INSIDER: „Opera Națională din București – O simfonie între istorie și arhitectură. În inima Bucureștiului, ascunsă între bulevardele largi și forfota urbană, se ridică o clădire care, dă glas pasiunii, dramatismului și rafinamentului artistic: Opera Națională din București. Cu o poveste care începe încă din secolul XIX, această instituție este mai mult decât un teatru liric – este un monument viu al culturii românești.

🎼 De la vis la realitate – Nașterea operei române. Totul a început în 1885, când compozitorul George Stephănescu a înființat prima companie de operă românească. Însă momentul de cotitură a venit în 1921, când, printr-un decret semnat de regele Ferdinand I, Opera Română a fost oficializată ca instituție de stat. Primul spectacol? Lohengrin de Wagner, dirijat de nimeni altul decât George Enescu – o premieră istorică, ce a pus Bucureștiul pe harta marilor centre lirice europene. Inițial, spectacolele aveau loc în clădirea Teatrului Național, dar în anii ’50, autoritățile au decis construirea unui sediu dedicat operei. Așa a apărut actuala clădire, în imediata apropiere a Parcului Eroilor.

🏛️ Arhitectură și detalii care îți taie respirația. Construită între 1950 și 1953, clădirea Operei Naționale este o bijuterie arhitecturală semnată de Octav Doicescu și Paraschiva Iubu. Stilul său neoclasic, echilibrat de accente moderne, oferă un cadru solemn și elegant spectacolelor care se desfășoară în interior. Sala mare, cu o capacitate de 952 de locuri, are forma clasică de potcoavă, optimizată pentru o acustică impecabilă. Candelabrul imens din cristal aurit, cu peste 100 de brațe, veghează peste public și artiști, într-o atmosferă de vis. Iar scena – una dintre cele mai mari din România – permite montarea unor producții de anvergură, atât de operă cât și de balet.

În fața clădirii, vizitatorii sunt întâmpinați de statuia lui George Enescu, realizată de Ion Jalea și de bustul lui Gheorghe Stephănescu – un omagiu vizual adus fondatorilor operei românești.

🌍 Stele românești pe scenele lumii. Opera Națională a fost, de-a lungul deceniilor, rampa de lansare a unor mari artiști care au făcut carieră internațională. De la Virginia Zeani și Nicolae Herlea, la Ileana Cotrubaș, Angela Gheorghiu sau Ludovic Spiess, acești artiști au dus numele României pe cele mai mari scene ale lumii: de la La Scala din Milano, la Metropolitan Opera din New York. Opera Națională nu este doar un loc al tradiției, ci și al inovației. Repertoriul său include opere clasice, creații contemporane, balet, concerte și spectacole dedicate copiilor – o adevărată comoară pentru iubitorii de cultură.

🎟️ De ce merită să-i treci pragul. Fie că ești un pasionat de operă sau doar un călător curios, o seară petrecută la Opera Națională este o experiență memorabilă. Muzica, scenografia, costumele, atmosfera – toate se împletesc într-un spectacol total, care îți atinge sufletul. Iar dacă vrei să o admiri în tihnă, chiar și în afara unui spectacol, îți recomand să faci o plimbare în zonă, la apus. Fațada iluminată, în contrast cu cerul bucureștean, creează un tablou de poveste. Opera Națională din București nu este doar o instituție – este o mărturie vie a eleganței, pasiunii și talentului românesc. O bijuterie culturală care merită descoperită, aplaudată și iubită.” SURSA

N.R.: Adresa: Bulevardul Mihail Kogălniceanu nr.70-72, București sector 5. PROGRAM

ARHIVĂ: FALSTAFF: „Fata fostului fierar Fanică face fasole facăluită fără foc fiindcă focul face fum!”

INSIDER: „În Gara de Sud, din orașul Ploiești, suntem întâmpinați de celebrul Domnul Goe!” SURSA

N.R.: Sculptura Domnului Goe, omagiu în oraşul lui Caragiale măsoară aproape patru metri înălţime şi a fost sculptată de Ciprian Tauciuc, cu o intervenţie pictată de Alex Baciu. A fost montată în 2023 cu ocazia Artown Festival – „Love is the Key”, iubirea și compasiunea, mijloc esențial pentru a construi legături autentice şi durabile între comunități și oameni”, mâinile lui Dl Goe arătându-ne o inimă. Pe cap are o pernă pe cap, pentru a nu fi deranjat de greutatea tavanului pe care-l susține.” DETALII

INSIDER: Muzeul Oalelor de Pisc, Muzeu-Atelier Școala de la Piscu, la 40 km de București în satul Pisc, comuna Ciofliceni, județul Ilfov. Încă de la intrarea în muzeu, atenția îți este captată de fragmentul uriaș de arbore care marchează centrul spațiului ce unește simbolic pământul cu cerul.”

N.R.: Școala de la Piscu este un muzeu în inima unui vechi sat de olari, cu peste 1000 de piese de ceramică expuse (realizate în ateliere de olărit locale, din alte centre de olărit din țară, sau colecționate din alte țări/regiuni), o sală dedicată artei contemporane, ateliere de olărit, pictură pe ceramică pentru copii și adulți, într-o clădire spectaculoasă și foarte premiată. Mai întâi în cadrul Galei Aniversare a 20 de ani de existenţă a Ordinului Arhitecților din România cu Premiul secțiunii „Arhitectură construită /arhitectură publică” și „Cel mai bun client de arhitectură 2021”: Muzeul Atelier Şcoala de la Piscu (arh. Cosmin Pavel, arh. Cristina Constantin). Apoi premiat dpdv cultural în anul 2022 de EUROPA NOSTRA – EUROPEAN HERITAGE AWARDS, pentru originalitate, consistență, diversitate de activități culturale.

Spațiu original, cu o arhitectură modernă, luminoasă, realizată din materiale naturale, a fost conceput de o familie de artişti – familia Scripcariu (sculptorul Virgil & soţia, Adriana, istoric de artă), care împreună cu cei 6 copii ai lor reprezintă „întreaga echipă a muzeului” în „Școala de la Piscu”.

Proiectul arhitectural, a fost realizat în circa 2 ani (chiar în perioada pandemiei!) doar cu resurse proprii, donații și sponsorizări private (cea mai substanțială venind din partea Kaufland), fără implicarea autorităților publice.” DETALII

„Muzeu-Atelier Școala de la Piscu este deschis pentru public la sfârşit de săptămână, iar pe parcursul săptămânii doar pentru grupuri, cu programare. Program de vizitare: Sâmbătă & Duminică: 11-17, nu este nevoie de programare. Bilete de intrare: adulți 25 lei; copii, studenți: 15 lei; Bilet de familie: 60 lei; Studenții arhitecți au acces gratuit în Muzeu. Vizite programate: se pot organiza în timpul săptămânii doar pentru grupuri de peste 10 persoane. Muzeul dispune de 10 dispozitive audioghid, materialul audio durează 1 oră şi este compus din 9 capitole, posibil de ascultat selectiv. Muzeul nu dispune de dispozitiv pentru plata cu cardul. Plata online se poate face doar prin transfer direct la faţa locului, accesând datele asociației printr-un QR code. Atelierele de olärit, linogravură şi pictură se desfăşoară pe toată durata programului de vizitare şi nu sunt incluse în costul biletelor. Fiecare vizitator poate opta pentru atelierele dorite. Olărit, realizarea unui vas la roata olarului cu ajutorul unui meșter – 20 lei; pictarea unui ghiveci de lut ars folosind culori tempera – 20 lei. Linogravură realizarea unei plăci de linogravură și imprimarea acesteia pe hârtie 20 lei. Pachet 3 ateliere (olărit, pictură, linogravura) – 50 lei. Atelierul de desen este inclus în costul biletului. Vârsta recomandată pentru ateliere: 4+, copiii mai mici pot participa doar însoțiți de părinţi. Atelierele sunt deschise şi adulţilor.” DETALII

În cadrul expozițiilor temporare, „Pupi Videodrome” – expoziţie multimedia dedicată „Opera dei Pupi”, tradiţia siciliană a teatrului de păpuși, a Muzeului Internațional al Marionetelor Antonio Pasqualino din Palermo. Capitol spectaculos de istorie orală, artele spectacolului și antropologie, Opera dei Pupi înseamnă: scenarii care combină poeme istorice medievale din arealul european occidental, un meşteşug aparte de realizare și manevrare a păpușilor, un capitol pasionant de istorie comunitară. Începând cu 1800, spectacolele Opera dei Pupi au făcut deliciul târgoveţilor, oferind reprezentații de tip serial. Activ până astăzi, Opera dei Pupi este încă practicată în teatru, cercetată, iar meşteşugurile conexe sunt protejate. În perspectivă contemporană, Opera dei Pupi se constituie într-un teren al experimentelor artistice contemporane, care fructifică patrimoniul cultural.”

ARHIVĂ: SUPERMAM by VIRGIL SCRIPCARIU: Superioritatea gingășiei mamei în lumea Supermanilor recunoscută și în București