PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

CASTELUL IULIA HAȘDEU, CÂMPINA: Singurul templu spiritist din lume, portal către dincolo!


INSIDER: „Fenomene misterioase la Castelul ,,Iulia Hașdeu”. La 100 de kilometri de București, chiar lângă Școala de Agenți de Poliție ,,Vasile Lascăr”, din cochetul oraș prahovean Câmpina, se află un edificiu unic în lume, închinat Iuliei, fata savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, moartă la nici 19 ani. Un castel, astăzi muzeu, în care pianina Iuliei a început de mai multe ori să cânte singură, atât în prezența angajaților muzeului, cât și sub ochii vizitatorilor. Un loc misterios în care și-a făcut apariția fantoma Iuliei, care ținea în mână un buchet de margarete, pentru ca mai apoi, în curtea castelului să fie găsite câteva dintre aceste flori, deși era toamnă și nu era sezonul lor. De altfel, chiar la intrarea în castel, într-o vitrină, muzeografele ne-au arătat doi fulgișori, pe care i-au găsit într-o dimineață, ,,unul în camera cu cale, dedicată Iuliei, iar celălalt în camera de lucru a lui Hașdeu”, după cum ne-au spus doamnele, ,,deși, după plecarea noastră și până a doua zi, la deschidere, nu avea cine să mai intre”.

Inexplicabilă și, totodată, înfricoșătoare este întâmplarea legată de statuia lui Iisus Hristos (care n-a putut fi clintită de soldați în 1957, când clădirea a fost transformată în cazarmă militară), aflată chiar în templul din centrul castelului. Se spune că, în perioada interbelică, câţiva tineri s-au fotografiat lângă statuia Mântuitorului din castel, iar unul dintre ei a pus o șapcă pe capul statuii. Peste câteva zile, cel care a pus șapca a căzut în baia de acid sulfuric de la Rafinăria ,,Steaua Română”, din Câmpina. Acestor întâmplări, unele dintre ele din sfera paranormalului, li se adaugă și altele, la fel de stranii, ce nu și-au găsit încă explicație. Două fotografii, expuse în camera Iuliei, făcute cu două aparate foto diferite, din timpul unei reprezentații a piesei ,,Răzvan și Vidra”, surprind urme ciudate, asociate de angajații muzeului spiritului Iuliei. De asemenea, personalul de aici a surprins, prin intermediul camerelor de supraveghere, trei globuri luminoase care se plimbau dintr-o parte în alta în pivnițele castelului, locul neavând nicio sursă de lumină care să justifice fenomenul.

Am ajuns la castel joi, la orele prânzului, iar o neliniște neînțeleasă parcă mi-a acaparat întreaga ființă, încă de la intrare. Poate povestea cutremurătoare a Iuliei, fata supradotată a familiei Hașdeu, poate fenomenele ciudate care s-au întâmplat aici au contribuit la starea mea sufletească. Citisem ce a scris Tudor Nedelcea despre Iulia, născută la 14 noiembrie 1879: ,,La doi ani și jumătate cunoștea literele și silabisea poezii, la patru ani scria primele cuvinte pe o carte în limba germană, un an mai târziu compunea primele poezii, la șase ani parcurgea programele școlare ale cursului primar (abecedar, aritmetică, istorie, geografie), la opt ani trecea elogios examenele cumulate pentru patru clase, însușindu-și, totodată, limbile franceză, engleză și germană, la 11 ani absolvea clasele gimnaziale de la Sf. Sava, cu premiul I, apoi intra la Conservator (avea o superbă voce mezzo-soprană dramatică)”. Iulia, singurul copil al familiei Hașdeu, devine prima româncă acceptată la facultatea de prestigiu Sorbona, din Paris, însă destinul ei avea să fie unul tragic, stingându-se din viață mult prea devreme, la 18 și 10 luni, răpusă de tuberculoză în septembrie 1888.

Doborât de durere, B.P. Hașdeu nu a putut accepta gândul că fiica sa nu mai era. La șase luni de la moartea ei, pe când stătea la masa lui de scris, a simţit cum pierde controlul asupra mâinii sale, care prin câteva mişcări rapide a lăsat pe hârtia din faţa sa un mesaj în limba franceză. Întâmplarea este relatată în cartea sa, Sic Cogito (“Aşa cuget eu”), care sună aşa: „Trecuseră șase luni după moartea fiicei mele. Într-o seară umedă și posomorâtă şedeam singur în odaie, lângă masa mea de lucru. (…) Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic.

Deodată, mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deşteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Haşdeu” – („Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Haşdeu”).

Castelul Iuliei Hașdeu, din Câmpina, încărcat cu simboluri și semnificații, este construit chiar după indicațiile fiicei decedate. Scriitorul recurge la spiritism pentru a putea comunica cu fiica sa, trecută în lumea de dincolo. Planul castelului, cu toate simbolurile sale, i-ar fi fost comunicat lui Hașdeu chiar de către fiica sa, în cadrul ședințelor de spiritism. Am admirat, înainte de intrarea în castel, formele sale deosebite: cele trei turnuri crenelate, domul din mijloc, care adăpostește un templu, cei doi sfincși feminini, care stau pe tron și păzesc ușa de la intrarea principală. Chiar pe această ușă centrală, care se rotește în jurul propriului ax, se observă deviza familiei Hasdeu (,,Pro fide et patria”- ,,Pentru credinţă şi ţară”) și cuvintele celebre ale lui Galileo Galilei (,,E pur si muove”-,,Și totuși se învîrte”). Deasupra veghează Ochiul Lumii (înconjurat de anii construcției castelului,1893-1896), simbol al Iluminaților, preluat ulterior de masoni. Pe creneluri se poate citi ,,2 iulie”, data la care Hașdeu obișnuia să le serbeze simbolic pe cele două Iulii ale sale, soția și fiica.

Am intrat pe ușa din partea dreaptă, unde se afla odinioară salonul de primire al doamnei Hasdeu. De aici se pot achiziționa biletele de intrare (Joia, intrarea este gratuită!). Alături de bilete, primești un ghid audio care poate fi sursa unor informații prețioase cu privire la obiectele aflate în fiecare încăpere. Se vizitează cinci încăperi din castel, fără a pune la socoteală micul salon de la intrare. Este vorba despre sufragerie, templul din mijlocul castelului, biroul scriitorului, încăperea în care se țineau ședințele de spiritism și camera cu cale, dedicată Iuliei Hașdeu. Dintre acestea, impresionează mai întâi templul, apoi camera Iuliei și camera de spiritism. O atmosferă apăsătoare am simțit în tot castelul, iar frica, recunosc, mi-a dat un fior pe șira spinării când am pătruns în camera de spiritism. O gaură perfect rotundă, prin care se spune că intra spiritul Iuliei, face legătura între camera aceasta și camera de lucru a savantului, având, probabil, cea mai mare importanță simbolistică din castel. De remarcat că, pe biroul Iuliei, găsim Imnul Sursum (care înseamnă „Mai sus” în latină), dictat chiar de spiritul Iuliei Hasdeu, tatălui său îndurerat. Această melodie, după spusele angajaților muzeului, au auzit-o de mai multe ori răsunând în castel din camera Iuliei! Totul, absolut totul m-a fascinat atât în interior, cât și la exterior. Chiar și parcul castelului, deși luna ianuarie nu este una care să evidențieze frumusețea acestuia. Din păcate, castelul nu se poate vizita decât la parter, ceea ce, personal, m-a dezamăgit puțin. Chiar și așa, edificiul este principala atracție din Câmpina și o destinație de călătorie ce nu trebuie ratată. Cel puțin o dată în viață! Cu toate că, recunosc, eu m-aș întoarce și mâine acolo!

*Castelul de la Câmpina și mormântul fetei de la Cimitirul Bellu, din București, sunt considerate a fi unicele temple spiritiste din lume.” SURSA

N.R.: După mai mulți ani de renovare, anul trecut pe 25 octombrie 2022, Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina, Bd.Carol I nr.199 a fost redeschis publicului. Program de vizitare: Marti-Duminică 8.00-16.00. Bilete: 15,75 les/adulți, 8.40 lei/ redus. Joi- intrarea liberă. DETALII

ARHIVĂ: QUIZ: Cine a fost prima româncă acceptată ca studentă la Sorbona la vârsta de 16 ani?

BANCNOTA ZERO EURO: Suvenir din Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în anul 2023


INSIDER: „A apărut bancnota suvenir Timișoara 2023 European Capital of Culture. Asociația pentru Promovarea Timișoarei a realizat, în parteneriat cu Euro Suvenir Romania, o bancnotă suvenir dedicată Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.

Timișoara se alătură, astfel, marilor orașe europene care promovează obiective reprezentative și ocazii speciale prin emiterea unor bancnote de acest tip. Pe bancnota concepută pentru Timișoara, sunt reprezentate Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Palatul Culturii (Opera Română) și Domul Romano-Catolic, împreună cu titlul Timișoara 2023 European Capital of Culture. Produsele sunt comercializate în plicuri personalizate și sunt însoțite de cartoteci care conțin fotografiile celor trei clădiri, precum și scurte descrieri ale Timișoarei, în limbile română și engleză.

Tipărită de o imprimerie acreditată de Banca Centrală Europeană, bancnota are caracteristici de securitate similare bancnotelor reale și un design unic, asemănător, dar nu confundabil cu al acestora. Toate produsele sunt înseriate, iar tirajul de 15.000 unități nu va fi suplimentat.

Prin alegerea cifrei 0 ca valoare nominală s-a urmărit eliminarea oricărui risc de asociere cu eventuale tentative de înșelăciune. Bancnotele suvenir se adresează colecționarilor, turiștilor.

Prețul bancnotelor este intre 13 lei și 15 lei/bucată+TVA, în funcție de numărul produselor comandate.” SURSA

N.R.: Mai există tipărite bancnote suvenir 0 € și pentru Iași (10.000 unități), Alba (10.000), Carei (5.000), Bucegi (10.000 unități), Suceava (10.000), Delta Dunării (15.000), Transfăgărășan (10.000).” DETALII

ARHIVĂ: BERLIN: Amatorii de suveniruri și-au făcut stocuri de „lecție de viață” pentru generațiile viitoare! OXO SUVENIR: Cât valorează o bancnotă de „one dollar” care a călătorit în Cosmos? De 750 de ori mai mult! OXO „URME DE URS”, COVASNA: „Conţine 100% excremente autentic-secuiești de urs brun transilvănean, fără gluten, fără conservanți, vegan.” OXO CONSERVE DE BUȘTENI: „Aer proaspăt din Bucegi. Creează stări de inspirație, bună dispoziție și limpezimea profundă a vederii”. Toate la 10 lei!

BIG BROTHER: Când vrei să afli ce ai făcut sau dacă vrei să afli cine ești – întrebi mașina!


INSIDER: „Mașinile care știu totul despre noi. Există acest Google Maps Timeline care te monitorizează mai ceva ca serviciile secrete. Și anual îți face rapoarte. Mă anunță că în 2022 am parcurs cam 20.000 km – dintre care pe jos 550 km, cu mașina cam 15.500 iar cu transport public vreo 3500 km. Am fost în cam 66 de localități – orașe, sate. Și în 345 de locuri noi. Îți mai dă detalii de locuri, poze și lucruri de care nu-ți mai amintești: îți oferă chiar harta deplasărilor cu lux de amănunte. Îți dă atâtea detalii că te sperie. Mașinile astea știu totul despre noi – știu despre noi mai mult decât prietenii și familia.

Mașina știe despre tine mai mult decât știi tu despre tine. Când vrei să afli ce ai făcut – întrebi mașina. Dacă vrei să afli cine ești – întrebi mașina. Am ajuns unde trebuie… Aceasta ascunde o putere imensă care e tehnică nu umană: o putere totală. Asta chiar sperie.” SURSA

ARHIVĂ: KYOTO, JAPONIA: Mindar, călugărul robotic, predă „adevărata esență a budismului”. Maestru nemuritor și infinit upgradabil! OXO DEASUPRA UNIVERSULUI: Inteligența artificială devine conștientă și dezvoltă sentimente OXO NICHITA+ASIMOV: „Și androizii visează. Plouă defect. E o eroare în ceruri” OXO CAII DE LA BICICLETĂ: Cum să amendezi în trafic o mașină fără șofer

TULCEA: „Columna lui Ivan”, înaltă de 20 m și 52 de pagăi marchează momentele când Ivan Patzaichin a adus faimă României dincolo de granițe


INSIDER: „Columna lui Ivan” …Monument dedicat marelui Ivan Patzaichin pe Faleza Tulcea ….” SURSA

N.R.: Columna onorează memoria lui Ivan Patzaichin din perspectiva profilului său de multiplu campion olimpic și mondial la canoe, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint.

Sculptura din inox „Columna lui Ivan”, realizată de Virgil Scripcariu. înaltă de 20 de metri, marchează simbolic, prin cele 52 de pagăi, momentele în care Ivan a dus faima României dincolo de granițe prin victoriile sale sportive. Vizibil din orice punct al falezei ce îi poartă numele, acest ansamblu devine un simbol al județului Tulcea. Columna este elementul principal din ceea ce urmează a fi curând Ansamblul Memorial va cuprinde încă 4 lucrări de artă.

ARHIVĂ: OLIMPICI ŞI REPETENŢI: Potzaichin, Pitzaichin sau Putzaichin? Scrieţi PATZAICHIN de 100 de ori pe zi! OXO DUNĂREA PLÂNGE: Ivan cel bun. Cel mai bun. Și nu numai dintre canotori.

MEMORIALUL MAHATMA GANDHI, INDIA: Doi copaci veghează locul incinerării „părintelui națiunii”, plantați de Ho Chi Minh și de Nicolae Ceaușescu!


INSIDER: Memorialul lui Mahatma Gandhi (2 octombrie 1869 – 30 ianuarie 1948), unul dintre cele mai căutate locuri din India, loc de pelerinaj unde vin oamenii și se roagă, fac fotografii. În fața Memorialului părintelui națiunii” sunt doi copaci: unul plantat de Ho Chi Minh, fondatorul Partidului Comunist Indochinez și președintele Vietnamului și unul plantat de Nicolae Ceaușescu pe 13.10.1969.” SURSA

N.R.: „Raj Ghat este un memorial dedicat lui Mahatma Gandhi din Delhi, India. Inițial a fost numele unui ghat istoric din Old Delhi (Shahjahanabad). Aproape de ea și la est de Daryaganj se afla Poarta Raj Ghat a oraşului cu ziduri, care se deschidea la Raj Ghat pe malul de vest al râului Yamuna. Mai târziu, zona memorială a fost numită şi Raj Ghat. Este o platformă de marmură neagră care marchează locul incinerării lui Mahatma Gandhi, Antyeshti (ultimele rituri) la 31 ianuarie 1948, la o zi după aceea.asasinat. Este lăsat deschis spre cer în timp ce o flacără eternă arde la un capăt. Situat pe şoseaua de centură a Delhi, cunoscută oficial drept Mahatma Gandhi Road, o potecă de piatră flancată de peluze duce la incinta cu ziduri care adăposteşte memorialul. Materialele folosite în memorial, în special în adâncituri, ridică câteva întrebări despre natura arhitecturii gandhiene din India.

Există o diferență între arhitectura Rajghat și o arhitectură de locuințe low-cost gandhiană. Spre deosebire de fețele din material dur ale unor părţi din Rajghat, o arhitectură de locuințe low-cost gandhiană are un caracter categoric perisabil. În acest sens, evenimentul construirii Memorialului Rajghat face parte dintr-o istorie arhitecturală gandhiană mai dur-modernistă din India, distinctă dintr-o istorie arhitecturală gandhiană low-cost a materialelor perisabile.” DETALII

GUINNESS WORLD RECORDS: Pianistul Thurzo Zoltan cântă pe Everest „Deșteaptă-te, române!” la 5325 m altitudine susținând înființarea la Oradea a Muzeului de Istorie Muzicală Sándor Thurz!


INSIDER: „În luna septembrie 2022 pianistul orădean Thurzo Zoltan a doborât recordul mondial pentru cel mai lung concert din lume, reuşind să cânte la pian 130 de ore, cu o pauză de 5 minute pe oră, reușita lui – în cea mai grea categorie Guinness din lume, legată de pian – a fost înscrisă în Cartea Recordurilor. Recordul mondial anterior fiind deținut de către indianul Mrityunjay Sharma a fost de 127 de ore 8 minute şi 38 de secunde.

Pianistul orădean a devenit astfel pentru a doua oară recordman Guiness, anul acesta, după ce a cântat pe 13 iunie, în Nepal, timp de 132 de minute, la cea mai mare altitudine de până atunci, la 5.324,77 metri, în tabăra de bază de pe muntele Everest. Orădeanul a doborât atunci recordul reuşit în anul 2018 de o artistă din Marea Britanie care a cântat la 4.964 de metri. Recitalul de muzică clasică susţinut la o temperatură sub 3 grade Celsius pe un pian adus elicopterul a fost compus din 34 de piese muzicale cu compozitori diferiți, precum şi 28 de imnuri naţionale.

Artistul orădean doreşte să intre astfel în atenţia publică mondială pentru a reuşi să strângă fondurile necesare pentru a înfiinţa un Muzeul de Istorie Muzicală Sándor Thurz la Oradea (Nagyvárad). SURSA

CASA MIŢEI BICICLISTA: Cea mai instagramabilă clădire din București nu are inhibiții față de factura la Enel


INSIDER: „Acasă la Mița Biciclista! Parcă niciodată, de sărbători, marile bulevarde din Capitală n-au fost mai sărace în decorațiuni ca acum! În contrast cu acestea, cu griul urban, pe strada Biserica Amzei, la numărul 9, un imobil are un farmec aparte. Este casa faimoasei Mița Biciclista, restaurată recent, îmbrăcată cu mii de ghirlande luminoase. Chiar și târziu în noapte, zeci de oameni vin să se fotografieze lângă una dintre cele mai instagramabile clădiri din București. Pentru câteva zeci de minute, am admirat și noi celebra casă, a cărei intrare este ,,păzită” de doi soldaţi, inspiraţi din „Spărgătorul de nuci”, flancată de un trenuleț, care ne-a purtat gândurile peste ani, când celebritatea coanei Mița Biciclista era recunoscută nu doar în țară, ci și peste hotare. Pentru a completa această postare, am realizat și un VLOG .

Așadar, una dintre atracțiile Bucureștiului, la sfârșit de an 2022, este casa Miţa Biciclista, redeschisă de curând publicului, după mai mulți ani în care a cunoscut ample lucrări de reabilitare. Pe numele ei Maria Mihăescu, renumita curtezană a fost poreclită Mița Biciclista de un ziarist amorezat de aceasta, George Ranetti, care a observat-o într-una din plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei. Construită în perioada 1908-1910, clădirea Miţa Biciclista de lângă Piaţa Amzei a fost declarată monument de arhitectură în stil baroc. Imobilul, care are 16 camere şi o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 900 de metri pătraţi, a fost primit în dar de Mița Biciclista, la doar 23 de ani, de la regele Ferdinand. Splendoarea casei, în care aveau loc numeroase întâlniri mondene și baluri, vine să evidențieze una dintre cele mai fascinante femei mondene interbelice, Maria Mihăescu, despre care se spune că a fost prima din România care a mers cu bicicleta, iar asta îi şoca pe bărbaţii vremii. Era curtezană de lux, şcolită în străinătate în arta amorului. Avea casa aceasta somptuoasă, trăsură, maşină coupé şi servitori din Polonia. Mânca doar la Athénée Palace.

Presa vremii scria că printre amanţii ei s-au numărat atât regele Ferdinand, cât și Nicolae Grigorescu şi Octavian Goga. Se spune că Miţa Biciclista devenise celebră încă din 1905, datorită unei bătăi cu flori câştigate pe Coasta de Azur şi despre care presa franceză mondenă scrisese cu mult entuziasm. Însuși regele Manuel al Portugaliei se pare că i-a fost iubit, acesta cerând-o și în căsătorie, însă Maria l-a refuzat din cauza sentimentelor sale pentru doctorul Nicolae Minovici, fondatorul societății „Salvarea”. FOTO 5-9

În anii ’40, ea s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Clădirea istorică din str. Biserica Amzei nr.9 a fost naţionalizată în anul 1950 şi ocupată de comunişti, Miţa Biciclista murind la 83 ani în sărăcie. Imobilul a fost locuit de 16 familii, pierzând în timp o serie de elemente valoroase. Au rămas însă, până azi, oglinzile şi scara istorică, decoraţiile de la primul etaj şi întreaga şi bogata decoraţie a faţadei. Casa s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, însă apoi, după 1989, a fost lăsat în paragină. Abia în 2013 a început să fie consolidată şi restaurată de o firmă spaniolă care a cumpărat imobilul de la moştenitorii Miţei.” SURSA

CRAIOVA POLIGLOTĂ: Panouri stradale cu urări în țigănește. Bahtalo!


INSIDER: „La Craiova anul acesta au apărut în peisaj mai multe panouri stradale în care apar, în premieră absolută, și urări de Crăciun și de Anul Nou în țigănește. Cel din fotografie este în centru, în fața Universității. ‘Kreciuno Bahtalo hai ac Bersh Nevo Lashio!”

N.R.: Romii din România (romi, uneori scris şi rromi, cunoscuți popular şi ca țigani, roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Conform recensământului din 2011, ei numărau 621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației), fiind al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după cel maghiar. Din acești 621.573 de oameni, 62% locuiesc în mediul rural (390.903). Există opinii că cifra estimată nu corespunde realității, fiindcă mulți din ei ar refuza să-și declare etnia. În Maramureş, Bucovina, Banat, Dobrogea şi Moldova concentrația romilor este sub media ţării. Județul Mureș: 46 637 (8.78%), județul Bihor: 33 697 (6.13%), județul Dâmbovița: 26 281 (5,06%) judeţul Dolj: 28 911 (4,37%), județul Călăraşi: 22 974 (8,05%), judeţul Cluj: 26 281 (3.46%)” DETALII

ARHIVĂ: CRAIOVA: Ziua Internaţională a Romilor. 20 de milioane de romi, răspândiţi în peste 30 de ţări! OXO INIMĂ NEAGRĂ: “Casa din Cărţi de Joc”, simbol al fragilităţii în faţa evacuărilor forţate! OXO BUTIQ: Talmeş-balmeş la Târgul Meşterilor Romi OXO TURISM: Comuna Buzescu, a opta minune a lumii. Întrebarea „Cu ce bani?” este indecentă! OXO TRADIŢII: Cimitirul-orăşel, mândria rromilor din Bărbuleşti. Bulibaşa se odihneşte sub cinci turnuri!

SUEDIA: Singurul McDonald’s din lume unde poți mânca hamburger și cartofi prăjiți cu schiurile în picioare, direct pe pârtie


INSIDER: „Lindvallen, o stațiune de schi situată la aproximativ 450 km nord-vest de Stockholm, în Suedia, direct pe pârtie, există un McSki – McDonald’s mic, cu fereastră de ski-thru și „tot tacâmul” din meniul obișnuit Mc. Este deschis numai iarna și are și 140 de locuri în interior.

ARHIVĂ: CLT: Cea mai înaltă clădire din lemn din Suedia. 3 meșteșugari în 3 zile pentru fiecare nivel!

SARMIZEGETUSA REGIA: ,,Strălucitoare,/ Curată,/ Măreață Doamnă,/ Sunt credincioasă,/ Sunt cu trei de șase,/ Dar atât te rog,/ Cândva să mă ajuți/ Să renasc”


INSIDER 1: Fotografia zilei – FOTO Radu Florea – „Paranormal la Sarmizegetusa Regia” digital, 2020. 3dStudioMax+Corona Render, post in Photoshop fotogrametria sitului: MNIR via #Sketchfab
„Dragilor, e pur și simplu incredibil ce se întâmplă aici … un miracol cred. În sfârșit am ajuns la Sarmizegetusa Regia și am reușit să mă strecor în zona sacră, prin zăpada moale. E o atmosferă de basm, nu îmi vine să cred ce văd ochilor … parcă pietrele au prins viață, sunt toate luminescente cumva, nu știu cât a surprins telefonul meu. De necrezut, aproape ireal sau poate e o vrajă a ielelor? Îmi tremură telefonul în mână de emoție. io’s pentru artă experimentală și conceptuală, dar asta le întrece pe toate! n-am văzut-o niciodată așa.zici că dialoghează între ele pietrele în tăcerea lor, schimbă idei, discută concepte sunt mai treze și „vii” ca niciodată. parcă ar fi un portal spre O altă dimensiune..să fi vorbit despre acest fenomen preoții daci? o să mai încerc să mă apropii, dar parcă se aud niște lupi în depărtare.

Imaginea e efectiv uluitoare și parcă îmi aduce aminte de o carte pe care am citit-o recent: Dacia Secretă de Adrian Bucurescu care pe copertă are o de rugăciune a unei gete zalmoxiene: „AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN BIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHY GATRI AYRIS NON AM NIASCHARIAN” – traduce autorul ca „Strălucitoare, Curată, Măreaţă Doamnă! Sunt credincioasă: sunt cu trei de șase. Doar atât te rog: cândva să mă ajuţi să renasc!
Iar 666 sau SSS / CCC ar fi număr sfânt pentru strămoșii noștri al unei reforme spirituale … recomand cartea, e foarte interesantă!” SURSA

N.R.: „Sarmizegetusa Regia (reședință regalǎ a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara.

Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, și cuprindea șase citadele.

Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conţinea de asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află şi Calendarul Circular. Zidul cetății avea 3 m grosime şi o înălţime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configuraţie mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafaţă de 3 km, o întinsă aşezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se ştie

Nu se ştie dacă erau şapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă şi pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme şi dimensiuni diferite. les în evidenţă un vas cu o inscripţie cu litere ale alfabetului latin,,,DECEBALVS PER SCORILO”, nişte blocuri de calcar cu litere greceşti şi monedele din aur cu înscrisul „KOSON”. Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin ţevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedeşte că societatea Dacică avea un standard înalt de viaţă.” Taxă intrare: 15 lei adulți, 5 lei copii. DETALII

INSIDER 2: „Începând cu 1 decembrie, programul de vizitare a sitului arheologic se modifică, astfel încât cei care doresc să viziteze Sarmizegetusa Regia, o vor putea face între orele 09.00 și 15.00. Acest program va rămâne în vigoare până în 28 februarie 2023.” SURSA

INSIDER 3: Azi, 21 decembrie, la ora 12 și 2 minute a avut loc Solstițiul de iarnă. Ziua începe să crească. Soarele renaşte. Este timpul magic al datinilor străvechi. „După dealul cela mare, / O, Leru-mi şi Domn din ceriu! / Răsărit-a sfântul soare / Toată lumea luminând / Şi mană-n ea revărsând.” (colindă) SURSA

INSIDER 4: „Crăciun fericit şi-un An Nou plin de împliniri!” SURSA