ARO ÎN COLUMBIA: Exponat în „Hacienda Napoles”, fosta proprietate a lui Pablo Escobar devenită parc de distracții
INSIDER: „Încă un ARO în Columbia … pe ăsta l-am găsit expus la „Hacienda Napoles”, fosta proprietate a lui Pablo Escobar. În ziua de azi, această proprietate este parc de distracţii şi un fel de parc safari, cu multe animale aduse din Africa de criminalul mârşav, numit mai sus.” SURSA
N.R.: Hacienda Nápoles a fost proprietatea luxoasă construită și deținută de baronul columbian al drogurilor Pablo Escobar în Puerto Triunfo, departamentul Antioquia, Columbia, la aproximativ 150 km est de Medellín şi 249 km nord-vest. din Bogota. Proprietatea acoperă aproximativ 20 km2 , de teren. După moartea lui Escobar în 1993, multe dintre clădirile originale de pe proprietate au fost demolate sau recondiționate pentru alte utilizări.
Proprietatea includea o casă colonială spaniolă, un parc de sculpturi şi o grădină zoologică completă care includea multe tipuri de animale de pe diferite continente, cum ar fi antilope, elefanți, păsări exotice, girafe, hipopotami, struți și ponei. Ferma se mândrea, de asemenea, cu o colecție mare de maşini şi biciclete vechi şi de lux, un aeroport privat, un bordel şi chiar o pistă de curse de Formula 1.
Montată deasupra porții de intrare a haciendei este o replică a avionului Piper PA-18 Super Cub (inmatriculat HK-617-P).
După ce Escobar a murit împuşcat de poliţia columbiană în 1993, familia sa a intrat într-o luptă juridică cu guvernul columbian pentru proprietate. Guvernul a prevalat, iar proprietatea neglijată este acum administrată de municipalitatea din Puerto Triunfo. Costul de întreținere pentru grădina zoologică şi animale a fost prea scump pentru guvern, aşa că s-a decis ca majoritatea animalelor să fie donate altor grădini zoologice din America de Sud.
Până în noiembrie 2006, proprietatea a trecut la guvernul columbian şi a fost evaluată la 5 miliarde de pesos columbieni (aproximativ 2,23 milioane USD). Grădina zoologică a haciendei din februarie 2019 găzduieşte zimbri, o capră rară, un struţ şi zebre. Hipopotamii lui Escobar au scăpat și au devenit sălbatici, trăind în cel puțin patru lacuri din zonă şi răspândindu-se în râurile învecinate. Contactul dintre hipopotami şi pescarii locali a dus la apeluri pentru eliminarea populației de hipopotami. Până în 2011, au existat cel puțin 30 de animale sălbatice în mediul rural; numărul mare de hipopotami face dificilă găsirea unei grădini zoologice în care să poată fi relocați. Mascota parcului, o femelă de hipopotam pe nume Vanessa.
În 2014, pe teren funcționa un parc tematic african în stil „Jurassic Park”, care a fost închiriat de o companie privată. „Parque Temático Hacienda Nápoles” este dotat cu un parc acvatic, o atracție de safari cu ghid, acvarii și o replică a peşterilor din Parcul Național Cueva de los Guácharos din Columbia. În decembrie 2018, un bilet de o zi la parc a costat 42.000 de pesos (aproximativ 15 USD). Muzeul Escobar, colecția sa de maşini private incendiate și „ruinele” abandonate ale casei sale sunt încă accesibile publicului.
Escobar a ținut patru hipopotami într-o menajerie privată la Hacienda Nápoles. După moartea lui Escobar, au fost considerați prea greu de strâns şi de mutat și, prin urmare, au fost lăsați pe moşia neîngrijită. Până în 2007, animalele s-au înmulțit la 16 și au început să cutreieră zona pentru hrană în râul Magdalena din apropiere. The National Geographic Channel a produs un documentar despre ei intitulat Cocaine Hippos. Un raport publicat într-o revistă studențească Yale a remarcat că ecologistii locali fac campanie pentru a proteja animalele, deși nu există un plan clar pentru ceea ce li se va întâmpla. În 2018, National Geographic a publicat un alt articol despre hipopotami, care a constatat dezacorduri între ecologisti cu privire la un impact pozitiv sau negativ, dar că conservaționiștii și localnicii – în special cei din industria turismului – au susţinut în mare parte prezența lor continuă. În ianuarie 2021, oamenii de ştiinţă au propus eutanasia celor aproximativ 100 de hipopotami care acum s-au dispersat peste bazinul râului Magdalena. Unii oameni de ştiinţă au sugerat castrarea hipopotamilor masculi pentru a preveni înmulţirea ulterioară. În februarie 2022, guvernul columbian a anunțat că hipopotamii vor fi declaraţi o specie invazivă. Hipopotamul a fost adăugat oficial pe lista speciilor exotice invazive pe 25 martie 2022. Populația a ajuns la 130 și se preconizează că va atinge 400 în opt ani, o metodă de control nefiind încă definită.” DETALII
CASCADA VIDRARU: Cea mai înaltă cascadă artificială din România, 166 m. Prin comparatiție, cascada Niagara are 99 m înălțime!
INSIDER: ‘Lacul Vidraru este plin, fiind aproape de cota maximă de 830 m. Dacă Hidroelectrica va decide să realizeze o deversare controlată, așa cum a fost și în anul 2010, va fi un eveniment spectaculos, ce nu trebuie omis. Deversarea Vidraru va realiza cea mai înaltă cascadă artificială din România – 166 m înălțime. Prin comparatiție, cascada Niagara are 99 m înălțime.” SURSA
N.R.: Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeş, pe râul Argeş, pentru producția de energie electrică, irigaţii şi prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul şi instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism şi sporturi.
Situat între Munții Frunții și Masivul Ghiţu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda şi ale câtorva afluenţi direcți (Râul Doamnei, Cernatul şi Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan şi Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m³/s.
Suprafaţa totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferinţă de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc. Nivelul normal de retenţie este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).
Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani şi jumătate începând în anul 1960. Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m³ de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s- au turnat 930.000 m³ de beton din care 400.000 de m³ în subteran şi, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.
La data de finalizare aceasta s-a situat, măsurat la înălţime, pe locul 8 în Europa şi pe locul al 20-lea în lume.
Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping. De asemenea, pe malul lacului există și o suprafață potrivită pentru camping.
Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată de 220 MW.
De la oraşul Curtea de Argeş venind spre DN1 (comuna Cărţişoară, SB), drumul care trece prin fața uzinei hidroenergetice Vidraru, pe baraj, urmat prin dreapta lacului Vidraru este spectaculosul Transfăgărăşan (DN7C).
Conform „Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, în 72 de minute de la ruperea barajului. DETALII
FOCȘANI: Obeliscul Unirii construit pe hotarul dintre Moldova și Muntenia
INSIDER: „Amplasat în centrul orașului, Monumentul Unirii este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului aşezământ (Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei), înainte de unirea lor în 1862 pe data de 10 iulie. Moment când la București, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul privind unificarea celor două părți ale orașului Focșani. (Art.2:
„Ambele părți ale oraşului de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna” Monitorul Oficial nr.149/iulie 1862)
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1976 și este alcătuit dintr-un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui bazorelief de bronz opera sculptorului Ion Jalea (1887-1983).
În prin plan este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerscu etc.), printre care se numără și renumitul țăran Ion Roată (deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc).
Pe faţada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărită „Unirea Principatelor Române, 1859″. SURSA
N.R.: Monumentul se compune dintr-un trunchi de piramida de 14,60 încheiat în vârf cu o piramidă de 0,60 m, un tron de 2,40 m din bronz şi trei trepte de forma octogonală în plan. Înălţimea totală a monumentului va fi de 19,64 m. Monumentul este placat in totalitate cu placi de granit roșu de 3 cm grosime cu excepţia tronului executat din bronz. Monumentul are în vârf o piramida masivă din granit cu înăltimea de 60 cm. Datorită culorii roșiatice localnicii urbei l-au poreclit Morcov, „la Morcov” fiind punctul de întâlnire cunoscut de toată lumea din orașul de pe Milcov.” SURSA
BMW: Bulgarian Motor Works not Bavarian Motor Works!
INSIDER 1: „Reprezentări scenice ale vieții slave. Pleven, Bulgaria” SURSA
INȘIDER 2: Există și o variantă maghiară în localitatea Kiskunhalas, Ungaria.
ARHIVĂ: TUNING: Cum îți poți transforma vechea KIA Sorento într-un BMW seria 5.5? OXXO DISCRIMINARE AUTO: Loc de parcare doar pentru BMW-uri! OXXO INIMA DE BMW: „Unele lucruri sunt iubite pentru că au valoare. Altele au valoare pentru că sunt iubite.” OXXO IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass Forever OXXO DOLJ: Reprezentanța Versace din comuna Goicea?
MAMAIA ÎNGROPATĂ: Pasarela regelui Carol, în nisip și cea a lui Mazăre în mare!
INSIDER: „Pontonul din staţiunea Mamaia care a costat cca 1 milion de euro, inaugurat în urmă cu 11 ani, în timpul mandatului lui Radu Mazăre, e tot în mare.
Pontonul, inaugurat în anul 2012, a avut nevoie de mai multe reparații în ultimii ani. Acesta a suferit modificări din cauza lucrărilor de înnisipare din staţiunea Mamaia și în anul 2019, pontonul a fost închis din timpul iernii până la sfârşitul lunii iunie pentru lucrări de reparații și întreţinere. Sunt necesari 320.000 lei (vreo 65.000 euro!) pentru reparatii, dar „la omu’ sărac, nici boii nu trag!’. România „nu are bani de aruncat” pe Mamaia…
Tot cu marea înnisipare s-a îngropat și Pasarela din Mamaia care avea în perioada interbelică singurul bar maritim din Europa fiind inaugurată de regele Carol al II-lea
ARHIVĂ: MAMAIA: Când sunt valuri toți turiștii de pe plaja de jumătate de kilometru se îngrămădesc în primii 4 metri de la mal! OXXO PERLA NEAGRĂ: Maneliştii au închis Teatrul de Vară din Mamaia? „La Rio, bălăriile sunt la circa 3-4 km!”
GUGGENHEIM MUSEUM, NY: Robotul care a „sângerat” până la moarte încercând să se salveze și să danseze „fericit” împreună cu oamenii. În același timp!
INSIDER: „Arta. Robot care își strânge singur uleiul pentru a „supraviețui”… În 2016 a fost instalat în muzeu, in 2019 a „decedat„.
„Nicio operă de artă nu m-a afectat emoțional aşa cum a făcut-o această piesă cu brațul robot. Este programat să încerce să rețină fluidul hidraulic care se scurge constant și care este necesar pentru a se menține în funcțiune… dacă scapă prea mult, va muri, aşa că încearcă cu disperare să îl tragă înapoi pentru a continua să lupte pentru încă o zi. Partea cea mai tristă este că i-au dat robotului capacitatea de a face aceste „dansuri fericite” în fața spectatorilor. Când proiectul a fost lansat pentru prima dată, acesta a dansat petrecându-și cea mai mare parte a timpului interacționând cu mulțimea, deoarece putea să tragă rapid înapoi mica scurgere. Mulţi ani mai târziu (aşa cum îl vedeți acum) pare obosit şi lipsit de speranță, deoarece nu mai are suficient timp să danseze. Acum mai are timp doar să încerce să se menţină în viață, deoarece cantitatea de lichid hidraulic scursă a devenit imposibil de gestionat pe măsură ce scurgerea a crescut în timp. Își trăiește ultimele zile într-un ciclu nesfârşit între susţinerea vieții și sângerarea simultană (la figurat și la propriu, deoarece lichidul său hidraulic a fost intenționat făcut să arate ca fiind sângele său real).
Brațul robotului a rămas în cele din urmă fără lichid hidraulic în 2019, s-a oprit încet și a murit. A fost programat să trăiască această soartă şi indiferent ce a făcut sau cât de mult a încercat, nu a existat nicio scăpare. Spectatorii au privit cum se însingurează încet până în ziua în care a încetat pentru totdeauna să se mai mişte. Ce capodoperă! Ce mesaj.”
Interpretări extinse: fluidul hidraulic ca simbol al modului în care ne distrugem atât psihic, cât și fizic pentru bani doar în încercarea de a ne menține în viață, cum sistemul este pus la punct pentru ca noi să eșuăm intenţionat pentru a ne înrobi în esenţă şi pentru a ne fura cei mai buni ani din viață pentru a juca jocul pe care cei mai bogaţi oameni din lume l-au conceput. Cum acest lucru ne răpeşte fericirea, pasiunea și pacea interioară.
Cum ne înecăm încet-încet cu mai multe responsabilități, cu mai multe așteptări de la noi, cu răsplată mai puțin satisfăcătoare şi cu mai puțin timp liber de care să ne bucurăm pe măsură ce trec anii. Cum că nu există cu adevărat nicio scăpare din sistem şi că am fost destinați de la naştere să urmăm o cale destul de specifică care ne-a fost deja trasată în față. Cum putem da și da și da și da şi cât de uşor putem fi uitați după ce am plecat… Cum suntem iubiți și respectați atunci când suntem valoroși, apoi, într-o zi, nu mai suntem şi devenim o povară… și cum spiritul nostru tânăr și liber ne este furat pe măsură ce suntem scoşi din sistemul stricat în care suntem prinși. Poate fi considerat, de asemenea, ca reprezentând ciclul vieţii umane și faptul că niciunul dintre noi nu reușește să iasă viu din această lume. Dar, de asemenea, poate acționa ca un memento pentru a-ți permite să te vindeci, să te odihneşti şi să iubești cu toată inima ta. Ca goana nesfârşită după mai mult” nu este necesară pentru a-ți găsi propria fericire interioară.” SURSA
N.R.: Opera de artă Can’t Help Myself, a artiştilor chinezi Sun Yuan & Peng Yu, este o maşină în interiorul unei cabine de sticlă, iluminată puternic din tavan de lumini T, expusă la Guggenheim Museum în New York (1071 Fifth Avenue, +5th A – între străzile 88 și 89, New York). Maşina constă dintr-un braț robotizat de tipul care este adesea folosit în linii de producție, cum ar fi fabricile de maşini. Dar acest braț special modificat are o singură sarcină: să măture lichidul, care este roşu închis și arată ca sângele, într-un cerc perfect. O sarcină fără sfârșit. Este o sarcină de Sisif deoarece lichidul continuă să curgă înapoi. Aparatul lucrează la nesfârșit la o sarcină care nu este niciodată terminată. Acest sentiment de muncă nesfârșită se lărgește cu mediul înconjurător. Robotul este blocat într-o cabină care are elemente ale unui birou, sau poate spațiul de lucru al unui vameș. Nu există ușă în cabină, nicio cale de a ieși.
Imposibilitatea sarcinii este întreruptă din când în când de o combinație de 32 de mişcări de dans, care îi conferă robotului un caracter înfricoşător de uman. Brațul robotic nu funcționează doar – nu mă pot abține, aşa cum spune titlul -, ci îşi întrerupe munca scuturându-și fundul făcându-i cu mâna vizitatorilor, efectuând o „întorsătură”, „scărpinam o mâncărime”, „închină-te și scutură,” „mâini de jazz’ sau o piruetă. Multe dintre mişcările de dans preprogramate sunt familiare. Ei schimbă imediat caracterul brațului robotizat în ceva aproape uman. A devenit un adevărat Sisif, luând o pauză de dans din munca lui nesfârşită.
Interacțiune umană. Deasupra cabinei sunt senzori de recunoaştere vizuală care măsoară dacă lichidul se apropie de un cerc perfect şi, de asemenea, dacă sunt vizitatori în preajmă. În oricare dintre aceste cazuri, robotul începe să performeze, să danseze, să se miște și să fluture, prin care interacționează în mod clar cu vizitatorul Vizionarea Can’t Help Myself este ca și cum ați privi un animal în cușcă, iar vizitatorii interacționează cu el ca atare. Lucrarea are o latură plină de umor negru. Dar oricât de mult dansați și vă agitați împreună cu el, balta uriaşă de sânge nu poate fi nevăzută.” DETALII
MĂLDĂREȘTI, VÂLCEA: Culele Greceanu și I.G.Duca, decorul filmelor cu haiduci
INSIDER: „Comuna Măldăreşti, din județul Vâlcea, este situată la 5 km de Horezu. Complexul Muzeal Măldăreşti se compune din Cula Greceanu, Cula Duca şi Casa Memorială I.G.Duca. Culele sunt case boiereşti fortificate, numele lor provenind de la turcescul kule care înseamna turn.
Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu al acestui complex, este datată în secolul XVIII. Cula a păstrat acest nume deoarece a trecut prin moştenire de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Din anul 1967 cula restaurată a fost deschisă vizitatorilor. Expoziția din interior ilustrează prin intermediul unor piese atmosfera de la curtea boierului oltean.
Cula Duca a fost construită în anul 1827 de urmaşii familiei Mäldärescu. În anul 1912 I.G.Duca amenajează interiorul culei într-un mod original. Majoritatea obiectelor au disparut, iar astăzi se încearcă prin expoziția organizată să se păstreze în linii mari aceeaşi tendinţă. Casa Memorială I.G.Duca a fost construită în anul 1912 de omul politic pentru a fi folosită drept casă de vacanţă.
În apropiere se află şi Biserica Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe şi Sf. Voievozi ctitorită de Gheorghe Măldărescu, fiul lui şi soţia sa, ce datează din 1774-1790, având pictura murală din 1794.
În ceea ce privește etimologia cuvântului „cula”, acesta derivă din turcescul „kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește, prin extensie, o locuință întărită în forma de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj si retragerile succesive ale zidului in înălțime.
În România acest tip de construcție este caracteristic zonei Olteniei.
Ridicate de boieri olteni, ca măsură de apărare împotriva amenințării incursiunilor pașalelor de la Vidin si Ada-Kaleh și cetelor de haiduci care se înmulțiseră îngrijorător, culele au dăinuit până în zilele noastre.
Sunt prezente, aici, și câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniței lucrate în piatră traforată, cele doua cerdace cu arcade și bolțile de penetrare din încăperea de la etajul I care întăresc aceste afirmații.
Dacă cumva pare că aveți un deja-vu atunci când ajungeți la complexul Măldărești să știți că aici s-au turnat scene din filmele „Iancu Jianu” sau „Drumul oaselor” și tocmai „ați trezit” haiducul din ADN. Program de vizitare:
marți-duminucă 10,00 – 18,00, luni închis. Intrare: 10 lei/ adulți, 7 lei/ pensionari.” SURSA
ZIMBRON: Transformer ARO 241, urmașul robotizat amintește de Fabrica Mecanică Muscel închisă acum 20 de ani!
INSIDER: „Pentru că s-au împlinit 50 de ani de la fabricarea primului ARO, Adrian Milea, artist, membru al Cenaclului de Arte Plastice „I.D. Negulici”, a realizat un robot pornind de la brand-ul ARO și care a fost expus de Ziua Copilului în fața Primăriei Câmpulung pentru urmașii constructorilor de mașini din Muscel. Concepția robotului „TRANSFORMER ARO, ZIMBRON” a fost ghidată de forma elementelor de caroserie și atuul forte al atributului „Zimbrul Carpaților” (artistul are dreptul de autor asupra denumirii „ZIMBRON”).
Modelul care a constituit baza de inspirație a fost ale ARO 241, unul dintre primele modele fabricate în serie începând cu anul 1972 la Uzina Mecanică Muscel. Animatronica robotul este de tip mecanic cu forța motrice generată electric ceea ce permite rotirea capulul cu 360 grade în sincronizare cu alarma și aprinderea intermitentă a farurilor. D asemenea bustul și membrele superioare sunt angrenate în mișcare repetitivă stânga – dreapta ceea ce conferă robotului ritmul de dans. SURSA
N..R.: „ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în 1957 şi a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989, 90% din producție a fost exportată). Fabrica a fost închisă acum 20 de ani.” DETALII
STATUIA LIBERTĂȚII, PRAHOVA: Unică în Europa de Est, dar mai mică de 30 de ori decât originala din New York!
INSIDER: „Statuia Libertății a fost construită de un localnic născut în Boldeşti-Scăeni, județul Prahova, situată la aproximativ 15 kilometri de Ploieşti. Cristian Bălan trăieşte în Statele Unite de trei decenii, dar a vrut ca și orașul natal să fie vegheat de Zeita Libertății. Una mult mai mică decât cea originală, ce-i drept, şi care stă nu într-un port, ci lângă o cale ferată şi o stație de autobuz.
Statuia Libertății ibertăţii din Boldeşti-Scăeni este făcută dintr-un amestec de polimeri şi fibră de sticlă, pe schelet metalic, întreaga construcţie, care are 2,8 metri înălţime, cântărește 20 de kilograme și este de 30 de ori mai mică decât cea din New York.
Pentru ca Libertatea să nu fie doborâtă de vânt a fost „umplută” cu beton. Cu soclu cu tot atinge aproximativ şase metri de la sol. Este însă singura copie statuii americane din estul Europei, existând numeroase alte copii în Europa occidentală şi în restul lumii.
Monumentul din Prahova are culoarea verde şi este vopsită cu un amestec de culori pe bază de ulei, având nevoie de întreţinere la 2-3 ani. Realizarea statuii l-a costat 14.000 de lei, cheltuiala fiind suportată din pensia sa, după cum a precizat artistul Cristian Petru Bălan la momentul dezvelirii acesteia, acum 9 ani..
Amplasarea copiei Statuii Libertății în Boldeşti-Scăeni nu este întâmplătoare. Aici, spune autorul monumentului, s-au întâlnit Gustave Eiffel, cel care a construit suportul Statuii Libertății din New York, şi inginerul român Gheorghe Pänculescu, cel care a ajutat la ridicarea monumentului.”
ARHIVĂ: SUB OCUPAŢIE: Ronald Reagan, patronul spiritual de la Evidenţa Populaţiei din Ploieşti?! OXXO SLOBOZIA: Turnul Eiffel și ferma Southfork din Dallas în Paradisul Pierdut al lui Hermes de România
METROREX: Porți Deschise de Ziua Copiilor. Depoul Străulești, Muzeul Metroului și foto în cabina mecanicului!
INSIDER: „Anul acesta de 1 iunie, Metrorex și-a deschis porțile invitând 50 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani (însoţiţi de adulți) în Depoul Străuleşti şi la Muzeul Metroului. Pentru înscriere, trebuia trimis un mail cu un desen cu tematica „Cum se vede noua Magistrală6, prin ochii de copil?” Vizita a cuprins și o sesiune de poze în cabina mecanicului. Copiii au primit o insignă „I 💚 M6”, baloane verzi în culoarea magistralei M4 și o morișcă pentru măsurarea „intensității curentului” în tren (poate chiar ar trebui instalate niște eoliene pentru un plus de energie!).
Noua Magistrală M6 asigură legătura rețelei de metrou a Capitalei cu Aeroportul Internațional Otopeni – Henri Coandă. Magistrala M6 va avea o lungime de 14,2 kilometri şi 12 staţii de metrou: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroportul Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, lon I.C. Brătianu şi Aeroportul Otopeni.
Vestibulul staţiei Aeroportul Otopeni va fi iluminat natural prin utilizarea de cupole structurale din sticlă. Se preconizează inaugurarea in n anul 2027 și magistrala M6 va avea culoarea lila.
Depoul Străuleşti se află în vecinătatea lacului Străuleşti şi este racordat la sud-est printr-o galerie de legătură la staţia de metrou Străuleşti. Are o lungime de 170 m şi 13 linii. Depoul Străuleşti va deservi şi viitoarele trenuri care vor circula pe Magistrala 6 (1 Mai – Otopeni).”
N.R.: Muzeul Metroului. În noiembrie 2019, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la inaugurarea primului tronson al metroului din București, Timpuri Noi – Semănătoarea, în incinta statiei s-a deschis un mini-muzeu. Acesta este situat în afara stației propriu-zise înspre ieșirea A si conține diferite obiecte „memorabilie” ale metroului, printre care machete ale trenurilor BM2 si BM3 și toate tipurile de validatoare vechi. Nu s-a efectuat niciun fel de promovare a acestuia.”
ARHIVĂ: PORŢI DESCHISE: Munca nevăzută a hobbiţilor de la metrou. Cum arată puntea de comandă?
PRAHOVA: Și Waze știe drumul până la „Stejarul de la Goruna” care ne veghează de jumătate de mileniu!
INSIDER: „Știai de acest stejar (gorun) în vârstă de jumătate de mileniu? A fost atestat documentar în anul 1490, pe vremea domnitorului Vlad Călugărul.
Este mai puțin cunoscut în istorie, dar cu rude celebre – a fost fiul lui Vlad Dracul și frate de tată cu Vlad Țepeș
Stejarul secular se află în Cocorăștii Mislii, la circa 30 de minute de Ploiești. Am mers din București pe A3, apoi am intrat pe DN1 și cam într-un kilometru am făcut dreapta.
Dacă pui pe Waze „Stejarul de la Goruna”, parchezi fix lângă el. Drumul este asfaltat, în condiții foarte bune.
Gorunul este situat într-o mică poieniță, cu câteva foișoare acoperite cu mese și băncuțe, numai bune pentru un picnic. În josul poienii curge un pârâu, iar păsărelele dau un adevărat concert, e o bucurie să le asculți!
Am mers apoi cu mașina până unde se termină asfaltul și am mai făcut o plimbare prin pădure, poienițe și pe drumul forestier. Am cules soc, căci era din plin. Nu mai zic de miros! Se împletea cu aroma florilor de salcâm și nu te mai săturai să inspiri adânc! Acum socata așteaptă cuminte pe balcon, în borcan, la soare.” SURSA
ATATURK FOREVER: Primul loc pe care îl vizitează un turc în Romănia. Pace acasă, pace în lume!
INSIDER: „În piațeta din fața teatrului Odeon, din București pe Calea Victoriei, pe artera al cărei nume vine de la victoria contra turcilor, e plasat un bust al lui Mustafa Kemal Atatürk (n. 1881, Salonic, Imperiul Otoman – d. 10 noiembrie 1938, Beşiktaş (d), Turcia) a fost un militar şi politician turc, născut în Macedonia, fondatorul şi primul președinte al Republicii Turcia ales de Marea Adunare Națională a Turciei pe 29 octombrie 1923. În 1934 Parlamentul i-a atribuit supranumele de Atatürk (Părintele Turcilor) pentru rolul său esenţial în construcţia noului stat turc, aplicând un set revoluţionar de reforme al căror scop a fost modernizarea vieții sociale, economice, politice şi culturale.
Statuia, care il reprezintă pe Ataturk, a fost dezvelită în anul 1998 de președintele Turciei, Suleyman Demirel, care a efectuat o vizită oficială în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu.
În partea de jos a soclului este înscris în turcă și română sloganul unui „Tată” de acum 100 de ani: „Yurtta Baris Dunyada Baris Pace în țară pace în lume”
MNAC: Norul Negru format din 35.000 de fluturi care bântuie planeta din 2007, s-a oprit la Casa Poporului în Sala de Marmură!
INSIDER: „Nor negru 2007. 35.000 de fluturi de hârtie lipiți pe pereţi şi tavan. Dimensiuni variabile (instalație site-specific)
În 1515, Albrecht Dürer şi-a creat renumitul Rinocer ca răspuns la o stranie întâlnire: primul rinocer din Antichitate care a călătorit pe continentul european. Însă Dürer nu văzuse niciodată animalul înfăţişat. Ganda, după numele său gujarati, s-a înecat înainte de a ajunge la destinație.
Călătoria sa în jurul lumii a cartografiat o traiectorie geopolitică şi ne-a reamintit că poveştile mai puțin cunoscute despre exploatare şi violenţă au eclipsat istoriile explorării şi descoperirii. Interacționând cu alte opere de ficțiune, cum ar fi piesa de teatru absurd a lui Eugène Ionesco intitulată Rinocerii, bienala urmăreşte poveştile inspirate de Ganda, recuperând jocul creativ al ştiinţei şi artei într-o lume confuză marcată de transformări ale mediului şi societăţii.
Norul negru al lui Carlos Amorales bântuie planeta noastra din 2007, nu doar în spațiile de artă, ci și dincolo de ele.
În urma instalărilor sale, a fost văzut într-o versiune adaptată în case private, magazine de modă şi branduri, ba chiar pe pielea umană. Norul negru îşi are originea în imagini de vis ale spațiilor boltite pline de roiuri de fluturi şi şi-a motivat materializarea în hârtie şi instalație, ocupând mai întâi întregul atelier al artistului. Începând cu acest moment inițial, lucrarea a fost ambalată şi trimisă pentru a fi expusă într-o galerie de artă, apoi în contextul unui târg de artă, un muzeu, casa unui colecționar, iar în final, într-o fostă biserică. Lucrarea a fost instalată utilizând integral încăperile, atât în spațiul public, cât şi în cel privat, fără a face distincții, ajustându-se la condiţiile arhitecturale, precum aici, în Sala de Marmură situată în fosta Casă a Poporului, sediu al unui regim opresiv.
Norul Negru nu este doar materializarea unei fantasme visate şi a unui mit care se răspândeşte pe tot globul, cum ar fi povestea Gandei şi reprezentarea sa de către Dürer. Ca satelit al Bienalei Art Encounters de la Timişoara, unde Norul Negru a ocupat un tramvai care circulă acum prin oraş, el este şi o manifestare sublimă a monstruozităților. Dincolo de ceea ce putem intelege nol, oamenii, prin oricare dintre simțurile şi ştiinţele noastre, este tocmai această dimensiune bântuitoare în interiorul căreia arta se transformă într-o ficțiune înfricoşător de reală.”
Norul va rămâne în Camera de Marmură la Muzeul Național de Artă Contemporană până pe 1 noiembrie 2023. Adresa: MNAC – PALATUL PARLAMENTULUI Str. Izvor 2-4, Aripa E4. Program: miercuri – duminică 11-19. Bilete: 24 lei/ adulți, 12 lei/ pensionari, 6 lei/ elevi și studenți.” DETALII
ARHIVĂ: MNAC: Colecția de artă Renault este prezentată pentru prima dată în România! OXXO MNAC: „Până să ajungi la muzeu, trebuie să treci un lac adânc și câteva sute de gropi, dar le poți declara opere protejate de artă stradală contemporană!” OXXO VIITORUL NOSTALGIEI: „Oare ce-i lipseşte MNAC pentru ca vizitatorii să-i treacă pragul mai des?”
INDUSTRIA DE VIDEOCHAT, ROMÂNIA: Export de material genetic aspectuos. 5000 de firme, 400.000 remunerați & 40% din piața mondială!
INSIDER: „Oficial, există 5.000 de firme de videochat, care produc conținut în principal pentru 4 site-uri mari ale unor afaceriști de afară, de unde le vin 99% din încasări. 400.000 de persoane din România sunt angrenate în fenomen.
Deja putem spune că prostituția online a luat proporții sociologice și ca are un impact demografic, pe care nimeni nu îl ia în discuție, mărginindu-se doar la discuția despre bani și cum poate încasa statul ceva. Pentru punere în perspectivă, într-un an în România se nasc doar 171.000 de copii.
Deci nici jumătate din câte așa zise „lucrătoare sexuale” există, fără a mai număra pe cele care au „trecut la următorul nivel”, pentru a lucra în „saloane de masaj erotic”, ca „escorte”, țiitoare ale unor pensionari generoși din Italia și alte țări, sau direct prostituate în bordelurile din țară și străinătate.
Poate aceste femei care, iată, ar putea rezolva criza existențială a României, sunt scoase de pe făgașul normal al unei relații de iubire și respect cu băieți de vârsta lor, cu care să întemeieze familii. Pragmatic vorbind, materialul genetic cel mai aspectuos e vândut la export și irosit în singurii ani de fertilitate ai tinereții, probabil vânate de proxeneții digitali încă de pe băncile liceului. Ei vor spune că e o „meserie ca oricare alta” și că pot avea și „cariera” și familie. Dar e puțin probabil. Sumele cu care sunt ademenite sunt mari comparativ cu salariile românești. Instantaneu, fără nicio pregătire, intră într-o zonă care le pune peste cei mai mulți parteneri potențiali de vârsta lor.
Teoretic, ar fi eligibile pentru unii de mare succes, dar de ce ar alege aceia o prostituată să le fie soție și mama copiilor, când au prin statutul lor multe alte opțiuni? Deci amăgirea banilor și falsul statut de vedetă aduce aceste sute de mii într-un impas neașteptat: pentru cine le-ar vrea, sunt inaccesibile, cine și le-ar permite, nu le vrea. Rezultă o întreagă generație condamnată să trăiască într-o vitrină de unde o văd mulți dar n-o cumpăra nimeni, o colivie de cristal cu leduri unde viața se consumă steril și degradant în compania unor jucarii de plastic, repetând ore în șir din nou și din nou aceleași gesturi în preajma unor orificii în fața lentilei unei camere web. Vânzarea la export a femeii românce e un fenomen mult mai grav decât tăierea pădurilor. Totuși, nu știu să existe măcar un ONG feminist pe această temă, nu mai zic de luarea lui in discuție de către vreun partid naționalist sau de alt fel.
Sau de către așa zisul Minister al Familiei, condus de Gabriela Firea, care își pune problema separării copiilor din familiile existente, nu și de ce nu apar cele inexistente.” SURSA
N.R.: ANAF a realizat un ghid prin care persoanele care activează în industria de videochat pot afla cum să își declare veniturile și să plătească impozitele la stat. ZIARUL FINANCIAR
Dintr-o activitate de nişă în anii 2000, industria românească de videochat a ajuns să reprezinte „până la 40% din piaţa mondială”, într-o țară cunoscută pentru viteza conexiunii la Internet.
Venitul femeilor care practică videochat poate ajunge la 8.000 de euro net pe lună sau mai mult, în timp ce salariul mediu este de doar 800 de euro în România.” DETALII
ARHIVĂ: CLUJ: În fața bibliotecii Universității de Medicină și Farmacie un banner te învață cum să-ți plătești chiria! OXXO RELAXARE: Şi bătut şi cu banii luaţi. Doar bătut! OXXO TERAPII: Saloanele de masaj erotic fură din clienţii centrelor medicale. Colaborare sau concurenţă?
MUZEUL DE LA ȘOSEA: Casa unui țăran gorjean strămutată în anul 1908 într-o sală special proiectată
INSIDER: „Știați că în Muzeul Țăranului Român există o montată o casă țărănească din zona Gorjului, Casa Mogoș?
În timpul deplasărilor sale prin ţară, Alexandru Tzigara-Samurcaş descoperă casa unui țăran gorjean, pe nume Antonie Mogoş, tocmai când acesta era pe punctul de a o demola și a construi o alta nouă, din cărămidă, în locul ei.
Intuindu-i exact valoarea şi importanța artistică şi patrimonială pentru demersul muzeografic de care era atât de preocupat, Samurcaș nu va ezita nici o clipă până nu-şi va vedea visul împlinit. Va lua parte la toate formalitățile de cumpărare a acestei case, apoi de demontare, transport şi repunere în valoare în sala special proiectată pentru ea în cadrul Muzeului Național de la Bucureşti. Lucrările au fost finalizate în ianuarie 1908. Să amplasezi o casă într-o altă casă era o acţiune temerară şi plină de originalitate. În 1906, în ţară, gestul său era catalogat, ca o apucătură”, dar în bibliografia europeană de specialitate a epocii, „casa aceasta lucrată toată în lemn” era considerată ,,altarul pergamic al artei româneşti”. FOTO 4 – M.S. Regina Maria vizitând Muzeul, la 10 noiembrie 1931, impreună cu Alexandru Tzigara-Samurcas. Fotografie realizata in pridvorul casei lui Antonie Mogoș.
În 1953, „Muzeul de la Șosea” se va desființa pentru a face loc Muzeului P.C.R.. Casa lui Antonie Mogoş va fi demontată şi amplasată în aer liber la Muzeul Satului.
În 2003, după 50 de ani, Casa Mogoş a revenit la Muzeul Ţăranului Român, în expunerea permanentă intitulată „Casa-n casă”.
N.R.: Alexandru Tzigara-Samurcas (n. 23 martie 1872-1 aprilie 1952) a fost istoric de artă, etnograf, muzeolog şi jurnalist cultural român. Tzigara a fost membru al societății literare Junimea, deținând funcții la Școala Naţională de Arte Plastice, la Universitatea din București și, în cele din urmă, la Universitatea din Cernăuţi. În timpul tinereţii, a fost secretar al regelui Carol I. Apropiat de familia regală, a lucrat şi ca director al Fundației Universitare Carol I, unde a înfiintat o mare colecție de diapozitive pe sticlă. Tzigara a atins faima în 1906 ca fondator al „Muzeului Național”, nucleul actualului Muzeu al Țăranului Român, însă a fost implicat şi în amenajarea şi păstrarea fondului de artă Theodor Aman.
„Neapărat că nu toate casele sunt la fel cu a lui Mogoş; eu cel puțin nu mai cunosc o alta atât de mândră. (…) Întreg pridvorul are fruntarele sculptate şi între ele stâlpi admirabili ca proporție și ornamentație. Şi uşile toate sunt sculptate. Caracteristică mai este şi mica intrare dinaintea scării. E o miniatură a porților mari cu frumoasele lor arcuri. Ca proporție e de asemeni foarte fericită, deși e concepută şi executată de Antonie Mogoş fără alt model, ci din propria sa concepție. Ea e în adevăr operă de artist. Și poate că este conştient de însemnătatea lucrării sale meşterul Antonie, căci a semnat și datat opera sa. Pe fruntar se vede săpată următoarea inscripție, atât de asemănătoare cu signaturile clasice ale marilor artişti:,,187 şi cinci făcut Antonie Mogoş”. Data mai e repetată și în alte părți ale fruntarului, chiar pe uşi. Pe ştepanul porții care se află la curte se vedea monograma A.M. şi anul 1879. A lucrat deci la casa sa de la 1875 şi până la 1879. Căci Mogoş singur a tăiat stejarii cei mari din pădure, el a cioplit din ei bârnele cele groase și lungi de 10 metri, şi tot el pe urmă i-a încrestat cu motive aşa de alese. Azi atât scumpetea materialului cât şi lipsa de timp nu mai permit ridicarea unor asemenea case. Ele se înlocuiesc cu altele de cărămizi, după cum a făcut și Mogos.”
Antonie Mogoş s-a născut în 1835, ca fiu al lui Neculai și al Păunei din Bălăceşti-Ceauru, Gorj. Nu a făcut armata, fiind copil de văduvă, scutit ca susținător al familiei, şi nu a participat la Războiul de Independență. A avut 8 copii de la două neveste, dintre care 4 au murit. A fost deopotrivă gospodar, artist lemnar, meşter de case, paracliser şi cântăreţ în biserică. Şi-a construit casa cu mâinile sale în trei ani şi a dorit să fie cea mai frumoasă din sat. Viața sa până la vârsta de 70 de ani s-a circumscris satului natal, singura sa ieşire fiind la Bucureşti. El a demontat casa şi apoi a reconstruit-o în sala de la Muzeul Național (Muzeul de la Şosea”).
Adresa: Şoseaua Kiseleff Nr. 3, Sector 1, Bucureşti. Program Miercuri – Duminică: 10.00 – 18.00. Bilete intrare: 12 lei/ adulți, 6 lei/ pensionari, 3 lei/ elevi, studenți.” DETALII
MĂNĂSTIREA PLUMBUITA: 450 de ani de la prima tiparniță din București
INSIDER: 4️⃣5️⃣0️⃣ de ani de la prima tiparniță din București
📖 În cartierul Colentina, aflat în zona de nord-est a capitalei, se află mănăstirea Plumbuita, monument de arhitectură din secolele XVI-XVII.
📖 Lăcașul a început să fie ridicat în 1560, în timpul domniei lui Petru Vodă cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul şi al doamnei Chiajna. Construcția va fi terminata de succesorii săi: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) și Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). În 1585, acesta închină aşezământul mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos.
📖 Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. O legendă spune că numele vine de la faptul că Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperişul de plumb al mănăstirii. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaş care a avut loc sub zidurile mănăstirii a fost atât de aprigă încât mulţimea de ghiulele căzute pe acoperişul bisericii, topindu-se, a dat acoperişului un luciu de plumb.
📖 Mănăstirea devine un monument de referinţă pentru istoria culturală a Bucureştiului începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea.
Astfel, în 1573 se înfiinţează aici prima tiparniţă din Bucureşti, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea şi a soţiei sale, Ecaterina Salvarezzo.
📖 Aceasta este a treia tiparniţă înfiinţată în Ţara Românească, după cea a ieromonahului Macarie, înființată în 1508 la mănăstirea Dealu de Radu cel Mare și după cea întemeiată în 1544 sub Radu Paisie (1535-1545) la Târgoviște, condusă de logofătul Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi.
📖 În 1582 apar aici primele cărţi tipărite în Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire (din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Naţională din Sofia), sub îndrumarea monahului Lavrentie și a ucenicului Iovan.
📖 Astăzi, mănăstirea Plumbuita este un cunoscut și apreciat centru monahal, un loc de rugăciune și liniște. Mănăstirea are o obște care se află sub oblăduirea duhovnicească a părintelui protosinghel Justin Bulimar.” SURSA
MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN: „Patrimoniul lui Ivan Patzaichin”
INSIDER: „Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a organizat ieri 24 mai, în sala Tancred Bănăţeanu a Muzeului Național al Ţăranului Român, vernisajul care a deschis expoziția „Patrimoniul lui Ivan Patzaichin”.
Concepută de Teodor Frolu, partenerul lui Ivan și co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expoziția multimedia revizitează fragmente din parcursul marelui campion olimpic şi mondial la canoe, Ivan Patzaichin. Campionul inspirat de patrimoniul cultural şi natural de acasă, din Delta Dunării, Ivan Patzaichin, a inspirat la rândul său un ecosistem întreg de creatori şi experți din diferite domenii care, în ultima decadă, au colaborat şi creat într-un efort comun de a utiliza arta în comunicarea de mesaje publice esențiale despre mediu, natură şi societate.
Expoziţia prezintă și o Columnă a lui Ivan de Virgil Scripcariu – structură metalică, din inox, cu un stålp central având montate 51 pagăi, inscripționate toate competițile la care Ivan s-a aflat pe podium in cariera sa sportivă, cât şi lista tuturor sportivilor campioni la caiac-canoe, originari din deltä. Element principal al ansamblului memorial, Columna lui Ivan este simbolul vizibil din orice punct al Falezei din Tulcea ce îi poartă numele.
Deschisă până pe 6 august la Muzeul Țăranului, expoziția prezintă obiecte personale ale marelui sportiv: canoe, celebra pagaie ruptă, medalii, distincții, pagaia cu autograf (realizată în dublu exemplar in 2019, când Ivan a împlinit 70 de ani), perechea a fost oferită cadou Președintelui României, Klaus Iohannis când a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Patrimoniul lui Ivan Patzaichin reuneşte o serie de artişti şi creatori contemporani apropiați marelui sportiv.
Adresa: Șoseaua Kiseleff nr.3, București sector 1. DETALII
ARHIVĂ: TULCEA: „Columna lui Ivan”, înaltă de 20 m și 52 de pagăi marchează momentele când Ivan Patzaichin a adus faimă României dincolo de granițe OXXO OLIMPICI ŞI REPETENŢI: Potzaichin, Pitzaichin sau Putzaichin? Scrieţi PATZAICHIN de 100 de ori pe zi! OXXO DUNĂREA PLÂNGE: Ivan cel bun. Cel mai bun. Și nu numai dintre canotori.
ROMAERO BĂNEASA: MoBU Art, prima ediție a Târgului Internațional de Artă. Expoziție în avion plus 22.000 mp!
INSIDER: „La Romaero Băneasa, MOBU Târgul Internațional de Artă Contemporană București, cea mai nouă platformă de artă contemporană din zona Europei Centrale și de Est, şi-a deschis porţile pe 19 mai pentru 10 zile. Expune împreună galerii, spații artist run, grupări de artişti independenți și artişti emergenți. 22.000 de metri pătrați la interior şi în exterior, din care 5.500 mp spaţiu expoziţional si de vânzare de artă pentru cei 200 de artişti din pictură, sculptură, fotografie, artă digitală, street art sau realitate augmentată din întreaga lume şi 40 de galerii de artă.
Mobu prezintă: Daniel Spoerri, A Moment for Eternity. O clipă pentru eternitate 120 de lucrări în valoare de 2 milioane de euro, 40 de standuri ale expozanților, Expoziția de grup Decolare / Take-Off, Expoziţia de artă augmentată de Artivive cu realitate virtuală, Etică, dragoste şi politică – Conferinţele şi evenimentele MOBU 2023 și Conferință Pascal Bruckner.
Expoziţia „,în miniatură” intitulată Tender Aerials, găzduită într-un avion recuperat (BAC 1-11, vechi avion privat, comandat pe vremuri de un dictator african care însă a uitat să il mai și „ridice”), din faţa pavilionului expozițional, aduce în prim-plan lucrările lui Harry Guttman şi Sami Briss, doi artişti români de origine evreiască asimilati de către arta internaţională. FOTO
Adresa: Bd. Ficusului nr.44, București, sector 1. Program zilnic 12:00-21:00 . Bilete: Parcare: 25 lei, 75 lei/ adulți, 50 lei/ copii, elevi, studenți, pensionari; 54 lei/ family pack. DETALII
ARHIVĂ: RAD ART FAIR: Primul târg de artă contemporană organizat în România
PIAȚA UNIRII, IAȘI: Instalația artistică „O Plimbare în Parc”, un SOS dintre ruinele din viața cotidiană!
INSIDER: „Astăzi, în Piața Unirii din Iași …
dacă treceți prin centru, să nu credeți că au început lucrările de
reabilitare ale mozaicului. Este creația artistului Cristian Rusu, „A Walk in the Park”, ce pune lupa pe ruinele vieții cotidiene, provocate inclusiv de evenimente precum cutremure și războaie.
Lucrarea va fi expusă în Piața Unirii din Iași, pe toată perioada desfășurării Romanian Creative Week , 19 – 28 mai 2023.” SURSA
N.R.: „Walk in the Park este „experiența spaţială a contactului real şi proble- matic cu ceva ce nu vedem chiar zilnic: ruinele din cotidianul nostru şi, mai nou, ruinele datorate războaielor sau ale cutremurelor. Labirintul este, pe de-o parte, unul fizic, dar el este şi în mintea noastră. Noi il creăm tot noi îl demontăm. Asta doar dacă vom şti să recompunem ceva nou din ruinele date, printre care ne plimbăm.” Cristian Rusu, 2023
Manifest of Now este o platformă critică de artă în spațiul public unde artişti invitați discută prin lucrările lor mari teme actuale.
Conform spuselor senatoarei de Iași, avocata Diana lovanovici-Șoșoacă acțiunea a costat bugetul local 1.200.000 lei.”
CONACUL BRĂTIENILOR: Cea mai importantă familie de oameni politici români, a dat ţării trei prim-miniştri!
INSIDER: „Conacul Brătienilor, în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – lon şi lonel Brătianu au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându- se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război Unirea din 1918 și reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.
Situată la 10 km de Pitești, Florica este denumirea istorică reală a localității Ştefăneşti de astăzi şi aminteşte tuturor de prima fiică a lui lon C. Brătianu, răpusă de difterie, la nici doi ani, în anul 1865. Copila a fost înhumată în deal, pe locul unde se află o cruce comemorativă. Astăzi, osemintele ei se păstrează într-o nișă laterală din spațiul principal al necropolei.
Construirea casei de la Florica a început în anul 1858, după ce lon C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu (au avut 8 copii), noua familie stabilindu-și căminul la ţară. Dintr-o casă cu patru camere și o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Terasa de la etaj este și ea una superbă, de acolo putându-se vedea panorama oraşului Piteşti. Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, cel care își desfăşoară activitatea aici.
În 2020, Vila Florica, locul unde s-a născut și a trăit familia Brătienilor, a devenit Muzeul Naţional Brătianu. Domeniul este în administrarea Consiliului Judeţean Argeş. Astăzi la Muzeul National Brătianu de la Florica pot fi vizitate: conacul, parcul conceput de Eliza Brătianu şi capela construită în 1898 în care sunt înmormântaţi bătranul Ion C. Brătianu, fiii lui Ion I. C. (Ionel) şi Vintilă.
Clădirea este bine întreţinută, iar asta se vede atât la exterior, cât şi la interior, după ce urci scările din lemn vechi de peste un secol. Biblioteca de la parter adăposteşte una din puținele piese de mobilier original care s-au păstrat în casă. Este vorba despre o „masă dalată”, masă realizată , din lemn de cireș pietrificat, o metodă tradiţională arabă, fiind achiziţionată în anul 1860 la o licitaţie în Paris de lon C. Brătianu. Masa este mult mai veche, datată din sec. al XVI- lea. Pe plăcile de ceramică sunt evocate motive (unele zoomorfe) din viaţa tradiţională persană. Soba, printre puţinele din casă care s-au păstrat, este decorată cu un brâu împletit în trei ce se mai găsește și pe partea de est a casei și pe capela familiei. Prin vastele sale colecţii de cărţi şi reviste, dar și de incunabule (exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului – înainte de anul 1500)., timbre și obiecte numismatice, biblioteca de la Florica a fost una din cele mai importante din România. Se spune la venirea comuniștilor peste 30 de mii de volume au fost arse de aceștia în parcul conacului de la Ştefăneşti. Din această bibliotecă se făcea accesul în dormitorul soţilor lon şi Pia Brătianu. Vila Florica are în total 40 de camere.
Biserica închinată Sfântului loan Botezătorul este locul unde sunt înmormântați majoritatea membrilor familiei Brătianu. A fost construită în 1898 pe coasta unui deal din piemontul Cândeștilor, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeș. Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Brătianu în noua capelă. Biserica nu a fost niciodată pictată în interior.
Necropola din subsolul bisericii este prevăzută cu două aripi. Cum cobori scările, întâlnești în partea centrală a încăperii criptele tatălui şi fiului, în spatele acestora, uşor lateral stânga, am citit piatra funerară a criptei fiicei Florica, iar în aripa din dreapta sunt înmormântați alți membri ai familiei. În fața mormintelor principale din necropolǎ străjuieşte astăzi o placă comemorativă cu chipul lui lon Brătianu, realizată în fontă.
De-a lungul anilor, necropola de aici a primit spre odihnă veşnică pe cei mai mulți dintre membrii familiei Brătianu: Ion C. Brătianu (1821-1891), Florica Brătianu (1862-1865), Ion I.C. Brătianu (1864-1927), Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930), Constantin (Dinu) I.C. Brătianu (1866-1950), Pia Brătianu (1841-1920), Sabina Cantacuzino (1863-1944), Tatiana Niculescu-Dorobanțu (1870-1940), Maria Pillat (1868-1945), lon Pillat (1891- 1945), Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), loana G. Brătianu (1929-2009), Eleonora Brătianu (1922- 2011).
Ocazional, și numai cu aprobări speciale, în biserica Brătienilor se oficiază acum şi nunţi. Adresa: Aleea Stațiunii 37, Ștefăneşti, județul Argeș. Program de vizitare: Luni: închis; Marți – Vineri: 8.30-16.30,; Sâmbătă – Duminică: 9.00-17.00. Bilete: 20 lei/ adulți; 10 lei/ pensionari; 5 lei/ elevi, studenți.
MADE IN BULGARIA: Muzeul Lumii, creație populară & colectivă, deschis non-stop. Intrarea liberă!
INSIDER: „Atracția „Muzeul Lumii” – Centrul de divertisment și cultură, Stamboliyski, Bulgaria. La periferia Novo Selo (Plovdiv), reconstrucție istorică de la dinozauri la zborul în spațiu. SURSA
Muzeul se află sub cerul liber și este situat pe munții stâncoși, deasupra satului, pe o suprafață de 10 acri (cca 4 ha).
Expunerea nu este cronologică și există un amestec de epoci, dar scopul localnicilor este să îl facă interesant, iar satul să devină o destinație turistică. Muzeul este în întregime inițiativa lor și a fost construit cu munca și donațiile lor voluntare. Intrarea pentru vizitatori este liberă. Deschis non-stop.
NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!
INSIDER: „Palatul Cotroceni este o fostă reședință regală din Bucureşti, care servește azi ca sediu al Preşedinţiei României. Se află în sectorul 6, pe Bulevardul Geniului nr. 1-3. O parte a palatului este deschisă vizitelor publicului din 27 decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Național Cotroceni. Muzeul s-a înscris ca un reper cultural și turistic important al țării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie și memorial.
Deține peste 20.000 de piese din cele mai diverse domenii: artă plastică, artă decorativă, istorie, carte veche și documente, numismatică, arheologie.” FOTO
N.R.: Vizitarea muzeul se face numai cu programare prealabilă în grupuri de maxim 25 de persoane însoțite de ghid. Taxă intrare 60 lei/ adulți. Excepție: în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, acces gratuit, fără programare prealabilă, doar în baza prezentării unui act de identitate în original – carte de identitate sau paşaport. DETALII
ARHIVĂ: BNR: Coadă de 2-3 ore numai în Ziua Porților Deschise sau Noaptea Muzeelor OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Experiment muzeal din 3017 despre cum locuiesc bucureștenii în 2017 OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Palatul Comerţului devine Muzeul Designului Ermetic. Hermes nu doarme! OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Noutăţi în circuitul turistic: Muzeul Pompierilor şi Pensionatul Domnesc de Fete OXXO NOAPTEA COMORILOR: Topazul de Ural, mândria lui Emil Constantinescu, expus la Muzeul de Geologie OXXO MUZEUL TEHNICII: „Expoziția temporară Lego a fost luată cu asalt de viitorii mari ingineri și cercetători români sau de origine română!” OXXO MUZEU: Invitaţie în Cimitirul Bellu. Noaptea! OXXO FOTOREPORTAJ: O noapte în grădina geniilor
IURI GAGARIN: Primul om care a zburat în Cosmos are statuie în Parcul Herăstrău. Al 103-lea, singurul român n-are!
INSIDER: „Acum 4 ani în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) din Sectorul 1 al Capitalei a fost amplasat un bust din bronz al cosmonautului sovietic luri Gagarin (n. 9 martie 1934, d. 27 martie 1968, Rusia). Bustul de bronz este realizat de sculptorul rus Alexei Leonov, fiind donat Primăriei Capitalei de Federația Rusă, prin Centrul Rus pentru Știință şi Cultură din București, la 85 de ani de la nașterea lui luri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiul cosmic (timp de 1 oră și 48 minute în cadrul misiunii Vostok 1 din 12 aprilie 1961). Caracteristici statuie: Lungime=400 mm; Lăţime=580 mm; Înălţime – 560 mm; Greutate=50 kg. FOTO
N.R.: Dumitru Prunariu (27 septembrie 1952, Braşov) primul și singurul cosmonaut român (cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii) a participat pe 14 mai 1981 la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial ,”Intercosmos” (alături de comandatul Leonid Popov) şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde când au înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră. După cum a mărturisit public, în fiecare zi a misiunii, între orele 19:30 – 20:30, trecea deasupra României, pe care o vedea de „mărimea unei pâini rumene de casă”.
Uniunea Astronomică Internaţională a decis în aprilie 2017 să dea unui asteroid numele fostului cosmonaut român. Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în 24 octombrie 1981. Cu un diametru de 6.0 km şi semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotaţie în jurul Soarelui în 1385 de zile.” SURSA
ARHIVĂ: CAPSULA TIMPULUI: „Dacă românii nu mai ajung la stele, măcar să aducem stelele mai aproape de noi!” OXXO SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România OXXO HARTA CERULUI: Din 35 de asteroizi cu nume românești, 5 au fost descoperiți anul acesta! OXXO DON’T LOOK UP!:Asteroid cu un diametru de 1 m detectat de un astronom amator maghiar cu câteva ore înainte de impactul de la granița Franța-Anglia OXXO STAȚIA SPAȚIALĂ: Locul de unde se văd 16 răsărituri pe zi. De 300 de ori!
ACASĂ LA NICOLAE GRIGORESCU: Arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 de ani!
INSIDER: „Acasă la Nicolae Grigorescu. Aflat la circa 100 de kilometri de București în orașul Câmpina merită descoperit (…) Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”. O casă-muzeu de o intimitate aparte, în care renumitul pictor Nicolae Grigorescu şi-a trăit ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici găsindu-se şi ultimul său atelier. O clădire construită între anii 1902 – 1904, ce a fost arsă în Primul Război Mondial și reconstituită după 50 ani.
În curtea muzeului, m-a întâmpinat bustul pictorului, iar terasa de lemn a casei, ce se întinde pe toată lungimea etajului, m-a dus cu gândul la foișoarele caselor țărănești românești. VIDEO
În holul de la intrare m-a întâmpinat o doamnă muzeograf, care m-a introdus treptat, treptat în lumea atât de fascinantă a artistului. Chiar în prima încăpere, în care se află și o scară de lemn ce ademenește spre etaj, te învăluie căldura unei ambianțe cu accente orientale. Aici se află amenajat un colț exotic, unde se regăsesc lucrări colecționate de pictor în Istanbul, în 1873, precum arme, vase, covoare, veșminte, ba chiar și o narghilea.
Din acest spațiu, pe ușa din stânga, am pătruns în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului.
Pereții, ,,tapetați” cu zeci de lucrări ale lui Nicolae Grigorescu, ,,originale”, după cum m-a asigurat gazda mea, mi-au confiscat privirea pentru timp bun. De remarcat că în casa memorială există mai multe tablouri cu tema „Carul cu boi”, de diferite dimensiuni, de-a lungul timpului Grigorescu pictând aproximativ 300 de variante.
Pe lângă impresionanta colecție de tablouri, în muzeu am văzut unelte, obiecte folosite de pictor pentru realizarea creaților sale, schițe în creion, fotografii, mobilier de epocă deosebit, tapițerii, o bibliotecă cu cărți vechi, precum și multe alte obiecte personale.
La etaj, spațiul este destinat organizării unor expoziții temporare. FOTO
Deși redus ca suprafața, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” adăpostește picturi de o inestimabilă valoare, este cochet, bine structurat și îndeamnă la visare, la o călătorie fascinantă în trecutul unuia dintre cei mai mari pictori români.” SURSA
N.R.: Nicolae Grigorescu (n.15 mai 1838, d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de lon Andreescu şi Ştefan Luchian.
La data de 9 decembrie 2021, preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat Legea 289 pentru declararea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu.
Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la nașterea marelui pictor. Adresa: Bulevardul Carol I, nr. 108, Câmpina, județul Prahova. Program de vizitare: Marţi – Duminică: 09:00 – 17:00 Luni: Închis. Intrare: 12 lei/ adulți; 8 lei/ pensionari; 4 lei) elevi și studenți.” DETALII
ARHIVĂ: LUMEA ÎNTR-UN TIMBRU: Nudurile lui Nicolae Grigorescu în pictura românească.
infoINSiDER.ro 