PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Arhivă autor

RECALIFICARE: Ing. Dumitru Minovici a strunit cea mai mare forță petrolieră din Europa. Epurat de comuniști și-a câștigat existența ca director în propriul muzeu!


INSIDER: „Muzeul de Artă Apuseană ing. D.Minovici – Dumitru Minovici a fost nepotul de soră (Elena Minovici căsătorită cu Zaharia Z. Furnică, mare negustor din Brașov) al doctorilor Mina şi Nicolae Minovici. A creat şi donat Academiei RSR, Muzeul de Artă Feudală, care îi poartă numele din anul 1945, aflat chiar în spatele „Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici”, în vecinătatea Gării Băneasa.



Dumitru Furnică-Minovici (1897-1982) a reuşit cu o admirabilă abilitate intelectuală să se adapteze vremurilor. Ieşit din Primul Război Mondial în pragul primei tinereţi şi trimis de părinţi să „înveţe o meserie serioasă”, lăsând iubirea pentru artă în sfera preocupărilor colaterale timp de peste 20 de ani, va sfârşi prin a-şi câştiga existenţa timp de mai bine de trei decenii, începând cu 1948 (când a devenit director la propriul muzeu!) din experienţa dobândită la licitaţiile de artă la care a participat pentru a-şi mări colecţia sa de artă aplicată medievală. O realitate pe care nu o bănuia la mijlocul anilor ’20, când a început să lucreze pentru Creditul Minier și unde a deținut funcții de conducere timp de 18 ani. În perioada interbelică România exporta petrol şi derivate, în toata lumea fiind a treia forţă petrolieră după Rusia şi USA. Societatea Creditul Minier, unde 51% din capital era românesc, (director ing. Dumitru Minovici) deţinea rafinării şi o vastă reţea de benzinării din România până Germania, incluzând Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia şi Bulgaria. Astăzi este invers. Centrul se află la Viena iar capitalul românesc este practic inexistent. Însă resursele, tot ale noastre.






În muzeu găsim multe obiecte valoroase, achiziţionate de proprietar din Europa, unele datând chiar din secolul al XVII-lea, vitralii, tapiserii, covoare, statui sau obiecte de mobilier. Sala foarte înaltă, spaţioasă şi elegantă, impresionează de la prima vedere, în stânga se află biblioteca, păzită de doi lei sculptați, iar în dreapta o încăpere mai mică, unde se află o masă, cu o încrustaţie migăloasă, ferestrele luminoase sunt decorate cu vitralii colorate. Scara în spirală duce la etaj, unde se aflau camerele familiei Minovici, locuite până în anul 2004, când doamna Ligia Furnică-Minovici, soţia inginerului, a încetat din viaţă.

Adresa: str. Dr. Nicolae Minovici nr.3, București sector 1. Program: joi-duminica. Intrarea liberă. DETALII

ARHIVĂ: DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze!


DR. NICOLAE MINOVICI: A inventat Salvarea, Spitalul de Urgența și Muzeul de Arta Populară. Singurul Primar ales, fără să candideze!


INSIDER: „Nicolae Minovici (1868-1941) s-a înscris inițial la Școala de Belle-Arte, dar la îndemnul fratelui său mai mare Mina a absolvit Facultatea de Medicină (lucrarea de licență: „Tatuajele în România”), devenind și un asiduu colecționar de obiecte de artă și în mod special de artă populară din spațiul românesc, înființând în anul 1905 primul muzeu de acest gen în București.














În 1904, doctorul Nicolae Minovici a publicat o lucrare inedită, numită „Studiu asupra spânzurării”, în care a cercetat efectele agoniei prin autostrangulare și pentru a-și demonstra practic teoria din studiu, medicul şi-a provocat de unul singur sufocarea, spânzurându-se de 12 ori între 4-26 secunde.








Nicolae Minovici a înfiinţat în 1906 prima Societate de Salvare din Balcani din fonduri proprii, iar în 1934 a creat primul spital cu serviciu permanent de urgenta din România, al doilea din Europa după cel din Moscova.

În 1926 a fost numit primar al Sectorului III Albastru din Bucureşti (cuprindea mai multe cartiere: Rahova, Grozăveşti, Dealul Spirii, Cotroceni şi Şerban Vodă). A început lucrări de amenajare a spaţiului public: a asfaltat străzile, a construit parcuri în locul maidanelor şi a construit primele WC-uri subterane. De aici provine şi porecla care i-a fost atribuită de către bucureşteni: „Minovici dărâmă tot/Minovici e târnăcop”. Primarul s-a luptat pentru eradicarea cerşetoriei şi a donat bani săracilor şi orfelinatelor. După opt ani în sectorul III Albastru, locuitorii din Băneasa îl vor alege primar fără să fi fost înscris pe lista candidaţilor, astăzi existând şi un cartier care-i poartă numele”.

In „Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici” – Vila Minovici sau Vila cu Clopoței (nume datorat celor 40 de clopoței din sticlă colorată care sunau la fiecare adiere de vânt) pot fi admirate mai multe tipuri piese de artă populară românească de pe întreg teritoriul țării: icoane, ceramică, țesături, obiecte din lemn, instrumente muzicale tradiționale. Muzeul deține și o capelă construită în bolți cu chenare, așa cum se întâlneau și în vechile așezări feudale. Ușile încăperii, sculptate din lemn, cu vrejuri și corzi de viță, în parte aurite și pictate sunt din secolul al VIII-lea și au aparținut unei biserici din Banat, din preajma Orșovei. În parcul din spatele vilei, Nicolae Minovici creștea animale, pomi fructiferi și cultiva legume, iar roadele le folosea pentru ajutorarea celor care veneau la primul birou de asistență socială din București.

„Labor Improbus Omnia Vincit” (latina, „Munca stăruitoare învinge totul”- Vergil). Adresa: str. Dr.Nicolae Minovici nr.1, lângă gara Băneasa. Program: Miercuri – Duminică 10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere) DETALII


RECICLARE, REFOLOSIRE, RECONDIȚIONARE: “Peştele de la cap se împute, dar de la coadă se curăţă!”


INSIDER: „Atâta vreme cât ambalajele nu valorează aproape nimic, nu se reciclează decât un pic! Între 3% și 5 % se reciclează în România, codașă și la acest capitol. Pe lângă faptul că repetenții la reciclare care conduc localitățile din România sunt incompetenți și nu respectă legea 211/2011 avem și un ministru al Mediului analfabet în ecologie dar și în economie. Așa se explică incapacitatea sa de a da mai multă valoare ambalajelor astfel încât acestea să NU mai fie aruncate peste tot, nici în natură și nici la gropile de gunoi ci SĂ FIE RECICLATE! Dar ministra nu poate! SURSA

ARHIVĂ: ECOROM: „Cum colectăm selectiv deşeurile?” *** PRUNE PE GUNOI: Muzeul Deşeurilor arată că Suedia este în urma României! …Cu o oră! *** LACUL BICAZ: „Ce vedeţi acolo nu sunt nuferi, sunt deşeuri! Cu cine trebuie să vorbesc?” *** SUPERSTIŢII: Cine aruncă un PET în Dâmboviţa o să-i meargă rău tot anul. Sau fiecare sticlă conţine un SOS? *** MEDIU: „Sanitarii de PET-uri”, cea mai nouă şi mai utilă meserie! Cum am putea să le mulţumim?


AUCHAN: Sacrificăm porumbei de dragul Valentine’s Day?


INSIDER: „Porumbei închiși într-o cutie de plastic la Auchan!!! Nu putem face ceva să oprească porcăria asta de „marketing” ? Se vând produsele de Valentine’s Day și fără să îi rănească. O să încerc mâine să fac personal o reclamație la biroul lor de informații. Vă rog faceți și voi la fel dacă nu putem interveni în alt mod.” SURSA

ARHIVĂ: JUST MARRIED: “Iubirea te ridică, iubirea te coboară iubirea îți dă aripi, iubirea te omoară!” *** PESTE MORMINTE: Oprescu promitea Grădinile Semiramidei. PriMărie, nu FIREA cu porumbeii! *** SECTOR 2: De ce primarul Onţanu este votat de oameni, de câini şi de porumbei? Noblesse oblige!


QUIZ: Unde nu te vede un șofer de camion?


INSIDER: „Dacă ați fi la volanul camionului, nu ați putea vedea persoanele din zonele marcate cu galben. Aşa că data viitoare când treceți pe lângă un camion, să vă amintiti de această imagine…” SURSA

ARHIVĂ: CHESTIONAR: Cine are prioritate într-o intersecţie reglementată „româneşte”? Nici Poliţia Ilfov nu ştie! *** INSTRUCȚIUNI: Cum se folosește corect masca medicală


K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta”


INSIDER: „Colecţionar și critic de artă, Krikor H. Zambaccian (1889-1962), de origine armeană, a alcătuit una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România. Pentru a o pune în valoare, în anii 1940 Zambaccian a construit special casa în care sunt astăzi expuse picturi, sculpturi, grafică şi mobilier achiziționate pe parcursul unei jumătăți de secol. Atât colecția cât și casa au fost donate statutului român în 1947, prilej cu care Zambaccian a fost primit în rândurile membrilor Academiei Române.

Lucrările de artă românească oferă o imagine condensată a dezvoltării sale istorice, de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu trecând prin opera lui Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu, până la Corneliu Baba, Alexandru Phoebus sau Horia Damian. Sculpturi de Brâncuși, Milița Petrașcu, Oscar Han, Cornel Medrea completează această importantă panoramă a artei românești.

Lor li se adaugă o serie de picturi de Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, unice în România. Adresa: str. Muzeul Zambaccian nr. 21 A. Program: miercuri-duminica între orele 10-18. Bilet intrare: 10 lei. DETALII


EXORCIZARE: După ce “au scos” invidia din jurnaliști, cvintetul de capre vindecătoare au trecut la muritorii de rând din Herăstrău


SURSA FOTO

ARHIVĂ: JOS INVIDIA: PressOne este iedul cu cinci capre. “Trăiască capra vecinului!” Și vecinul! Și iedul pe lângă ei!


VICTOR BABEȘ: Viață dedicată bacteriologie și patologiei. A ales România și a ratat premiul Nobel!


INSIDER: „Victor Babeș (1854-1926) este unul dintre medicii români care au reușit să se impună pe plan mondial încă de la sfârșitul secolului al XIX- lea, autor al primului tratat de bacteriologie din lime „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase” (1885) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.

Profesor de anatomie patologică la Universitatea din București și fondator al Institutului Național de Patologie și Bacteriologie, acesta a adus contribuții majore în studiul bacterioogiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, managrei și pelagrei, fiind cel care a descoperit babesia.



Deși începuse să studieze Arta Dramatică, la Budapesta, moartea surorii sale, Alma (12 ani), provocată de tuberculoză, l-a determinat să abandoneze studiile și să se înscrie la Medicină. Muzeul care astăzi îi poartă numele (str. Poet Andrei Mureșanu nr.14 A, București sector 1), a fost construit în memoria savantului de către fiul său Mircea Babeș care a adunat lucrurile personale ale tatălui din apartamentul pe care l-a folosit de la Institutul Național de Patologie și Bacteriologie și le-a expus la parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei. Program: Miercuri – Duminică 10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului). Mormântul lui Victor Babeş se găseşte la Institutul Cantacuzino din Bucureşti.DETALII
ARHIVĂ: DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare!


TIBI UȘERIU: “Merită să mergi la capătul lumii ca să îngheți în somn, ca fetița cu chibriturile? Ratările sunt un profesor mai eficient decât orice triumf!”


Ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu (45 de ani), a fost transportat la spital după ce a suferit degerături la un picior, în timp ce participa la ultramaratonul „Yukon Arctic” de la Cercul Polar (700 km la temperaturi care au coborât la -38 grade Celsius).

INSIDER: „Așa, deci, a meritat?Pun pariu că mulți dintre voi vă puneți întrebarea asta. Adică merită să mergi la capătul lumii ca să îngheți în somn, ca fetița cu chibriturile? Bineînțeles că merită! La fel ca fiecare secundă trăită din viața asta.

Iar ratările sunt, de fiecare dată, un profesor mai eficient decât orice triumf. Ele fac parte din poveste și trebuie să fie asumate ca atare. Cum ar fi seria de ghinioane de la Tor de Géants, pe care nu o să le uit cât oi trăi.

Acum sunt în spital, conectat la aparate și monitoare. Am o pijama ridicolă, cu picățele. Timp de 5 zile, cam 6 ore pe zi, o să fac un fel de dializă menită să-mi dilate vasele sanguine. Apoi mi se va decide soarta. Mi-e rău, văd triplu și am senzația că îmi crapă capul.

În loc să alerg prin sălbăticie, cum mi-aș dori, stau legat de un pat cu multe fire. În loc să termin restul de 600 de kilometri pentru care am venit, am timp de confesiuni. Asta mă cam deranjează.

Degetele de la piciorul stâng nu le simt în continuare. Sunt bășicate, umflate și arată dramatic. Medicii zic că toate astea sunt semne bune, deși mie, sincer, nu-mi par. Am timp să reflectez. E momentul ideal de sinceritate, în care să te întrebi cum de ți s-a întâmplat tocmai ție chestia asta. De ce? Ce clișeu.

Și mai ales, să te întrebi dacă a meritat. Ăsta e genul de întrebare de pus la sfârșitul vieții, atunci când tragi linie și te uiți înapoi la tot filmul, neîntrerupt de reclame. O pun iată, mai devreme.

Criticilor de canapea și de tastatură, care se întreabă de ce și-o tot caută prin iaduri de gheață vedeta asta de carton, o să le spun că da, a meritat din plin. Poate n-o să înțeleagă. Nu e important. Ce e important pentru mine, nu trebuie să fie neapărat valabil pentru restul lumii, nu-i așa?

Eu am venit aici cu un scop, ca într-o misiune, călăuzit de o cauză în care cred foarte tare. Și anume că Via Transilvanica ( https://www.viatransilvanica.com/ ), drumulețul ăsta al nostru, s-ar putea ca, într-o bună zi, să ne unească mai mult decât toate festivismele centenare la un loc.

Visez să alerg într-o bună zi toți cei 1000 de kilometri. Cu toate degetele de la picioare, dacă se poate.

Le mulțumesc, așadar, tuturor sutelor de necunoscuți care au făcut donații pentru cauza noastră. Lista e în continuare deschisă. Acest lucru îmi spune că suntem pe o cale bună. O cale care seamănă mult cu o cursă extremă și pe care o vom duce la capăt, fiindcă alergăm împreună, într-o mare și frumoasă echipă.

Așa și, cum s-a întâmplat?

Asta e o altă întrebare nepusă, la care mă simt dator să răspund. S-a întâmplat din prostia mea. Îmi stă în gât să o recunosc, dar fix așa e.

În cursele astea petrecute în condiții extreme, nu are voie să-ți scape absolut nimic. Trebuie să fii 100% prezent, concentrat, atent la cele mai mici semne și detalii.

Dacă bietul Roberto Zanda nu și-ar fi pierdut luciditatea anul trecut, poate azi nu avea amputate ambele picioare, plus mâna dreaptă. A fost un caz dramatic, care a ridicat la maximum nivelul de alertă al organizatorilor de la Yukon Ultra.

Povestea mea s-a întâmplat așa. Ca de obicei, am pornit tare, cu o strategie clară în minte. După aproape 100 de kilometri am ajuns în punctul doi de control.

Eram pe poziția a treia. Mă simțeam bine și totul părea în grafic. Planul meu era să dorm puțin și să plec înaintea numărului unu. Iar aici, adrenalina mi-a jucat o festă neașteptată.

Ajunsesem în acest punct după o urcare și eram plin de elan. Am dormit doar două ore. Afară. Așa era regula. Încălzit fiind și focalizat pe strategia de a trece în frunte, acolo unde îmi place de obicei, am ratat din ecuație două detalii esențiale.

Primul a fost temperatura. Eram convins că sunt în jur de -20 de grade, însă, aveam să aflu prea târziu, the real feel era de -44! Al doilea a fost echipamentul. În sanie aveam încălzitoare, papucei de puf, ciorapi groși, de toate. Le-am ignorat cu bună știință.

M-am mulțumit cu o echipare ușoară, necorespunzătoare, și asta a fost o mare greșeală. Am intrat în sacul de puf îmbrăcat prost și, fără să am cea mai mică bănuială, în două ore am înghețat frumușel, în somn.

Noroc că organizatorii au impus o regulă nouă de control medical al extremităților fiecărui participant care pleacă din punctele de control: nas, urechi, mâini și picioare. Am pornit GPS track și m-am prezentat la controlul de rutină. Nu prea aveam răbdare, mă mâncau tălpile să o tai. Nu simțeam nimic în neregulă, umblam perfect normal. Doar că toate degetele de la piciorul stâng îmi erau albastre ca albastrul de Voroneț.

Când am citit panica din ochii lor, am știut că lucrurile vor lua altă întorsătură decât în planurile mele. Viața are talentul să ne surprindă uneori. Degeaba am protestat. Degeaba m-am dat cocoș.

A fost chemat un elicopter și, ca vântul, m-am trezit la spital. Din albastre, degetele se făcuseră acum negre. Și nu le mai simțeam. Medicii au zis că sunt degerături de gradul III. Drept urmare, mă tratează cum știu ei mai bine. Le sunt recunoscător.

Concluzii? Am încasat o nouă lecție de băgat la cap. Natura trebuie respectată, cu ea nu e de joacă. La termometru e bine să te uiți, nu să te bazezi pe simțuri. Decât să mori ca un erou, mai bine te lași salvat.

Îmi plac lucrurile neterminate? Nu, deloc. Știu că n-are nici o noimă și sună a bravadă, dar chiar acum, cum stau pe spate cu ochii în neon, îndrăznesc să mă imaginez la anul din nou aici în Yukon, alergând prin pustiul alb, cu toate degetele la purtător sau fără.

Regret ceva? Ca de obicei, nimic. Drumul cel adevărat stă mereu înainte. Vă mulțumesc tuturor pentru încurajări, susținere și gânduri bune. Vă mulțumesc că vă pasă de Via Transilvanica. Să ne reauzim sănătoși acasă.” SURSA


AKADEMIA KINDERLAND: Eroul K te învață “kum” să nu mănânci. Ketchup la KFC?!


INSIDER: „Te poți întâlni cu eroul K, în parcare la Kaufland Mihai Bravu până pe 16 Februarie, unde s-a deschis Akademia Kinderland, locul în care copiii învață prin demonstrații, jocuri și imagini având ca suport mijloace butaforice, digitale și senzoriale, să se hrănească sănătos.

Proiectul se adresează copiilor între 4-14 ani și își va continua călătoria în parcările Kaufland de la Valea Cascadelor și Odăii). Program: miercuri-vineri 10-18, sâmbătă 11-17. Intrarea e liberă.” DETALII

ARHIVĂ: RECICLARE: Scăpăm de PET-uri și deocamdată ne umplem de Maggi


CHALLENGE 100: „La hala lui Aurel Vlaicu intraţi pe propria răspundere. Cad geamuri din tavan!”i


INSIDER: „Fosta Şcoală Superioară de Arte şi Meserii de la Polizu din perioada interbelică, acum devenită parte a muzeului Politehnicii. Chiar există așa ceva și îl recomand celor cu nostalgii.

„La hala lui Aurel Vlaicu intraţi pe

propria răspundere, cad geamuri din tavan.” Aşa mi s-a comunicat atunci când am dat de sala unde acum 100 şi de ani Vlaicu îşi construia avionul minune. Şi în sala o adevarată comoară, constând în avioane, motoare şi instrumente “antice”.” SURSA

N.R.: „În aceasta clădire, în anul 1911, inginerul AUREL VLAICU ajutat de Spiru Haret, ministrul instructiunii si de maistrii Scolii Superioare de Arte si Meserii a construit aeroplanul VLAICU II

UPB-FIA ****** AAAR 2007″

N.R.: UPB-FIA = Universitatea Politehnica București – Facultatea de Inginerie Aerospațială

ARHIVĂ: MUZEUL AVIAȚIEI: „Timp de 16 ani a „zburătăcit” de colo-colo, în corturi de campanie!” *** OTOPENI AIR SHOW”: Acrobaţii aproape de Soare. Spectatori ciorchine, cu dinţii la gard! *** AIR SHOW: Acrobaţiile aviatice ne-au furat inima. Hingherii de maşini ne-au lăsat cu ochii în soare!


CLUJ-NAPOCA: Selfie-uri cu personalități, persoane și personaje celebre de ceară


INSIDER: „Expoziția figurilor de ceară” din Cluj (Piațeta Mihai Corvin) se poate vizita pâna pe 10 Martie.

Aceasta prezintă publicului replici de ceară ale unor persoane și personaje celebre: Donald Trump, Vladimir Putin, Fidel Castro, Che Guevara, Robert De Niro, Al Pacino, Jim Carrey, Anthony Hopkins, Ariana Grande, Mr. Bean, Cristiano Ronaldo, Leo Messi, Beyoncé, Mick Jagger, Adele, Justin Bieber, Enrique Iglesias, Elsa și Anna din Frozen, etc.

România este reprezentată de: Regele Mihai, Nicolae Ceaușescu, Ion Țiriac, Gheorghe Hagi, Inna, Smiley. Program luni-duminică între orele 10-22. Intrare: 20 lei (adulți), 10 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 6 ani). DETALII

ARHIVĂ: SPANIA: Pe cine găsim la Muzeul de Ceară din Madrid?


CHOCO-MUSEUM: Pentru mayași și azteci un sclav valora 100 de boabe de cacao, un iepure 10 boabe și un ou de curcă 2 boabe


INSIDER: „Choco-Museum s-a deschis de vreo trei săptămâni în București, pe șoseaua Orhideelor nr.14, vizavi de Brico Store Orhideea, la parterul unui bloc.

Cam mititel, puține exponate, prețul ușor piperat (25 lei adult, 15 lei copil), dar îți poate îndulci la propriu și la figurat vreo oră din viață.

Dacă te simți inspirat poți decora o tabletă de ciocolată într-un workshop ad-hoc (20 lei). Program: miercuri-duminică 10-18. DETALII

ARHIVĂ: MUZEUL SIMȚURILOR: „O lume a senzațiilor și iluziilor optice”. Tot un fel de mall, dar mai mic! *** MUZEUL PIETREI: “Nebunia și dragostea” din Sângeru (județul Prahova) a poetului Lucian Avramescu *** MUZEUL RECORDURILOR ROMÂNEȘTI: Guinness World Records în România cu circuit închis


CHELINȚA, JUDEȚUL MARAMUREȘ: Atenție s-a deschis sezonul de vânătoare de câini!


INSIDER: „Bună ziua! Azi vreau să vă arăt ceea ce pățesc eu în fiecare iarnă de 2 ani. Sunt cu o turmă de oi în zona Remeti pe Someș-Chelința. (Peste 500 de capete). Și vreau să vă propun să vedeți ce țintă bună are responsabilul/administratorul fondului de vânăoare din această zona domnul Mureșan Andrei.

În seara asta în jur de ora 17 am auzit trei focuri de armă. Eu eram la o distanță de aproximativ 500 de metri puneam fân la oi, de locul unde domnul Mureșan a oprit mașina, în drumul lui de a duce porumb la animalele pădurii. Și mi-a împușcat 2 câini. Amândoi câinii aveau jujeu la gat, dar la una dintre ele care era mai aproape a sărit din mașina și l-a luat. În total am 7 câini care au fost împușcati de acest domn responsabil cu paza vânatului…dar nu și a culturilor agricole și pașunilor care au ajuns sa fie invadate de mistreți!

Turma de oi se afla pe dealul din poza maxim 150 de metri de locul unde domnul Mureșan și-a exersat TIRUL. Domnul Mureșan și-a completat astfel vitrina de trofee de câine și de jujee! Mi-aș dori să îmi spuneți dacă mai are rost să țin câini la oi sau să îmi angajez ceva vânători să pazească turma!O seară bună! AVEȚI GRIJÂ S-A DESCHIS SEZONUL DE VÂNĂTOARE DE CÂINI!” SURSA

N.r.: Jujeul sau jujăul este o bucată de lemn atârnată la gâtul câinilor, spre a-i împiedica să alerge după vânat sau să treacă prin anumite locuri.

ARHIVĂ: TROFEUL PROSTIEI: Omul este singura specie de pe planetă care ucide din plictiseală!


DESCOPERĂ: În Muzeul Dr. George Severeanu, doar o parte dintre artefacte sunt expuse la vedere. Restul trebuie descoperite prin sertare!


INSIDER: „Modalitatea digital-interactivă în care sunt prezentate exponatele precum și maniera total inedită de a descoperi noi și noi exponate, prin deschiderea sertarelor din pupitrul de bază, te face să îți dorești să stai și să descoperi cât mai multe în muzeu, chiar dacă, inițial acesta poate părea mic cu cele cinci încăperi ale sale. O idee excelentă o constituie și cele două prisme, în care sunt prezentate imagini holografice ale unor exponate. Cel mai neașteptat exponat este o mâna de mumie egipteană.”


















Muzeul „George Severeanu” a fost reşedinţa primului director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi reprezintă un exemplu tipic pentru arhitectura bucureşteană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Medicul radiolog George Severeanu a fost un pasionat colecţionar de antichităţi, adunând în cursul vieţii artefacte valoroase. Seria de obiecte arheologice din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” cuprinde vase greceşti antice, statuete de lut, bronzuri şi marmură, sticlărie romană, geme şi camee antice, ceramica aparţinând culturilor Cucuteni, Vădastra, Wietenberg şi Boian. Colecţia numismatică a dr. George Severeanu, una dintre cele mai valoroase din România, este constituită din cca. 9000 de piese din diferite perioade istorice: monede greceşti autonome şi provinciale, geto-dace şi celtice, emisiuni romane şi bizantine, monede medievale ale Ţărilor Române, precum şi piese moderne şi contemporane.




Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” a fost donată Muzeului Municipiului Bucureşti în anul 1939, iar inaugurarea reşedinţei ca muzeu a avut loc în anul 1956. Adresa: Str. Henri Coandă nr. 26, București sector 1; Program: Miercuri – Duminică 10.00 – 18.00; Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (elevi, studenți, pensionari), gratuit (copiii sub 7 ani); 15 lei (filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului). DETALII

ARHIVĂ: GEORGE BACOVIA: Un calendar îngălbenit și un ceas încremenit păstrează momentul trecerii în Plumb!


TREE OF THE YEAR: “Omul este un arbore inversat cu rădăcinile în cer.” (Platon)


INSIDER: „România este reprezentată de Copacul Centenarului (200 ani) Platanus hibrida din Câmpeni – Munții Apuseni, care a primit și titlul de „Arborele Românesc al Anului”. La începutul anului 2018, la inițiativa autorităților locale, i-a fost sculptat în scoarță marcajul de tăiere. Comunitatea s-a unit în jurul arborelui și s-a luptat pentru salvarea sa, transformându-l într-un simbol al iubirii pentru natură și unitate, atât pentru comunitatea din Munții Apuseni, dar și pentru toți românii.

În concursul „Arborele European al anului” se caută arborele cu cea mai interesantă poveste. Votarea se desfășoară până pe 28 Februarie 2019. DETALII

ARHIVĂ: ZIDUL EUROPA: „Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta până nu ghicim toate statele membre UE!” *** ZIUA EUROPEI: Cu ocazia bairamului de 9 mai, România îşi prezintă peşcheşul! *** ZIUA EUROPEI: Fanfara din Olanda, incompletă fără marijuana în colţul gurii şi o moară de vânt în cârcă! *** REMIX: România: Vrem în Schengen! Europa: Aşa, şi?


COOLINART: “Burger vegan ca o clătită, strivită, peste niște salată verde, două jumătăți de roșie cherry și o jumătate de avocado negru”


INSIDER: „Am comandat doi burgeri vegani pentru delivery (N.r.: Coolinart – Calea Victoriei 142-148). Una dintre cele mai proaste experiențe. Înteleg că nu există în România deschidere și cultură vegetariană/vegană, dar e de tot plânsul, am plătit 77 Ron să mănânc de fapt un soi de omletă cu tofu pe post pe Burger! Era efectiv o chestie ca o clătită, strivită, peste niște salată verde, două jumătăți de roșie cherry și jumătate de avocado negru. Văd reviews bune din partea veganilor, e și mai trist, promovați o bătaie de joc, ori nu știți ce înseamnă a mânca ceva calitativ. Nu recomand și nu voi mai comanda de la voi vreodată. Ne place „fancy”, „cozy” și alte cuvinte împrumutate, e chiar scandalos să pretinzi gust, calitate a ingredientelor și preparatului final. Mai învățați de la alții!” SURSA

ARHIVĂ: HOREZU PUB: „Dulceaţa era zaharisită, iar porcăria de foietaj era ca un elastic” *** ACRITURI: Chelnerii amabili de la „The Harbour” sunt plecaţi pe mare. Au rămas doar murăturile! *** IGNAT ECO: „La cât de scumpă e viaţa în România, trebuie să învăţăm să mâncăm şi iarbă, nu doar flori!” *** BONUS MALUS: Sfeclă roşie felii de la Darinne. Care angajat din UE îşi recunoaşte amprenta dentară? *** McVIERMIŞOR: „Am găsit în McPuişor un vierme!” *** CAP DE VITĂ FURAJATĂ: „Deşi se doreşte o reclamă isteaţă, de fapt frustrează pe toată lumea!”


INSTRUCȚIUNI: Cum se folosește corect masca medicală


INSIDER: „Partea ALBĂ spre exterior dacă NU ești bolnav și vrei să stai departe de bacterii. Partea ALBASTRĂ spre exterior, dacă ești bolnav, pentru a nu-i îmbolnăvi și pe ceilalți!” Partea colorată tratată cu o substanță specială, previne intrarea microbilor în tractul respirator, iar partea albă servește drept filtru.


FIINȚE NESIMȚITOARE: „Lipsa de minimă decență și de omenie față de suferință!”


INSIDER: „Un magazin cu produse naturiste. Printre rafturi ajunge o conversație care pare să aibă loc la casă. Mai întâi vocea ascuțită și nerăbdătoare a casieriței: – Doamna este cu dumneavoastră? că se uită… se uită… cam ciudat… Apoi vocea calmă a unui bătrân: – Da, cu mine este… știți… (pauză mare)… avem niște probleme…(iar pauză, apoi șoptit, de parcă și-ar cere scuze sau de parcă ar încerca s-o îmblânzească pe vânzătoare prin acel plural incluziv)… Alzeihmer… Casierița rămâne pesemne puțin interzisă, dar își regăsește repede tonul precipitat și aproape acuzator: – A…. Și de ce nu mi-ați spus de la început?? Că eu tot vorbeam cu dânsa și vedeam că nu spune nimic de parcă nu înțelege… – Înțelege tot, o asigură domnul, doar că… De aici am pierdut puțin firul… pentru că deja în mintea mea pritoceam mai multe scenarii cu felul în care ar trebui puse la punct ființele nesimțitoare precum casierița asta, îmi venea să ies dintre rafturi și să-i torn o găleată de apă rece în cap… (dar de unde găleată??) Se pare că au mai vorbit ceva, domnul o fi dat niște detalii, că se înalță iar vocea vânzătoarei, de această dată doar intrigată și curioasă: – A, deci nici nu e soția dumneavoastră…. Domnul mai murmură ceva, dar nu se aude până la mine. Casiera în schimb are corzile vocale bune și nici o jenă. Se pare că e din ce în ce mai uluită, aproape scandalizată de fenomenul din fața ei… – A, o ajutați…sunteți vecini… Domnul mai murmură ceva. – A… ați scos-o la plimbare… locuiți în apropiere… Domnul nu pare să se supere absolut deloc, nici o fărâmă, rămâne calm și gentil. – E ca un copil… nu face nici un rău… mai murmură el în chip de încheiere explicativă…și de scuză pesemne. – Ca un copil, repetă vânzătoarea amuzată… Da, se vede că e blândă, îi dă în cele din urmă dreptate.

Cei doi și-au încheiat socotelile la casă și au trecut pe lângă mine. Doi bătrânei de vreo 70 de ani care semănau ca două picături de apă, cam cum seamănă unii oameni care, după ce au petrecut împreună ani peste ani, decenii peste decenii, ajung să își împrumute trăsăturile. Dar nu, uite că erau niște simpli vecini… Amândoi aveau fața pământie, doar că trăsăturile ei erau împietrite, încremenite într-o tristețe fără capăt. Era atît de tristă de parcă ajunsese dincolo de marginea tuturor lucrurilor și nu o mai interesa nimic de pe aici. El avea un pas săltăreț, iar ea îl urma ca un copil, într-adevăr. M-am îndreptat și eu spre casă cu o privire ucigașă, care din păcate n-a avut nici cel mai mic efect asupra casieriței. Era o fetișcană de nici 30 de ani. Plină de viață, cu o mutră a naibii de satisfăcută și plină de ea, care voia să lase impresia că știe ea ce zace sub toți clienții care se perindă pe acolo prin fața ei, niște ciudați și neisprăviți cu toții… Nu e prima oară când observ pe la noi lipsa aceasta de minimă decență și de omenie față de suferință și atitudinea asta de uluire tâmpă față de tot ce e altfel și iese din tipar. Și nu găsesc nici o explicație.” SURSA

ARHIVĂ: TRANSPARENȚĂ: „Toată răutatea și ticăloșia din lume este topită de asemenea ființe anonime risipite prin toată lumea” *** DUMBRAVA: Fiți darnici în zâmbete, într-o privire caldă, într-o îmbrățișare! “E mai ferice să dai decât să primești…


TAMIFLU: “Prospectul mai lung decât o mașină de spălat. Reacții adverse: Pune viața în pericol!”


INSIDER: „Ăsta este prospectul pentru tratamentul antigripal. Este mai lung decât o mașină de spălat. La mențiunile despre reacțiile adverse, este specificat că în anumite cazuri poate PUNE VIAȚA ÎN PERICOL. Testul costă 40-50 de lei, iar tratamentul 80 de lei.” SURSA

ARHIVĂ: PHARMA: Cum se calculează data de expirare a medicamentelor? *** HIPPOCRATE: “Jur că nu voi da unei femei un remediu abortiv”. Farmacişti: „Nici anti-abortiv!” *** FELINARUL VERDE: „Sunt oameni care nu-şi permit să plătească această Taxă de noapte!” *** ZĂHĂREL: Tentaţii pe toate drumurile. Supermarket-ul HelpNet – librărie sau farmacie?!


VEOLIA: Ce se întâmplă cu cei care au băut, au gătit și și-au făcut baie în ultimele 48 de ore? Îi tratează Apa Nova?


INSIDER: „Întreaga poveste cu clorul din apă este halucinantă: * Bucureștenii observă că nu e ceva în regulă cu apa, că se simte prea mult clor, și trimit sesizări. * Apare o poză lucrată în așa fel încât să pară că e captură de la Apa Nova, în care care spune că trebuie informați bucureștenii să nu le dea copiilor apă de la robinet. * Lumea întră în panică și poza este distribuită masiv pe grupurile de părinți. Normal. * Iese Apa Nova cu un comunicat oficial că nu e motiv de panică. S-a topit zăpada murdară, s-a dus în râururi și așa s-a folosit ceva mai mult clor, dar in limite legale. * După câteva ore iese si Ministerul Sănătății și spune că, după topirea zăpezii, s-a scurs amoniu în râul Argeș, iar Apa Nova a folosit clor în exces. Mai zice ca nu e pericol, dar totuși e mai bine să nu folosim apa nici măcar pentru spălat. Să ne luăm gândul de la duș. * Iese din nou Apa Nova și acuză Apele Române nu a informat în legătură cu amoniul. * Acum așteptăm să vedem ce zic cei de la Apele Române și pe cine vor da și ei vina mai departe. *Update Cei de la Apele Române spun că au fost informați de Apa Nova de creșterea nivelului de amoniu acum două zile, dar nu se depășise nivelul maxim admis. Nu e absolut deloc normal de ce întâmplă în țara asta! Se produce o poluare pe râul Argeș și nu anunță nimeni? Apoi, se folosește clor in exces, dar tot nu anunță nimeni? E nevoie de o poză fake pentru a produce panică și a stârni reacții. Care este adevarul? E grav sau nu e grav ce se întâmplă cu apa din București? Voi, cei care luați deciziile, chiar nu sunteți sănătoși la cap? Vă jucați cu oamenii de parcă ar fi figurine din plastic?

L.E. Nu m-aș mira ca toata povestea să fi fost umflată artificial pentru a acoperi mediatic alte scandaluri, cum ar fi nenorocirea cu bugetul. Mă aștept la orice cu nebunii ăștia. În orice caz, trebuie să învățăm mai bine ce înseamnă fake news.” SURSA

APA NOVA: Apa Nova a informat că în urma unui incident (nu a mentionat de ce tip, chimic sau biologic) au fost nevoiti sa foloseasca cea mai mare cantitate de clor permisa de lege si m-a sfatuit SA NU DAM COPIILOR APA DE LA ROBINET și să nu gătim cu ea in urmatoarele 48 de ore! „Avertizarea este valabila pentru tot Bucurestiul asa ca puteti sa ii informati si pe cei apropiati si pe cei mai putin apropiati. DETALII

ARHIVĂ: SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ: Staţia de Tratare Apa Nova, înconjurată de şantiere. Garda de Mediu este invizibilă! *** ECOPOLIS: „Bucureştenii au apă potabilă, dar nu şi la robinet”. La sediul Apa Nova se bea apă plată? *** JUR PE ROŞU: Un director Apa Nova spune că bea apă zilnic de la robinet “fără nicio reţinere”


7 IZVOARE: Imaginea turismului balnear din România?


INSIDER: „Cine dorește să se scalde în aer liber, la cădițe 7 Izvoare? În apă 50°C, afară – 5°C. Deschis Non – Stop” SURSA

N.r.: La 7 km de stațiunea Herculane se află o piscină olimpică cu apă termală numită „Șapte izvoare” în mijlocul munților. Să fie oare aceasta imaginea turismului balnear din Romania?

ARHIVĂ: BĂILE GOVORA: “ Odinioară etalon al luxului balnear din Europa. Acum o ruină.” *** BAZNA: “O prostime repetentă la ora de istorie comite aceleași greșeli iară și iară…” *** EFORIE NORD: Popasul turistic „Şincai” a devenit „Zona Zoster” de pe malul Lacului Techirghiol *** HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”


UNATC: Atenție la “Menajeria de sticlă”. Ei sunt Arca lui Noe. Mergeţi să-i vedeţi şi să-i aplaudaţi!


  INSIDER: “Seară trecută am fost pentru prima dată la unul dintre spectacolele gratuite organizate de studenţii la UNATC. Am crezut că voi asista la un spectacol studenţesc, un fel de repetiţie cu public pentru vreun examen. În realitate, am întâlnit patru tineri actori care nu doar că mi-au aşezat sufletul pe scenă, dar m-au convins definitiv că noua generaţie, deşi fragilă, este singura noastră salvare. Pe lângă talent, regie, decoruri şi lumini care echivalează cu orice piesă de teatru atelier jucată la Bulandra sau Odeon, la UNATC am găsit ceva nou, ceva ce uitasem că există, deşi este însăşi esenţa teatrului – acea flacără mocnită dintr-un jăratic care are nevoie doar de puţin oxigen ca să se manifeste! Acel ceva care ne inspiră, ne lovește şi ne arată ce este adevărat, dar care se stinge odată cu vârsta în fiecare dintre noi. Chiar şi în marii actori. Ei sunt “Menajeria de sticlă”, ei sunt Arca lui Noe. Mergeţi să-i vedeţi şi să-i aplaudaţi!” DETALII

„Menajeria de sticlă” este o comedie amară, subtilă, în care nostalgia se confundă cu furia, iubirea cu sufocarea și vinovăția cu tandrețea. Piesa este amintire. Este rememorarea unui trecut cu care Tom Wingfield – alter ego-ul lui Tenesee Williams – încearcă să facă pace. Este rememorarea procesului dureros al unui dublu abandon: desprinderea lui Tom de iubirea acaparatoare a mamei și de sentimentul sufocant de resposabilitate pentru Laura, sora lui infirmă. Distribuția: TOM – Andrei-Teodor Ianuș. AMANDA – Alexandra Oiște. LAURA – Ioana Beatrice Tănasă. JIM – George Anastasiu Maftei.


BOTOȘANI: WC-ul de la școala din Gorbănesti a costat 125 000 de euro.


INSIDER: „Acest WC (la o școală din România) a costat 125.000 de euro. Da, da, 125.000 de euro! Și când îi înhață DNA.ul, urlă că sunt abuzați și că li se fac dosare politice.

Primarul se numește Gică Iliescu (PSD), primar al comunei Gorbăneşti din județul Botoșani.” SURSA

ARHIVĂ: RARA PUDICA: Open shit space la Școala Gimnazială nr.49 din București *** MADE IN ROMANIA: ParkLake Shopping Center reinvetează conceptul de WC public românesc! *** DOLARI: Monedele sunt pentru confecții antijeg, antiacvatice și antiglonț. Bancnotele, doar pentru aprins trabucuri și șters la fund! *** PREŢUL ZILEI: Nici la WC nu scapi de TVA! Ce scrie pe factura fiscală – recoltare nevoi fiziologice?! *** AVERTISMENT: Blestemul din toaletele Spitalului Militar. „În caz de nevoie, folosiţi biletul de autobuz!” *** EUROWC: Ce a adus nou Iron Maiden în România? Pisoarele „Oblio” pentru rockeri dezinhibaţi! *** BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** KM200: „Omul nu primește bacșiș, spunând că este obligația lui. Chiar nu suntem pierduți definitiv!”