INSIDER: „Undeva între Liov și Kiev, la un popas turistic abandonat (probabil proprietarii erau ruși), am găsit aceste șase „bijuterii” pentru nostalgici.

În partea dreaptă erau trei limuzine negre pentru tovarășii de la partid, iar în stânga cele pentru celovecii de rând…” SURSA

N.R.1: „Ucraina, regiunea Lviv, districtul Busk, satul Novyi Milyatin, autostrada Lviv- Rivne. Cafeneaua Leleka este situată în apropiere de autostradă, aşa că invită toţi călătorii cu maşina lor să vină şi să bea o ceașcă de cafea sau un prânz copios. Punctul culminant este colecția de mașini retro situate în incintă.”

N.R.2: „Volga neagră (în poloneză czarna wołga) se referă la o legendă urbană vehiculată pe scară largă în Polonia, Rusia, Belarus, Ucraina şi Mongolia, mai ales în anii 1960 şi 1970. Era vorba de o limuzină Volga neagră (sau în unele versiuni roșie) care se presupune că a fost folosită pentru a răpi oameni, mai ales copii. Potrivit unor versiuni diferite, ea era condusă de preoți, călugăriţe, evrei, vampiri, satanişti sau Satana însuşi. Maşina este descrisă ca având jante albe, perdele albe sau alte elemente albe.

Copiii erau răpiți pentru a se folosi sângele lor ca un remediu pentru oamenii bogaţi occidentali sau arabi care sufereau de leucemie; în alte variante motivul era furtul de organe, combinat cu o altă faimoasă legendă despre furtul de rinichi de către KGB. Legenda a apărut din nou la sfârşitul secolului al XX-lea, cu mașini BMW sau Mercedes în locul Volgăi, având uneori coarne în loc de oglinzi retrovizoare. În această versiune, şoferul oprește și îi întreabă câte ceva pe trecători, apoi îi ucide atunci când ei se apropie de mașină pentru a răspunde. Într-o altă versiune a legendei, victima va muri la aceeași oră, o zi mai târziu.

În România, această legendă a apărut în anii 1970, unde a devenit cunoscută ca „Dacia neagră”, dar după 1989, Dacia neagră a fost înlocuită cu ambulanţa neagră.’ DETALII

INSIDER: „S-a deschis în Craiova restaurantul Le Grand Buffet pe strada Făgăraș nr. 6C. Mănânci cât vrei cu 50 de lei. Copii sub 6 ani, gratuit!” SURSA

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 82?

VIDEO

INSIDER: „Lăsasem peste noapte o sticlă de cinci litri cu apă, deschisă. În ea căzuseră zeci de furnici 🐜. Se zbăteau haotic în apa limpede, fiecare părând să lupte pentru viața ei.

La început, mi s-a părut că se îneacă una pe alta, că încearcă să se salveze cu orice preț — chiar și cu prețul altora.
Gândul ăsta m-a dezgustat. M-am întors și am plecat, hotărât să nu intervin.
Dar, după două ore, curiozitatea m-a biruit. M-am întors să mai arunc o privire în sticlă.

Și ce am văzut m-a lăsat fără cuvinte:
furnicile erau în viață!
Mai mult decât atât — formaseră o adevărată insulă vie, o piramidă de trupuri, în care se sprijineau unele pe altele, rămânând la suprafață ca o colonie unită.

Am rămas nemișcat, privind cu sufletul la gură.
Cele de jos chiar se înecau… dar nu pentru totdeauna.
După un timp, erau înlocuite de cele de sus, care coborau de bunăvoie.
Cele epuizate urcau, încet, fără grabă, fără să îmbrâncească pe nimeni.
Nimeni nu se salva pe sine mai întâi.
Dimpotrivă — fiecare căuta să ajungă acolo unde era cel mai greu.
Un sistem de ajutor reciproc, perfect coordonat, m-a zguduit profund.

N-am mai rezistat.
Am găsit o lingură care încăpea prin gura sticlei și am introdus-o cu grijă.
La vederea salvării, furnicile au început să urce, una câte una, fără pic de panică.

Totul mergea bine, până când una dintre ele, slăbită, a alunecat din nou în apă, fără să reușească să ajungă la margine.

Și atunci s-a întâmplat ceva ce n-o să uit niciodată.

Ultima furnică, deja aproape afară, s-a întors brusc.
A coborât, parcă spunând:
„Rezistă, frate, nu te las!”

S-a aruncat din nou în apă, s-a agățat strâns de cea care se îneca, dar nu putea s-o scoată singură.
N-am mai stat pe gânduri.
Am apropiat lingura, și așa, împreună, au ieșit afară — vii, amândouă.

Episodul acesta m-a emoționat mai mult decât orice film sau carte despre prietenie și sacrificiu.
Am simțit o furtună de emoții:
Mai întâi, rușine — pentru că am judecat furnicile ca fiind ființe insensibile.
Apoi, uimire — pentru rezistența lor.
Admiratie — pentru disciplina și curajul lor de a se sacrifica.
Și, la final, o apăsătoare rușine… pentru oameni.

Rușine pentru noi, oamenii.
Pentru indiferență.
Pentru cât de ușor ne pierdem unii pe alții în goana după avantaje.
Pentru cât de rar mai vine cineva înapoi să-l salveze pe cel slab.

Noi construim ziduri, când am putea fi poduri vii.

Dacă niște ființe atât de mici sunt capabile de o astfel de solidaritate și dăruire…
de ce noi, oamenii, suntem atât de des surzi la suferința celorlalți?

În ziua aceea am înțeles un lucru simplu:
Adevărata putere e în unitate.
Și dacă încă nu știi cum să trăiești cu adevărat —
învață de la furnici.” SURSA

INSIDER: „Știți ce țin în mână? Nu sunt bomboane – sunt capsule cu mii de viespi utile în ele. Fiecare dintre aceste capsule conține mii de viespi minuscule Trichogramma, care, în funcție de specia aleasă, luptă natural împotriva unora dintre cei mai periculoși dăunători din agricultură 🐛, precum sfredelitorul porumbului, omida fructelor, cunoscutul vierme al merelor sau molia verzei.

Cum funcționează?
Viespile ies treptat din capsule și caută ouăle dăunătorilor în care să-și depună propriile ouă. Astfel, distrug dăunătorii înainte ca aceștia să devină larve și să atace cultura.

Cum se folosesc? Capsulele se aplică direct pe câmp sau în sere, manual sau cu drona (foarte drăguță drona, apropo, am văzut-o încă acum un an).

Unde pot fi utilizate? • 🌽 • Legume în câmp și solar (🍅, 🫑, varză) • Pomi (măr, prun, cais, nuc) • 🍇 și 🍓 • Alte culturi unde dăunătorii (🦋) depun ouă pe frunze, tulpini sau fructe.

Ce e interesant? Primele încercări de a utiliza Trichogramma pentru controlul dăunătorilor în vii și livezi s-au făcut acum 100 de ani în SUA și Europa. Apoi, se producea în masă și era o metodă foarte utilă pentru controlul dăunătorilor la porumb, bumbac și legume (în special varză) ” SURSA

N.R.: „Trichogramma (Trichogramma spp.) sunt insecte benefice – viespi parazitoide extrem de mici, cu dimensiuni cuprinse între 0,3 si 0,7 mm. Acestea sunt utilizate pe scară largă în protecția biologică a plantelor în întreaga lume. Rolul lor, atât în natură, cât și prin intervenţie umană, se datorează capacităţii lor de a parazita ouăle insectelor dăunătoare, distrugându-le astfel. Controlul mai multor däunätori importanți din punct de vedere economic, cum ar fi: Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), Molla verzel (Mamestra brassicae) şi Molla strugurilor (Lobesia botrana), s-a dovedit a fi eficient și durabil prin metoda colonizării sezoniere cu Trichogramma,

În Bulgaria, au fost identificate peste 17 specii de Trichogramma, care pot dezvolta pănă la 14 generații pe an în condițiile locale. Aceste viespi iernează ca prepupe în ouäle gazdelor lor, inclusiv molii, frunzulite, molii geometride (Geometridae), fluturi albi (Pieridae) şi altele, care parazitează buruienile și resturile vegetale.

Ciclul de viață al Trichogramma, similar cu cel al multor entomofagi polifagi, nu este sincronizat cu cel al gazdelor sale. Acesta este unul dintre motivele cultivării lor în masă în laboratoarele biologice și aplicării lor prin metoda colonizării sezoniere. Dezvoltarea continuă pe tot parcursul sezonului de vegetație, facilitată de tranziția între diferite gazde, permite Trichogramma să mențină un număr ridicat de exemplare și să reglementeze eficient dăunatorii.

Metode de acțiune. Viespile femele găsesc ouăle gazdelor folosind „kairomone” specifice (substanțe chimice emise de gazde), după care inspectează ouăle cu antenele înainte de a depune ouăle în ele. De obicei, în oul gazdei este depus un singur ou al prădătorului, însă ouăle mai mari pot găzdui mai multe ouă ale prădătorului. Atunci când femela Trichogramma își depune oul, ea injectează o secreție care întrerupe dezvoltarea embrionului gazdei, distrugându-i organele şi sistemele. La exterior, ouăle parazitate se întunecă la o culoare gri-negru sau neagră. De asemenea, viespile femele ucid o parte din ouăle gazdei, străpungându-le cu ovipozitorul și hrănindu-se cu conținutul lor.

Identificarea speciilor de dăunători este esenţială pentru a determina specia de Trichogramma adecvată sau un amestec de specii, împreună cu proporţiile corecte. Odată ce ați primit cutia cu Trichogramma pentru colonizare manuală, se recomandă aplicarea imediată, deoarece acesta conține ouă ale unui organism viu. Dacă utilizarea imediată nu este posibilă, acesta poate fi depozitată timp de până la 48 de ore într-un frigider obișnuit de uz casnic la o temperatură de 4-8°C. Trichogramma este sigură pentru toate celelalte produse din frigider şi nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană. Se poate păstra mai mult în aceste condiții, dar eficacitatea sa poate scădea. Cutia nu trebuie să fie deschisă! Acesta conține ouă de trichogramma, care trebuie protejate de atingere, ca şi de intruziunea altor insecte sau organisme. După ce trichogramma eclozează, iese prin deschiderile din cutia de carton şi începe să caute ouă ale dăunătorilor. De obicei, tratamentele se fac de mai multe ori, la fiecare 10 până la 20 de zile. Fiecare pachet de colonizare manuală conține instrucţiuni detaliate în funcție de dăunătorul specific vizat.

Se hrăneşte exclusiv cu oua ale insectelor dăunătoare molii, fluturi, molii de noapte și peste 400 de specii de dăunători cu importanță economică. Dacă nu dispune de condiţiile necesare pentru hrănire, reproducere şi dezvoltare, ciclul său de viaţă durează doar 3-4 zile. Prin urmare, după ce îşi îndeplineşte funcţiile naturale, moare. Trichogramma nu poate mușca, înțepa, răni sau provoca daune, deoarece este microscopică și nu este interesată de oameni, albine sau animale.

Pentru grădinarii amatori:– În cazul utilizării cutii de colonizare manuală în aer liber, pe câmp sau în grădină, se plasează între 1 pachet (1 pachet conține 10 cutii x 8000 indivizi) pe 1000 metri pătrați (1 cutie pentru 100 plante), în funcţie de densitatea și înălţimea plantelor. – Pentru colonizarea manuală cu capsule, norma este de 20 de capsule pe 0.1 hectar. Datorită dimensiunii sale microscopice (0,3-0,7 mm), trichogramma nu poate zbura. mai mult de 10 metri. Pentru colonizarea cu dronă cu capsule, norma este de 10 capsule pe 0.1 hectar.

Cât de mobili sunt dăunătorii din culturile agricole şi ce distanță pot parcurge? Este dovedit ştiinţific că reprezentanţii ordinului Lepidoptera pot parcurge 50-100 km într-o singură zi, în condiţii atmosferice favorabile, folosind curenții de aer. Iată un fapt interesant: recordul este de 1 500 km în 36 de ore din Mississippi până în Canada de către Spodoptera frugiperda.” DETALII