CONACUL BRĂTIENILOR: Cea mai importantă familie de oameni politici români, a dat ţării trei prim-miniştri!

INSIDER: „Conacul Brătienilor, în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – lon şi lonel Brătianu au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându- se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război Unirea din 1918 și reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.

Situată la 10 km de Pitești, Florica este denumirea istorică reală a localității Ştefăneşti de astăzi şi aminteşte tuturor de prima fiică a lui lon C. Brătianu, răpusă de difterie, la nici doi ani, în anul 1865. Copila a fost înhumată în deal, pe locul unde se află o cruce comemorativă. Astăzi, osemintele ei se păstrează într-o nișă laterală din spațiul principal al necropolei.

Construirea casei de la Florica a început în anul 1858, după ce lon C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu (au avut 8 copii), noua familie stabilindu-și căminul la ţară. Dintr-o casă cu patru camere și o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Terasa de la etaj este și ea una superbă, de acolo putându-se vedea panorama oraşului Piteşti. Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, cel care își desfăşoară activitatea aici.

În 2020, Vila Florica, locul unde s-a născut și a trăit familia Brătienilor, a devenit Muzeul Naţional Brătianu. Domeniul este în administrarea Consiliului Judeţean Argeş. Astăzi la Muzeul National Brătianu de la Florica pot fi vizitate: conacul, parcul conceput de Eliza Brătianu şi capela construită în 1898 în care sunt înmormântaţi bătranul Ion C. Brătianu, fiii lui Ion I. C. (Ionel) şi Vintilă.

Clădirea este bine întreţinută, iar asta se vede atât la exterior, cât şi la interior, după ce urci scările din lemn vechi de peste un secol. Biblioteca de la parter adăposteşte una din puținele piese de mobilier original care s-au păstrat în casă. Este vorba despre o „masă dalată”, masă realizată , din lemn de cireș pietrificat, o metodă tradiţională arabă, fiind achiziţionată în anul 1860 la o licitaţie în Paris de lon C. Brătianu. Masa este mult mai veche, datată din sec. al XVI- lea. Pe plăcile de ceramică sunt evocate motive (unele zoomorfe) din viaţa tradiţională persană. Soba, printre puţinele din casă care s-au păstrat, este decorată cu un brâu împletit în trei ce se mai găsește și pe partea de est a casei și pe capela familiei. Prin vastele sale colecţii de cărţi şi reviste, dar și de incunabule (exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului – înainte de anul 1500)., timbre și obiecte numismatice, biblioteca de la Florica a fost una din cele mai importante din România. Se spune la venirea comuniștilor peste 30 de mii de volume au fost arse de aceștia în parcul conacului de la Ştefăneşti. Din această bibliotecă se făcea accesul în dormitorul soţilor lon şi Pia Brătianu. Vila Florica are în total 40 de camere.

Biserica închinată Sfântului loan Botezătorul este locul unde sunt înmormântați majoritatea membrilor familiei Brătianu. A fost construită în 1898 pe coasta unui deal din piemontul Cândeștilor, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeș. Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Brătianu în noua capelă. Biserica nu a fost niciodată pictată în interior.

Necropola din subsolul bisericii este prevăzută cu două aripi. Cum cobori scările, întâlnești în partea centrală a încăperii criptele tatălui şi fiului, în spatele acestora, uşor lateral stânga, am citit piatra funerară a criptei fiicei Florica, iar în aripa din dreapta sunt înmormântați alți membri ai familiei. În fața mormintelor principale din necropolǎ străjuieşte astăzi o placă comemorativă cu chipul lui lon Brătianu, realizată în fontă.

De-a lungul anilor, necropola de aici a primit spre odihnă veşnică pe cei mai mulți dintre membrii familiei Brătianu: Ion C. Brătianu (1821-1891), Florica Brătianu (1862-1865), Ion I.C. Brătianu (1864-1927), Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930), Constantin (Dinu) I.C. Brătianu (1866-1950), Pia Brătianu (1841-1920), Sabina Cantacuzino (1863-1944), Tatiana Niculescu-Dorobanțu (1870-1940), Maria Pillat (1868-1945), lon Pillat (1891- 1945), Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), loana G. Brătianu (1929-2009), Eleonora Brătianu (1922- 2011).

Ocazional, și numai cu aprobări speciale, în biserica Brătienilor se oficiază acum şi nunţi. Adresa: Aleea Stațiunii 37, Ștefăneşti, județul Argeș. Program de vizitare: Luni: închis; Marți – Vineri: 8.30-16.30,; Sâmbătă – Duminică: 9.00-17.00. Bilete: 20 lei/ adulți; 10 lei/ pensionari; 5 lei/ elevi, studenți.