INSIDER: „Edificiul comunist Buzludja, o „farfurie zburătoare din beton” amplasată pe vârful muntelui cu acelaşi nume. Inaugurată în 1981 drept simbol al socialismului triumfător, această incintă circulară uriaşă, ce poate găzdui în acelaşi timp

patru sute de vizitatori, se înalţă încă semeaţă pe soclul său, la peste 1.400 de metri deasupra nivelului mării, în inima Bulgariei, în Munţii Balcani. În prezent, în reabilitare. 🇧🇬 ” SURSA

N.R.: „Casa Monumentului Partidului Comunist Bulgar (Monumentul Buzludzha) a fost construită pe Peak in Buzlud, centrul geografic al Bulgariei de către guvernul comunist bulgar şi inaugurat în 1981 pentru a comemora evenimentele din 1891, când un grup de socialiști condus de Dimitar Blagoevs- au adunat în secret în zonă pentru a forma o mişcare socialistă organizată care a dus la înfiinţarea Partidului Social Democrat Bulgar, un precursor al Partidului Bulgar.

La Buzludzha, situată la 250 km de Sofia (și 250 km de București!) se poate ajunge pe două drumuri laterale de la Shipka Pass, fie un drum de 16 km de la Kazanlak în sud, fie un drum de 12 km de la Gabrovo pe partea de nord a muntelui.

Din exterior se vede o structură de beton în formă de farfurie zburătoare de dimensiuni enorme şi un obelisc de 70 de metri înălțime cu câte două stele pe fiecare parte și care pe atunci erau din sticlă roșie. Dacă intri în interior poți ghici luxul cu care a fost decorat, atât coridoarele, cât şi sala principală de congrese, aproximativ 937 de metri pătrați de mozaic înfăţişând teme comuniste sovietice şi bulgare care sunt păstrate în stare bună, iar pe cupolǎ iese în evidenţă simbolul tipic comunist, secera și ciocanul și sloganul „Proletari din toate țările uniți -vă!”, care, în ciuda deteriorării generale a clădirii, pare să rămână intactă. La fabricarea lor au fost folosite 35 de tone de sticlă de cobalt. O cincime au fost deja distruse din cauza vechimii, a deteriorării cauzate de vreme şi a vandalismului.

Construcţia monumentului a început la 23 ianuarie 1974 sub conducerea arhitectului Georgi Stoilov, fost primar al Sofia și co-fondator al Uniunii Arhitecților din Bulgaria. Vârful a fost nivelat într-o fundaţie stabilă folosind TNT, reducând înălţimea muntelui de la 1.441 de metri la 1.432 de metri. Peste 15.000 de metri cubi de rocă au fost îndepărtaţi în acest proces. Monumentul a fost construit la un cost de 14.186.000 leva, echivalentul a 35 milioane USD în prezent.

Monumentul exemplifica arhitectura futuristă comună multor clădiri comuniste construite de stat, aproape 6.000 de muncitori, printre care cei mai buni 20 de artişti bulgari ai vremii care s-au ocupat de bogata decorațiuni interioare. Monumentul a fost deschis la 23 august 1981. La ceremonia de deschidere, liderul comunist bulgar Todor Jivkov a anunțat:

„Sunt onorat să mă aflu în poziția istorică de a deschide Casa- Monument a Partidului Comunist Bulgar, construită în cinstea realizărilor lui Dimitar Blagoev și asociaților săi, care în urmă cu 90 de ani au pus bazele Partidului Marxist revolutionar din Bulgaria. Căile care duc aici – spre legendarul Vârf Buzludzha, aici, în Stara Planina, unde primii marxişti au venit pentru a continua lucrarea de iubire sfântă şi pură, începută de scriitorii şi filosofii socialişti ai Bulgariei – să nu cadă niciodată în paragină. Să vină aici generație după generație a Bulgariei socialiste și comuniste, să se închine în faţa faptelor și faptelor celor care au venit înainte; cei care au trăit pe acest pământ și au dat tot ce aveau națiunii lor. Lăsaţi-i să simtă acel spirit care ne înnobilează și pe măsură ce empatizăm cu ideile și visele strămoşilor noștri, așa că permiteți-ne să experimentăm aceeași emoție astăzi! Slavă lui Blagoev și adepților săi; acei primi discipoli ai socialismului bulgar, care au semănat semințele nemuritoare ale Partidului Comunist Bulgar de astăzi în sufletul public!”

Toată întreţinerea s-a încheiat odată cu căderea comunismului în 1989, iar clădirea rămâne închisă publicului din cauza pericolelor structurii slăbite. Proiectul Buzludzha a contribuit la începerea lucrărilor de conservare a monumentului, cu scopul eventual de a crea un centru de interpretare pentru istoria bulgară.” DETALII

Locația a fost aleasă în mai multe filme și videoclipuri printre care și „Riddles” al trupei olandeze de rock Kensington din 2015, filmat în întregime acolo.

INSIDER: „La Muzeul Național de Istorie a României din București s-a deschis o expoziție fabuloasă de arheologie. Bine, titlul e discutabil și nu reflectă complexitatea expoziției: ”DACIA-Ultima frontieră a romanității. Dar nu pentru titlu vă recomand venirea la expoziție. Cele mai frumoase și mai importante artefacte descoperite pe teritoriul

României și Republicii Moldova (!) au fost adunate și expuse în această expoziție-eveniment. O parte din aceste obiecte au călătorit și la Madrid anul trecut. Dar MNIR adunase dinainte de Madrid, de la toate muzeele regionale de istorie, o mulțime de piese arheologice deosebit de valoroase, și care n-au ajuns în selecția pentru Spania. Dar care, alături de cele întoarse de la Madrid, au stat la baza acestei expoziții.

Nu mai zic că este peste prima oară când Muzeul Național de la Chișinău trimite în România câteva piese excepționale.

Expoziția acoperă circa 1000 de ani de istorie, de la Prima Epocă a Fierului, sciți, traci (geți), primii greci, celți, daci, bastarni, romani, creștinismul, goți, așa numiții „daci-liberi”, gepizi. Expoziția se încheie în sec 6 d.Ch. Textele scrise de specialiștii muzeului sunt foarte bune, foarte echilibrate și s-a renunțat la etnocentrismul „geto-dacic” promovat în trecut. Geții și dacii, ca și grecii sau romanii sunt doar niște neamuri care și-au lăsat urmele pe pământurile noastre.

Neamuri care s-au influențat reciproc, mai mult sau mai puțin, fără să fie unii mai minunați decât alții, doar fiindcă pe unii i-am ales să fie „strămoșii noștri” iar pe alții nu. Toate, dar absolut toate piesele arheologice expuse sunt ”best of the best”. Veniți să le vedeți fiindcă este o ocazie într-o viață să ai șansa de a vedea toate aceste obiecte adunate laolaltă.

Titlul expoziției nu acoperă decât vreo 400 de ani (din 1000 cât acoperă expoziția) și geografic doar o parte mică din teritoriul prezentat. Mai mult de jumătate din artefacte sunt preromane…

PS – Expoziția va fi deschisă până în martie 2023. Muzeul e închis luni și marți. ” SURSA

N.R.: Adresa Calea Victoriei nr.12, București. Program de vizitare miercuri – duminică 09-17. Bilete: 22 lei / adulți, 11 lei pensionari, 5.5 lei elevi și studenți

ARHIVĂ: RĂDĂCINI: Bijuteriile de familie ale României, adânc îngropate în noi. „Îşi scot strămoşii degetele-afară!” OXO LECȚIA DE ISTORIE VIE: Dacă tot avem „Străzi Deschise”, dacii și romanii s-au luptat în fața Muzeului Național de Istorie al României

INSIDER: „The Rosetta Stone este cel mai vizitat artefact din imensa colecție a Egiptului antic găzduită de British Museum.
Nu e prima dată când o văd, dar așa cum recitesc unele cărți, la fel obișnuiesc să mă întorc și prin muzee.
Acum este „centrul” în jurul căruia este organizată o istorie a hieroglifelor, de la începuturi până la decriptare.
Ea e la fel, dar eu sunt alta.
Mi-am amintit că la primul curs de ebraică biblică, minunata noastră profesoară Madeea Axinciuc ne-a adus o hartă cu hieroglifele egiptene din care au evoluat apoi limbile semitice.
Hieroglifele sunt semne cu sens fonetic sau conceptual.
Piatra din Rosetta, numită după numele orașului egiptean în care a fost escavată de ofițerii lui Napoleon Bonaparte, în timpul expediției sale în Egipt ( țineți minte cum spunea, nu? „Vom muri aici sau ne vom întoarce mai mari ca anticii!”), a ajuns în mâinile englezilor și de sute de ani este expusă la British Museum.
Ea este însă „piatra de temelie” a decodării cu care au fost citite hieroglifele. Primul care a încercat a fost englezul Thomas Young, dar cel care a reușit cu adevărat să „deschidă” nu doar un cod, ci un întreg limbaj a fost francezul Champollion. Așa a fost posibilă citirea ulterioară și înțelegerea inscripțiilor de acum 3000 de ani.

Pe piatră este scris în trei limbi diferite, hieroglifică, demotică și în greaca veche, un edict emis de consiliul preoților din Egipt, la 27 martie 196 î.H. dedicat regelui Ptolemeu al V lea Epifanul, care aniversa un an de la încoronare.” SURSA

„The Rosetta Stone a rămas la British Museum din 1802. A fost ascunsă într-un subsol în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a făcut o singură călătorie la Paris, în 1972, poposind la Louvre pentru o scurtă perioadă. Presa a scris atunci că francezii se pregătesc să fure acest artefact, ceea ce nu s-a întâmplat, dar iată ce istorie lungă au fake-news-urile. Criticii arătau că portretul savantului Jean Francois Champollion, care a decodat întregul limbaj al hieroglifelor și textul integral al Rosettei Stone, este mai mare decât al englezului Thomas Young, care a dat cheia decodării limbajului. În realitate, portretele aveau aceleaşi dimensiuni.

În expoziția de la British Museum, care aniversează 200 de ani de la decodarea hieroglifelor sunt expuse (N.R.: până pe 19 februarie 2023) 240 de obiecte, inclusiv un papirus vechi de 3000 de ani din Cartea morţii.” DETALII

ARHIVĂ: KARNAK: În Marele Templu, Sala Hipostilă are o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi. Notre Dame din Paris și catedrala St.Paul din Londra ar fi pierdute între pereţii lui!

INSIDER: „„Eroii cu mască nu mor niciodată! Doamna Ana Pascu va trăi prin oamenii pe care i-a inspirat şi prin tot ceea ce a lăsat moştenire scrimei şi sportului românesc, scrimei mondiale.” (Federația Română de Scrimă)

Peste 120 de români și mexicani au participat la inaugurarea altarului de Ziua Morților și la vernisajul expoziției Valeriei Voicu, „Mexic – el Pueblo del Sol”. Anul acesta, Ambasada Mexicului în România a închinat altarul scrimerei Ana Pascu și scriitorilor mexicani David Huerta și Dolores Castro.

Evenimentul a avut loc pe 2 noiembrie, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Altarul și expoziția pot fi vizitate de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00, până în 14 noiembrie 2022. Intrare 10 lei/ adulți, 5 lei/ elevi, studenți, pensionari; gratuit copii sub 7 ani. FOTO: Dan Vatamaniuc” SURSA

N.R. „Ziua Morţilor este o tradiție mexicană sărbătorită pe 1 și 2 noiembrie în care este onorata memoria morților. Ea a apărut ca un sincretism între sărbătorile catolice (în special Ziua Tuturor Sufletelor şi Ziua Tuturor Sfinților), precum şi diferitele obiceiuri ale poporului indigen din Mexic. Este de obicei asociat cu alte sărbători precum Halloween sau Halloween, deși în realitate diferă mult de el.” DETALII

„Ana Pascu (Ana Ene-Derşidan, n. 22 septembrie 1944 – d. 6 aprilie 2022) a fost o scrimeră română. A câştigat Campionatul Mondial pentru juniori din 1963 de la Gent. Apoi și-a făcut o carieră strălucită la seniori: a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câştigând două medalii de bronz Mexico 1968 și München 1972. Datorită rezultatelor sale, a fost declarată „maestru emerit al sportului”. A condus Federația Română de Scrimă din 1982 până la 2013, anul în care a decis să nu mai candideze pentru un mandat nou și să predea ştafeta lui Mihai Covaliu, fostul campion olimpic și antrenorul lotului național de sabie.” DETALII

ARHIVĂ: MUZEUL POEZIE(I), IAȘI: Muzeu postmodern, ludico-ironic, cu un limbaj „foarte” contemporan, original şi unic în România!