CĂPLENI, JUDEȚUL SATU MARE: La subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, în cripta Karolyi sunt 36 de sarcofage cu membrii aceleiași familii nobile. Primul din 1653, ultimul din 2010!

INSIDER: „Dacă ajungi la Carei, trebuie să treci neapărat și pe la Căpleni. Locul unde, la subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, se găseşte cripta familiei Karolyi.

Aici găsim 36 de sicrie cu membrii aceleiași familii nobile care stau aliniate de zeci de ani. Unul dintre cel mai vechi sicrie este al nobilei doamne Lapispataki Seghnyei Borbala, decedată în 1653, iar cel mai recent al grofului Karolyi Imre, decedat în 1943. Totodată, 2 inimi îmbălsămate stau în cupe de argint. Oriunde au murit în lume, reprezentantii familiei Karolyi, au fost aduși și înmormântaţi aici, la Căpleni.” SURSA

N.R.:: „Ansamblul monumentului „Sfântul Anton de Padova” este unul dintre cele mai importante obiective turistice din județul Satu Mare, se află în centrul localității Căpleni (Strada Principală, nr 495), situată la patru kilometri nord-est de Carei. Este compus din trei clădiri mai importante: biserica și mănăstirea franciscană „Sfântul Anton de Padova”și mausoleul lipit de latura estică a bisericii, folosit ca loc de înmormântare al familiei Károlyi.

Conform însemnărilor istorice, prima biserică și mănăstire din Căpleni a fost construită încă în secolul XI-lea şi aparținea călugărilor benedictini. Prima biserică cu hramul „Sfântului Martin” era patronată de familiile din neamul Kaplony, din care făcea parte și familia Károlyi. Ultimul document medieval despre mănăstire, datând din 1479, menționează că biserica este de dimensiuni mari și are două turnuri. Pe parcursul secolului al XVI-lea, mănăstirea este părăsită, iar clădirea bisericii începe să se degradeze.

Alexandru Károlyi (1668-1743), descendent din neamul Kaplony, care franciscanilor în anul a dăruit mănăstirea 1711, a inițiat reconstruirea edificiului. Lucrările de restaurare ale mănăstirii s-au extins pe o perioadă lungă de timp, întrucât primul călugăr franciscan a ajuns aici abia în 1719. În timpul lucrărilor de restaurare, biserica medievală cu două turnuri și trei nave absidate a suferit modificări nesemnificative. Lângă latura sudică a bisericii a fost realizată o nouă criptă pentru familie, care o înlocuia pe cea originală, situată în fața altarului, în nava centrală. Restaurarea bisericii a fost finalizată în 1740. Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica.

Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842– 1847. Contele Alexandru Károlyi a înlocuit hramul iniţial al bisericii, Nașterea Domnului, cu cel de Sf. Anton de Padova. Noua criptă din spatele altarului a fost reamenajată în stil roman cu planul în formă de cruce, care dă impresia unui mausoleu paleocreştin. Rămăşiţele pământeşti ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locaţie.

Sarcofagele din criptă se împart în patru categorii: cele mai vechi au fost confecţionate din bronz la Bratislava în 1600 şi au fost decorate cu imagini pictate de un meşter anonim. S-a păstrat un singur sarcofag de acest tip. Cele din a doua grupă au fost realizate în prima parte a anilor 1600, probabil tot la Bratislava. Acestea sunt deja sicrie triple asemănătoare celor din cripta imperială. Sarcofagele realizate la sfârşitul anilor 1700 sunt tot triple, realizate la Bratislava. Acestea au ornamentație bogată și seamănă foarte mult cu sicriele împărătești din Viena, exteriorul lor fiind placat cu cupru, bogat ornat basoreliefuri. Tibor Károlyi cu a renovat inclusiv cripta în 1892. În 1898, a fost adusă în criptă crucea realizată de Pietro Bazzanti din marmură de Carrara.

În prezent, în criptă, 36 de membri ai familiei Károlyi își dorm somnul de veci. Aici mai există și două urne cu inima lui Károlyi Antal și cu inima soției lui Iosif Károlyi. Ultima înmormântare a fost în 2010, când cenușa contesei Consuelo Károlyi, decedată in 1976 la Geneva, a fost depusăîn locul unde urmau să ajungăși rămăşiţele ultimului deținător al titlului de conte, Lajos Károlyi, decedat în 2009 în Brazilia. Dacă ajungeți la mănăstire merită neapărat să aveți în vedere fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvarici şi, în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei, pe care mai pot fi observate urmele gloanțelor rămase în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

În criptă se află blazonul original al familiei Károlyi, cusut cu fir de în anul aur, 1791. Să vizitați și muzeul călugărilor franciscani şi biblioteca din incintă, care conține o colecție deosebită de cărți rare. E un loc fascinant, care te îmbie la o călătorie în timp.

Se spune că de aici, de la mănăstire, ar exista o trapă prin care se poate coborî în subteranele bisericii, iar, de aici, un tunel ar duce până la castelul din Carei, reşedinţa familiei Károlyi, timp de mai multe sute de ani. Biserica poate fi vizitată pe bază de programare telefonică prealabilă.

Bilet: 10 lei/ adult; 5 lei/ copil; Gratuit copiilor cu vâsta până în 7 ani.” DETALII

ARHIVĂ: MINTEA DE PE URMĂ: Sașii repatriați nu vor să-și petreacă „veşnicia” în „ţara făgăduinţelor” ci în „ţara suferințelor” pentru că acolo a fost fericirea lor. Acasă!