SECTOR 6: Pe Bulevardul Iuliu Maniu, au scos pomii din rădăcini, așa înfloriți cum erau!
INSIDER: „E frumos afară nu? Vă plac culorile de primavara ale pomilor înfloriți?


Ei bine, primăria sectorului 6 a hotărât că pe Bulevardul Iuliu Maniu sunt prea mulți pomi și prea puține borduri. Așa că, au mai adăugat un rând de borduri, și au scos pomii din rădăcini, așa înfloriți cum erau (lemn de foc).” SURSA
Primarul Gabriel Mutu a declarat că arborii nu se potriveau planului „de peisagistică zonal”. Acesta a mai precizat că, arborii înfloriți vor fi replantați în alte zone ale sectorului mai „deficitare în spațiu verde”.
ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI: Incursiune inedită, prin spații nedestinate publicului la Teatrul Odeon

INSIDER: „Pe 27 Martie de Ziua Mondială a Teatrului (a 70-a aniversare) iubitorii Teatrului Odeon au avut parte de o incursiune inedită, prin spații nedestinate publicului. La subsol s-a intrat în atmosfera shakesperiană a celei mai recente premiere, HAMLET (regia Dragoș Galgoțiu), trecând prin decorul spectacolului.









În Sala Studio actorii viitoarei premiere, DELIRIUM de Enda Walsh, (adaptare după FRAȚII KARAMAZOV de F.M. Dostoievski, regia Vlad Massaci) au fost prezenți în decorul lor, creat de Adrian Damian.












În Galeria Odeon (foaier Sala Studio) s-a admirat FRUMUSEȚEA NEVĂZUTĂ a Teatrului Odeon, iar la etaj, Calea Victoriei de la înălțimi și de caricaturile lui Marius Damian.
În baza unei semnături spectatorii au avut o experiență de neuitat deasupra scenei Sălii Majestic FOTO: Ana Maria Moldovan / Micafotografa #teatrulodeon #hailateatru #ziuamondialaateatrului #ziuateatrului” SURSA
INSIDER 2: „În inima Bucureștiului, pe eleganta Calea Victoriei, se află unul dintre cele mai rafinate și longevive spații teatrale ale capitalei: Teatrul Odeon. Astăzi, această instituție emblematică marchează 80 de ani de existență, o poveste începută în 1946 și continuată neîntrerupt până în prezent. Teatrul a fost înființat imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, sub numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulești, într-o perioadă în care cultura devenea un instrument esențial de reconstrucție socială și spirituală. Prima stagiune a adus pe scenă spectacolul „Clocot”, inaugurând un drum artistic care avea să traverseze decenii de schimbări politice, estetice și sociale. Un moment definitoriu în evoluția teatrului a avut loc în anul 1974, când trupa s-a mutat în actualul sediu de pe Calea Victoriei. Clădirea care găzduiește astăzi Odeonul nu este doar un simplu spațiu de spectacol, ci un monument încărcat de istorie. Ridicată în 1911 pentru a adăposti teatrul Comoedia, aceasta păstrează farmecul arhitecturii de început de secol XX, cu detalii elegante și o atmosferă aparte, care transformă fiecare vizită într-o experiență în sine. Piesa de rezistență a clădirii este Sala Majestic, considerată una dintre cele mai frumoase săli de teatru din București. Decorată cu rafinament, cu loji și balcoane ce amintesc de marile teatre europene, sala ascunde un element rar și spectaculos: tavanul glisant. Acest mecanism ingenios permite deschiderea acoperișului, oferind senzația unui teatru sub cerul liber – un detaliu tehnic devenit simbol poetic al libertății și al deschiderii către artă. După 1990, odată cu transformările societății românești, teatrul își capătă numele actual – Teatrul Odeon – și își redefinește identitatea artistică. Devine un spațiu al diversității, unde repertoriul îmbină texte clasice cu dramaturgie contemporană, spectacole experimentale și producții inovatoare. Pe scena sa au urcat actori de prestigiu, iar regizori importanți au creat montări care au rămas în memoria publicului. De-a lungul celor opt decenii,



Odeonul nu a fost doar un loc de spectacol, ci un adevărat laborator cultural, un spațiu în care s-au întâlnit idei, generații și viziuni artistice diferite. A rezistat schimbărilor de regim, transformărilor urbane și evoluției gustului public, păstrându-și relevanța și farmecul. Astăzi, la 80 de ani de la înființare, Teatrul Odeon continuă să fie un reper al vieții culturale bucureștene. Este un loc unde trecutul nu este uitat, ci integrat în fiecare reprezentație, iar prezentul prinde viață sub lumina reflectoarelor. 🎭 Odeonul nu este doar un teatru. Este o poveste vie a Bucureștiului, spusă seară de seară, în aplauze.” SURSA
ARHIVĂ: DUPĂ ANI ŞI ANI: Excursie la Teatrul Naţional Bucureşti. Şapte săli sub o tichie sau o altă pălărie?
HELP: Am și eu nevoie de 2 copii să intru până la Cora, că mă obligă! Mă poate ajuta cineva?
INSIDER: „Am și eu nevoie de 2 copii sa intru până la Cora, că mă obligă! Mă poate ajuta cineva?”
ARHIVĂ: DANGA-LANGA: De ce ne înjură Fulga? …Vacă e ea! *** K.O: Milka are limba albastră sau boala vacii nebune?! *** CAP DE VITĂ FURAJATĂ: „Deşi se doreşte o reclamă isteaţă, de fapt frustrează pe toată lumea!”
MĂCIN: Indicatoare multe și întortocheate către Arrubium. La finiș, panou cu vreo informație lipsă, cetate ioc, doar gunoaiele riveranilor!
INSIDER: „Măcinul are la bază o așezare getică cu nume de origine celtică (Arrubium), cuprinsă probabil în uniunea în tribală condusă de Rhemaxos. După ce au cucerit Dobrogea, romanii au construit în apropierea vechii cetăți getice un castru, unde au stabilit o unitate de cavalerie, care a staționat în zonă între 99 și 241. Se pare că aici era practicat un cult al zeului Jupiter Arrubianus. Nu s-a mai păstrat mai nimic din Arrubium, însă mai multe indicatoare te poartă din centrul orașului de la dreapta la stânga, apoi la dreapta și iar la stânga și tot așa, printr-un labirint de ulițe (că nu prea pot fi numite străzi) cam mizere, pline de câini de pripas, unii mai lătrători, alții mai apatici, până la un pinten stâncos de deasupra canalului Măcin-Dunărea veche, unde se găseau cetatea getică și castrul roman. Aici nici un panou cu vreo informație, nimic, doar un povârniș pe care localnicii din casele și cocioabele de vizavi aruncă gunoiul. Noroc cu natura, că priveliștea spre Dunărea veche te consolează în cele din urmă…








Pe ulița din față se joacă o droaie de copii, care știu că acolo se găsea o cetate, dar cam atât. Tot ei ne-au indicat și drumul drept spre centrul orașului, că de fapt se ajunge foarte ușor, în linie dreaptă, după ce cobori o scară de la capătul uliței, dar exact în partea opusă celei pe care am venit. Așa că nu înțeleg care a fost treaba cu indicatoarele alea labirintice, o fi fost o glumă, sau or fi fost puse pentru șoferi, deși pun pariu că nu intră mai nimeni pe acolo să caute cetatea indicată atît de pompos. Că cetatea oricum ioc…” SURSA
NORVEGIA: Primul restaurant subacvatic din Europa și cel mai mare din lume

INSIDER: „Primul restaurant subacvatic din Europa și cel mai mare din lume a fost inaugurat săptămâna trecută în localitatea Baly din Norvegia. Restaurantul Under (care în limba norvegiană înseamnă „uimire” sau „mirare” are forma unui periscop îndreptat spre țărm și are o suprafață de 495 de metri pătrați. Partea scufundată în Marea Nordului este prevăzută cu o fereastră panoramică uriașă, care le oferă vizitatorilor oportunitatea de a admira în voie viața marinâ dimprejur. Pe vreme rea, spectacolul naturii dezlănțuite este și mai impresionant privit din interior. Restaurantul are 40 de locuri și va funcționa, în plus, ca și centru de cercetare marină. Arhitectii au optat pentru simplitate atunci când s-au apucat de designul restaurantului.
Rezultatul este un „tub din beton” lung de 34 de metri care îi preia pe oameni de la suprafață și îi scufundă cinci metri și jumatate sub apă. Pereții ușor curbați au o grosime de jumatate de metru, oferind astfel rezistența optimă în fața forței valurilor și a presiunii apei. La exterior, textura aspră a zidurilor a fost păstrată ca atare, pentru a încuraja alegele și moluștele să escaladeze structura. Cu timpul, se va forma un recif artificial de moluște, care va contribui la purificarea apei și va atrage mai multe vietăți marine. Accesul in restaurant se face prin intermediul unei uși din lemn de stejar netratat, care va capata cu timpul tonalități cenușii, în armonie cu zidurile din beton nefinisat. Lemnul de stejar este de altfel predominant în interior, unde atmosfera caldă, contrastantă cu exteriorul, are rolul de a preveni eventualele sentimente de claustrofobie.
Restaurantul este dispus pe trei niveluri. Fereastra panoramica lată de 11 metri și înaltă de 4 metri poate fi vazută de la oricare dintre ele, dar clienții se vor bucura de întreaga priveliște pe care o poate oferi în special în zona de luat masa. Un sistemul de iluminat pentru interior și exterior atent gândit previne reflexiile și luminează spațiul subacvatic atunci când afară este întuneric. Restaurante subacvatice au fost construite și în destinații ca Dubai și Maldive, însă cazul de față se remarcă prin condițiile climatice extrem de aspre specifice coastei norvegiene, aparent complet nepotrivite pentru o astfel de construcție. Firma de arhitectură Snohetta, a mai creat și clădirea Operei din Oslo și Muzeul Memorial 11 septembrie din New York.” SURSA
ARHIVĂ: CURIOZITĂŢI: Scump, Oslo, scump. Dincolo era mai ieftin! *** OSLO: Parcul Vigeland, viaţa în pielea goală! *** OSLO: Legendara corabie Fram, pensionată pe insula muzeu Bygdoy! *** OSLO: Holmenkollen, paradisul sporturilor de iarnă. Regina Sonja, în vizită inopinată! *** NORVEGIA: Parlamentarii vikingi chiulesc unicameral *** NORVEGIA: De Ziua Femeii, Partidul Comunist a protestat la Oslo împotriva industriei porno (!?) *** OSLO: Muzeul „Nobel pentru Pace”. „Îţi dă un sentiment straniu de cimitir…” *** OSLO: „Småflaskemuseet”? Adică, Muzeul celor 53.000 de sticluţe în miniatură!
AGRICOLA BACĂU: “Puiul Fericit”, identic natural. „Nimic artificial în exterior, nici prin stropire, nici intern, injectare sau hrană artificială!”
MARINEL IACOB (director MQ Agricola, medic veterinar): „Bună ziua, Culoarea galbena a acestui pui (rasa Hubbard, cu creștere lentă), crescut în medie 60 de zile, vine din hrana 100% vegetala (din care 70% porumb si grau, soia, srot de floarea soarelui, gluten de porumb, faina de galbenele, minerale). Putem observa aceasta culoare galbuie, in comparatie cu puiul asa-numit industrial, la nivelul epidermei (stratului exterior al pielii), sub piele, sub forma de grasime (distribuita anatomic in proportii diferite, de exemplu mai multa si mai galbena pe interiorul pulpei, decat pe exteriorul acesteia) si chiar in tesutul muscular (in carne). Oricine a consumat acest pui in ultimii ani s-a putut convinge de calitatea intrinseca a carnii. Epiderma, stratul superficial de la suprafata tegumentului, in contact cu mediu acid, mediu salin sau chiar cu apa peste o anumita temperatura (la oparire de exemplu), sufera transformari. Acest fenomen se poate observa intr-o mai mare sau mai mica masura la orice tip de carne. Va asiguram ca aceasta culoare a puiului este rezultatul exclusiv al hranirii naturale si ca nu utilizam nicio substanta artificiala in hrana puilor.”
Mai jos veți găsi rezultatele controalelor și analizelor făcute luni, 25 martie. De către două instituții independente. Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Bacău, respectiv Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bacău. Rezultate astea, pe care le găsiți mai jos în original, arată clar că pentru culoarea puiului sunt respectate toate reglementările existente. Că nu există nicio formă artificială de colorare sau amplificare a culorii. Nici exterior, nici prin stropire, nici intern, prin injectare sau hrană artificială.
NOTA DE CONSTATARE NR. 6011/ 25.03.2019. ANSVSA – Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Control efectuat in unitatea: Abator Prajesti.
„I Constatari: „In urma vehicularii in mediul on-line, presa scrisa si televiziune a unor informatii cu privire la culoarea galbena a puiului Fericit, a fost verificata unitatea mai sus mentionata unde au fost constatate urmatoarele: Puiul «Fericit» si puiul «Fermierului» este puiul de rasa Hubbard care provine din fermele proprii (fermele 3, 11, 12, 20) de La Brad si Ferma SC Avicola Serban SRL. Puii sunt sacrificati in abatorul apartinand SC Agricola International SA, situat in localitatea Prajesti cu respectarea prevederilor Reg. 853/2004 si Reg. 854/2004 pe linia de abatorizare nefiind applicate tratamente sau actiuni de procesare care sa modifice culoarea si consistenta carnii puilor scrificati in unitate cu exceptia procedeelor de abatorizare, cu respectarea procedurilor de bune practici, de igiena si lucru referitoare la temperature de racier, depozitare, manipulare, transare, ambalare, etichetare, depozitare si livrare. II. Masuri si recomandari, dupa caz: “Nu s-au identificat neconformitati cu privire la respectarea prevederilor Reg 853/2004, Reg 854/2004, Reg 2073/2005, Reg 178/2002. Unitatea respecta cerintele prevazute de legislatia specifica, pentru care a fost autorizata sanitar veterinar.” DETALII
ARHIVĂ: CIOARA VOPSITĂ: După băiță puiul fericit “galben ca cel de curte” devine cu pete ca dalmațianul.
PĂCATE: Statui stinghere refugiate pe un petec de teren în așteptarea buldozerului care le va duce la groapa uitării!
INSIDER: „…statui stinghere, refugiate pe un petec de teren pe care curând se va face un imobil modern de sticlă și oțel, la intersecția străzii Tipografilor cu strada Menuetului, în așteptarea buldozerului care le va duce la groapa uitării! ….








Bravos_națiune_constructoare!….”


„UAP deținea acel loc, urmare a donatiei generalului Iacob Teclu către statul român. Anul trecut clădirea a fost complet demolată și toate lucrările au fost inghesuite într-un colț.” SURSA
ARHIVĂ: LOCURI UITATE: „Marele Trianon” din Parcul Bazilescu, un gunoi patronat de Ministerul Culturii! *** SUPRAREALISM: Chioşc non-stop cu statui pe acoperiş şi sală de spectacole părăsită în spate!
APĂRĂTORII PATRIEI: Pensionară (72 de ani) s-a așezat în fața tractorului să împiedice masacrarea spațiului verde!
INSIDER: „Primăria Sectorului 4, cu tractorul peste cetățenii care-și apără puținul spațiu verde! Vă scrie o cetățeancă indignată și necajită din sectorul 4 al Bucureștiului. Primăria a băgat excavatorul pe spațiul verde al blocului distrugând florile pe care le îngrijesc de ani de zile. Mi s-a spus că vor să amenajeze ceva care se va termina cu o alee paralelă cu trotuarul și care trece prin mijlocul grădinii, pe sub ferestrele noastre. Au intrat cu tractorul peste flori și dacă nu m-aș fi așezat în fața tractorului mi-ar fi strivit fără milă un șir de 12 trandafiri abia intrați în vegetație, un șir de iriși, lalelele, zambilele, narcisele și multe alte flori. Pe noi, cetățenii, nu ne-a întrebat ce părere avem. Mă numesc M R, 72 de ani, profesoară pensionară. Locuiesc in cartierul Apărătorii Patriei, str. Iriceanu Ion, nr.14, bl.158, apt… Acum vin din gradina unde m-am așezat în fața tractorului ca să împiedic masacrarea spațiului verde .Am crezut că fac infarct. Noi nu avem nici un parc în cartier si puținul spatiu verde de pe lângă bloc ne este sacrificat.
Mi s-a spus că e spațiu public! Dar și eu sunt publicul.
Noroc de vecinii care mă văd toata ziua în grădină și au intervenit în apararea mea.
Sunt multe de spus dar acum sunt prea tulburată. Vă rog să mă ajutati, vă rog! Cu încredere, M.R.” SURSA
SPOR DE VĂTĂMARE: Cum arată eroul care își riscă zilnic viața în fața computerului?
INSIDER: „Ma intorc la el. Voi, muritorilor, ce sporuri luati? Cu cat spuneati ca v-au fost marite salariile? Directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău, Ion Marius Savin, are un spor de vătămare de 2.200 de lei, pe motiv că își pune viața în pericol în fața calculatorului, conform purtătorului de cuvânt al instituţiei.
Potrivit datelor de pe site-ul CJAS Bacău, Ion Savin ia un salariu brut de peste 14.000 de lei, la care se adaugă sporul de vătămare de 2.200 de lei și tichete de vacanță de 1.450 de lei. Iata si o fotografie cu eroul care-si risca zilnic viata in fata computerului.” SURSA
CRAIOVA: ”Din sticle, dopuri așezate pe noroi/ Făcut-am în fața blocului alei noi” Câte dopuri sunt necesare pentru autostrada până la București?
INSIDER: „Sătul de noroiul din fața blocului, Daniel Ciucă (64 de ani), un craiovean care locuiește în cartierul Brazda lui Novac a făcut „asfalt” din dopuri de plastic. Omul a strâns sute de sticle și câteva mii de dopuri pentru realizarea acestui proiect. Bărbatul a făcut schițe, desingn-ul pentru covorașele din dopuri, măsurători și a curățat zona unde a hotărât să execute lucrarea.
Ideile au continuat, bărbatul decorând și grădina din fața blocului cu gărdulețe din pet-uri. Daniel Ciucă a lucrat toată viața la Serviciul de Salubritate.” DETALII
ARHIVĂ: DUPĂ 100 DE ANI: „Strada Speranței, la parter. Vă mai aștept și mai sper!” *** COPACI VORBITORI: „Am vrut ca arborii de pe strada mea să smulgă câte un zâmbet de la fiecare trecător!” *** ARTISTUL ANONIM: „Pe noi, românii, ne-a învăţat natura să lucrăm în orice condiţii”
PAVLOV: Așa am parcat, așa parcăm, așa vom parca!

INSIDER: „Dacă tot s-au trasat… Să le folosim corect zic… ” N.R.: București, sector 4. SURSA
ARHIVĂ: SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă!
CRAIOVA: Primarul Genoiu arată cum se folosește o bancă
INSIDER: „Pe bănci se stă cu picioarele sau după caz, cu piciorul! Exemplul vine de la Nr.1 din Primarie.” #nunemaifacembine SURSA
BIBLIOTECA FRANCEZĂ: „Cum să montăm țeava de gaze, disprețuind istoria și arhitectura?!”
INSIDER: „Frumoasă casă, urâtă țeavă. Sau despre cum se pune o țeavă de alimentare cu gaze disprețuind atât istoria cât și arhitectura.” SURSA
ARHIVĂ: BASORELIEF CU A/C: „Cum să trânteşti aerul condiţionat pe faţadă, fără să-ţi pese de nimic!?” *** SINAIA BINE FĂCUTĂ: „Bun venit în România. Aşa construim noi în 2016. Felicitări arhitectului!”
BANCA FAPTELOR BUNE: România are nevoie de 23 de milioane de fapte bune. ZILNIC!
Fapte multe în vorbe puține! BancaFaptelorBune.ro este o platformă gratuită adresată celor care au nevoie de ajutor, dar nu știu unde să ceară, și celor care doresc să ajute, dar nu știu pe cine! Singurul nostru rol este doar acela de a face legătură între Cererile și Ofertele de Fapte Bune. Adăugați o faptă bună pe http://BancaFaptelorBune.ro/
MUZEUL STORCK: Cine doarme în macheta Mănăstirii Curtea de Argeş?

INSIDER: „Unul dintre cele mai spectaculoase exponate ale Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, Macheta Bisericii Mănăstirea Curtea de Argeș, realizată de Karl Storck pentru Expoziția Universală de la Paris din 1867, are o poveste amuzantă – când o pisică a intrat pe geamul muzeului și a găsit înăuntru un adăpost confortabil, iar în toiul nopții când aceasta a ieșit la plimbare și s-a declanșat alarma, a alertat conducerea muzeului și mai multe echipaje de poliție.”















Patrimoniul Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck constituie donația făcută în octombrie 1951 de către Cecilia Cuțescu-Storck și de fiicele acesteia, Gabriela Florica Storck și Cecilia Frederica Storck-Botez, către Sfatul Popular al Capitalei. Casa, monument de arhitectură construit de cei doi artişti între anii 1911 și 1913, conservă creaţia unei întregi familii de artişti plastici. În prezent, muzeul funcţionează în baza unui contract de comodat cu fraţii Alvaro şi Alexandru Botez, care au oferit imobilul din Strada Vasile Alecsandri, nr. 16, pentru expunerea şi conservarea colecţiei.
Karl Storck (1826-1887) – sculptor, a fost primul profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte înfiinţată de Theodor Aman. Este autorul primei sculpturi monumentale din Bucureşti, care se păstrează și astăzi – Spătarul Mihail Cantacuzino. Carol Storck (1854-1926) – sculptor, fiul lui Karl Storck, este autorul a trei dintre alegoriile care decorează Palatul de Justiţie din Bucureşti şi a monumentului “Gen. Dr. Carol Davila”, aflat în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Frederic Storck (1872-1942) – sculptor, fiul lui Karl Storck, a fost profesor la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969) – pictor, soția sculptorului Frederic Storck, a fost prima femeie profesor într-o academie de arte, de stat, din Europa. A predat pictura şi artele decorative în Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. Colecția „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck” cuprinde lucrări de sculptură, pictură, desene în tuș și cărbune, pasteluri, acuarele și guașe. La acestea se adaugă o serie de plachete și medalii lucrate în bronz și alte obiecte de colecție, monede antice și icoane. DETALII












Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).
ARHIVĂ: COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri *** K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
EROI SUB ACOPERIRE: Batman a parcat la Casa Poporului.
INSIDER: „Spre deosebire de alți supereroi, Batman nu posedă nici o putere fantastică;
își folosește numai intelectul, abilitățile de detectiv, știința și tehnologia, averea, puterea fizică, abilitățile în artele marțiale, voința de fier, frica și intimidarea în continua sa luptă cu lumea răului.” DETALII
ARHIVĂ: STĂPÂNUL INIMILOR: Mașina de serviciu a lui Dragobete, moștenită de Valentin! *** EL TIGRE: Sandokan circulă numai pe sens interzis! *** JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor!
WORLD CHALLENGE: Oameni care strâng gunoaiele altor oameni. Hai România!
INSIDER: „Sute de fotografii sunt postate de oameni care strâng gunoaiele altor oameni din întreaga lume. Aceasta este o provocare virală de care avem mare nevoie! 







#ChallengeForChange #Trashtag #TrashtagChallenge #PlanetEarth #ProtectMotherEarth #Earth #Permaculture #CareOfThePeople” SURSA
ARHIVĂ: PET-UL & FAUNA: De ce să gândim dincolo de burțile noastre? *** OPERAŢIUNEA MONSTRUL: Dâmboviţa apă dulce, Cine-o bea nu se mai duce. Moare instant! *** LACUL BICAZ: „Ce vedeţi acolo nu sunt nuferi, sunt deşeuri! Cu cine trebuie să vorbesc?”
PUTEREA ORBEŞTE: Zeița Justiței a devenit Baba Oarba sau Baba Cloanța?
INSIDER: „Ministerul Justiției refuză nejustificat să mă mai acrediteze după ce în repetate rânduri Tudorel Toader mi-a spus că îmi va interzice accesul în minister, revoltat de întrebările mele deranjante!” SURSA

N.R.: Ministerul Justiţiei a refuzat de asemenea și acreditarea jurnalistei Realitatea-Ionela Arcanu.
CIOARA VOPSITĂ: După băiță puiul fericit “galben ca cel de curte” devine cu pete ca dalmațianul.
INSIDER: „Mă mânâncă degetele de nervi, nu pot să nu scriu. Azi am râs isteric. De ce? Pentru că unii umblă cu cioara vopsită sau…puiul vopsit, cum vreti sa spuneti. Și încă pe bani buni, pe banii proștilor ca mine.
Eu împăcată că mănânc sănătos, mă duc și cumpăr Puiul Fericit. Dau 40 lei pe el cu gândul că na, scrie ca e crescut natural și că:” are chiar culoarea puiului de altădată, crescut ca la curte”. De dimineață pun o pulpă la saramură pentru 2 ore (o cană cu apă și 2 lingurițe de sare, nimic altceva). Când să-l scot ca să-l gătesc, surprizaaa! Puiul s-a decolorat. Nu mai este “galben ca cel de curte” ci în pete ca dalmațianul.
Ei și mă întreb cum li se permite acestor impostori să mintă cu atâta nonșalanță.” SURSA
ARHIVĂ: MEGA IMAGE: “Vindem hering în piele de somon” *** IDENTIC NATURAL: Doriți un porc cu ficat de gâscă sau de rață? Transplantul este soluția împotriva pestei porcine? *** CULMEA SĂNĂTĂȚII PUBLICE: Sare formată acum 250 milioane de ani expiră anul viitor! *** PRODUSE BIO: „Mâna lungă a mafiei comerciale îi ”hrănește” și pe funcționarii acestor organisme”
DUEL: Starbucks versus 5 to go?
INSIDER: „Și mai jos, la parter vreo două automate de cafea cu 2 lei…” FOTO
ARHIVĂ: PIONIERAT: Prima reclamă comparativă explicită între două branduri din România. Doar pe e-mail! *** CAP DE VITĂ FURAJATĂ: „Deşi se doreşte o reclamă isteaţă, de fapt frustrează pe toată lumea!” *** 5 LEI ORICE: „Singura problemă a barului este doar suprafaţa care de-afară pare de vreo 5 metri pătraţi!”
PARIS: Cum arată Apocalipsa pe Champs-Élysées?
INSIDER: „Aici sunt fotografiile îngrozitoare pe care tocmai le-am făcut pe cel mai frumos bulevard din lume.. O paragină..” SURSA










DANCE MASTERS: Dansul este rodul inteligenței emoționale și face oamenii fericiți

INSIDER: „Am să vă spun acum câteva cuvinte despre ceva ce m-a făcut să mă bucur în tăcere două seri la rând. Nicicând nu m-am simțit mai minunat în lumea dansului ca sâmbăta și duminica aceasta..
La București s-a întâmplat un lucru memorabil, un Dance Masters mai ceva ca două campionate mondiale de standard și latin, un eveniment pe care nu știu dacă România îl va mai găzdui vreodată. Nu ne dăm seama decât dacă știm să ne bucurăm, dacă iubim dansul sportiv și îl apreciem fără rețineri, la adevărata lui valoare. Ce Campionat European de Fotbal Bucureștiul a găzduit cel mai tare eveniment de gen din istoria dansului sportiv românesc.

Am plutit undeva între vis și realitate, ba am și dansat cu Adi când publicul a avut voie pe ringul de dans. Aș fi dansat-o și pe cameramana de televiziune care se bucura de muzică si de ce transmitea, mișcându-se pe ritm în spatele camerei…, dar nu s-a putut. Zicea că nu știe să danseze, și că îi pare rău că nu știe…
Lume fericită!… Asta datorită dansului. Păcat că sala nu a fost plină. La un așa eveniment trebuia să nu ai loc să arunci un ac. Unde sunt dansatorii și antrenorii de dans sportiv din București, reprezentanții școlilor care s-au înmulțit ca ciupercile? Cine a venit din țară să vadă pe viu un astfel de eveniment?
Dragi dansatori, dragi antrenori, dragi părinți… lăsați nemulțumirile, politica și bârfa! Dansul sportiv trebuie să trăiască prin voi! Dacă nu ați fost prezenți la Dance Masters-ul de anul acesta ați pierdut contactul cu frumusețea și înțelepciunea dansului. Nu vă antrenați și nu vă pierdeți în can-can-uri, pentru că faceți rău dansului și vouă înșivă.
Bucurați-vă de dans și adormiți cu ideea că faceți ceva deosebit în lumea asta plină de superficialitate, spirit de frondă și ură.

Lăsați să vă domine gândurile bune și dragostea față de dans! Stăpâniți-vă emoțiile și eliberați-le prin dans, așa cum se întâmplă (dacă ați văzut filmul, sau ați citit cartea) în „Și caii se împușcă, nu-i așa?”,.. Rezistați oricărei tentații negative și dansați până la epuizare! Vă spune un om care iubește dansul sportiv și e convins că nu i-a făcut rău niciodată.
Mulțumiri celor care ne-au oferit, prin truda și contribuția lor, aceste clipe minunate! Sunt fericit!” SURSA
ARHIVĂ: DANCE MASTERS: Cum dansează omul de afaceri Forin Talpeş? Mihai Petre a stat pe bară!
COLECȚIA DE ARTĂ MACOVEI: Ai senzația că ai venit în vizită, iar gazda te va servi cu șerbet de trandafiri

INSIDER: Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” se află în reședința particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez pe strada 11 Iunie nr. 36-38, din București, sector 3, în apropiere de Parcul Carol și reprezintă viziunea de ambientare estetică și















confort vizual a doi oameni de formație artistică.
Pompiliu_Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcții în diplomație și guvern (consilier la legație română din Paris, șef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ambasador UNESCO).
Ligia Macovei (1916-1998), soția lui Pompiliu Macovei, a frecventat între anii 1934-1939 cursurile secției de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru.











Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală , originală, în epoci și locuri diferite, colecția fiind formată din lucrări de artă plastică, reprezentată prin lucrări semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiață, Gheorghe Petrașcu, Ioan Andreescu, J.Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Marcel Iancu și M.H.Maxy, sticlă, ceramică, metal, mobilier și textile decorative din diverse perioade și zone culturale. Colecția include de asemenea un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei și o însemnată bibliotecă de artă. Nu au avut copii și au lăsat totul moștenire statului român. Atmosfera este plăcută și dacă faci abstracție de tavanele ușor degradate pe alocuri, dovadă a trecerii timpului, ai senzația că ai venit în vizită și dintr-un moment în altul trebuie să apară gazda cu apă proaspătă în pahare de cristal și șerbet parfumat de trandafiri.” SURSA
Program: marți – duminică 10-18. Intrare: 5 lei (adulți), 2 lei (pensionari, militari, elevi, studenți), gratuit (copiii sub 7 ani), 6 lei (taxă ghidaj), 15 lei (taxă foto).
ARHIVĂ: K.H. ZAMBACCIAN: A inventat conceptul de consignație de artă “Romarta” *** MUZEUL VÂRSTELOR: De la copilărie la senectute și prăpastia dintre generații în ultimii 300 de ani
BACĂU: Toaletare în Cimitirul Central. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!
INSIDER: „Se pare că avem viruși bipezi… (…) Duminica, zi de sărbatoare. Prin zgomotul de fond al orașulului, slujba răzbate cu greu. În stația de autobuz lumea întoarce capul spre tăieturile proaspete, aruncând priviri dezamăgite.
Lângă mine, o doamnă între două vârste oftează cu năduf: Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac…” SURSA


















