ALLAN DALLA: Cea mai nouă şi mai controversată reprezentare a luptei lui Sf. Gheorghe cu „Balaurul”!
Piaţa Sfântul Gheorghe din Bucureşti, la intersecţia străzii Băniei cu strada Şelimbăr.
INSIDER: „Pictura, o interpretare modernă a scenei în care, potrivit legendelor medievale, Sfântul Gheorghe ar fi omorât un balaur a fost realizată cu acordul proprietarului clădirii și în scopul înfrumusețării zonei, altfel, plină de gunoaie și clădiri în ruină. Nefiind pe gustul locuitorilor foarte religioși din zona respectivă, credincioșii au cerut îndepărtarea ei pe motiv că înfățisează personajele răului, iar sub presiunile făcute de Consiliul Parohial al Bisericii Sfântul Gheorghe s-a hotărât modificarea picturii murale pe 11 mai. Mai aveți la dispoziție doar 4 zile pentru poze. Deși a învins balaurul, se pare că Sf. Gheorghe va fi răpus de mentalitatea riveranilor care îl iubesc prea tare…” DETALII
UPDATE (HOTNEWS): „Pictura murala de mari dimensiuni care care il infatiseaza pe Sfantul Gheorghe in lupta cu dragonul, realizata in Piata Sfantul Gheorghe din Capitala, pe peretele unei cladiri, a fost acoperita sambata, dupa ce Biserica Ortodoxa Romana a facut presiuni in acest sens. In semn de protest fata de acest gest de cenzura, mai multi artisti au realizat desene care ilustreaza ce ar putea fi desenat pe peretele lasat gol, imaginile fiind publicate pe pagina de Facebook a cunoscutului artist plastic Dan Perjovschi.
„Live crime scene. Just like ISIS but in the EU”, scriau, sambata dimineata, cei de la Intersting Times Bureau drept descriere la imaginile care infatiseaza disparitia treptata a picturii. Intersting Times Bureau este grupul care a initiat si sprijinit financiar realizarea proiectului. In locul picturii acoperite va fi realizata o alta lucrare de catre aceiasi trei artisti. Pictura, semnata de cativa artisti contemporani (Obie Platon, Irlo and Kero), se intitula „Sf. Gheorghe si Dragonul Jucaus” si era o reinterpretare moderna a scenei in care, potrivit legendelor medievale, Sfantul Gheorghe ar fi omorat un balaur. Graffiti-ul a fost realizat in cadrul unui proiect de arta urbana, cu acordul proprietarului cladirii.” CONTINUARE
ARHIVĂ: ALLAN DALLA: Foamea, în coduri geometrice. Viziunea optimistă: „Tot ce zboară se manâncă!” *** ARTĂ URBANĂ: „Am crezut că totul a fost făcut noaptea, pe furiş, fără acordul autorităţilor” *** LUNATICI FĂRĂ FRONTIERE: Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm?
CIUBUCURI: Bon fiscal pe 50 de bani BACŞIŞ! 8 bani merg la buget! Cum arată un bacşiş de 1 ban fiscalizat?
INSIDER: “Am trăit s-o văd şi pe asta: ANAF-ul a terminat cu toţi marii mafioţi, i-a băgat în sperieţi pe marii evazionişti, a zdrăngănit cătuşele peste frăţia oamenilor politici – băieţi deştepţi cu asfaltări, a terminat cu importul evazionist de legume-fructe patronat de arabi, a lichidat ingineriile financiare (ale adevărate, nu controlul preţurilor cum vrea “nord-coreanul” Ponta) din super-marketuri şi… a ajuns şi la ospătarul căruia i-am lăsat eu ciubuc… 50 de bani. Da! Am primit primul bon fiscal din viaţa mea, pe care, prin grija Măreţului ANAF scrie, cu majuscule, BACŞIŞ!
Am plătit cafeaua de 4,50 cu o bancnota de 5 lei şi am zis “Mulţumesc, lasă aşa!”. Şi după bonul cu cafeaua, văd că ospătarul îmi mai aduce la masă un bon. Nu apuc să mă întreb dacă are casă de marcat cu copy-paste, mă uit pe bon şi mă apucă leşinul: BACŞIŞ, 0,50 lei. Băi ANAF, tu eşti nebun?! La sfârşitul zilei de muncă, ospătarul (Adi, e trecut pe bon) adună bacşişurile contorizate şi dă 16 la sută statului. Adică, din bonul meu de bacşiş, vor merge spre Sănătate, Educaţie, Administraţie, Poliţie, Armată, Guvern, Parlament etc. fix 8 BANI! 8 bani!!!
Da, ştiu, spic cu spic se face snop, dar nu pot să văd că ANAF-ul Guvernului Ponta seceră doar spicele mici şi se face că nu vede snopurile… Că mă întreb dacă telefonul ăla de fiţe făcut cadou de Gheorghe Nichita (primarul Iaşului şi vicepreşedinte PSD) drăguţei iubite din subordine cu tot cu aplicaţia spy din el o fi fost plătit din leafa de primar sau din ceva ciubucuri? Iar dacă omul plătea din bacşişuri astfel de mici atenţii şi cheltuieli, de unde le-o fi primit? Or fi fost declarate la fisc şi impozitate?
Dar nu-i treaba barmanului Adi ce bacşişuri sau alte parandărături primesc primarii sau parlamentarii. Obligaţia barmanului este să se conformeze impozitării bacşişului şi, dacă în curând o să vrea Guvernul, va plăti impozit şi pe aerul pe care îl respiră. ANAF, bravo! Dă fuga la şeful Guvernului şi-i raportează că din 50 de bani lăsaţi bacşiş unui barman ai reuşit să duci la buget 8 bani. Eşti tare, ANAF, meriţi premiat…” SURSA
UPDATE: „Bacşiş de 1 ban fiscalizat! Conform legii am emis bon fiscal pentru 1 ban, bacşiş lăsat de un client! Clientul a refuzat bonul şi a plecat „mulţumind” Guvernului României pentru minunata lege şi ANAF pentru sprijinul acordat firmelor!” SURSA
BEST-SELLER: „Un sanctuar cu miros de usturoi?!”
INSIDER: „La origine, în librării se vindeau doar cărţi, fără ace, brice sau carice. Săptămâna trecută, specialitatea zilei la Libraria Cărtureşti Carusel era „Pistoul de leurdă”, nu vreo carte sau vreun autor. Asta seamănă a banc sec: „Am stat azi în librărie vreo două ore şi am răsfoit un… pistou de leurdă şi cartofi cu rozmarin”. Un sanctuar al cărţilor cu miros de usturoi?!”
ARHIVĂ: CĂRTUREŞTI MALL: „Era înghesuială ca la supermarket în zilele cu promoţie la tigăi!” *** APROZAR: Mesaje subversive sau psihologie inversă? Librăria Cărtureşti ne invită la citit – “Fugiţi, cad cărţi” *** MĂCELĂRIE: Cărţi hăcuite la Librăria Cărtureşti!
BON APPETIT: După 25 de ani de la Revoluţie, avem o fântână de popcorn. Nu s-a murit chiar degeaba!
INSIDER: „Mai ţine cineva minte pentru ce a ieşit poporul român în stradă în 1989?! Liberté, égalité, fraternité şi …mâncare. Nu neapărat în această ordine! Să curgă Coca-Cola pe străzi şi să mâncăm popcorn cu găleata. Uite că ni se îndeplini dorinţa şi, după 25 de ani de la Revoluţie, în Piaţa 21 decembrie 1989, avem o fântână de popcorn. Deci, pare că nu s-a murit chiar degeaba. Nu sunt comestibile, dar par delicioase. Bon Appétit!”
ARHIVĂ: SACRILEGIU: O „baie de sânge” în Piaţa Universităţii. Nu e Revoluţie, nici Mineriadă. HBO îşi face reclamă! *** RECRUTARE: Viitorii corporatişti, chemaţi „să treacă pe albastru”. Cândva primeau numere matricole! *** TAXE: Ce urmează după taxa pe viciu, pe bere şi pe fast-food? Taxa pe râgâială! *** ERATĂ: Admiratorul lui Caramitru a luat BAC-ul! *** VREAU PREŞEDINTE: „Poţi propune şi pe meseriaşu’ blocului, cinstit şi gospodar – mare om, mare caracter!”
ÂNCHIS / ÎNCHIS: Când „Zorro” e plecat în misiune!
ARHIVĂ: FURCULISION – MEGA IMAGE: „La atâtea shop’n’go-uri, de unde să găseşti atâţia lingvişti?” *** LANSARE: Dan Puric îşi lansează „sîmbătă” o nouă carte. Sau „sâmbătă”?!
ÎNAPOI ÎN VIITOR: Calculatorul, prietenul omului?! 30 de ani în 30 de minuni tehnologice demistificate!
INSIDER: „Este puţin şocant să priveşti retrospectiv cum obiecte de care mai întâi te-ai minunat să auzi, vezi şi să atingi, pe care ţi le-ai dorit ca pe Sfântul Graal şi ai făcut mari sacrificii să le ai, iar apoi le-ai „aruncat” undeva prin debara pentru că altele mai performante deveneau deja obiecte de muzeu în SUA şi în ţările din Vest. Şi totul s-a întâmplat în ultimii 30 de ani – 30 de ani în 30 de minuni tehnologice demistificate!”
Expoziţia “Personal Computer: O istorie fascinantă” prezintă evoluţia calculatoa- relor, de la primele maşini de calcul la computerele moderne de astăzi. Majoritatea pieselor datează din anii `70-`80 ai secolului trecut. Alături de mărcile străine consacrate se află şi cele romaneşti fabricate de companii precum: ICE Felix, Electronica, Centrul de Cercetări Automatica Bucureşti (CCAB). Printre modelele expuse se numară şi calculatoare reprezentative pentru industria IT din anii ‘80: Apple IIc, Apple Lisa 2, Commodore 64, IBM PC 5150, Apple Macintosh Plus, HP 150, terminalul Lear-Siegler ADM-3A, Osborne I şi multe altele. Una dintre cele mai vechi piese prezente în expoziţie este un calculator mecanic din 1943-1944, fabricat în Suedia de compania Original-Odhner, acesta fiind şi cel mai longeviv model fabricat vreodată.
Expoziţia este deschisă în perioada 24 aprilie – 21 iunie 2015, putând fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00 – 17.15 (ultima intrare!). Bilet de intrare – 7 lei. Organizatori: Muzeul Naţional de Istorie în parteneriat cu Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii (filială a Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I), Muzeul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi Ing. Dr. Alexandru Floca – colecţionar. DETALII
TORTUL LUI BUCUR: De la cioban la cofetar de mall. Diabetul la oaie sau cum fac oile diabet!
INSIDER: „Fântâna lui Bucur este astăzi plină de calorii dulci. Dacă ciobanul Bucur s-ar reîncarna după 555 de ani ar fi cu siguranţă cofetar la mall.”
ARHIVĂ: BUTAFORIE: Fontana di Trevi, adusă la Bucureşti *** AGONIE ŞI EXTAZ: Între zeci de claxoane şi mii de turaţii pe minut, o „Carmina Burana” îţi poate fi fatală!
FESTIVALUL LUMINII: „La ora 23.00, trei maşini de poliţie anunţau prin megafoane că se stinge lumina!”
În perioada 23-25 aprilie, Primăria Municipiului Bucureşti şi ARCUB au prezentat locuitorilor capitalei centrul oraşului într-o lumină nouă. Prima ediţie a Spotlight Festival le-a oferit bucureştenilor o experienţă inedită prin transformarea bulevardului Calea Victoriei, în intervalul orar 20.30-00.00, într-un traseu spectaculos.
INSIDER: „Calea Victoriei, între BCU şi Piaţa Naţiunilor Unite, a devenit pietonală şi a fost luată cu asalt şi entuziasm de mii de oameni. Deşi pe afişul festivalului „se promitea” până la ora 00.00, vineri seara la ora 23.00, trei maşini de poliţie anunţau prin megafoane că se stinge lumina şi se deschide circulaţia, spre disperarea celor care veniseră să se „lumineze”. Astfel, „întunecaţii” au fost nevoiţi să se regrupeze sub formă de gramadă pe trotuarele înguste, spre bucuria şi victoria celor din trafic cărora le ieşisera peri albi de circulaţia gâtuită de eveniment.” DETALII
THE COLOR RUN: „Începi cursa în haine albe şi treci linia de sosire scăldat în culori!”
„The Color Run™ – cunoscută şi drept ”Happiest 5k on the Planet” – este o cursă euforică în culori, care celebrează sănătatea, bucuria şi originalitatea. Axată mai puţin pe timpii de alergare şi mai mult pe distracţia nebună, The Color Run™ este o cursă necronometrată de 5 kilometri, în cadrul căreia mii de participanţi sunt vopsiţi din cap până-n picioare în diverse culori, la finalul fiecarui kilometru parcurs. Distracţia continuă şi după încheierea cursei, cu un uriaş festival unde folosim din nou pudră colorată din belşug, pentru o explozie de fericire şi experienţe memorabile, fără a mai pune la socoteală milioanele de combinaţii de culori intense. Credeţi-ne, este cea mai tare petrecere post-5k din lume!” DETALII
NU ATINGEŢI PICTURA: „Artistul s-a hotărât din pensulă că frumuseţea este mai presus de siguranţă!”
INSIDER: „Moda picturilor pe posturile de transformare Enel a ajuns şi în Parcul Izvor. Deşi nu există un teren de tenis în parc, noile „tablouri” cu jucători de tenis parcă imprimă locului un aer mai sportiv. În lipsa unor indicaţii clare, artistul a avut un singur dubiu dacă să acopere sau nu indicatorul din mijlocul tabloului care avertiza „Loc sub tensiune. Nu atingeţi. Pericol de moarte!”. În final, artistul s-a hotărât din pensulă că frumuseţea este mai presus de siguranţă!”
ARHIVĂ: TURISM: “Poftiţi un scaun electric să vă odihniţi!” *** NIKOLA TESLA: „Lăsaţi viitorul să spună adevărul şi să evalueze pe fiecare în funcţie de muncă şi realizări. Prezentul este al lor. Viitorul, pentru care am muncit cu adevărat, este al meu!”
IOD ŞI CIRC: De ce e mai scumpă sarea neprocesată decât sarea procesată, râmane un mister. Sau poate nu!
INSIDER: „Pentru comercializarea sării fără iod, în România e nevoie de derogare de la lege. Am fotografiat două pachete de sare (de mare şi de Himalaya) şi am scos detaliu mărit la precizarea cu referire la legislaţie, de pe ambalaj. E o problema atâta timp cât în produse necesare alimentaţiei au introdus (prin obligaţie legislativă) compuşi periculoşi pentru sănătate.
Ce trebuie să ştim despre sarea alimentară din comerţ? Avem acum o mare varietate de sare alimentară în magazine, dar aproape toată este ”îmbogăţită” cu diverse adaosuri. Chiar şi sănătoasa sare de Hymalaia sau de mare şi în multe cazuri chiar şi cea grunjoasă, au astefel de chimicale adăugate. (…) Din păcate, nu prea mai avem de ales, pentru că toată sarea comercializată în România este iodată, iar cea pe care o caută snobii, mai are şi antiaglomerant E536, adică ferocianură de potasiu care la o temperatură de peste 100 de grade Celsius, temperatura ce se atinge foarte uşor dacă faceţi o friptură sau poate sarmale la cuptor sau sigur în oala cu presiune, se descompune în cianură de potasiu şi clorură de fier.
Sarea iodată nu se găseşte aşa în natură. Produsele naturale sunt accesibile deocamdată la preţuri mult mai mari prin magazinele specifice. De ce e mai scumpă sarea neprocesată (brută), decât sarea procesată (filtrată, distilată, cristalizată, îmbogăţită cu iod, fluor, ferocianură de potasiu), râmane un semn de întrebare, sau poate nu. Adică nu se doreşte încurajarea consumului de sare naturală. În momentul când începem să dăm importanţă la ce alimente consumăm, ajungem în situaţia de a observa că în comerţ mai nimic nu e „comestibil”.” CONTINUARE
METEO: „Device” universal pentru starea vremii!
INSIDER: „La Casa Magică din Buşteni, am văzut un ”device” care indică starea vremii. O piatră legată de o sfoară, atârnă în faţa unui ”cadran” de citire a stării vremii.” SURSA
DECIZIA 52/2012: „Este interzisă amplasarea camerelor video în birourile angajaţilor!”
Angajaţii pot fi supravegheaţi video, însă nu şi în birourile în care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă. De asemenea, conform documentului, camerele video se montează doar în locuri vizibile, fiind interzisă amplasarea acestora în locuri ascunse.
Decizia ANSPDCP nr. 52/2012 – Art.8 (3): „Nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.”
Potrivit Deciziei nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video, angajatorii pot dispune supravegherea video a angajaților, însă doar pentru îndeplinirea unor obligații legale exprese sau în temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate. În situația în care aceste prevederi nu se pot aplica, atunci supravegherea se va efectua doar pe baza consimțământului expres și liber exprimat al angajaților, dupa ce aceștia au fost informați în prealabil. În schimb, este interzisă amplasarea camerelor video în birourile angajaților de la locul de munca, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. DETALII
ARHIVĂ: VOYERISM: De la bici la Big Brother. Angajatul ideal „Unis Group” face orice. Kama Sutra, frate!
MALEDICŢIE: „Un blestem care să mai rărească numărul celor care îl încalcă fără nicio remuşcare!”
INSIDER: „Pentru cei rebeli sau certaţi cu autoritatea, care jinduiesc sau ocupă abuziv locurile de parcare pentru persoanele cu handicap (de obicei, singurele goale), semnul internaţional „Loc de parcare rezervat persoanelor cu handicap” a fost completat cu un blestem care să mai rărească numărul celor care îl încalcă fără nicio remuşcare!”
ARHIVĂ: GLUME NESĂRATE: Magazinul Cocor are semn, dar n-are rampă. Sau trebuie asortată la cărucior?
TUNING: Românul s-a născut poet. Şi pictor abstract!
INSIDER: „B-dul Dimitrie Cantemir. Românul s-a născut… pictor.” SURSA
ARHIVĂ: DACIA: Mama Loganului: „Ce-am fost şi ce-am ajuns!” *** DEŞEURI: Trecătorii, prea darnici cu ambalajele!
FURCULISION – MEGA IMAGE: „La atâtea shop’n’go-uri, de unde să găseşti atâţia lingvişti?”
INSIDER: „La atâtea shop’n’go-uri, de unde să găseşti atâţia lingvişti? Culeasă de la magazinul din colţ, adineauri!”
ARHIVĂ: BEZNĂ: Cine sparge mai multe borcane la MegaImage? *** CÂNTARUL FACE PROFITUL: „Că aşa-i „promoţia” la Mega Image: cumperi 100 de grame şi plăteşti 500!” *** PASIUNI: După shopping la Mega Image, părinţii fac schimburi de cartonaşe la „Grădiniţa de Animale”! *** CRATIME: Cofinanţare vine de la copulaţie. Chiar trebuie să o desenăm de fiecare dată? *** SUPRA-ARTICULATE: 50 de „metrii” până la Thomas Antiques care vinde „antichităţii” pe strada „Covacii”! *** TRADUCERI: Cum se scrie corect – Irak sau Iran? *** K.O: Milka are limba albastră sau boala vacii nebune?!
YIN & YANG: „O viaţă pepit, cu zile pepit. Dar cum pot să împac un suflet pepit?”
INSIDER: „Sunt Pepi T. / Locuiesc în oraşul Pepit / Pe strada Pepit, într-o casă pepit. / Am o maşină pepit, / Haine pepit şi prieteni pepit, / O viaţă pepit, cu zile pepit. / Dar cum pot să împac un suflet pepit?”
ARHIVĂ: JUCĂRII CU VIAŢĂ: Fulger McQueen, pe străzile Capitalei. Toţi rămân blocaţi când o văd la semafor! *** HAUTE COUTURE: Ultima modă de tuning din Bănie. VW Golf R îmbrăcat în catifea neagră şi eşarfă roşie! *** 311: „Iubita mea cu ochii ca cafeaua / Şi părul mătăsos ca catifeaua / Că când te văd mă simt ca carameaua”
RĂZBOIUL CLONELOR: „Buletinul de microbist”, reclamă împotriva falsificării însemnelor oficiale!
ARHIVĂ: INTERLOPI / SERVICII: „Ne scuzaţi, v-am clonat maşina. Poliţia ne-a ajutat mult!” *** CACEALMA: Librăria Elefant îşi face reclamă la RCA cu antetul Poliţiei Române. Glume de intelectuali! *** PIMP MY RIDE: Cât costă să-ţi tunezi maşina cu însemnele poliţiei americane? *** DERO CU ROM: „Noul Dero Ozon e ca vechiul Rom / Tricolorul nostru se vinde beton!” *** INSPIRAŢIE: Şcoală de şoferi pentru şosele însângerate?
COCOLOAŞE CU NET: Comandamentul general al cablurilor nefolositoare s-a mutat în Strada Frumoasă!
INSIDER: „Stâlpii de pe Strada Frumoasă – ramificaţie la Calea Victoriei, în apropiere de Piaţa Victoriei – nu sunt cei mai frumoşi din Bucureşti, dar cu siguranţă sunt cei mai împopoţonaţi, de zici că aici s-a mutat comandamentul general al cablurilor nefolositoare. Ca peste tot, regula după care se lucrează pare a fi: dacă îţi trebuie 3 cm de cablu, cumpără 30 metri, căci din mult faci puţin, dar invers este mai greu. Oare cineva plăteşte pentru miile de kilometri de cabluri care zac aiurea pe stâlpii din oraş? Sau e artă pură şi nu-mi dau eu seama!?”
OCHIUL NEVĂZUT: Ori sistemul de monitorizare e defect, ori nu a mai rămas nimic de vandalizat!
ARHIVĂ: DISPERARE: Aduceţi capacele! Maşină urmărită prin satelitul natural al Pământului?
LA MASĂ CU IISUS: „Dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora”
INSIDER: „Începând cu prima zi a săptămânii în care Domnul Iisus a intrat în Ierusalim, călare pe un măgăruş şi până la înviererea Sa din morţi, în mod tradiţional, această săptămână a fost numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paştilor. În această perioadă, ne aflăm în cea mai măreaţă, binecuvântată şi cea mai minunată perioadă a anului, indiferent de programarea ei calendaristică sau de acceptarea ei între Marile Religii ale Lumii. Au trecut aproape două mii de ani şi an de an, ne aducem aminte că Domnul Iisus, întrupat de la Tatăl prin Fecioara Maria, a venit şi a locuit printre oameni, s-a făcut Om ca să înţeleagă nevoile şi problemele noastre, ca apoi, să fie răstignit pe o cruce, un stâlp de tortură, ca să aducă oamenilor, celor care cred în jertfa şi învierea Lui, mântuirea. Faptul că această sărbătoare nu a luat sfârşit până în zilele noastre sau nu s-a „pierdut” undeva în spaţiu, dovedeşte clar că Iisus Cristos nu a fost vreun mit, invenţie sau vreo teorie născocită de preoţi sau agnosticii din aceea vreme, ci realitate. Pentru iudei, sărbătoarea pascală are cu totul o altă semnificaţie, chiar dacă poartă în ea profeţia morţii şi a înviereii Domnului Iisus.” CONTINUARE
ARHIVĂ: 7 CADRE: Cum apare Lumina Sfântă de la Ierusalim? Minunea filmată în 1994 de un medic devenit preot!
PASCAL: Iepuraşul din Cişmigiu, angajat Lee Cooper?
INSIDER: „La Iepuraşul de Paşte din Cişmigiu a venit deja Iepuraşul şi i-a adus un costum de blugi. Aparent, zici că a înhămat găina la căruţă şi a venit să ciocnească un ou, dar pare că mai mult face reclamă la Lee Cooper!”
ARHIVĂ: BALANŢĂ: Ouă adunate din toată Europa, fierte şi vopsite în Austria, vândute pe datorie în România! *** OMLETĂ: Poţi face o petrecere cu un ou de struţ? *** NE SAR FULGII: “Până să clocim noi Oul de Aur, bulgarii invadează piaţa cu ouă ecologice!”
STROEŞTI: „Este inadmisibil ca noi, plătitori de taxe şi impozite, să fim consideraţi cetăţeni de rangul doi!”
INSIDER: “În localitatea Stroeşti din judeţul Vâlcea suntem trei familii care suntem complet izolate de restul localităţii. Am făcut foarte multe demersuri către autorităţile publice, însă problemele au rămas, iar autorităţile nu fac nimic. Este vorba de drumul care face legatura între Satul Dianu şi Satul Obroceşti.
Am ajuns să ne aducem în spate toate bunurile necesare traiului zilnic, drumul fiind impracticabil, iar în caz de probleme medicale nicio ambulanţă nu poate ajunge până la noi. Mai mult decât atât, toate terenurile care sunt deservite de acest drum rămân nemuncite. A fost reparat superficial de către autorităţile locale, însa fără niciun studiu de fezabilitate, iar lucrarea a fost făcută de mântuială, drumul stricându-se din nou, astfel că foarte multe fonduri au fost risipite.
Autorităţile locale ştiu de aceasta situaţie, dar nu mişcă niciun deget motivând că nu sunt fonduri. Am facut diferite memorii atât la Guvernul României, cât şi la Prefectura Vâlcea. Mi s-a răspuns în primă instanţă că drumul este practicabil şi se poate circula, iar mai apoi, după încă câteva memorii, mi s-a răspuns că nu sunt fonduri. Este inadmisibil ca noi, cetăţeni ai comunei Stroeşti, plătitori de taxe şi impozite, în cote proporţional-egale cu fiecare locuitor, să fim consideraţi cetăţeni de rangul doi, neputând să beneficiem de un minim de condiţii de care se bucură şi restul cetăţenilor acestei comune. Nu cerem nimic mai mult decât să avem drepturi egale cu restul cetăţenilor din comună, căci de obligaţii ne achităm necondiţionat, ba mai mult am participat de fiecare dată la solicitările autorităţilor locale făcute în spiritul civic de a încerca să reparăm drumul respectiv.”
infoINSiDER.ro 