PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

BRUGES, BELGIA: Un cetățean poate servi masa la restaurant acompaniat de cățeii lui


INSIDER: „Bruges este un oraș extraordinar, cosmopolit, plin de viață, inundat nu doar de turiști veniți din toate zările, ci și gazda unor ipostaze speciale la care nu te-ai putea aștepta. Ca să va dovedesc, pun două fotografii făcute pe o terasă unde lumea mânca, bea bere, socializa. Iar la una dintre mese, într-un firesc total, un cetățean lua masa împreună cu cățeii lui. I-am cerut voie sa fac două poze, așa că iată-le…” SURSA

ARHIVĂ: ITALIA: Cățeii merg cu stăpânul la supermarket, restaurant sau pe plajă

PROSTITUȚIA ÎN ROMÂNIA: „Dai cu piatra” sau privești în altă direcție, evitând un disconfort la care nici nu vrei să te gândești


INSIDER: „Prostituata de la marginea satului. Când umbli prin țară – mai ales prin sate și orășele mici – vezi o mulțime de tragedii. Pe unele nu pot nici măcar să le povestesc. Îmi lipsesc cuvintele și energia – e prea multă emoție.

Cea mai șocantă carte din Vechiul Testament e cea a lui Osea – pe care eu îl consider un soi de întemeietor al criticii sociale. El este unul din faimoșii mici profeți – poate cel mai radical profet pe care l-a cunoscut epoca lui și mult după.

Cartea, poemul profetic, se începe cu un gest radical: Dumnezeu îl trimite să se însoare cu o prostituată. Adică să facă ceva radical împotriva tuturor normelor religioase, sociale, politice, economice, culturale. De ce? Pentru un răspuns ar fi nevoie de o carte. O carte care nu e despre morală ci despre un întreg demers de rearanjare a unui eșafod nou social, politic, cultural și economic.

Mi-am amintit de povestea lui Osea coborând dintr-un sat aflat pe deal undeva în România. Astfel de sate și situații sunt multe: dacă ar fi ochi să fie văzute și urechi să fie auzite.

Era toamnă și frumos afară. Drumul din sat dădea spre șoseaua principală care unea două capitale de județ și ducea spre orașele mari ale țării. La intersecție era o prostituată. Din spusele gurilor rele de la crâșma satului: e acolo pe vânt, pe soare, pe lapoviță, pe ninsoare, pe arșiță sau ploaie.

Chipul obosit, trist și cumva descumpănit al fetei te cam rupe la inimă. Când treci pe acolo îți vine să privești într-o parte. În altă direcție. Ceva te deranjează profund, te rușinează: produce un disconfort incredibil. Genul de disconfort la care nici nu vrei să te gândești – îți gonești gândurile, refuzi să gândești.

În sat fata este privită ca un soi de ”neom”: mai jos nu se poate. În sat nu e ca la oraș unde te poți ascunde, unde societatea poate fi ușor ignorată, unde oamenii devin celule sparte fără conexiuni directe. În oraș te poți pierde, te poți ascunde, poți fugi de privirile și opiniile nemiloase ale celuilalt.

În sat nu: totul e la vedere. Toți ochii sunt pe tine, toate privirile și vocile te condamnă direct. Totul se știe, totul se vede, totul se condamnă. Ești aproape gol pe ulița satului – acolo nu ai scăpare. Ura, mânia, disprețul, rușinea – totul e pe față, la îndemâna tuturor. Nu ai scăpare: te biciuiesc fără milă.

O prostituată la sat este cea mai mare rușine. Violența comunității îndreptate asupra acestor ființe e necruțătoare: teribilă.

Casa ei e undeva la capătul satului. Când am trecut am văzut o bătrână care nu se putea mișca din scaun și mulți copii.

Am întrebat ai cui sunt copiii și cine are grijă de ei? Bătrâna mi-a spus doar atât: fata mea are doi copii ai ei, doi ai surorii ei plecată în Italia și alți doi ai vecinei tot în Italia plecată; are șase guri de hrănit – mai stau și eu pe capul ei că sunt oloagă.

Fata ei era prostituata de la marginea șoselei. Încearcă să judeci și să înțelegi această situație, această tragedie, această teribilă nedreptate. Câți dintre cei care ar linșa-o hrănește și salvează șapte vieți?

Despre asta e cartea profetică Osea, despre asta e ultimul roman semnat de Tolstoi – Învierea. Nu știu de ce mi-am amintit asta acum…” SURSA

A FI SAU A NU FI: Tablourile fabuloase ale pictorului Lucian Opriceanu realizate cu pensula virtuală?


INSIDER: „Are cineva idee cum face acest artist foarte secret??? Nu cred că este o vopsea adevărată, un fel de software? Știu că sunt făcute din fotografii pentru că am urmărit imaginile şi se potrivesc exact. Oricine?

Artistul este Lucian Opriceanu” SURSA

N.R.: Peste tot pe Facebook apar fotografii ale unor tablouri fabuloase ale pictorului român Lucian Opriceanu (născut în 1956). Fără alte detalii. Nici Wikipedia, nici Google nu știu mai multe… Mister total!

TRASEU CICLOTURISTIC: Valea Cormaia – Raiul cascadelor din Munții Rodnei, în 14 km!


INSIDER: „În curând, cu bicla pe traseul cicloturistic ”Valea Cormaia – Raiul cascadelor din Munții Rodnei”. Administrația de la Romsilva – Parcul National Muntii Rodnei împreună cu Asociația ECO RODNA au marcat traseul cicloturistic pe Valea Cormaia, cu simbolul ”omulețului portocaliu pe bicicletă”, iar traseul pornește de la confluența Văii Cormaia cu Someșul Mare și ajunge în interiorul Parcului Național Munții Rodnei, respectiv ”La Urdeie”. Panourile informative instalate vin în ajutorul turiștilor.

Pe cei 14 km ai săi, traseul oferă turiștilor un ansamblu peisagistic divers:
🔺numeroase cascade spectaculoase (Cheilor, Cucului etc.)
🔺ansamblu monahal Cormaia, cheile Cormăii, Farmecul Pădurii
🔺 diversitate floristică și faunistică ridicată
🔺 habitate ripariene remarcabile
🔺 păstrăvării cu posibilitatea de servire a mesei
🔺 pensiuni montane

Traseul cicluturistic este realizat în cadrul proiectului intitulat ”Aniversarea a 90 ani de existență a rezervației Pietrosu Mare prin implicarea micilor artizani ai naturii” finanțat de

Fundația pentru Parteneriat și MOL România, având ca parteneri: Primăria Sângeorz-Băi, Școala Gimnazialӑ ”Artemiu Publiu Alexi” Sângeorz-Bӑi, Liceul Teoretic ”Solomon Haliță” Sângeorz-Bӑi, Asociația Rădăcinilor Străbune din Maramureș și Școala Gimnazială ”Iustin Ilieșiu” Anieș.” SURSA

HALLOWEEN LA CRAIOVA: Monitorizarea pulsului, probă eliminatorie în Lumea de Dincolo din Grădina Botanică


INSIDER: „Lumea de Dincolo” este o alee cu tematică horror în Grădina Botanică din Craiova, inaugurată anul trecut, presărată cu sculpturi din lemn realizate de carverul Gabi Rizea.

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii.

Este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deşi în unele țări data sărbătorii variază – de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creştine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creştinismul occidental – catolic şi protestant, deoarece în aceste culte creştine ziua tuturor sfinţilor este sărbătorită pe 1 noiembrie.

Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje şi colindă pe la case întrebând,,Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări Halloween este serbat prin parade și carnavaluri. DETALII

ARHIVĂ: HALLOWEEN 2020: „Problemele simple de acces la Educație cu care se confruntă elevii și profesorii sunt horror!” OXO HALLOWEEN: Accident pe DN 13. Era ceață! OXO PUMPKIN FESTIVAL: Cel mai mare zid din Europa care alungă spiritele rele din casele bucureștenilor OXO FUGA DE STRIGOI: „Dedic medalia profilor de sport care m-au considerat un antitalent fară speranţă!” OXO HALLOWEEN: Cea mai mare plăcintă cu dovleac. Recordul fără adresă din comuna Voluntari!

TENDERDEN, ANGLIA: După ce „a mâzgălit” doi ani Doodle House, Sam Cox va juca „hide and seek” restul vieții!


INSIDER: „Cu toţii ne găsim mâzgăliţi din când în când, dar acesta este un alt nivel. Artistul Sam Cox, alias Mr Doodle din Marea Britanie şi-a acoperit întreaga vilă cu 12 camere cu DOODLES. l-au trebuit doi ani, 900 litri de vopsea albă, 401 spray-uri vopsea neagră, 286 borcane de vopsea neagră pentru a desena şi 2.296 pensule.

Sam și-a folosit doodle-urile monocrome, în stil desenat, pe fiecare perete, podea, tavan și obiect. Decorul tip doodle împodobește lenjerie de pat, aragazul, ceainic, prăjitorul de pâine, cuptorul cu microunde, dulapuri de bucătărie, cada de baie, mânerele ușilor, scaunele, masa de sufragerie, ferestrele, tocurile ușilor, candelabrele, șemineul, coșul de fum și multe altele. Nicio suprafață nu a fost lăsată neatinsă. Chiar și canapeaua este mâzgălită – și a fost și lăcuită pentru protecție.

Tânărul de 28 de ani, care a studiat ilustrația la Universitatea de Vest a Angliei, Bristol, a fost al cincilea cel mai de succes artist la licitație sub 40 de ani în 2020, după ce o piesă originală de doodle s-a vândut cu puțin sub 1 milion de dolari (888.775 de lire sterline). El a mâzgălit deja Tesla soției sale și intenționează să „mâzgălească peste întreaga lume”, dar, deocamdată, Sam, Alena și câinele lor plănuiesc să facă din această Doodle House casa lor permanentă.

N.R.: „Un doodle este un desen realizat în timp ce atenția unei persoane este altfel ocupată. Doodle-urile sunt desene simple care pot avea o semnificație reprezentativă concretă sau pot fi compuse doar din linii sau forme aleatorii și abstracte, în general fără a ridica dispozitivul de desen de pe hârtie, caz în care este de obicei numit mâzgǎlire. Exemple tipice de mâzgălire se găsesc în caietele de școală, deseori în margini, desenate de elevii care visează cu ochii deschişi sau îşi pierd interesul în timpul orei. Alte exemple comune de mâzgǎlire sunt produse în timpul unei conversații telefonice lungi dacă sunt disponibile un pix și hârtie.” DETALII

ARHIVĂ: YIN & YANG: „O viaţă pepit, cu zile pepit. Dar cum pot să împac un suflet pepit?”

ASPRETELE: Fosilă vie, contemporană cu dinozaurii, a supraviețuit în România, singurul loc de pe planetă!


INSIDER: „BREAKING NEWS: Moment istoric pentru legendarul și enigmaticul asprete (Romanichthys valsanicola), cel mai rar pește din Europa și poate chiar din lume dar și pentru conservarea din România și nu numai. Un număr record de 58 de exemplare de asprete au fost găsite în râul Vâlsan din munții Făgărașului.

Este singurul loc de pe planetă unde încă mai supraviețuiește această specie considerată fosilă vie și, după unele estimări, contemporană chiar cu ultimii dinozauri. Iar noi, oamenii, suntem cei ce am adus-o în pragul dispariției.

În perioada 10 – 16 octombrie 2022 s-a desfășurat cea mai amplă acțiune de inventariere a speciei, de la descoperirea ei în 1956 (an în care se mai regăsea și în râurile Argeș și Doamnei) și până astăzi. Echipa noastră, care a inclus și 9 biologi specializați în pești, a realizat în râul Vâlsan nu mai puțin de 21 de stații de pescuit științific (anterior realizându-se un maximum de 8 stații per sesiune), dintre care în 14 dintre ele a putut identifica aspretele.

Niciodată de la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut nu s-au mai identificat atât de multe exemplare de asprete, cel mai mare număr fiind până acum de 12, găsite la începutul anilor 2000. De asemenea, au existat și ani în care s-a crezut că aspretele este complet dispărut.

Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Ministerului Mediului, populația de Asprete ar număra între numai 10 și 15 exemplare.

Deși modelările matematice nu sunt încă finalizate, estimarea specialiștilor, bazată pe numărul de exemplare găsite și pe localizarea lor în Vâlsan, este că întreaga populație s-ar putea situa undeva în jurul a doar câteva sute de exemplare. Un lucru îmbucurător, din perspectiva diversității genetice a speciei, în vederea programului de reproducere în captivitate pe care îl avem în vedere. Dar chiar și așa, în acest moment, specia rămâne critic periclitată.

De asemenea, complementar, s-a realizat pescuit exploratoriu în mai multe râuri din bazinul Argeșului, numărul total de stații fiind de 44. S-au identificat habitate potențiale unde aspretele ar putea fi repopulat, s-au identificat zone ce necesită reconstrucție ecologică și au fost colectate diverse probe pentru realizarea de studii științifice ce vor servi la acțiuni cu impact direct asupra conservării speciei.

O altă veste minunată este că acea capsulă a timpului de numai 5 km în care ne așteptam să regăsim aspretele s-a triplat în urma cercetării noastre. Arealul confirmat al speciei ajunge acum la nu mai puțin de 15 kilometri, între localitățile Brădetu și Vâlsănești. Pe această porțiune, alături de asprete s-au mai identificat alte 9 specii de pești diferite.

Operațiunea de inventariere a aspretelui a fost posibilă cu sprijinul MBZ Species Conservation Fund. Ea face parte din Aspretele Trăiește, un amplu proiect de salvare de la dispariție și de conservare a speciei, proiect pe care l-am inițiat în iulie 2019 de pe vârful Gasherbrum 2 – 8035m, al șaptelea munte de peste 8000 de metri urcat fără oxigen suplimentar sau porteri de altitudine.

Proiectul este dezvoltat și desfășurat de către Fundația Alex Găvan în parteneriat cu Fauna & Flora International, prima organizație de conservare a vieții sălbatice înființată în lume (1903).

Încă de la început, am lucrat la îmbunătățirea condițiilor de habitat ale aspretelui. Între timp, am reușit să stopăm o mare parte din distrugerile care se petreceau pe Vâlsan, cum ar fi tăierea vegetației de pe maluri sau furtul bolovanilor din râu. În același timp, acțiunile noastre au dus la reducerea intensității factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, fiind pe cale să rezolvăm permanent acest aspect.

Suntem cu toți custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură.

Aspretele este un templu. Planeta aceasta este un templu, cu toate câte sunt în ea. Acest templu suntem noi, cu toții.

Foto: Aspretele identificat în râul Vâlsan la Brăduleț / Alex Găvan” SURSA

ARHIVĂ: VIPERA URSINI MOLDAVICA: Specie unică de reptile prezentă numai în România, identificată de legende ca fiind şarpele biblic

ARCUL DE TRIUMF, 100 ANI: Glorie celor ce prin „lumina mintei și puterea sufletului” și celor ce prin „vitejia și jertfa lor de sânge” au pregătit și înfăptuit Unitatea Naţională!


INSIDER: „Arcul de Triumf este un monument situat în partea de nord a Bucureștiului, în sectorul 1, la intersecția şoselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Alexandru Constantinescu. Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, şi din nou renovat începând din 2014. El comemorează participarea României în Primul Război Mondial.

Arcul de Triumf are 27 m înălțime, cu o singură deschidere şi este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artiști plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Ruşchiţa, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat și la un număr de zece sculptori din Italia.

Împreună cu Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărăşeşti, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, și cu Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I, Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaților, la finalul căruia aproape toate teritoriile locuite de români s-au găsit pentru prima dată reunite la un loc. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat în capitala României, el fiind precedat de câteva construcții provizorii cu semnificații asemănătoare, care au marcat, succesiv, victoria României în războiul de independență (1878), jubileul celor 40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1906) şi revenirea familiei regale române din exilul de la lași (1918).

Pe Arcul de Triumf pot fi observate câteva elemente arhitecturale cu semnificație istorică:

• Inscripția centrală de pe frontonul faţadei de nord, care aminteşte de încoronarea Majestǎților Lor Regele Ferdinand și Regina Maria la Alba-Iulia: „LIBERATOR DE NEAM ȘI ÎNTREGITOR DE HOTARE PRIN VIRTUTEA OSTAȘILOR SĂI VREDNICI URMAȘI AI EROILOR CREȘTINĂTĂȚII FERDINAND I DOMN ȘI REGE AL ROMÂNILOR ȘI-A FĂCUT INTRAREA LA 16 OCTOMBRIE 1922 ÎN CETATEA SA DE SCAUN A BUCUREȘTILOR DUPĂ ÎNCORONAREA LA ALBA IULIA”

• Inscripţia centrală de pe frontonul faţadei de sud, care aduce aminte de victoria în Primul Război Mondial:,,DUPĂ SECOLE DE SUFERINŢE CREȘTINEȘTE ÎNDURATE ȘI LUPTE GRELE PENTRU PĂSTRAREA FIINŢEI NAȚIONALE, DUPĂ APĂRAREA PLINĂ DE SACRIFICII A CIVILIZAŢIEI UMANE, SE ÎNDEPLINI DREPTATEA ȘI PENTRU POPORUL ROMÂN, PRIN SABIA REGELUI FERDINAND, CU AJUTORUL ÎNTREGII NAȚIUNI ȘI GÂNDUL REGINEI MARIA”

• Inscripția centrală de pe frontonul faţadei de est, dedicată oamenilor politici și de cultură care au făcut posibilă Unirea:,,GLORIE CELOR CE PRIN LUMINA MINTEI ȘI PUTEREA SUFLETULUI AU PREGĂTIT UNITATEA NAŢIONALĂ”

• Inscripția centrală de pe frontonul faţadei de vest, care aminteşte de eroii de război care au luptat pentru Unire:,,GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA ȘI PRIN JERTFA LOR DE SÂNGE AU ÎNFĂPTUIT UNITATEA NAŢIONALĂ”

• Lista localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial, reprezentată chiar pe interiorul Arcului:,,CERNA”, „JIU OLT”, „DRAGOSLAVE”, „NEAJLOV”, „OITUZ”, „MĂRĂȘTI”, „MĂRĂŞEŞTI”, „RĂZOARE”, „VRANCEA”, „MUNCELU”, „COȘNA”, „BUDAPESTA”

• Mesajul Regelui Ferdinand, la 27 august 1916, cu prilejul intrării în război

• Proclamația către țară rostită de Regele Ferdinand la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, cu prilejul încoronării ca Rege al României Mari

• Efigiile Regelui Ferdinand și Reginei Maria, pe faţada sudică

• Stema Regală a României (în forma ei veche, de dinainte de 1922, varianta mijlocie), reprezentată în două basoreliefuri simetrice aflate sub Arc

• Cifrul Regal al Majestǎții Sale Regelui Carol al II-lea, în timpul domniei căruia a fost construită forma actuală a monumentului

• Medalionul intitulat „Bărbăţia”, pe faţada de nord a Arcului, de sculptorul Ion Jalea, cu referire la deviza „Bărbăție și credinţă”.

• Medalionul intitulat „Credința”, pe faţada de nord, de sculptorul Constantin Baraschi

• Câteva date ale confruntărilor din Primul Război Mondial pe frontul românesc: (15 august 1916, 8 ianuarie 1918, 24 octombrie 1918, 10 noiembrie 1918)

Astăzi, Arcul de Triumf reprezintă unul din simbolurile binecunoscute ale capitalei României. Cu toate acestea, primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu a declarat că Primăria nu deţine actul de proprietate pentru Arcul de Triumf.

Arcul de Triumf adăposteşte un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie și film), Heraldica Marilor Familii Boiereşti (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 (unde se găsesc și coroanele şi sceptrul regal reproduse; fotografii) și pot urca pe terasa superioară.” FOTO

ARHIVĂ: ENIGMĂ: Ce comori se ascund în Arcul de Triumf? Mult mai uşor îl vizitezi pe cel din Paris! OXO ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”

CARTEA RECORDURILOR: Alice Ene, 14 ani, cel mai tânăr pilot profesionist de drift și campioană europeană!


INSIDER: „Alice Ene, cel mai tânăr pilot profesionist de drift, desemnată „Regina Drift-ului din Europa” la doar 14 ani și deținătoarea de Guinnes World Record!” SURSA

CĂPLENI, JUDEȚUL SATU MARE: La subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, în cripta Karolyi sunt 36 de sarcofage cu membrii aceleiași familii nobile. Primul din 1653, ultimul din 2010!


INSIDER: „Dacă ajungi la Carei, trebuie să treci neapărat și pe la Căpleni. Locul unde, la subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, se găseşte cripta familiei Karolyi.

Aici găsim 36 de sicrie cu membrii aceleiași familii nobile care stau aliniate de zeci de ani. Unul dintre cel mai vechi sicrie este al nobilei doamne Lapispataki Seghnyei Borbala, decedată în 1653, iar cel mai recent al grofului Karolyi Imre, decedat în 1943. Totodată, 2 inimi îmbălsămate stau în cupe de argint. Oriunde au murit în lume, reprezentantii familiei Karolyi, au fost aduși și înmormântaţi aici, la Căpleni.” SURSA

N.R.:: „Ansamblul monumentului „Sfântul Anton de Padova” este unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Satu Mare, se află în centrul localității Căpleni (Strada Principală, nr 495), situată la patru kilometri nord-est de Carei. Este compus din trei clădiri mai importante: biserica și mănăstirea franciscană „Sfântul Anton de Padova”și mausoleul lipit de latura estică a bisericii, folosit ca loc de înmormântare al familiei Károlyi.

Conform însemnărilor istorice, prima biserică și mănăstire din Căpleni a fost construită încă în secolul XI-lea şi aparținea călugărilor benedictini. Prima biserică cu hramul „Sfântului Martin” era patronată de familiile din neamul Kaplony, din care făcea parte și familia Károlyi. Ultimul document medieval despre mănăstire, datând din 1479, menționează că biserica este de dimensiuni mari și are două turnuri. Pe parcursul secolului al XVI-lea, mănăstirea este părăsită, iar clădirea bisericii începe să se degradeze.

Alexandru Károlyi (1668-1743), descendent din neamul Kaplony, care franciscanilor în anul a dăruit mănăstirea 1711, a inițiat reconstruirea edificiului. Lucrările de restaurare ale mănăstirii s-au extins pe o perioadă lungă de timp, întrucât primul călugăr franciscan a ajuns aici abia în 1719. În timpul lucrărilor de restaurare, biserica medievală cu două turnuri și trei nave absidate a suferit modificări nesemnificative. Lângă latura sudică a bisericii a fost realizată o nouă criptă pentru familie, care o înlocuia pe cea originală, situată în fața altarului, în nava centrală. Restaurarea bisericii a fost finalizată în 1740. Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica.

Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842– 1847. Contele Alexandru Károlyi a înlocuit hramul iniţial al bisericii, Nașterea Domnului, cu cel de Sf. Anton de Padova. Noua criptă din spatele altarului a fost reamenajată în stil roman cu planul în formă de cruce, care dă impresia unui mausoleu paleocreştin. Rămăşiţele pământeşti ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locaţie.

Sarcofagele din criptă se împart în patru categorii: cele mai vechi au fost confecţionate din bronz la Bratislava în 1600 şi au fost decorate cu imagini pictate de un meşter anonim. S-a păstrat un singur sarcofag de acest tip. Cele din a doua grupă au fost realizate în prima parte a anilor 1600, probabil tot la Bratislava. Acestea sunt deja sicrie triple asemănătoare celor din cripta imperială. Sarcofagele realizate la sfârşitul anilor 1700 sunt tot triple, realizate la Bratislava. Acestea au ornamentație bogată și seamănă foarte mult cu sicriele împărătești din Viena, exteriorul lor fiind placat cu cupru, bogat ornat basoreliefuri. Tibor Károlyi cu a renovat inclusiv cripta în 1892. În 1898, a fost adusă în criptă crucea realizată de Pietro Bazzanti din marmură de Carrara.

În prezent, în criptă, 36 de membri ai familiei Károlyi își dorm somnul de veci. Aici mai există și două urne cu inima lui Károlyi Antal și cu inima soției lui Iosif Károlyi. Ultima înmormântare a fost în 2010, când cenușa contesei Consuelo Károlyi, decedată in 1976 la Geneva, a fost depusăîn locul unde urmau să ajungăși rămăşiţele ultimului deținător al titlului de conte, Lajos Károlyi, decedat în 2009 în Brazilia. Dacă ajungeți la mănăstire merită neapărat să aveți în vedere fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvarici şi, în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei, pe care mai pot fi observate urmele gloanțelor rămase în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

În criptă se află blazonul original al familiei Károlyi, cusut cu fir de în anul aur, 1791. Să vizitați și muzeul călugărilor franciscani şi biblioteca din incintă, care conține o colecție deosebită de cărți rare. E un loc fascinant, care te îmbie la o călătorie în timp.

Se spune că de aici, de la mănăstire, ar exista o trapă prin care se poate coborî în subteranele bisericii, iar, de aici, un tunel ar duce până la castelul din Carei, reşedinţa familiei Károlyi, timp de mai multe sute de ani. Biserica poate fi vizitată pe bază de programare telefonică prealabilă.

Bilet: 10 lei/ adult; 5 lei/ copil; Gratuit copiilor cu vâsta până în 7 ani.” DETALII

ARHIVĂ: MINTEA DE PE URMĂ: Sașii repatriați nu vor să-și petreacă „veşnicia” în „ţara făgăduinţelor” ci în „ţara suferințelor” pentru că acolo a fost fericirea lor. Acasă!