrul Moldovei, de exemplu, sunt niște oameni mici, negri şi cu nasul turtit. În alte zone au cap de câine, cu un ochi în frunte și un altul la ceafă. Căpcăunii trăiesc în peşteri şi păduri şi au venit dinspre Răsărit pentru a pustii pământul.
SOLOMONARUL – Numit după înțeleptul rege biblic Solomon, solomonarul este un vraci sau un mag care poate stăpâni balauri și poate aduce ploaia sau grindina. După o ucenicie de 7 ani, în care a citit toate cărțile din lume, acesta colindă satele, îmbrăcat sărăcăcios. Foloseşte formule magice pentru a scoate balaurii din lacuri, apoi îi încalecă, pornind în zbor spre locul unde vrea să abată ploaia.
ȘTIMA APEI – Personaj mitologic feminin, Știma Apei este descrisă fie ca o femeie înaltă, îmbrăcată în alb. care sălăşluieşte în apă, fie ca o sirenă, jumătate om şi jumătate peşte. lese din apă în nopțile cu lună plină şi se plimbă pe uliţe. Dacă nu e deranjată, nu face niciun rău nimănui. Dacă nu este lăsată în pace, însă, poate blestema omul, urâţindu-l sau ducându-l la înec.
PRICOLICIUL – Om care se poate transforma în lup, fie benevol, fie din cauza unui blestem sau a unei muşcături de la un alt pricolici. Legenda spune că aceste ființe intră în haitele lupilor, alături de care ucid alte animale sau chiar oameni.
BALAURUL- Şarpe uriaș înaripat, cu şapte capete, gheare ca de leu şi care scoate flăcări ucigătoare pe nări. Se hrăneşte cu carne de om, pe care îl poate înghiți cu tot cu cal. În unele basme păzeşte aurul și nestematele pe fundul unor prăpăstii, în altele locuiește printre nori, unde produce ploi torențiale şi grindină.
BLAJINII – În mitologia română şi basarabeană, Blajini sau Rohmanii („cei blânzi/cu inimă bună”) sunt oameni care nu mai sunt printre noi, dar care locuiesc în „lumea cealaltă” – o imagine în oglindă a lumii noastre. De Paștile Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele rudelor şi apropiaților și îşi împart bucate rituale proaspete pentru un ospăț simbolic cu cei morți
Inspirația pentru lucrarea AR este imagistica populară a crucilor cimitirului de la Săpânța, care prezintă într-un mod sugestiv viața și moartea celor plecați dintre noi, deveniți blajini.
MAVKA – Personaje din folclorul ucrainean care au înfăţişarea unor femei frumoase, cu păr lung. Legenda spune că nu au reflexie în apă şi nici umbră. Acestea trăiesc în grupuri, în păduri sau în peşteri, lubesc florile, pe care le poartă în păr și pe care primăvara le plantează pe munte, pentru a atrage tinerii bărbați. Întâlnirea cu ele le poate fi fatală acestora deoarece Mavka îi pot gâdila până la moarte.
ȘOIMUL – Personaj din folclorul ucrainean, şoimul poartă eroul basmului în zbor dintr-o lume în alta şi îl salvează din lumea de dincolo. După ce a fost hrănit trei ani la rând de erou, pentru a se înzdrăveni, şoimul îl conduce spre Oul Magic. Odată spart, din Oul Magic se revarsă herghelii de cai, cirezi de vaci şi păsări de curte, aducându-i bogăție eroului.”
Explorarea filtrelor se realizează integral pe Instagram. Pentru aceasta, se poate deschide codul QR de pe marcajele XR Month și urma pașii afișați pe ecran. Este indicat ca aplicația Instagram să fie actualizată cu ultima versiune disponibilă INSTRUCȚIUNI
BRITISH MUSEUM: 200 de ani de la decodarea hieroglifelor. The Rosetta Stone, cel mai vizitat artefact din imensa colecție a Egiptului antic!
INSIDER: „The Rosetta Stone este cel mai vizitat artefact din imensa colecție a Egiptului antic găzduită de British Museum.
Nu e prima dată când o văd, dar așa cum recitesc unele cărți, la fel obișnuiesc să mă întorc și prin muzee.
Acum este „centrul” în jurul căruia este organizată o istorie a hieroglifelor, de la începuturi până la decriptare.
Ea e la fel, dar eu sunt alta.
Mi-am amintit că la primul curs de ebraică biblică, minunata noastră profesoară Madeea Axinciuc ne-a adus o hartă cu hieroglifele egiptene din care au evoluat apoi limbile semitice.
Hieroglifele sunt semne cu sens fonetic sau conceptual.
Piatra din Rosetta, numită după numele orașului egiptean în care a fost escavată de ofițerii lui Napoleon Bonaparte, în timpul expediției sale în Egipt ( țineți minte cum spunea, nu? „Vom muri aici sau ne vom întoarce mai mari ca anticii!”), a ajuns în mâinile englezilor și de sute de ani este expusă la British Museum.
Ea este însă „piatra de temelie” a decodării cu care au fost citite hieroglifele. Primul care a încercat a fost englezul Thomas Young, dar cel care a reușit cu adevărat să „deschidă” nu doar un cod, ci un întreg limbaj a fost francezul Champollion. Așa a fost posibilă citirea ulterioară și înțelegerea inscripțiilor de acum 3000 de ani.
Pe piatră este scris în trei limbi diferite, hieroglifică, demotică și în greaca veche, un edict emis de consiliul preoților din Egipt, la 27 martie 196 î.H. dedicat regelui Ptolemeu al V lea Epifanul, care aniversa un an de la încoronare.” SURSA
„The Rosetta Stone a rămas la British Museum din 1802. A fost ascunsă într-un subsol în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a făcut o singură călătorie la Paris, în 1972, poposind la Louvre pentru o scurtă perioadă. Presa a scris atunci că francezii se pregătesc să fure acest artefact, ceea ce nu s-a întâmplat, dar iată ce istorie lungă au fake-news-urile. Criticii arătau că portretul savantului Jean Francois Champollion, care a decodat întregul limbaj al hieroglifelor și textul integral al Rosettei Stone, este mai mare decât al englezului Thomas Young, care a dat cheia decodării limbajului. În realitate, portretele aveau aceleaşi dimensiuni.
În expoziția de la British Museum, care aniversează 200 de ani de la decodarea hieroglifelor sunt expuse (N.R.: până pe 19 februarie 2023) 240 de obiecte, inclusiv un papirus vechi de 3000 de ani din Cartea morţii.” DETALII
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE: Altar de „Ziua Morților” / „Dia de Muertos” dedicat scrimerei Ana Pascu și scriitorilor mexicani David Huerta și Dolores Castro
INSIDER: „„Eroii cu mască nu mor niciodată! Doamna Ana Pascu va trăi prin oamenii pe care i-a inspirat şi prin tot ceea ce a lăsat moştenire scrimei şi sportului românesc, scrimei mondiale.” (Federația Română de Scrimă)
Peste 120 de români și mexicani au participat la inaugurarea altarului de Ziua Morților și la vernisajul expoziției Valeriei Voicu, „Mexic – el Pueblo del Sol”. Anul acesta, Ambasada Mexicului în România a închinat altarul scrimerei Ana Pascu și scriitorilor mexicani David Huerta și Dolores Castro.
Evenimentul a avut loc pe 2 noiembrie, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Altarul și expoziția pot fi vizitate de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00, până în 14 noiembrie 2022. Intrare 10 lei/ adulți, 5 lei/ elevi, studenți, pensionari; gratuit copii sub 7 ani. FOTO: Dan Vatamaniuc” SURSA
N.R. „Ziua Morţilor este o tradiție mexicană sărbătorită pe 1 și 2 noiembrie în care este onorata memoria morților. Ea a apărut ca un sincretism între sărbătorile catolice (în special Ziua Tuturor Sufletelor şi Ziua Tuturor Sfinților), precum şi diferitele obiceiuri ale poporului indigen din Mexic. Este de obicei asociat cu alte sărbători precum Halloween sau Halloween, deși în realitate diferă mult de el.” DETALII
„Ana Pascu (Ana Ene-Derşidan, n. 22 septembrie 1944 – d. 6 aprilie 2022) a fost o scrimeră română. A câştigat Campionatul Mondial pentru juniori din 1963 de la Gent. Apoi și-a făcut o carieră strălucită la seniori: a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câştigând două medalii de bronz Mexico 1968 și München 1972. Datorită rezultatelor sale, a fost declarată „maestru emerit al sportului”. A condus Federația Română de Scrimă din 1982 până la 2013, anul în care a decis să nu mai candideze pentru un mandat nou și să predea ştafeta lui Mihai Covaliu, fostul campion olimpic și antrenorul lotului național de sabie.” DETALII
