ORANGE POP-UP: Copiii și părinții aferenți, aproape leșinați la „Lego Movie 2”!
INSIDER: „Orange Pop-Up Cinema din Parcul IOR din București a adus „filme și emoții sub cerul liber”, dar mai ales sub soarele arzător fără o minimă protecție pentru bieții cinefili veniți la matinalul de la ora 10. În general copii mici și foarte mici împreună cu părinții aferenți s-au pitit sub umbra firavă a copacilor de pe marginea Insulei Pensionarilor pentru a nu leșina în soare la „Lego Movie 2”. Asta după ce au trecut de ochiul și termometrul vigilent al organizatorilor de la intrare când 90% dintre spectatori erau rejectați temporar la umbra unui copăcel leșinat din apropiere, ca neconformi (temperatura mai mare sau egală cu 37.3 °C).
După_ce_”Slavă Domnului!” te încadrai sub limita legală erai dezinfectat, „mascat” (inclusiv copiii sub 2 ani!), aveai voie pe insula-cinema și apoi dus în pătrățelul tău încadrat cu scotch oranj în care aveai voie să îți scoți masca. Insula a fost dotată cu un cort-bar de unde îți puteai cumpăra băuturi, dar pentru pipi trebuia s-o părăsești. Oricum în toți boscheții erau spectatori refugiați, „sala de cinema” fiind goală de-a lungul reprezentației.
LITORALUL ROMÂNESC: Mai bine ne ducem în pădure!
INSIDER: „Susțineți turismul din România!” SURSA
ARHIVĂ: BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!
COMANA: Drumul Cărții de la Moara de Hârtie începe cu hârtie reciclată și tiparnița lui Gutenberg
INSIDER: „La Moara de Hârtie și Satul Meșteșugarilor (strada Funieru nr. 278-280, Comana, județ Giurgiu) în fiecare weekend (orele 12.00-18.00) se poate face o incursiune printre meșteșugurile cărții și meșteșugurile tradiționale românești: prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Intrare: Adulți 10 lei , copii 7 lei.
Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.
Începutul a fost în 2011 cu hârtia de mână, legătoria de carte şi tiparul manual, iar din 2016 s-au adăugat încă șapte meşteşuguri tradiționale în cadrul Satului meșteșugurilor. DETALII
MUZEUL JUCĂRIILOR: Toate generațiile de copii la întâlnirea cu bucuria și nostalgia trecutului
INSIDER: „Muzeul Jucăriilor este prezent până la sfârșitul anului într-o expoziție temporară în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12, București). Peste 15 000 de jucării fabricate în România și în alte țări în ultima sută și ceva de ani, fiecare cu povestea ei își așteaptă cuminți (re)întâlnirea cu toate generațiile de copii în viață, cu bucuria și nostalgia amintirilor. Program_vizitare: miercuri-duminică, 10-18, luni și marți închis. Bilet intrare: 20 lei adult, 10 lei pensionari, 5 lei elevi, studenți, gratuit copii sub 7 ani.„
N.R.:”În 1960, România avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă, sau tipăreau cărți, dar avea și secții speciale de jucării.
Întreprinderea „9 Mai” din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiță și carusele, Cooperativa „Tehno-Metalica” București realiza jucării metalice, biciclete, triciclete și trenulețe, Fabrica de Mase Plastice, „MAP Oradea”, turna jucării din plastic, Cooperativa „Arta Lemnului” figurine, trenulețe și jocuri din lemn, Fabrica „Steaua Roșie” din Râșnov, jocul de Domino, iar „Agatex” Timișoara trenulețe, tamburine și alte jucării din metal, iar celebra „Arădeanca” făcea sute de modele de păpuși. Toate aceste fabrici exportau 80% din producție, iar jucăriile ajungeau în anii ’60 și ’70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.
”Întreprinderea Poligrafică Banat” era cea mai mare fabrică unde se realizau jocuri din carton, cu peste 1000 de angajați. Aici s-au născut celebrele jocuri „Animalele din continente”, „Piticot”, „Nu te supăra frate”, „Păcălici” sau „Dacii și Romanii”. Înființată în 1923, Fabrica „Metaloglobus” producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale și felinare. 
În 1965 se deschidea secția de jucării. 4-5 milioane de jucării pe arcuri, jucării din pluș, telefoane, mini-mașini de cusut, pistoale, puști, mitraliere, trompete și tamburine din fier erau produse anual.” DETALII
BOALĂ LUNGĂ: Infrastructura, miserupismul și WC-urile omoară din fașă orice intenție bună!
INSIDER: „Am tot auzit voci din industrie că anul acesta va exploda turismul intern. Mă întreb cât de sigure vor fi călătoriile cu autocarul prin România când avem probleme grave la capitolul igienă în toaletele publice, iar multe dintre acestea sunt închise. Cele din benzinării sunt mereu aglomerate, iar în ceea ce privește igiena lasă mult de dorit. Degeaba vei avea tu agenție autocarul “spirtuit”, când la toaletă va fi o “bombă 
cu ceas”. Pentru a se proteja/a-și proteja business-ul, există posibilitatea să revină șmecheria DEFECT aplicată pe ușă, chiar dacă toaleta e în stare bună de funcționare.
Voi ce credeți?” SURSA
ARHIVĂ: BOMBĂ ÎN VAMA GIURGIU: „Mulţumim autorităţilor pentru grija ce o poartă turiştilor!” *** CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”
HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița?
INSIDER: “Constantin Brâncuși, în hologramă, a vizitat curtea Muzeului Național de Artă al României pe 19 Februarie, de ziua lui.
144 de ani de la nașterea marelui sculptor român au fost sărbătoriți și printr-un spectacol holografic și de video mapping.
Deși oficialii au întârziat sfertul academic și ploaia deasă și rece a fost foarte prezentă la întâlnire, câteva sute de
bucureșteni, foarte mulți cu mult mai tineri decăt publicul Irinei Rimes – ambasadoarea Brâncuși- pe care miza ministrul Culturii, au fost „pe baricade” nerăbdători de a fi impresionați de „ultimul racnet” de tehnologie digitală.
Doar statuile din curtea muzeului, acum „îmbrăcate” ca urmare al unei acțiuni caritabile, păreau impasibile.
Oare următorul pas de cinstirea a memoriei marelui Brâncuși să fie la Hobița? O hologramă a casei acestuia lăsată în paragină, să aibă ce vedea turiștii când îi calcă pragul, după ce i-au admirat sculpturile în toate muzeele lumii!”
ARHIVĂ: BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România! *** TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? *** PRIORITĂȚI: “Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?” (Vasile Alecsandri) *** BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” *** SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român?
CABANA OMU: “Mi-a luat telefonul ca gaj să-mi dea cheia de la budă!”
INSIDER: „Cabana, buda și telefonu’. Una din cabanele montane ale Romaniei devine tot mai cunoscută din pricina (datorită??) parcimoniei cu care stăpânul său permite utilizarea instalației pe care umanitatea, în milenii de evoluție, a imaginat-o pentru capătul de jos al sistemului digestiv al oamenilor, în general și al turiștilor, în cazul nostru particular. Nu ești cazat la cabana nu te folosești de scula omului și gata! Te bagi pe lângă zidul cabanei (deocamdata zidul din spate, da’ nu-i departe momentul când se va întâmpla și la ușa din față!) și vezi tu cum faci. Uneori mai văd și ceilalti (nu puțini!) călători. De mirosit miros întotdeauna. Bineințeles că pe turistul cu mațele umflate și cu vezica clipocind la fiecare pas nu-l poți ține departe de ținta cea mai dorită atunci când sfincterele dau să pleznească decât punând lacăt pe ușa. Eventual și două stinghii prinse cu holtșuruburi atunci când te pregatești să închizi cabana pentru zilele lucratoare ale săptămânii.
Ei, duminica trecută, tocmai când se terminase operațiunea de sigilare a budei, îl apucă nevoile pe unul dintre privilegiații soartei, un tânăr cazat în cabană, cu acte în regulă (mai puțin bon fiscal, aș zice…) Primește cheia lacătului și acordul de a scoate stinghiile și se grăbește să-și facă drum catre încaperea cea mai protejată a cabanei. Se grăbește și o trupă de turiste, tinere, frumușele și cu genunchii încleștați. Se grăbește să se milogească de tânărul nostru, să le lase un pic, doar un pic la budă, ele nu-s cazate dar nevoile firești sunt la fel de presante ca și-ale lui.
E de la sine înțeles că nu poți să refuzi o fată care tropăie mărunt dinaintea ta, cu pași mici, săltați și vorbe întretăiate. Dacă i se zărește și o lacrimă în colțul ochiului n-ai nici o șansă și te lasi corupt, îi permiți accesul. Așa a pățit și tânărul din poveste. Fata după fată, după fată și alta după fată, în șir fără sfârșit intră și ies pe ușa al cărei lacăt stă în mâna bărbatului milos. Care încearcă și nu reușește să stăvilească fluxul de femei spre și dinspre încaperea interzisă. Și care, pierdut, privește ba la ușa budei, ba la cheia și lacătul din mâna sa și șoptește: – Nu pot să cred…nu pot să cred…mi-au luat telefonul gaj ca să-mi dea cheia de la budă…” SURSA
PUMPKIN FESTIVAL: Cel mai mare zid din Europa care alungă spiritele rele din casele bucureștenilor
INSIDER: „Organizatorii Pumpkin Festival din Parcul Herăstrău (intrarea Charles de Gaulle) speră să construiască până pe 27 octombrie cel mai mare zid de dovleci sculptați și iluminați din Europa (30.000 de dovleci!). Practic, sculptorii ad-hoc nu prea se pot desprinde de opera realizată și pe care vor s-o ducă acasă pentru a-și proteja căminul de spiritele rele.
Pumpkin Fest include şi ateliere de personalizat dovleci, zonă de food şi ateliere şi activităţi pentru toată familia.
Sunt şi târguri de designeri şi produse artizanale. La bază acesta este şi un festival Halloween.
Intrarea este gratuită şi cine vrea un kit de cioplit dovleci (bostan, mănuşi, unealtă de cioplit şi lumânare) plăteşte 30 de lei.„
DETALII
DIPLOMA: Cele mai bune lucrări de absolvire ale viitoarei generații de artiști înainte să devină celebri!
INSIDER: „Până pe 20 octombrie a șasea ediție a festivalul DIPLOMA prezintă cele mai bune lucrări de absolvire ale viitoarei generații de artiști (arte plastice și decorative, arhitectura, designul) înainte ca autorii lor să devină celebri.
Locația: Clădirea monument istoric de pe str. C.A. Rosetti nr.4 – Piața George Enescu, redeschisă cu această ocazie publicului larg. Acces gratuit.
Program: Luni – Vineri 12-22; Sâmbăta & Duminica 10-22.”
PORNCARS: Cum arată un SLR McLaren 722S în valoare de 1,45 milioane de dolari
INSIDER: „Catwalk… for some porncars la Salonul Auto Bucureşti.
La standul DCM Design a parcat un supercar SLR McLaren 722S în valoare de 1,45 milioane de dolari!
SAB este deschis la Romexpo până pe 20 octombrie între orele 10-20. Intrare: 40 lei, gratuit copiii sub 7 ani.” DETALII
ARHIVĂ: SAB 2018: Acrobații moto fără victime colaterale! *** SAM 2014: Titi Aur nu se grăbeşte niciodată! *** AUTO-MOTO-FETE: Expoziţie cu vânzare. Vizitator: „Nu mănânc, nu beau, nu conduc!” *** CLASOR AUTO: „Bijuteriile de familie” ale lui Ţiriac. Restul copiilor colecţionează timbre şi abţibilduri!
ART SAFARI: Suflete de vânzare, bonus aripi de înger!
„Soul for Sale” – Denis Simion; FOTO
Cea de-a șasea ediţie a Pavilionului de Artă București — Art Safari, se desfășoară la Palatul Oscar Maugsch BCR, Piața Universității, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5, până pe 6 octombrie 2019 și aduce în atenţia publicului artă pe o suprafață de 
10.000 mp, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, sculptură de la 1800 până în prezent, precum și o expoziție dedicată artei supercontemporane. Intrare: 50 lei. Program: zilnic 12-21. DETALII
ARHIVĂ: ART SAFARI: Muzeul din cort. Urmează un pavilion outlet cu reduceri pentru creaţiile „cu defect”? *** ART SAFARI: „Odată cu „dilatarea” spaţiului, parcă a scăzut şi numărul de „respiraţii tăiate” de bucurie…” *** ART SAFARI: „Mai mult un safari scump decât o expoziţie de artă pentru marele public!” *** ART SAFARI: Expoziție de sentimente în „beciul” unde erau închiși și torturați disidenții politici!
PRIVEȘTE PĂMÂNTUL: “O sferă albastră a vieții, prețioasă și fragilă. Singura noastră casă.” THE FINAL COUNTDOWN!
INSIDER: „Până pe 31 puteți să priviți Pământul, suspendat în spațiul central al librăriei Cărturești Carusel. Instalația spectaculoasă, The Earth creată de artistul britanic Luke Jerram, redă fidel globul pământesc, pe baza imaginilor incluse de NASA în catalogul Visible Earth. Globul expus în mijlocul Carusel are un diametru de 3,7 metri și este luminat din interior.
“Sper ca cei care văd instalația să vadă Pământul așa cum este văzut din spațiu: o sferă albastră a vieții, prețioasă și fragilă. Un ecosistem de care trebuie să avem grijă – singura noastră casă.” – Luke Jerram
Luke Jerram este un artist multidisciplinar care trăiește în Marea Britanie, dar creează sculpturi, instalații și proiecte care ajung să facă înconjurul lumii. Pe lângă The Earth, Jerram a creat și
Museum of the Moon, o sculptură sferică luminată din interior care redă cu fidelitate corpul selenar (scara 1:500.000), instalație prezentată anul trecut publicului din România. SURSA
ARHIVĂ: CLUJ: Luna își așteptă vizitatorii la Biserica Piaristă *** CĂRTUREŞTI MALL: „Era înghesuială ca la supermarket în zilele cu promoţie la tigăi!” *** BEST-SELLER: „Un sanctuar cu miros de usturoi?!”
ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”
INSIDER: „Gurile „rele” spun că în București spațiul expozițional pentru „The Art of Banksy” ar fi ales „ca nuca în perete”, că lucrările expuse nu sunt originale, că expoziția e neautorizată, că biletele sunt scumpe, etc. Chiar și așa, expoziția merită văzută, iar vizita în Arcul de Triumf mioritic, mult prea inaccesibil, comparativ cu „fratele” mai mare din Paris, este extra-Bonus!”
Expoziția „The Art of Banksy” deschisă la Arcul de Triumf din București până pe 27 octombrie cuprinde peste 50 de tablouri, fotografii, sabloane și obiecte 3D – copii first hand după originalele Banksy cel subversiv, cel pacifist, cel mai faimos artist stradal din lume.
Program: zilnic 12-22. Bilet intrare: 35 lei luni – vineri, 40 lei (sâmbătă, duminică). Redus 20 lei (luni-vineri), 30 lei (sâmbătă, duminică) – elevi, studenţi, pensionari.
The Art of Banksy „Without Limits” gândită și organizată de un afacerist turc, Kemal Gürkaynak, face parte dintr-o serie internațională de expoziții, itinerantă la Amsterdam, Londra, Roma, Berlin, Tel Aviv, Toronto, Montreal, Milano, Paris și despre care însuși Bansky spune ca este neautorizată.
Expoziția, prezentată pentru prima dată în România, include unele dintre cele mai importante lucrări ale artistului: „Laugh Now”, „Girl with Balloon”, „Pulp Fiction”, „Flower Thrower”, „Monkey Queen”, „Flag Wall”, „Soup Can”. În cele două videoclipuri care completează expoziţia pot fi urmărite povestea din spatele Fetiţei cu balonul şi un film de câteva minute realizat chiar de Bansky.
Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic. 
Anul trecut, imediat ce lucrarea lui celebră „Fetiță cu balon” a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului. DETALII
1928-2019: După 91 de ani, Crucea Eroilor de pe Caraiman poate fi admirată și de nevăzători!
INSIDER: „Au trecut 91 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor de pe Caraiman, din Munții Bucegi, construită conform legendei în urma unui vis al Reginei Maria.
Crucea are o înălțime de 39,3 metri și a fost construită între anii 1924-1928, la altitudinea de 2291 m. În anul 2013 acest monument a fost desemnat de Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Monumentul îi cinstește pe cei 30.000 de militari români căzuți în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Prahovei.
Descrierea imaginii tactile: Imaginea prezintă monumentul Eroilor în forma unei cruci ca o schelă de oțel. În partea de jos a monumentului se observă soclul de beton dintr-o textură asemănătoare unui zid de cărămidă. Se poate observa și ușa de acces la sala fostului generator reprezentată ca un dreptunghi plin. În partea dreaptă a construcției am marcat cu o săgeată statura unui om pentru a avea un element de raport asupra grandorii monumentului unicat în Europa.” DETALII
N.R.: Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie (Ziua Crucii) începând cu anul 335, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei..
Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile. FOTO 4, 5
N.R.: „14 septembrie 1928 a fost inaugurată “Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Denumirea monumentului este Crucea Eroilor Neamului, dar popular este denumit Crucea de pe Caraiman, fiind trecut pe lista monumentelor istorice. Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman a fost realizat datorită unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria, în care a văzut Munții Bucegi “stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis, ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman. Legenda a circulat și în perioada comunistă și mai apoi, fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Rezultatul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de inițiere și construire Reginei Maria. Se considerau credibile informaţiile păstrate în memoria colectivă, ce atribuie ideea realizării monumentului “Societăţii Cultul Eroilor“. Aceasta funcţiona încă din anul 1919, sub denumirea iniţială de “Societatea pentru Mormintele Eroilor Căzuţi în Război“ şi era sub înalta ocrotire a Prinţesei Maria, cea care avea să fie încoronată Regină a României, în octombrie 1922. În urma cercetărilor pe care Paul Adrian Cristescu le-a făcut, a reieșit dintr-un articol apărut în Ziarul “Tricolorul”, Bușteni, nr. 21 din 1 ianuarie 1922, că inițiativa a aparținut comunității locale din Bușteni. S-a constatat de asemenea, inexistența vreunui document autentic care să releve legătura dintre acest monument și membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria. Din mulțimea monumentelor care s-au ridicat în România pentru comemorarea ostașilor români din Primul Război Mondial, monumentul de pe Caraiman este singurul despre care nu există informații detaliate în presa acelor timpuri. Nu s-a putut proba până în anul 2018, nici măcar presupusa zi a sfințirii Crucii Eroilor, 14 septembrie 1928. Nu există nici imagini și nici știri de presă în acest sens. Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman. Ea a făcut doar mențiuni despre participarea la dezvelirea altor monumente, așa cum a fost și Ultima grenadă de la Bușteni din data de 9 septembrie 1928.
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman a fost realizată în perioada 1924 – 1928. În puținele informații documentare rămase despre acest monument, se afirmă faptul că structura metalică ar fi fost construită din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial. Din cercetările întreprinse, a reieșit cu claritate că traversele structurii metalice nu provin din elemente metalice contorsionate. În urma unei analize aprofundate a relației dintre constructorul monumentului, Direcția de Poduri a C.F.R., și Societatea Anonimă Uzinele de Fier și Domeniile din Reșița (U.D.R.) s-a constatat că în primul deceniu de după terminarea marii conflagrații mondiale, a existat un interes important în reciclarea materialelor feroase rezultate ca urmare a distrugerilor de război. Cum Uzinele Reșița erau singurele în măsură să asigure procesarea fierului vechi, procesare care a avut la bază convenții încheiate cu Direcția de Poduri C.F.R, rezultă că structura metalică a monumentului a fost realizată din fier reciclat, fapt care a redus în mod considerabil cheltuielile de edificare.
Autorul proiectului a fost arhitectul Ludovic Dolinschi, personalitate artistică cvasinecunoscută. Coordonarea și administrarea activității a fost făcută de șeful Direcției de Poduri, inginerul Victor Emanuel Bruckner, inginerii Teofil Revici și Alfred Pilder, cei care au făcut proiectul de rezistență, inginerii Nicolae Ciocârlan și Rudolf Kutatsch, inspectorul Iconomu, dirigintele de șantier Nicu Stănescu și V. Bumbulescu. Echipa care a construit efectiv monumentul, a fost compusă din muncitorii ceferiști de la Direcția de Poduri, de la secțiile mecanice de reparații și întreținere L1 și L5 ce făceau parte din Regiunea I – secția VII cu reședința la Sinaia. Acestea făceau parte din departamentul Lc, centralizarea stațiilor, bascule, poduri, și tehnica telegrafului, care și ele compuneau serviciul L, lucrări și întreținere din C.F.R. La toți aceștia li s-au alăturat echipe de voluntari aduși de Societatea “Cultul Eroilor” și mulți alții care au venit din localitățile învecinate.
Tradiția orală spune că la o așa mare mobilizare de forțe a participat și Armata Română cu unitățile Vânătorilor de Munte ale Garnizoanei din Sinaia. Acestea făceau parte din Divizia 1 Vânători de Munte, care avea în componență Brigada 1 Vânători de Munte, Brigada 1 Artilerie de munte, Grupul 2 și Batalionul 1 Vânători de Munte.
Comuniştii au vrut să-i secţioneze braţele. Neglijată aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, ameninţată chiar cu dispariţia (spre sfârşitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut secţionarea braţelor laterale ale monumentului şi montarea unei stele roşii în vârful coloanei metalice), devenită un element al cotidianului ultimelor două decenii, “asaltată“ de cei ce îşi găsesc un titlu de glorie efemeră din marcarea numelui prin intermediul diverselor înscrisuri grafitti aşternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite în grabă pe uşa de acces în interiorul ansamblului, “Crucea de pe muntele Caraiman“ pare să fi redevenit, în sfârşit, un simbol al culturii şi istoriei celor pe care îi veghează din înălţimile munţilor. @Crucea Eroilor Neamului (Muntele Caraiman 2291 m)”
STEJARUL TAGORE: “Ne apropiem cel mai mult de Dumnezeu atunci când suntem măreți în umilință.”
INSIDER: „Tagore are un stejar în Herăstrău!”
„Acest stejar a fost plantat la 16 Noiembrie 1961 cu ocazia sărbătoririi în țara noastră a centenarului nașterii marelui poet și gînditor indian RABINDRANATH TAGORE 1861-1941”
N.R.: Rabindranath Tagore a fost un scriitor și filozof indian supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne. A fost laureat al premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913. În noiembrie 1926 Rabindranath Tagore a vizitat România. „Fluturele numără nu luni, ci clipe și totuși are timp suficient”
ARHIVĂ: TEIUL LUI EMINESCU: „Pentru fiecare român care construieşte, există minim doi care distrug!”
PORUMBACU DE SUS: De anul viitor, puteți dormi în Castelul de Lut din Valea Zânelor!
INSIDER: „În anul 2008 familia Vasile (Răzvan și Gabriela), doi bucureșteni sătui de traficul, poluarea și forfota din capitală, au vândut tot ce aveau în București și au cumpărat un teren de 8000 mp la 40 km de Sibiu, în Porumbacu de Sus, la poalele Munților Făgăraș, pe Valea Zânelor.
În 2016 ajutați de un arhitect open mind – arh. Ileana Mavrodin, meșteri din Maramureș, lut, paie, lemn, nisip, au ridicat Castelul din Poveste – 10 camere, cu amprentă la sol de 320 mp – care poate aprinde imaginația oricărui turist și deja a cărui faimă „a trecut mări și țări”.
În 2020 Castelul de Lut din Valea Zânelor va deveni o destinație de cazare, standard 4 stele și nu va mai putea fi vizitat începând de anul viitor. Intrare 5 lei. Program: luni – duminica 10.30-17.30. DETALII
UPDATE 2025: Castelul funcţionează doar în regim de terasă. Aveți acces doar dacă luaţi un voucher de consum de 70 Ron/persoană. Mâncarea bună! Băuturile nu pot fi achitate din voucher. Și-s scumpuţe!
GIGI CĂCIULEANU: „Pentru a supravieţui, Bufonul, precum Poetul, se RE-AUTO-inventează necontenit”
Gigi Caciuleanu: „Bufonii nu vorbesc o limbă anume, dar chiar și o onomatopee bine ţintită poate să rănească și să-l răzbune pe bufon de toate biciuielile primite. Precum Dansul, Bufoneria este în primul rând: Metaforă (toate cu majusculă). Este o Artă extremă așa cum există și sporturi extreme.
Ca și dansActorul măscăriciul trebuie să fie mai versatil decât un actor și mai “a-toate-mișcător” decât un balerin sau dansator. Bufonul nu are o specialitate anume, dar are voie “orice” !!! Singurul lucru care nu îi este îngăduit, este acela de a-și pierde vituozitatea tehnică. Este condamnat necontenit să și-o amelioreze, s-o șlefuiască, s-o ducă cât mai departe. Precum clovnul care, la circ, executând acrobațiile trebuie să-l întreacă în măiestrie chiar și pe acrobatul de serviciu… Pentru a supravieţui, Bufonul, precum Poetul, se și RE- AUTO-inventează necontenit. Dintotdeauna desenez bufoni. În negru, în culori, în toate stările. Un interminabil autoportret…” On the Roof ↽ Premieră ⇁ Amfiteatru TNB – 27, 28 iulie. DETALII
BALCIC: Locul unde Regina Maria și-a lăsat sufletul și inima. Atunci era pământ românesc!
INSIDER: „Regina Maria, cea mai iubită regină a României și-a dorit prin testament ca inima ei să rămână pentru totdeauna la Balcic, în Capela Stella Maris. Doi ani i s-a îndeplinit dorința, apoi inima i-a fost dusă un timp la Bran, după care câteva decenii a stat depozitată în subsolul Muzeului Național de Istorie al României. Acum inima sa odihnește pe un soclu lângă canapeaua unde a trecut la cele veșnice, în Salonul de Aur din Castelul Regal Pelișor din Sinaia.
Castelul_din_Balcic (Vila Cuibul Singuratic) a fost reședința preferată de vacanță a Reginei Maria a României, în perioada în care Cadrilaterul a aparținut României, acum pământ bulgăresc.
Din 1960, castelul este muzeu, fiind un important obiectiv turistic, cu încasări din bilete de circa 1.5 milioane euro anual. 70% din vizitatori sunt turiști români. Toți caută urma pașilor Reginei în locul pe care ea l-a iubit cel mai mult și unde i-a rămas sufletul. Fără inimă.
Intrare:Grădina Botanică – 8 Leva/ adult, 3 Leva/ copil; Castel– 6 Leva/ adult, 2 Leva/ copil (1 Leva = 2.44 Lei)
ARHIVĂ: SLĂNIC PRAHOVA: Aselenizarea de sub Pământ. Dumitru Prunariu și Alexandru Mironov primiți cu pâine și sare în cel mai mare planetariu din România
INSIDER:”Ieri s-a inaugurat oficial în Salina Slănic Prahova, la 208 metri adâncime, Supernova Planetarium, cel mai mare și cel mai performant planetariu din România alături de cosmonautul dr. ing. Dumitru PRUNARIU, s-a aniversat jumătate de veac de istorie: „APOLLO 11 – 50 de ani de la aselenizare”. Printre invitați au fost și Prof. Alexandru Mironov – Revista Știință & Tehnică, Prof. dr. Mircea Rusu – Universitatea din București
Domul_Supernova Planetarium de la Salina Slănic are cele mai mari dimensiuni din România, respectiv diametrul de 16 metri, dar și cel mai luminos sistem de proiecție de rezoluție 4K, cu sursă de lumină laser (24000 lumeni).
„Turiștii au deja ocazia să participe la prezentări interactive ale constelațiilor și obiectelor de pe bolta cerească, respectiv să «navigheze» prin univers prin intermediul proiecțiilor fulldome (la 360°) ale sistemului laser 4K, de ultimă generație, instalat în planetariu”, arată Dragoș Brașov, inițiatorul proiectului și președintele Asociației Astronomice Urania. Spectacolul durează 30 de minute. Program de vizitare marți-duminică (9.30 primul spectacol- 14,30 ultimul spectacol). Bilet intrare: 25 lei adulți, 15 lei copii. DETALII
TOP planetarii în România:
1. Supernova Planetariu 16m – Salina Slănic Prahova (digital 4K), 24000 lumeni; 2. Brașov 14 m – Zoo Brașov (digital 4K), 10000 lumeni; 3. Suceava 10 m – Universitatea Ștefan cel Mare (optomecanic); 4. Pitești – 10000 lumeni (proiecție pe cupola de 7 m, imagine mai luminoasă).
MENINA RUMANA: Dacă Velázquez era român personajele lui ar fi purtat ie
INSIDER: „În curtea Palatului Șuțu din Capitală este expusă copia tabloului “Las meninas” (1656) – Domnişoarele de la curtea regală, simbol al muzeului Prado din Madrid, al pictorului spaniol Diego Velázquez, dar și o sculptură în mărime naturală inspirată din personajele înfăţişate de Velázquez în această operă de artă.
Elementul de originalitate îl constituie faptul că sculptura este decorată cu motive tradiţionale româneşti, sugerându-se astfel ideea că personajul ilustrat de pictorul spaniol poartă, de fapt, un costum popular românesc. Această asociere este motivul pentru care figurinei i s-a atribuit denumirea de “Menina rumana” (Menina româncă).
Intervenţia artistică a fost realizată de colectivul de artişti urbani Sweet Damage Crew şi subliniază legătura dintre culturile celor două ţări: Spania şi România.”
ARHIVĂ: MADRID: Muzeul Prado, locul în care timpul stă pe loc
COSTUMUL MADRIGAL: Cel mai mic muzeu din România care poate fi transportat cu bicicleta
INSIDER: „Cel mai mic muzeu din România” conține un singur exponat – costumul renascentist de damă Madrigal, simbol al identității artistice a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și unul dintre cele mai celebre și iubite costume din viața culturală a României. Acum se află printre atracțiile de la Festivalul Operei Comice pentru Copii care are loc până pe 16 Iunie, din Calea Giulești nr.16, București, sector 6.
Micul muzeu, transportat cu bicicleta, a avut un traseu itinerant și în Noaptea muzeelor.
Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este o emblemă a vieții muzicale românești și universale. Din momentul înființării sale, în 1963, de către dirijorul Marin Constantin (1925–2011), Corul Madrigal a susținut peste 4.500 de concerte aplaudate pe întreg mapamondul, impunându-se astfel ca un adevărat „brand de țară”. Este unul dintre etaloanele mondiale ale muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renașterea europeană, muzica bizantină și creația contemporană românească și universală.
În noiembrie 2016, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt” la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, în cadrul Summitului Global de Religie, Pace şi Securitate. În 2019, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a împlinit 56 de ani de activitate neîntreruptă, devenind astfel unul dintre cele mai longevive ansambluri corale.
Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat de reputatul dirijor Ion Marin și derulat prin activitatea membrilor Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 8 ani de activitate, Programul Național Cantus Mundi a adunat sub umbrela sa peste 1.200 de coruri. 43.000 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg cuprinsul țării, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.” DETALII
BARBĂ BĂRBĂRIE: Cei mai cool bărboși de azi și de odinioară
Expoziția celor mai cool bărboși de azi și de odinioară „Bărbi la rang de artă” are loc între 15 mai – 15 iunie, portretele fiind afișate pe gardul Muzeul Municipiului București, la stația de metrou Universitate din București.„
Trăim într-o lume în continuă schimbare – ce e în vogă astăzi, mâine e deja istorie. Însă unele lucruri se remarcă dintotdeauna și nu par să dispară prea curând. Lucruri precum barba, simbolul masculinității, care a fost purtată în diverse stiluri și forme de la bărbații care au scris istorie, până la bărbații moderni
din ziua de azi.
Ziua_Internațională a bărbii este celebrată în fiecare an în
prima sâmbătă a lunii septembrie. Originile exacte ale acestei sărbători nu sunt cunoscute, dar se spune că vikingii aveau o manifestare similară, datând din anul 800 după Christos.
ARHIVĂ: FAST-CULTURE: Biblia pe înţelesul microbiştilor?! *** INTIMITATE STRADALĂ: Cum arată o reclamă la Durex, dacă fetele de la Nivea ies în halat de baie?
TEMPLUL IUBIRII: Mărturia dragostei primarului Nicolae Romanescu pentru Craiova
INSIDER; „Parcul „Romanescu“ sau Parcul Poporului este mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul.
De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova.
„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.
Tot în Parcul „Romanescu“, la poalele înălțimii Carmen Sylva, între bustul lui Nicolae Romanescu și domul belvedere, a fost așezată piatra funerară a revoluționarului Petrache I. Romanescu, tătal fostului primar. Nicolae Romanescu a iubita Craiova „ca pe o mamă, (…) ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o vedem cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru”, după cum el însuși mărturisea. A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.” DETALII
ARHIVĂ: ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii” *** CRAIOVA: Lacul din Parcul Poporului, înţărcuit să nu fugă Peştişorul de aur. Ce părere are Edouard Redont? *** GLUME DE AUTOBAZĂ: Grădina Zoologică din Craiova îşi electrocutează vizitatorii?
ȘCOALA ALTFEL: Lasă-ți visele să zboare și Jetav ți le va îndeplini!
INSIDER: „Jetav Flight Academy şi-a deschis aripile în 2016, şi a adus la bord
doar oameni cu o experienţă vastă în domeniul aviaţiei. Se pot descoperi tainele meseriei de pilot comercial sau însoțitor de bord, poți învinge fobia zborului cu avionul ori poți experimenta ca spectator sau la manșa unui Boeing 737 de 62000 kg o decolare/aterizare și chiar adrenalina unui caz special (cedare de motor/incendiu/furtună) într-un simulator B737 (cockpit scara 1:1).
Aici sunt certificați anual 120 de piloți Blue Air precum și sunt susținute interviurile de angajare pentru mai multe companii de zbor (mai puțin Emirate Fly Airlines și compania maghiară Wizz Air, pentru cei din urmâ nerecunoașterea diplomelor fiind reciprocă!).
În_România mai există o singură academie de însoțitori de bord și certificare piloți (doar pe Airbus!), la Universifly din Cluj. Până de curând certificarea și interviurile de angajare erau suștinute de potențialii candidați la Istanbul sau Sofia.
Preț simulator: 80 euro – luni-vineri, 9.00-17.00; 95 euro – luni-vineri, 17.00-21.30; 110 euro – sâmbătă-duminică. Grupuri copii: 150 lei/copil (sub 10); 100 lei/copil (10-20 copii).
Cursul de însoțitor de bord (stewardesă) costă 1500 de euro și durează o lunâ. Cursul de pilotaj durează circa doi ani și ajunge la 90.000 euro (o dată angajați salariul piloților fiind de aproximativ 5000 de euro).
Adresa: Str. Francisc Munteanu 97V, Cartier Henri Coanda, Voluntari. DETALII
