DRAGOBETE: Zeu pețitor care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor
INSIDER: Românii sărbătoresc în data de 24 februarie, Dragobetele în unele zone, această sărbătoare românească a iubirii este marcată pe 28 februarie, 1, 3 şi 25 martie, iar Dragobetele se mai numește, în funcție de regiune:
Cap de primăvară, Sântion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostițele, Năvalnicul, Logodna
În tradiția românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ținut în preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol. Este momentul în care întreaga natură renaște, păsările îşi caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.
Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) și Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut și sub numele de Dragomir, este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiția catolică și este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, care sălășluieşte mai mult prin păduri.
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor şi ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor românii au transformat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ‘zânul dragostei’, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ‘se logodesc’ în această zi.
Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ‘Dragobetele sărută fetele!’.
Credințele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel, în popor se spunea că cei care participă la Dragobete vor fi feriți de boli și mai ales de febră și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.
În dimineața zilei lui Dragobete, înveșmântați în straie de sărbătoare, flăcăii și fetele se întâlneau în centrul satului sau în fața bisericii. Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se țineau de jocuri și de povești. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieții adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete și tămâioasă, flori de primăvară și plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste. Adunați în jurul focurilor aprinse, flăcăii și fetele stăteau de vorbă.
În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e “născută din surâsul zânelor” (‘apa zânelor’), era păstrată cu grijă, existând credința că avea proprietăți magice: făcea fetele mai frumoase și mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă și fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.
În Mehedinți, exista obiceiul numit “zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârșea cu un sărut în văzul tuturor. Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puțin un an de zile. Nu de puține ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunți se mai pregătesc pentru toamnă.
În Ardealul de sud-vest (de pildă, în zona Orăștiei), Dragobetelui îi corespunde sărbătoarea Popelnicului. Tinerele merg să culeagă planta omonimă, cu ale cărei frunze își spală părul. Popelnicul se culege după un ritual prestabilit: fetele merg pe ascuns, nespălate și nemâncate, încă de la sfârșitul nopții. Ele lasă ca ofrandă pâine și ouă sau pâine cu sare și culeg planta. Tinerii fac hore în câmp și, dacă vremea este frumoasă, merg să culeagă ghiocei.
Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.
De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi, nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbații erau atenți să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.
Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credința că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelșugat decât ceilalți, oamenii respectau această sărbătoare la fel ca şi pe cele religioase – nu munceau, doar își făceau curățenie prin case. Cele care lucrau erau fetele mai îndrăznețe care chiar își doreau să fie “pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ‘pedepsea’ femeile, se considera că Dragobetele ocrotea și purta noroc tinerilor, în general, și îndrăgostiților, în mod special.” SURSA
NEPUTINȚĂ: Acte, amintiri, pătură, merinde, jucării într-un sac. Începutul & Sfârșitul.
INSIDER: „Vai și amar!
Încercați o clipă să vă puneți în locul acestor oameni: căutați un cărucior pentru părintele vostru ori pentru bunic, strângeți actele, câteva amintiri la care țineți, haine de iarnă, o pătură și merinde, două-trei jucării pentru copil… Și porniți la drum…
…fără a ști dacă vă veți putea vreodată reîntoarce acasă. Îi sunt recunoscător domnului Vadim Ghirda pentru cutremurătoarele mărturii.” SURSA
Oamenii care traversează și ies din teritoriul controlat de guvernul ucrainean după ce Rusia a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste din estul țării și bărbați într-un adăpost subteran în timpul bombardării unei centrale electrice, februarie 2022 @apnews
ETERNITATE: Familia de lebede este inseparabilă. Fidelitatea, simbol al iubirii pure!
INSIDER: „Lebedele albe sunt un simbol al iubirii eterne și al devotamentului. Se crede că lebedele, la fel ca porumbeii, formează perechi pe viață (…)
Lebedele o adevărata întruchipare a perfecțiunii: frumoase, elegante, tandre, iubitoare 🦢♥️🦢Lebedele, la fel ca oamenii, se recunosc prin vedere. Iubita lui nu va fi confundată niciodată cu alta! Dar, spre deosebire de oameni, nu vor înșela nici nu vor trăda. Aceste păsări sunt fidele până la sfârșitul zilelor lor… Fidelitatea lebedelor este un simbol al iubirii frumoase, adevărate și pure. Nu există o uniune mai puternică decât cea dintre lebede. Afecțiunea lor emoționantă nu cunoaște granițe și este puțin probabil ca o relație atât de pură și strălucitoare să poată fi văzută oriunde în natură. Familia de lebede este inseparabilă. Construirea cuiburilor, adunarea hranei, zborul peste iarnă și creșterea copiilor se fac împreună!” SURSA
ARHIVĂ: FĂRĂ FRICĂ: Pescărușii ne învață ce este iubirea și loialitatea
BUDAPESTA: În ziua lansării River Ride, zeci de apeluri la 112 anunțau autocarul „plin cu oameni fericiți” care a căzut în Dunăre
INSIDER 1: Știati că la Budapesta autobuzele merg si pe strada si prin apa?! Si noi ne-am minunat de asa gaselnita!!!
INSIDER 2: „Povestea ghidul că in ziua in care a fost lansat primul autocar in Dunăre, s-au semnalat zeci de anunțuri la 112: „un autocar plin cu oameni plutește pe Dunăre, și oamenii mai sunt și fericiți…” SURSA
N.R.: Autobuzul amfibie are diferite nume, în funcție de orașul unde operează. A fost denumit Rotterdam Splash (în … Rotterdam) sau River Ride în Budapesta.
După un tur al Budapestei, călătorii pot admira frumusetile orasului și de pe Dunare. Autobuzul pornește din piața Szechenyi Istvan și in perioada primavara-vara sunt programate 4 curse (la orele 10.00, 12.00, 15.00 si 17.00) pe zi, iar în perioada de iarnă sunt doar trei (11.00, 13.00 si 15.00) curse zilnic. Un tur de o oră costă 14 € pentru adulți, 12 € pentru elevi, studenți, pensionari și gratuit pentru copiii sub 6 ani . Autobuzul amfibiu poate transporta 50 de pasageri, incluzând șoferul și secundul lui. Pe șosea autobuzul atinge 60 Km/oră iar pe apă acesta poate naviga cu 6,5 noduri.
Sub carcasa impermeabilă se află un șasiu dintr-un camion MAN furnizat de o companie maghiară. Autobuzul plutitor este echipat cu trei motoare diesel. Unul pentru a conduce roțile pentru – deplasarea pe uscat și două cu jet de apă – pentru apă. Tunurile de apă creează un curent cu jet prin aspirarea și împingerea apei, la fel ca un avion cu reacție.
Volanul obişnuit al mașinii este folosit doar pentru controlul rutier. Din momentul lansării se oprește și tot controlul se reduce la două joystick-uri care reglează puterea și rotesc duza motorului. DETALII
ARHIVĂ: SPLASH BUS: Vrem în țară ca pe-afară/ Dacă nu infrastructură, doar amfibie la scară! *** OTOKAR SELFIE: “Eu personal l-aș lăsa acolo, ar fi o atracție turistică modernă pentru București”
MAMIFERE: Balena Albastră, cel mai mare animal de pe Terra care ar fi existat vreodată, are 30 metri și 170 tone!
INSIDER: „Pui de balenă care suge.
Balenele sunt mamifere marine și au aceleași caracteristici ca și mamiferele terestre. Laptele de balenă are un conținut ridicat de grăsimi, 35-50%.” SURSA
N.R.: Balenele sunt mamifere marine ce fac parte din subordinul Mysticeti al ordinului Cetacea. Balenele sunt totodată cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume. Se vânează pentru carne, grăsime, fanoane şi piele.
Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.
Balenele au dezvoltat în cursul evoluţiei lor nişte formaţiuni numite fanoane, care le permit să se hrănească cu plancton. Acestea se termină prin nişte prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel din tonele de apă vehiculate prin gură, ele reţin doar planctonul. Diferite specii de balene şi-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să reţină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi şi subţiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră balena de Groenlanda şi balena de Vizcaya. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor şi volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana.
Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva moașe, care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras. Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare. DETALII
Balena Albastră (Balaenoptera musculus) este un mamifer marin din subordinul balenelor cu fanoane (Mysticeti). Cu o lungime de 30 m și cu o masă corporală de peste 170 tone, este cel mai mare animal cunoscut care ar fi existat vreodată. Până la începutul secolului al XX-lea balenele albastre erau abundente în aproape toate oceanele de pe Pământ. Vânătorii de balene le-au vânat timp de peste o sută de ani până au ajuns aproape de dispariţie, și au fost protejate de comunitatea internațională în 1966. Un raport din 2002 estima că mai există între 5.000 şi 12.000 de balene albastre în toată lumea,
Balena de Groenlanda poate trăi și 200 de ani și sunt al doilea cel mai mare mamifer de pe Terra, după balena albastra. Cercetătorii au descoperit că pot trai vieți atât de lungi după ce au găsit o balenă de Groenlanda ce avea un harpon vechi de 100 de ani înfipt în ea.
Balenele cu cocoașă sunt renumite datorită legăturilor strânse între membrii familiei și se găsesc în apropierea coastelor. Ele migrează anual aproape de Ecuator pentru a da naștere următoarei generații. Puii și mamele înoată împreună și se ating frecvent cu înotătoarele în semn de afecțiune. Femelele îngrijesc puii timp de aproape un an, deși aceștia continuă să crească până la vârsta de 10 ani. Balenele cu cocoașă se nasc înotând, dar au nevoie de ajutorul mamei pentru a-și găsi echilibrul și pentru a se acomoda la condițiile din ocean. Un exemplar adult poate atinge o lungime 18 m și o greutate de 40 tone. Puii când se nasc au o lungime de “doar” 4-5 m.
HĂLMEAG, BRAȘOV: Ultima statuie a Împărăteasei Sisi din cele 96 ridicate de orfanii din Ardeal de care a avut grijă. Doar 5 în Europa!
INSIDER: „Bustul Împărătesei Elisabeta (Sissi) din Hălmeag, Brașov. Prințesa și, mai târziu, Împărăteasa Elisabeta de Wittelsbach (Sissi), s-a născut în anul 1837, într-o familie numeroasa, părinții ei fiind Maximilian Joseph de Bavaria (din linia de Pfalz-Birkenfeld-Gelnhausen a familiei Wittelsbach) și Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. La vârsta de 16 ani, în vara anului 1853, ea l-a întâlnit pe împăratul Franz Joseph al Austriei, cu care s-a şi căsătorit.” SURSA
N.R.: Povestea bustului începe după Revoluţia din 1848, când mulţi copii din Ardeal au rămas orfani. Se spune că Sissi a făcut o donaţie importantă pentru ei, în 96 de localităţi din ţară. În fiecare din aceste localităţi a fost mai apoi sculptat un bust și așezat la loc de cinste. Au venit, însă, vremuri grele pentru întreaga ţară, iar în perioada comunistă, multe dintre statui au fost distruse. Bustul din Hălmeag este singurul care a scăpat, fiind ascuns. Când lucrurile s-au mai liniștit, a fost din nou aşezat la loc de cinste, de această dată, în curtea Bisericii Evanghelic -lutherane. Este singurul bust / statuie al acesteia de pe teritoriul României, iar la nivel european, mai sunt doar 4, exceptând pe acesta.
Din păcate, tânăra împărăteasă a fost nefericită de modul de viaţă strict de la curte, întărit de soacra sa. Încă din primii ani de căsătorie, Elisabeta şi-a găsit refugiul în izolare şi suferinţa. Mai târziu a început să călătorească. Îi plăceau foarte mult Băile Herculare, unde și acum există o vilă cu numele ei Este cunoscuta ca fiind o împărăteasă altfel decât celelalte, mai ales pentru că și-a construit o baie proprie și sală de sport în palatul imperial. A fost o mare iubitoare a copiilor, iar moartea rapidă a doi dintre copiii ei au făcut-o pe aceasta să intre într-o depresie fara cale de întoarcere. Pe 10 septembrie 1898, în timp ce Elisabeta era în trecere prin Geneva, a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. DETALII
ARHIVĂ: SUB OCUPAŢIE: Ronald Reagan, patronul spiritual de la Evidenţa Populaţiei din Ploieşti?! *** BUZĂU: Patronul i-a ridicat statuie angajatului model care lucra și în weekend. Post-mortem!
ȘARLOTA, TIMIȘ: Singurul sat rotund din România, întemeiat în anul 1771 de către 32 familii de imigranți din Italia și Germania
INSIDER: „Parcă e desprins din povești. Satul din România care se află la 45 km de Timișoara și fascinează turiștii din toată lumea.
Satul se numește Charlottenburg sau Șarlota și se află în apropierea localității Remetea Mică. Acest sat a fost întemeiat în anul 1771 de 32 de familii care au imigrat în Banat din nordul Italiei și sudul Germaniei.
Este cunoscut ca singurul sat rotund din România și a fost declarat monument istoric de Ministerul Culturii şi Cultelor.” SURSA
N.R.: Localitatea se află în judeţul Timiş, comuna Bogda. În prezent, este posibil ca populaţia satului să nu mai depăşească 100 de persoane. Contele Karl Ignaz Clary – Aldringen, care la acea vreme era președintele administrației Banatului, a dorit construirea unui sat circular, cu diametru interior de 210 metri. Motivul construirii acestui domeniu a fost protejarea moşiilor contelui de distrugerile pe care le puteau produce animalele sălbatice. La acea vreme, în mijlocul satului se afla o fântână și o plantație de duzi (acum seculari!), iar toate casele din sat aveau exact aceeași înălțime. Tot acolo în anul 1876 a fost construită o biserica greco-catolică. Se pare că localitatea a fost denumită după soţia contelui Aldringen Charlotte.
Domeniul de vânătoare amenajat în 1904 şi reamenajat în 2002 de Ocolul Silvic Timişoara. Se spune că acesta este cel mai vechi parc din România care adăposteşte mistreţi, mufloni (oi sălbatice), cerbi carpatini şi cerbi lopătari. DETALII
@ A ROND: Simbol comercial mai vechi de 500 de ani, de origine arabă reprezentând „un sfert”. Amfora, Arroba, Amin.
INSIDER: „Îl cunoaștem sub denumirile „A rond“ sau „Coadă de maimuță“, iar viețile noastre sunt de neconceput fără de simbolul „@”. Însă el are în spate o istorie de peste 500 de ani, iar principalul lui scop a fost, inițial, unul comercial.
Simbolul „@” datează încă din Evul Mediu şi avea cu totul alte întrebuinţări decât are în lumea modernă. Giorgio Stabile, profesor de istorie la Universitatea La Sapienza din Roma, spune că prima menţionare a simbolului este într-o scrisoare scrisă de un negustor din Florenţa. Cei care au contribuit la răspândirea simbolului au fost negustorii italieni, astfel că „@” era prezent în facturile şi chitanţele care circulau În Europa.
Într-o scrisoare a negustorului florentin Francesco Lapi, scrisă la 4 mai 1536, semnul „@” apare identic cu varianta de astăzi, şi era folosit pentru a desemna o măsură comercială, amfora. Amfora cântărea a 13-a parte din butoaiele în care erau transportate diverse lichide, pe cale maritimă sau terestră.
Semnul apare şi în unele documente comerciale medievale spaniole, ca o prescurtare pentru „arroba “, echivalentul a 11,3 kg.
Termenul este considerat de provenienţă arabă (ar-rub) şi însemna „un sfert”. Ulterior, simbolul a devenit prescurtarea comercială pentru expresia „la preţul de”.
După Evul Mediu, timp de câteva secole, simbolul a fost folosit exclusiv în scop comercial. În timpurile moderne, semnul „@’ a fost inclus pe tastaturile maşinilor de scris şi mai apoi pe cele ale computerelor.” SURSA
N.R.: Semnul „@” a fost folosit pentru prima dată de călugării medievali pentru a prescurta prepoziția latină „ad”, prin combinarea literei a și a vechii forme a literei „d”, a.
Din anul 1345, datează o altă veche formă cunoscută a acestui simbol, într-o traducere bulgărească a scrierii bizantine „Cronica lui Constantin Manasses”, în care semnul era folosit ca simbol pentru cuvântul „Amin”. DETALII
Dexonline: A ROND = substantiv neutru; Semnul tipografic @, numit și „a comercial” sau „coadă-de maimuță”; folosit mai ales în adresele de poştă electronică, are semnificația „la” și precede porțiunea de adresă care reprezintă domeniul virtual (exemplu: cutarescu@domeniul.meu).
1 MARTIE: Heidi inventează mărțișoarul comestibil. Urmează șnurul!
INSIDER: „Anul acesta au apărut mărțișoarele comestibile. Deocamdată șnurul îți aduce noroc din afara stomacului! Există o opțiune eco-bio și pentru cele la dietă ori vegane.”
ARHIVĂ: 1 MARTIE: Mărțișoare plantabile – cu semințe de Nu mă uita, Lavandă, Garofițe, Gura Leului, Albăstrele și Maci *** TEATRUL GRIVIȚA 53: Se construiește cărămidă cu cărămidă, zid cu zid și acum mărțișor cu mărțișor *** MĂRŢIŞOR: „Plumbul ignoranţei se transformă în aurul cunoaşterii şi al depăşirii limitelor aparente!” *** DONORIUM: Mărțișoare pentru SuperEroi care salvează vieți. Donează sânge!
PONOARELE, MEHEDINȚI: Singura pădure de liliac formată în mod natural din Europa
INSIDER: „În România, este o pădure de liliac, formată in mod natural și este singura de acest fel din Europa. Pădurea este aproape de localitatea Ponoare, fiind o rezervație botanica aflată și în vecinătatea orașului Baia de Aramă. Liliacul este una dintre cele mai iubite flori de primăvară!” SURSA
N.R.: Aria naturală cu o suprafață de 20 ha și o altitudine de 500 m se află în nord-estul județului Mehedinți în apropierea limitei teritoriale cu județul Gorj și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți. Sărbătoarea liliacului de la Ponoare se organizează anual, în primul weekend din luna mai, și are origini vechi, fiind organizată oficial încă din 1965.
Liliacul (Syringa vulgaris) face parte din familia oleaceelor și este o specie din genul Syringa care înfloreşte primăvara. Este un arbust a cărui înălțime poate ajunge până la șapte metri, cu ramuri drepte și lujeri puțin muchiați. Se înmulțește prin semințe, lăstari sau drajonii. Crește în tufişuri, în sălbăticie, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental.
Supranumit „floarea memoriei”, se spune că mirosul său trezește amintiri de mult uitate și care pot fi retrăite in amănunt. Liliacul semnifică misterul iubirii și parfumul proaspăt al florii de liliac dăruiește îndrăgostiților capacități telepatice.
Liliacul are și proprietăți medicinale. În acest scop se recoltează frunzele, florile sau coaja lujerilor din care se prepară infuzie, tinctură sau comprese. Intern: insomnie, febră, tonic cardiac excepțional (angina pectorala, insuficienta coronariană, după infarctul miocardic sau stimulent al irigației sangvine), balonare, disconfort hepatic / biliar sau disconfort gastric, diaree, anemie sau slăbiciune fizică, dureri lombare – infuzie concentrata din flori de liliac, scăderea glicemiei, guta, creșterea poftei de mâncare. Extern: respirație urat mirositoare, ameliorează durerile dentare, curățarea și îngrijirea tenului pigmentat sau tenului cu pete roșii, antireumatic, arsuri (de orice grad), glaucom.
CHEVY DELUXE 1950: Dantelărie în caroserie, doar cu aparatul de sudură
INSIDER: „Sunt atât de fericită pentru că nu i-am ascultat pe oamenii ăia care mi-au spus să renunţ! Oricare ar fi acel lucru pe care ai spus că vrei să-l faci… Fă-l! Și dacă acel plan nu funcționează, fă alt plan… dar să nu îndrăzneşti să-ți schimbi visul! Pentru că eșecul nu există…doar o nouă direcție!”
Metal Artist Rae Ripple (Texas, SUA) SURSA
WITTIER, ALASKA: „Orașul cu o singură casă” adăpostește locuințe, poliţie, clinică, biserică, bancă, magazin, școală. În același bloc!
INSIDER: „Oraşul unde locuitorii trăiesc într-o singură clădire. Tot în bloc își au sediul o bancă, școala, biserica și poliția Whittier, Alaska este un oraş în Statele Unite care a primit curiosul nume de „oraşul cu o singură casă”. Aflat la circa 60 de mile (N.R.: 93 km) de Anchorage, Whittier are o populaţie de 272 de oameni, care locuiesc toţi într-un singur imobil. Begich Towers este o fostă clădire din timpul războiului rece, construită în 1974 și care adăposteşte atât apartamente cât şi secţia de poliţie, o clinică, biserica, un magazin comercial şi o şcoală. Begich Towers funcţionează şi ca hotel, astfel încât oaspeţii să se poată bucura de micul oraş de lângă apă. Ca să intri în oraş trebuie să treci printr-un tunel de peste 4 kilometri. Tunelul are o singură bandă, iar direcţia de mers se schimbă la 30 de minute. Aproape toţi oamenii din oraş locuiesc aici. Mai există câteva apartamente separate de această clădire.” SURSA
N.R.: Whittier a fost înființată în 1969 și a devenit în cele din urmă un port de escală pentru navele de croazieră. Când tunelul memorial Anton Anderson s-a deschis accesului public în 2000, a devenit prima autostradă care a conectat Whittier de Anchorage şi interiorul Alaska – anterior, singurele modalități de a ajunge în oraș erau feroviar, barca şi avionul.
Whittier este, de asemenea, popular printre turisti, fotografi, entuziaști în aer liber, pescari sportivi şi vânători din cauza abundenței sale de animale sălbatice şi a frumuseții naturale. Whittier este situat în Pădurea Națională Chugach, a doua cea mai mare pădure naţională din SUA. Whittier se află în districtul şcolar Chugach şi are o şcoală care deserveşte aproximativ 48 de elevi de la preşcolar până la liceu, conform înscrierilor în anul școlar 2019-2020.
Statistici: În oraş există 124 de gospodării, cu o medie de 1,79 persoane, 56 sunt familiale şi 68 sunt nefamiliale. 40,30% din populaţie este căsătorită, iar 32,34% sunt divorțate. 51,78% din populație are copii. Compozitia rasială a orașului era 68,3% albă, 10,6% asiatică, 6,9% hispanică, 5,7% nativ american. Distribuţia pe vârste a populației: 13,96 % sub 18 ani, 3,15 % între 18 – 24 ani, 23,87 % între 25 – 44 ani, 52,25 % între 45 – 64 de ani, iar 6,76 % peste 65 de ani. Venitul mediu pentru o gospodărie din oraș a fost de 45.000 USD în 2019. Venitul pe cap de locuitor pentru oraş a fost de 29.106 USD. Șomajul e 8,0 %.
Conducerea oraşului: un primar şi şase membri ai consiliului. Trei departamente cheie: administraţie, siguranță publică şi lucrări publice. Departamentul de poliție înfiintat în 1974 are pe lângă şeful poliției încă doi ofițeri. Vara când oraşul are mulți turişti sunt angajați ofițerii temporari. Biroul este într o unitate cu o cameră situată la primul etaj al Turnurilor Begich. Stația nu are unde să țină sau să interogheze oamenii. Departamentul de pompieri și salvare, voluntar cu ajutor reciproc din partea departamentelor învecinate.
Există un port şi un port de adâncime utilizate de navele de croazieră şi Alaska Marine Highway, Aeroportul Whittier (PAWR) este un aerodrom cu o pistă a aeronavei desemnată cu o suprafață de pietriș care măsoară 451 x 18 m. Nu există alte facilităţi, iar pista nu este întreținută iarna. Într-un an aeroportul are cca 700 de operaţiuni de avioane (97% aviație generală şi 3% taxi aerian). Oraşul operează şi un doc pentru hidroavion.
Tunelul Whittier sau tunelul Portage, tunelul memorial Anton Anderson este un tunel prin Muntele Maynard. Leagă autostrada Seward la sud de Anchorage cu Whittier şi este singurul acces terestru în oraș. Face parte din autostrada Portage Glacier , cu o lungime de 4.100 m, este al doilea cel mai lung tunel de autostradă și cel mai lung tunel combinat feroviar şi autostradă din America de Nord. DETALII
GARA CALAFAT: Cea mai fericită baltă din România
INSIDER: „Calea ferată Craiova-Calafat este o cale ferată secundară în România având o lungime de 107 km, neelectrificată în mare parte, viteza trenului fiind de maxim 40 km/ h, călătoria durează peste 3 ore. Este considerată linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română. FOTO Studiile pentru construirea căii ferate au început pe 10 mai 1885, ele durând până în noiembrie, fiind conduse de inginerul Elie Radu, iar proiectarea a durat până în mai 1886. Construcția căii ferate a început abia în anul 1890. Calea ferată conține mai multe monumente arhitectonice printre care două viaducte cu bolţi simple de beton, fiind construite aici pentru prima oară în România: primul la km 4, are trei deschideri, o înălțime de 14 m și zidăria din piatră cioplită, al doilea la Km18 are trei deschideri, o
înălțime de 17 m, construit din piatră și mozaic. Cel mai important monument arhitectonic este podul peste Jiu, de la intrarea în Podari, care a fost construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Bordei hc, Jiu Hm, Podari, Sălcuța, Dealu Robului h, Segarcea Nord hc, Segarcea, Cerăt h., Portărești, Urzica Mareh, Afumați, Siliștea Crucii hc, Boureni hcv, Băilești, Horticola h, Moțăței, Maglavit hcv, Golenți, Cobuz, Calafat și Calafat Port. Gările Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Băilești, Moţăței, Golenți și Calafat, prezintă elemente istorice, arhitecturale și urbanistice de valoare, sunt susceptibile de a dobândi calitatea de monumente Istorice. În conformitate cu art.14 din Legea nr.422/2001.” DETALII
N.R.: „Elie Radu (1853-1931) a fost un inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician român. A contribuit la construirea șoselelor transcarpatice, realizate după Marea Unire cu Transilvania. A construit 650 km de căi ferate după concepții proprii. Una dintre cele mai importante trasee de cale ferată realizate de el este linia Târgu Ocna – Comănești – Palanca. A proiectat și realizat numeroase poduri din beton armat şi tabliere metalice, o realizare deosebită fiind considerată legarea malurilor Siretului prin opt poduri. În 1889, Elie Radu a realizat o staţie de captare a apei subterane la Bragadiru, unică în Europa, și prima rețea de alimentare a orașului București. Ulterior, a mai realizat și alimentarea cu apă a orașelor: Botoșani, Sinaia, Turnu Severin, Târgovişte, lași. I se datorează proiectarea și construirea a 60 de clădiri de gări, remarcabile fiind cele de la Curtea de Argeş, Comănești și Galaţi. Sub conducerea sa, a fost proiectată si realizată construcția clădirii Ministerului Lucrărilor Publice, în prezent Primăria Capitalei.” DETALII
FOTO 1 – Gara Calafat (Elie Radu, 1899) cea mai frumoasă gară din Oltenia
ITALIA: Cățeii merg cu stăpânul la supermarket, restaurant sau pe plajă
INSIDER: „În Italia avem și noi voie cu cățeii in magazine, restaurante și chiar pe plaja. Bineînțeles, strangi dupa el!”
ARHIVĂ:. DEZGHEŢ: În Bucureşti, câinii lăsaţi afară primesc bobiţe. La Berlin, nemţii se plimbă cu ei prin mall! *** BRAVO, HORNBACH: Este cățelușa lor și are voie peste tot! Azi în Timișoara, mâine în toată țara! *** PAZNIC LA CROITORIE: „Lucrez non-stop, mănânc puțin, nu țigări, nu alcool!” *** VACANŢĂ: Arest la domiciliu sau paznic non-stop? *** NEW YORK: Accesul câinilor la metrou este permis doar în bagaj *** INTERZISE: Căţeii maidanezi nu ştiu carte… Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate! *** BRAZILIA: Președintele țării și câinele său au semnat legea împotriva cruzimii contra animalelor. 5 ani de închisoare!
ROMÂNIA: Treceri de pietoni pentru Omul Păianjen, practicanți parkour și călugări Shaolin care pot trece prin zid!
INSIDER: „Trecere de pietoni înainte de o curbă fără vizibilitate. Forţându-vă activ să faceți parkour, Ministerul Tineretului şi Sportului nu a mers prea departe? Fiind lângă mănăstire o fi pentru călugării care pot trece prin zid?” FOTO 1: „Mănăstirea Frăsinei, jud. Vâlcea” FOTO 2: „București, în fața sediului Poliției Rutiere” SURSA
ARHIVĂ: SUCEAVA: Rezervație de zebre. Fiecare are câte una la poartă! *** SECTOR 3: Câtă minte a avut ăla de a pus gardul în mijlocul drumului? Olimpici sau paralimpici? *** ŞOFERI & ZEBRE: Apoi a apărut Dorel cu deviza „noi muncim, nu gândim” și a mai tras un gard!
BUCUREȘTI: Modificarea scenariului în „Grota fermecată” din Parcul Carol inspirată din „Legenda Jepilor”. Fără grotă, giganții se luptă distanțați, nimfa exilată în Herăstrău!
INSIDER: „Statuile Giganţii sunt două statui amplasate în prezent în Parcul Carol I din Bucureşti, pe aleea principală a parcului, în apropierea intrării în parc dinspre Piața 11 iunie. Statuile fac parte din proiectul realizat de arhitectul Remus lliescu împreună cu sculptorii Frederic Storck, Dimitrie Paciurea, pentru realizarea unei lucrări statuare, intitulată Grota fermecată, cu ocazia organizării Expoziției Generale Române în Câmpia Filaretului din anul 1906. Întregul concept al lucrării a aparținut lui Dimitrie Paciurea, care s-a inspirat din Legenda Jepilor scrisă de Carmen Sylva. Ea avea terasă, vase, figuri şi trei sculpturi, doi bărbați contorsionați denumiți Giganți (3.5 m) și o femeie nud, culcată. Unul dintre Giganți a fost realizat de Frederic Storck, celălalt de Dimitrie Paciurea și femeia de Filip Marin, despre care nu se știe cum i s-a dat comanda, el nefăcând parte din grupul de artiști cărora li s-a încredințat comanda de execuție.
Astăzi grota nu mai există, Giganții au fost dislocați din perimetrul inițial și au fost puși de o parte și de alta a aleii principale a Parcului Carol I din Bucureşti. Femeia culcată a fost relocată în Parcul Herăstrău. Cele trei statui reprezentau personajele unei legende, conform căreia doi gemeni erau îndrăgostiți de aceeași femeie. Ea s-a aruncat în valuri, urmând ca acela dintre frați care va izbuti s-o salveze să-i devină soț. Rivalitatea dintre cei doi a făcut însă ca frumoasa fecioară să se înece. Cei doi frați au fost transformați în piatră datorită iubirii neîmplinite, iar persoana iubită de ei este transformată în cascadă. În fața fostului Palat al Artelor cei doi giganți erau așezați unul în fața celuilalt, iar în mijloc, între ei, culcată, Frumoasa adormită.” DETALII
ORADEA: În vizită la Templul Francmasoneriei
INSIDER: „Ai auzit că la Oradea exista un templu masonic ce se poate vizita? Noi l-am vizitat ieri!” SURSA
N.R.: Clădirea situată pe strada Armatei Române nr. 4, fostul sediu al Loji Masonice este una din cele mai interesante și spectaculoase din Oradea, din punct de vedere arhitectural și al decorațiunilor la faţade. Construcția a fost începută după proiectul arhitecților Bálint Zoltán și Jámbor Lajos începând cu anul 1901, și a atras atenția publicului orădean, chiar dacă dimensiunile ei nu sunt impresionante. A fost finalizată în cursul anului 1902, destinația clădirii fiind aceea de sediu de lojă masonică. Nu este întâmplător deci faptul că foarte multe din elementele decorative ale construcției sunt de inspirație masonică, începând cu faţada, dinadins concepută fără ferestre, cu un portic fin marcat. Acesta din urmă se compune din doi pilaștri laterali, iar în mijloc are două coloane canelate cu coronamente dorice. Frontonul este triunghiular, fapt care conferă monumentului un aer neoclasicist.
Organizarea spaţiilor destinate vizitării prezintă structura lojii masonice inițiale cu Sala Templului, Sala pașilor pierduți, Cabinetul de reflexie, Biroul Maestrului Lojii și sală expoziţională cu obiecte specifice. Planul de amenajare a expoziţiei permanente cuprinde atât punerea în valoare a încăperilor conform denumirii acestora cât și prezentarea obiectelor si mobilierului specific într-o manieră inedită. Structura și compartimentarea spatiilor expoziționale, permite adaptarea circuitului de vizitare cu prezentarea în detaliu a sălilor, pe de o parte, dar pe de altă parte să ofere vizitatorului posibilitatea unei documentări pe tema expozițională prin informații oferite în sala expozițională. Program vizitare: marți- duminică 10-18. Bilete acces: adulți 10 lei, elevi 3 lei, copii sub 7 ani gratuit.” DETALII
ARHIVĂ: OCHII LARG ÎNCHIŞI: Salonul Internaţional de Arte şi Cultură Masonică. Atenţie, cade tencuiala! *** MASONI: Ceremonie discretă la Teatrul Odeon *** REPTILIENI: Plăteşti 250 lei să-l vezi pe David Icke şi te primeşte Băsescu. X PO NOI votează PMP?
SALVATORI & CHIBIȚI: Nu există „prea iubire” pentru copii, animale, pădure, balena albastră sau gaura de ozon. Doar lipsa iubirii și a dorinței pentru o lume mai bună!
INSIDER: „„De cele mai multe ori, noi iubitorii de animale, suntem atacați că îi iubim. Că îi prea iubim. Că ei au ce alții n-au. Că ei mănâncă și atâția copii adorm flămânzi. Nu putem fi responsabili de toate păcatele lumii.
Nu sunt aici să mulțumesc pe nimeni și-mi permit să fiu sinceră în același timp în care îmi asum să pierd oameni din cauza asta. Nu mă încântă cu nimic o lume plină de copii sătui și îmbrăcați, dar în care încă se torturează animale.
Pentru copii, luptă statul, luptă asociații, chiar și cei ai nimănui au masă și casă până la 18 ani când pornesc singuri în lume. În animale încă se lovește. Cei ai cuiva, devin ai nimănui. Masa le este otrăvită și casă le este strada și șanțul. Chiar și așa, bătuți deja de soartă, îi mai bateți și voi o dată. Câțiva din noi, oameni ce împărțim aceeași lume, ne oprim sa-i mângâiem, să le punem iubire pe rană, muncim pentru hrana lor curată și într-un final le găsim un acasă. Suntem mândrii și bucuroși, pentru ei, pentru noi și pentru voi. Ne bucurăm pentru orice reușită de-a voastră cu un copil sau un om al străzii, ne bucurăm că ați construit case noi din case arse, că duceți portocale în azile și orfelinate de Crăciun (dar cineva să vă zică că oamenii ăia nu mănâncă doar de Crăciun), că ajutați în orice direcție, dar noi de ce nu primim același lucru înapoi? De ce în lupta salvării animalelor se aleg și se pun cele mai grele pietre în saci și ni se leagă forțat de spate? Credeți că nu ne este greu destul?
Voi, pentru ce luptați? Dacă pentru nimic, n-aveți dreptul să alegeți pentru ce să mă zbat eu. Dacă luptați pentru ceva, nu sunteți printre cei care ne pun pietre în sacii mari de pe umerii mici. De ce? E simplu. Aveți deja pietrele voastre de cărat și niciodată, dar niciodată, un om ce a ales să lupte pentru o altă viață, nu-și va goli sacul pe crucea altuia. Lupt pentru animale, mi-e greu, dar lupt. Nu o să vin niciodată să-i spun unui om care ajută copii că nu ajută unde trebuie. Nici pe cel care salvează păduri nu-l caut. Nu-mi îndrept reproșurile nici spre cei care curăță și salvează oceanul. Avem în comun același lucru: purtăm pietre grele să ne facem un drum mai ușor în lume.
Oare lumea n-ar fi mai bună dacă fiecare ar lupta pentru ceva și nu împotriva cuiva? Salvați copii, salvăm animale și să știți că un om ce dă o coajă de pâine unui câine, a dat și o pâine întreagă unui om, dar invers nu e valabil întotdeauna și aici știți că am dreptate.
Luptați pentru ce vreți, luptăm pentru ce vrem. Purtăm saci grei pentru lupte diferite, dar într-un final, la sfârșitul luptei, ajungem în același loc: o lume mai bună.
Umblați prin maternități unde se abandonează copiii și arați-i acolo pe cei ai nimănui. Intrati în biserici și spuneți-le celor flămânzi de bani că există și foamea de mâncare. Dacă tot v-ați dus, poate vă amintiți cu ce luptam și noi și le spuneți și de foamea de iubire.
Povestiți despre iubirea dintre semeni cu cei care nu iubesc deloc, nu ne spuneți nouă care ne purtăm pașii în lume cu inima plină. De milă, celor nemiloși să le aduceți aminte.
Nu noi, cei care iubim altceva decât vă doriți voi suntem problema, ci fix ăia care nu iubesc nimic, deloc, niciodată. Nici ieri, nici azi, nici om, copac, câine sau curcubeu.
Acceptați povestile și viețile de lângă voi exact asa cum sunt și încetați să mai dați vina pe-o inimă că poate iubi mai mult ca voi. Nu, nu aia e de vină. A voastră este. Învățați-o să bată a fericire și să iubească orice. Copil, animal, copac sau tablouri.“ SURSA
VALENTINE’S DAY: Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477.
INSIDER: „Unde vedem că frământările îndrăgostirii nu s-au schimbat în ultimele secole; nici chiar imaginarul vizual, dacă ne uităm la 💘 sau la 💔, care apar, cu explicațiile de rigoare, în această gravură pe lemn din… 1485.
Sigur, nu uităm că asemenea reprezentări chiar aveau un corespondent real, meșterit în ateliere de feronerie și folosit cu sârg apoi în vreun beci ori în piața publică. (Și nu mai era vorba de amor acolo.) Pace tuturor. 💕 imagine © BPK | Berlin, Jörg P. Anders gravură pe lemn, cca. 1485,0,257×0,365 m, Regensburg.” SURSA
INSIDER 2: „Ziua Îndrăgostiţilor sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătorită prima dată în anul 496, este acum marcată la nivel global pe 14 februarie. Este ziua în care oamenii îşi arată afecţiunea şi îşi trimit felicitări, flori ori bomboane, alături de mesaje de dragoste. Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477.
Ziua îşi ia numele de la un sfânt celebru, despre care au apărut, de-a lungul timpului, mai multe poveşti. În credinţa populară, Sfântul Valentin a fost un preot în Roma celui de-al treilea secol. Împăratul Claudiu II a interzis căsătoriile, pentru că, spunea el, bărbaţii căsătoriţi sunt soldaţi slabi, iar Valentin a nesocotit regula, despre care credea că este nedreaptă, şi a continuat să oficieze căsătorii în secret. Când împăratul a aflat, preotul Valentin a fost închis şi condamnat la moarte. În închisoare, el s-a îndrăgostit de fiica temnicerului, iar când a fost dus să fie executat, pe 14 februarie, i-a trimis o scrisoare semnată ”de la Valentinul tău”.
Poveştile celor trei sfinţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conştiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modificat, conform simţului romantic al fiecărui povestitor.
Prima sărbătorire a Zilei Îndrăgostiţilor/ Zilei Sfântului Valentin a avut loc în anul 496.
Romanii organizau un festival, numit Lupercalia, care avea loc la jumătatea lunii februarie, prin care sărbătoreau începutul primăverii. Se crede că, între manifestările sărbătorii, se număra şi alegerea de către băieţi a numelor de fete dintr-o cutie. Astfel, pe perioada festivalului, perechile formau cupluri şi, uneori, se căsătoreau.
Mai târziu, biserica a vrut să transforme festivalul într-o sărbătoare creştină şi a decis să se folosească de ea pentru a aminti de Sfântul Valentin. Cu timpul, numele sfântului a fost folosit de oameni pentru a îşi exprima sentimentele faţă de cei dragi.
Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creştinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit ”creştinarea” sărbătorii. Aşadar, la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 februarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11 Sfinţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră, totuşi, doar trei Sfinţi Valentin, însă Papa nu a specificat care dintre aceştia urma a fi sărbătorit.” SURSA
EASYOMM: Huse organice pentru telefoane „aduc natura în mâna noastră”. Vine muntele la Mahomed!
INSIDER: „Haida, haida, de trei ori, Mirosi-ți-ar gura a flori/ Și buzele-a micșunele.” Și mobilu’ a lavandă ori cafea ori ficus ori Swarovski… Au apărut pe piața online husele organice pentru telefoanele smart care aduc „cât mai aproape natura de noi” pe principiul „vine muntele la Mahomed”. În perioadele de lockdown ar fi fost mană cerească dacă ar fi existat în fiecare mână… Și dacă tot suntem dependenți de telefoane și ni s-au lipit în palmă măcar „să simțim energia pozitivă și relaxantă a naturii în fiecare minut.” Teoretic aceste carcase organice” aduc natura în mână noastră”, „dacă tot nu avem timp pentru drumeții ori plimbări prin parc”. Preț 130 lei.”
N.R.: „HUSA – ORGANIC LAVENDER – Husele confecționate din lavandă oferă parfumul florilor de lavandă care induc o stare de bine, de relaxare.
HUSA ORGANIC COFFEE – Dacă dorești să simți mirosul proaspăt al cafelei în fiecare minut cea mai bună alternativă este această husă confecționată atent din boabe de cafea.
HUSA – ORGANIC SWAROVSKI CRYSTAL – În general femeile iubesc florile și pietrele prețioase, noi am încercat să îmbinăm aceste două lucruri frumoase într-o husă organică cu flori și cristale Swarovski.
HUSA ORGANIC SKELETON – Lăsați-vă simturile intr-o calatorie cu acesta husa organica Skeleton realizata din materiale naturale din frunze de Ficus.” DETALI
ARHIVĂ: ROCKHA: Hârtia din piatră care salvează pădurile și ne scapă de PET-uri *** 1 MARTIE: Mărțișoare plantabile – cu semințe de Nu mă uita, Lavandă, Garofițe, Gura Leului, Albăstrele și Maci *** JAPONIA: “Mainichi” revista pe care o poți planta după ce o citești! *** AUSTRIA: Universul cristalelor Swarovski. Lumi paralele, Zona crepusculară sau Jocul de smarald?
SPERANȚA: „Nu contează nici cât de diferiți suntem, nici că vorbim limbi care nu au nimic în comun; atâta vreme cât vrem să ne înțelegem, o vom putea face cu orice ființă.”
INSIDER: ‘Bat la ușă 8 ani de când acești doi pescăruși incapabili să mai zboare își duc veacul alături de noi, într-un adăpost cu peste 500 de câini. El cu aripile amputate, ea cu ele teoretic sănătoase, dar practic nedornică să le folosească (sau așa ne place nouă să credem), pentru că vrea să fie cu el.
Pica și Poc, că așa le spunem, au învățat multe de la câinii noștri, în acești mulți ani în care au conviețuit în niște padocuri învecinate. Dar cel mai adorabil lucru pe care l-au învățat a fost să ”urle” și ei, ca lupii sau, dacă vreți, ca șoimii, la unison cu prietenii lor. Așa că am hotărât să vă lăsăm aici acest VIDEO ca să vedeți că nu contează nici cât de diferiți suntem, nici că vorbim limbi care nu au nimic în comun; atâta vreme cât vrem să ne înțelegem, o vom putea face în orice limbă și cu orice ființă.”
ARHIVĂ: FĂRĂ FRICĂ: Pescărușii ne învață ce este iubirea și loialitatea
MUNȚII PĂDUREA NEAGRĂ, GERMANIA: Izvorul Dunării, locul de unde începe valsul!
INSIDER: „Neinderhausen. Izvorul Dunării!! PADUREA NEAGRĂ.” VIDEO
N.R.: Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga). Izvorăște din Munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) la cca 1 km est de castelul Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau. Dunărea curge către sud-est, pe o distanță de 2.858 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți din alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. DETALII
TIMPURI NOI: Gaterul mecanic circular TN 15 încă taie lemne prin România. Mad Max forever?
INSIDER: „Cine nu-și mai amintește de faimosul TN de 15 cai putere?
Generațiile mai tinere spun că vehiculele respective seamănă cu cele din Mad Max….”
INSIDER 2: „Motoare staționare produse de Timpuri Noi (TN). Pornirea necesita ceva curaj deoarece e cu manivelă și decompresor. Cu ani în urmă asemenea motoare montate pe șasiu de ARO colindau țara și tăiau lemnele oamenilor. Acum devin istorie ca la fiecare gospodărie se găsește cate o drujbă.”
INSIDER 3: „Un pistonel, o direcție vai de ea și niște frâne aproape nule pornire ultra ușoară nu avea echipament electric, se pornea la volantă și avea în dotare o curea lată generoasă care făcea diverse lucruri în general se tăiau lemne la fața locului.
INSIDER 4: „La aproximativ 40 km de București încă mai sunt și sunt folosite în continuare la tăiatul lemnelor!”
INSIDER 5: „Primele motoare au rămas din al 2 lea război, aduși de nemţi pentru diferite utilaje: Pompe de apă compresoare, generatoare,si după război au fost copiate de TN.”
INSIDER 6: „Ieri am văzut unul prin județul Prahova circulând pe strada printr-un sat cu 6 persoane pe el.”
INSIDER 7: „Sunt și acum. Gater mecanic circular. Pe la țară.” SURSA
MUNTELE CURCUBEU, PERU: Precum în Cer așa și pe Pământ
INSIDER: „Munții curcubeu din Peru.” SURSA
N.R.: „Vinicunca, (Winikunka), Montaña de Siete Colores sau Rainbow Mountain este un munte din Anzi,, cu o altitudine de 5.200 m deasupra nivelului mării. Este situat pe drumul către muntele Ausangate (regiunea Cusco), între Districtul Cusipata, provincia Quispicanchi, şi Districtul Pitumarca, provincia Canchis. Accesul turistic necesită o călătorie de două ore cu maşina de la Cusco și o plimbare de aproximativ 5 km sau o călătorie de trei ore şi jumătate prin Pitumarca şi o urcare abruptă de o jumătate de kilometru (1-1,5 ore). Localnicii peruvieni consideră că muntele Curcubeu este sacru, iar în fiecare an, mii de pelerini îl escaladează pentru a participa la Festivalul Stelei de Zăpadă are loc în luna mai. De 10 ani a început turismul de masă atras de culorile curcubeu ale muntelui, în luna august fiind maxim contrastante. Acum 10.000 de ani muntele era acoperit de ghețari care s-au topit datorită schimbărilor climatice.
Potrivit Biroului de Peisaj Cultural al Descentralizării Municipiului Cusco, cele șapte culori ale muntelui se datorează compoziției sale mineralogice: culoarea roz se datorează argilei roşii, fangolites (nămol) şi arilitas (nisip); culoarea albicioasa se datorează cuarzozei, gresie si marne, bogate in carbonat de calciu; roșul se datorează pietrelor argiloase (fier) şi argilelor aparținând perioadei terţiare superioare; verdele se datorează filitelor şi argilelor bogate în magneziu ; brunul pământos este un pro de fanglomerat compus din rocă cumagneziu aparţinând perioadei cuaternare; iar culoarea galben muștar provine din gresiile calcaroase bogate in minerale sulfuroase.” DETALII
infoINSiDER.ro 