BIBLIOTECA DIMITRIE CANTEMIR: Deschiderea primului „colț nepalez”, „un gest de normalitate într-o țară incluzivă”. Și bibliotecile vor fi luate cu asalt!
INSIDER: „După 10 ani cu prelungiri, aveți în față rezultatul programului România Educată. Biblioteca Dimitrie Cantemir din București anunță în limba engleza deschiderea primului „colț nepalez”. Instituția e așezată profetic pe Strada Viitorului, peste drum de colegiul Cantemir (De mirare că nu i-au schimbat numele liceului, la cererea NATO și nu l-au denunțat ca putinist avant la lettre).
Suveraniștii de la metrou Titan, care au scandat de revelion: „Nepal, Nepal!” încep să aibă și victorii pe tărâm cultural. Cum știți, România traversează o cumplită criza de cititori, de care se plâng patronii de edituri și librarii. Dacă nu aducem urgent câteva milioane de cititori din alte părți, bibliotecile riscă să rămână goale și multe bibliotecare, șomere.
După cum ne anunță instituția bucureșteană, colțișorul e „un gest de normalitate într-o țară incluzivă”. Pe care și-l „doreau de multa vreme”. (Întotdeauna mi-am imaginat ca bibliotecarele au fantezii sălbatice, care le rulează mocnit în spatele ochelarilor, în orele de liniște când privesc pe deasupra sălii de lectură.) ” SURSA
N.R.: Biblioteca Dimitrie Cantemir, Strada Viitorului 52, Bucureşti sector 2.
ARHIVĂ: SECTOR 4: Imigranți din Subcontinentul Indian joacă cricket în Parcul Văcărești
REPUBLICA MOLDOVA: Poarta unui basarabean din raionul Taraclia, fan Eminescu
INSIDER: „Cu dor de Eminescu! sau Eminescu să ne judece!
”În Albota de Jos, raionul Taraclia un simplu țăran a creat o poartă unică.”
Așa arată de ziua poetului poarta unui basarabean fan Eminescu. Bănuiesc că e sudor de meserie. Eu ador artizanalele acestea culturale.
Foto: Ștefan Ștefan ” SURSA
ARHIVĂ: 15 IANUARIE: Ziua Culturii Naționale, 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. OXXO ZIUA CULTURII ROMÂNE: Nu poate să lipsească din meniu tocmai Eminescu! OXXO CRAIOVA: Eminescu face reclamă la Adidas Superstar Suit sau invers?
BUCUREȘTI, KM 0: Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, înmormântat Constantin Brâncoveanu și prohodit Mihai Eminescu
INSIDER: „Hai să vezi unde este înmormântat Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. Biserica se numește Sfântul Gheorghe cel Nou și se află în București. Biserica poată acest nume pentru a se diferenția de o altă Biserica Sf. Gheorghe tot din București.
Biserica a fost construită în 1707 pe temeliile unei biserici mai vechi. Domnitorul are un sfârșit tragic, fiind acuzat de trădare și dus la Constantinopol împreună cu cei 4 fii ai săi. Și-au păstrat credința ortodoxă până la capăt și au fost decapitați de otomani.
În 1720 soția domnitorului reușește să aducă în țară rămășițele acestora și depune osemintele în această biserică. Lasă însă mormântul nemarcat, de tramă să nu fie profanat de turci. Abia în 1914 s-a descoperit deasupra mormântului o inscripție care dovedește că aici este înmormântat Constantin Brâncoveanu.
Biserica este cunoscută pentru multitudinea moaște și icoane făcătoare. Pe lângă moaștele Sfântului Voievod, mai găsești aici mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae. Sunt și 2 icoane ale Sfintei Parascheva, dar și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, datând din secolul XVIII.
Iar încă un lucru despre această biserică e faptul că aici a avut loc slujba de înmormântare a poetului nostru național, Mihai Eminescu. Știai de această biserică?” SURSA
Bulevardul Brătianu I. C. 49, București sector 3
ARHIVĂ: DECRET: Regele Carol I deschide „pe seama Ministerului de Interne un credit extraordinar pentru cheltuieli de înmormântare ale decedatului Mihail Eminescu, poet” OXXO BISERICA SF. ELEFTERIE NOU: Pruncul Iisus îmbrăcat în zeghe de pușcăriaș, pictat de Arsenie Boca. Unic în ortodoxie! OXXO BUCUREȘTI: Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, ctitorită de Mareșalul Ion Antonescu și soția sa OXXO BISERICA EMINESCU, IPOTEȘTI: Singura biserică ortodoxă din lume unde aura sfinților este neagră și diavolul este alb!
MĂNĂSTIREA STAVROPOLEOS: Măicuța curățată semnele de circulație, Domnul veghează!
INSIDER: „Măicuță curățând un semn de circulație. La stânga ei, Mănăstirea Stavropoleos, la dreapta ei, Hotel Negresco de Bucharest (nu se vede), iar în fața ei, un milițian fumând liniștit, privind cum măicuța îi face treaba (nici el nu se vede, dar nici n-am vrut). ” SURSA
VALENTIN TĂNASE, PICTOR: „Mâna este cel de-al doilea portret al omului, de multe ori mai profund și mai adevărat decât chipul însuși”
INSIDER: „Mâna este cel de-al doilea portret al omului, de multe ori mai profund și mai adevărat decât chipul însuși. Atunci când dorim să mascăm emoții și sentimente, adoptând o fizionomie de conjunctură, mișcarea și tremurul mâinilor ne vor trăda deseori adevăratele intenții. Mâinile și capacitățile lor nemărginite de activitate ne deosebesc pe noi, oamenii de rudele noastre din regnul animal.
Mâna este unul dintre cele mai importante centre bioenergetice ale corpului, degetele fiind adevărate antene de emisie ale radiațiilor aurei energetice care îmbracă corpul fiecăruia dintre noi. Fiecare deget are conform vechii filozofii chineze o semnificație proprie. Astfel, degetul mare simbolizează părinții, cel arătător prietenii, iar degetul mijlociu este eul personal. De aceea, cei impetuoși își manifestă revolta și dezaprobarea, arătând vehement degetul mijlociu. Degetul inelar este degetul iubirii, pe el așezându-se firesc inelul care pecetluiește o legătură de dragoste, iar degetul mic simbolizează copiii. Podul palmei este viața însăși. Multitudinea de linii și promontorii care brăzdează acest spațiu, între care se evidențiază linia capului, a inimii și a vieții este pentru fiecare dintre noi un curicullum vitae și o foaie de parcurs a vieții. Un cunoscător avizat poate desluși aici informații și tendințe despre caracterul, temperamentul, norocul și șansele de succes, pericolele posibile, cursul vieții și durata ei previzibilă ale posesorului mâinii. La vechiul dicton: „Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus!” se poate adăuga: „Ce ți-e scris, în palmă ți-e pus!”
Mâna este cea pe care o întindem pentru a saluta, este cea pe care o întindem cuiva pentru a-l ajuta, sau cea pe care o intindem pentru a cere ajutor. Mâna este cea prin care, împreunând-o cu cealaltă, ne rugăm, cerând sprijin divin. Este cea care, unită cu mâna iubită, cimentează o căsnicie. Mâna poate să poruncească, dar și să ceară îndurare. Cu mâna scriem, muncim, construim, creăm opere de artă, mângâiem, dar și lovim. Ne dorim, sperăm și așteptăm în clipe grele, binecuvântarea unei mâini divine.
Să prețuim întotdeauna mâinile, de la cele fine și elegante, până la cele aspre și bătătorite, căci ele ne dau dreptul să ne numim „oameni”!” SURSA
N.R.: Valentin Tănase.(n. 6 septembrie 1954, laşi) este un grafician, pictor, ilustrator de carte, creator de benzi desenate, sculptor și critic de artă român. A absolvit Universitatea Naţională de Arte București în anul 1978. Este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1981 și este directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei din anul 1997. Din 1977 a participat la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Între 1981 2008 a deschis 36 de expoziții personale de pictură și grafică în București, Brașov, Sibiu, Constanţa, Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria şi Beijing. A realizat lucrări de pictură murală monumentală și mozaic la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Naţional, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din Bucureşti. Este unul dintre cei mai prolifici artiști de benzi desenate din România, care a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF.
Premii: – 2001 – Ordinul Steaua României în grad de ofiţer; – 2003 – Laureat al Premiului Național pentru ilustrație de carte; – 2010 – Medalia Onoarea Armatei Române; – 2015 – Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler; – 2015 – Medalia Regele Mihai pentru Fidelitate; – 2019 – Ordinul Steaua României în grad de comandor” DETALII
„FAMILIA” ulei pe pânză, 100 X 100 cm. Copiii se împlinesc cel mai bine în cadrul unei familii, care este și va rămâne, sper, pentru multă vreme, ultimul și cel mai puternic nucleu al societății și al rezistenţei în fața influențelor negative care ne înconjoară.
Şi alţi artişti, pasionați de geometrie şi proporţii, au abordat tema „Omului vitruvian”, înscris în cerc și pătrat, dar opera lui Leonardo da Vinci este remarcabilă. Cu timpul, acest desen a devenit o adevărată alegorie a dimensiunii umane, a omului văzut ca microcosmos, parte integrantă prin toate coordonatele sale din „Marele Univers”, imagine iconică a civilizației umane. Ca un modest omagiu adus marelui Leonardo, am propus și eu câteva interpretări ale subiectului, încercări personale de a încadra şi „ETERNUL FEMININ” în sistemul de proporţii leonardesc şi vitruvian.”
POKEMON: Figurina Angus Young, jucărie pentru rockeri bătrâni
INSIDER: „Figurina – Pop! Rocks – AC/DC: Angus Young (Green Outfit) by FUNKO. Material: Vinil. Dimensions: L: 9cm | l: 5cm | greutate: 100g. Preț: 80 lei la Carrefour, 99 lei la Cărturești, 12.99 USD pe eBay.
N.R.: „Angus McKinnon Young (n. 31 martie 1955, Glasgow, Scoția, Regatul Unit) este un chitarist și compozitor, co- fondator al formației australiene de muzică hard rock AC/DC. Este cunoscut pentru mișcările energice executate pe scenă, pentru popularizarea mișcării duckwalk a lui Chuck Berry și pentru uniforma de școlar pe care o poartă în toate concertele sale. Angus ocupă locul 24 în topul realizat de revista Rolling Stone a celor mai buni 100 de chitariști din toate timpurile. În 2003 a fost admis ca membru, împreună cu ceilalți membri ai AC/DC, în Rock and Roll Hall of Fame.
Angus Young, cel mai tânăr din cei șapte copii al lui William (1911 1985) și Margaret Young (1913-1988), s-a născut în Glasgow, Scoția. S-a lăsat de școală la doar 15 ani. În 1963, s-a mutat în Sydney, Australia, cu părinții, frații mai mari Malcolm şi George și sora lui, Margaret. Fratele mai mare, Alex, a rămas în Scoția și mai târziu avea să formeze trupa londoneză, Grapefruit. Angus a început prima dată să cânte la banjo, dar le punea șase corzi. Prima chitară a primit-o de la mama lui, o chitară acustică second-hand. Primul lui Gibson SG a fost cumpărat tot second-hand, în 1970, de la un magazin de muzică situat chiar pe strada unde locuia. „Am mers și mi-am cumpărat un Gibson SG la care am cântat până i-a putrezit lemnul din cauza transpirației și apei care au căzut pe el. Gâtul se strâmbase. L-am cumpărat second-hand, era cam de prin ’67. Avea un gât foarte subțire, ca și cum ar fi fost personalizat. Era maro închis.”
Înainte de formarea AC/DC, Angus a mai cântat în trupa Kantuckee și după destrămare Tantrum, Avea doar 18 ani când el și fratele său, Malcolm au format AC/DC în 1973, cu Angus la chitară lead, Malcolm la chitară ritmică, Colin Burgess la tobe, Larry Van Kriedt la chitară bas și Dave Evans la voce. „Can I Sit Next to You Girl”, primul lor single, a fost mai târziu reînregistrat cu Bon Scott ca și vocalist. Se presupune numele de „AC/DC” a fost luat de pe o mașină de cusut, sau poate fi atribuit chiar soției lui George Young, Sandra.
Angus a încercat o varietate mare de costume pe scenă, cum ar fi Omul Păianjen, Zorro, o gorilă și o parodie după Superman, numită Super-Ang, înainte de a-și găsit vestimentația semnătură, anume aceea de școlar, aceasta fiind prima dată îmbrăcată la sugestia surorii sale. Pentru a se potrivi cu imaginea, presei şi publicului le-a fost zis că Angus s-a născut defapt în 1959, în loc de 1955. Uniforma lui era de la școala generală Ashfield Boys High School din Sydney.
„Nu-mi place să stau mai sus sau mai jos față de capetele oamenilor. În principiu, îmi place doar să merg în fața unei mulțimi și să o fac praf.”
Angus preferă să-și păstreze viața personală departe de ochiul publicului. El și soția lui, Ellen trăiesc în Kangaroo Point în Sutherland Shire, Sydney. Cei doi au și o casă în Aalten, Olanda, oraşul natal al lui Ellen. În ciuda faptului că fumează, Angus este abstinent în privința alcoolului.
Angus este faimos pentru prezenţa lui scenică: sărituri, alergat înainte și înapoi, duckwalk, etc. Obişnuia să se urce pe umerii soliştilor Bon Scott sau Brian Johnson, şi amândoi mergeau în fața publicului prin fumul care venea chiar dintr-un ghiozdan pe care îl ţinea în spate, în timp ce cânta un solo improvizat şi extins de chitară. Acest lucru se întâmpla pe melodia „Rocker” când AC/DC cântau cu Bon Scott și acum pe melodia „Let There Be Rock”, cu Brian Johnson. Angus folosește foarte des și mișcarea duckwalk a lui Chuck Berry, dar şi nişte spasme intenționate, trântindu-se pe jos, învârtindu-se și agitându-se în toate felurile. Prima dată a avut aceste „spasme” când s-a împiedicat pe scenă la un concert, încercând să evite râsetele publicului.” SURSA
ARHIVĂ: AC/DC: Bere pentru rockeri, dar pe gustul părinţilor. „For Those About to Rock. We Salute You!”
DACIA GETIK: Autoboții din România și-au mărit echipa
INSIDER: „Salutare prieteni! La mulți ani! În premieră pentru iubitorii autoturismului Dacia, vă prezint o piesă la care am lucrat cu mare drag in ultimul an, robotul Dacia GETIK. Vă doresc un an bun!” SURSA
CEZAR AVRĂMUȚĂ: Unii profesori de mate devin primari, alții stegari!
INSIDER: „Piața Universității, București, 04.01.2025 – STEGARUL DAC ”
N.R.: „Expert la IRSCA Gifted Education (2011-prezent). Cercetarea Minţii Umane, Democratizarea României.
Profesor de Matematica la Școala Generală nr 51 (septembrie 2021-31 august 2022)
Profesor matematica la Colegiul Tehnic Mihai Bravu (1 septembrie 2020-31 august 2021)
Consultant la Fundația Natională a Tinerilor Manageri – FNTM (2010-2011). Consultant Regional.
Administrator la SC Biometric Systems SRL București (2006 2010). Securitate și control acces bazate pe dispozitive biometrice.
Auditor la Ministerul Administrației Publice (2001-2003). Auditul activităţii ministerului.
Expert la Ministerul Funcției Publice (2000-2001). Controlul activității ministerului.
Consultant la Guvernul României (1999 2000). Departamentul pentru Administrative Publică Locală
Soldat TR la Ministerul Apărării Naționale, Romania. (1985-1986) Focşani.
STUDII. Studiază Cunoaşterea Lui Dumnezeu la Facultatea Vietii post ignorarea Adevarului (1997-prezent) Încă pe Cale.
A studiat Finanţe la Canadian MBA Program, ASE Bucureşti. Promoţia 1997
A studiat Management la SNSPA Promoţia 1997. Studii Postuniversitare
A studiat Matematică şi Informatică la Universitatea din Piteşti. Promoţia 1995
A studiat Matematica şi Informatică la Universitatea din Bucureşti. 1986-1989″ SURSA
MUZEUL SELFIE CRAIOVA: Excursie cu Private Jet în Lumea Filmelor. Fără pașaport & buletin!
INSIDER: „Oltenilor care iubesc să-şi facă poze, Moș Crăciun le-a adus luna trecută, un muzeu nou – Muzeul Selfie-urilor din Craiova. PhotoFrame oferă 22 de spații tematice şi 53 de accesorii pentru a crea poze memorabile. De la secvenţe din filme şi seriale celebre până la camere tematice – Infinity Room, Private Jet, Game of Thrones, Moulin Rouge, The Godfather, Friends, DJ Booth, Grafitti Booth, Glam Jail, Vogue, Doodle Room. Pop Art Room, Moon Room, etc.
Este permisă utilizarea: • Aparatelor foto profesionale; • Telefoanelor mobile; • Accesoriilor precum ghimbal-uri, trepiede mici şi lumini portabile; • Nu este permis să aduceți lumini mari profesionale, deoarece sunt dificil de manevrat. În schimb, vă punem la dispoziție lumini de tip softbox şi trepiede în spațiile muzeului, pe care le puteți folosi gratuit; • Puteți veni însoțiți de fotograf profesionist propriu, care va achiziționa un bilet adult. Există o garderobă și un loc unde se pot läsa bagajele. Vizitele sunt organizate în sesiuni de 2 ore, în grupuri de maxim 30 de persoane.
Intrarea: 55 lei/ copiii sub 12 ani., 65 lei/ copiii între 13 şi 17 ani, 75 lei/ adulți. Reduceri pentru grupurile mai mari de 6 persoane. Program: Marţi- Joi: 12:00 – 22:00; Vineri – Duminică: 12:00 – 00:00; Luni: închis.
Adresa: Craiova, județul Dolj, Str. Calea Unirii nr. 20, bl. 44 (intrarea pe lângă farmacia Catena)” SURSA
CRĂCIUN 2024, BUCUREȘTI: O familie de șomeri cu doi copii locuiește de o lună într-un cort, sub podul Băneasa
INSIDER: „București sector 1, sub podul Băneasa. În acest cort locuiesc doi părinți care, în ciuda greutăților, încearcă din răsputeri să rămână uniți și să-și protejeze copiii. Cei doi micuți, un băiat de 14 ani și o fetiță de 8 ani, au fost nevoiți să renunțe la școală. Am stat de vorba puțin cu doamna și lângă cort era un afiș că își caută loc de muncă.
De patru săptămâni, această familie locuiește într-un cort sub un pod, încercând să facă față frigului și nesiguranței. Părinții, rămași fără locuri de muncă, caută zilnic soluții pentru a le oferi copiilor o viață mai bună. Sunt oameni muncitori, doar că soarta i-a adus într-un moment în care nu pot găsi o ieșire singuri.
Cu puțin ajutor, cum ar fi găsirea unei camere unde să locuiască pe perioada iernii, ar putea să-și recapete stabilitatea. O locuință temporară le-ar da șansa să-și găsească un loc de muncă, să readucă copiii la școală și să își refacă viața.
Doamna a lucrat la Kaufland la curățenie și domnul a fost ajutor de bucătar.
Personal nu știu cum să îi ajut în afara de a le duce mâncare si câteva cărți copiilor. Dar dacă cineva știe vreo locuință, cameră undeva unde să poată sta, dar pot plăti abia dupa ce își găsesc un loc de muncă. Sau dacă cunoaște cineva vreun centru unde să meargă, cred că orice ar ajuta. Sunt oameni care au lucrat, mi-au spus si salariile, dar s-a mărit chiria, nu și-au mai permis. I-aș ajuta cumva, dar nu știu cum. Dacă aveți vreo sugestie de loc de muncă în curățenie, o cameră unde să se mute, dar să plătească o sumă mică, orice sugestie e binevenită.” SURSA
N.R.: Mai jos este numărul lor de telefon:
Constantinescu Mihaela – 0726 992 690
BALOANE DIN AUTOMAT: Împotriva evaziunii fiscale și a câștigurilor ilicite. 25 lei/ bucată, TVA inclus!
INSIDER: „Baloane prin automate de tip vending, București Mall Vitan, etaj 3. “Mașina de Baloane” este un automat unic de vânzare interactiv, timp în care pregătirea și întregul proces de umflare a balonului se poate vedea prin fereastra transparentă. Procesul de umflare durează aproximativ 2 minute. 12 de modele de baloane. Preț balon 25 lei. Gata și cu vânzătorii ambulanți de baloane… „
ARHIVĂ: AUTOMAT DE FLORI: Florăresele rămân șomere sau se mută pe online?! OXXO AUTOMAT VATĂ DE ZAHĂR: Încă un loc de muncă preluat de roboți. După încărcare, primii 200 de clienți sunt serviți!
NETFLIX: Gardienii din „Jocul Calamarului” sperie bucureștenii
INSIDER: „Prin București umblă zeci de gardieni (Pink Guards) din Jocul Calamarului (Squid Game), cu ocazia lansării sezonului 2 pe Netflix.” SURSA
ARHIVĂ: SACRILEGIU: O „baie de sânge” în Piaţa Universităţii. Nu e Revoluţie, nici Mineriadă. HBO îşi face reclamă! OXXO RACOȘ: Netflix a închiriat cariera Hegheș pentru filmări. Turiștii nu mai pot vizita vulcanul stins până în octombrie.
SACRIFICIU ANONIM: „Trebuie prețuit de către generația noastră și lăsat în grija generațiilor viitoare”
INSIDER: „🕊🇷🇴 Cu ocazia comemorării Revoluției Române din Decembrie 1989, aducem în lumina publicului, în premieră, o mică mărturie ce a rezistat până în zilele noastre despre modul de lucru pe marile șantierele din perioada comunistă. Venim și cu propuneri concrete către Metrorex, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și toate celelalte autorități relevante pentru salvarea și protejarea acestor descoperiri pentru generațiile viitoare.
Întrucât puțini călători ai metroului bucureștean își ridică privirile spre tavanul stațiilor, astăzi vă prezentăm două însemne anonime făcute pe ascuns, dovadă a curajului lucrătorilor de pe șantierul metroului. Undeva, pe cele mai înalte și greu accesibile puncte ale stației Universitate, se regăsesc două înscrisuri făcute cu creta.
Dacă primul însemn marchează data de 22 august 1987, cel de-al doilea este mult mai dur: „În această stație au MURIT 4 muncitori. Au fracturi mulți. 4 septembrie 1987”. Stația avea să fie inaugurată publicului pe data de 29 octombrie 1987 odată cu extinderea magistralei M2 spre Pipera. Întrucât presa vremii omitea știrile negative de pe marile șantiere, pe care prima viteza, și mai puțin siguranța lucrătorilor, un muncitor a decis să nu lase costul uman cu care s-a realizat metroul bucureștean pradă uitării. Însemnele au fost realizate, cel mai probabil chiar înainte de montajul foilor din sticlă ce au conferit tavalului un aspect elegant timp de mai bine de 20 de ani, înainte de a fi înlăturate în anii 2010.
Considerăm că riscul la care s-au supus acești lucrători, având în vedere represiunile posibile dacă ar fi fost descoperite însemnele, trebuie prețuit de către generația noastră și lăsăt în grija generațiilor viitorare.
În acest sens, propunem concret Metrorex S.A. și IICCMER onorarea curajului muncitorilor de pe șantierul stației Universitate prin protejarea marcajelor și prezentarea publică a acestora într-un mod potrivit, stabilit în acord cu experții.
Astfel de mesaje secrete nu sunt o raritate. În anul 2020, constructorii care lucrează la restaurarea Cazinoului din Constanța au găsit ascunsă în zidărie o listă semnată de deținuții politici care au lucrat forțat la imobil la începutul anilor 1950. În 2023 a fost descoperit un al doilea mesaj ascuns. Cele două artefacte descoperite sunt analizate de către specialiști, iar memoria acestor deținuți politici va fi onorată prin expunerea publică în muzeu. Cu același nivel de atenție și grijă trebuie tratate și însemnele descoperite în stația Universitate.
În ultimii ani, stațiile vechi ale metroului bucureștean, cândva repere ale arhitecturii contemporane, au suferit o serie de intervenții nepotrivite și inestetice. De la înlocuirea nejustificată a travertinului elegant al gurilor de acces cu banale tencuieli de culori țipătoare, la vopsirea travertinului și a mozaicurilor ceramice din interiorul stațiilor, în detrimentul curățării și restaurării elementelor avariate, până la înlocuirea recentă a tuturor literelor volumetrice metalice originale care prezentau numele stațiilor cu niște simple plăci printate. După ce au fost dezvelite de sticla ornamentală în ultimii 15 ani, din motive într-adevăr justificate de siguranță, în unele stații a demarat vopsirea betonului tavanelor.
Ne temem în mod real ca înscrisurile prezentate în acest material să nu fie pur și simplu acoperite în timpul vopsirii tavanului.
Este ultima șansă de a salva aceste mărturii istorice, înainte de a fi distruse. ” SURSA
ARHIVĂ: POPEȘTI-LEORDENI: Biserică Monument suspendată la 3 metri deasupra pământului, mai aproape de cer! OXXO 30 DE ANI: Eroii minori ai Revoluției
RACHETA ALBĂ: „Mi-ar fi frică să nu fiu călcat de vreun pieton în mașina asta!”
INSIDER: „Ãsta este de departe cel mai bun spotting din istoria grupului fiindcă Ferrari 512 S Modulo Pininfarina a fost produsă într-un singur exemplar, adică ãsta din poze. Iar fix aceasta mașină a fost expusã la Salonul Auto de la Geneva in 1970. Well done. ” SURSA
N.R.: „Ferrari 512S Modulo este un concept de maşină sport proiectat de Paolo Martin de la carrozzeria italiană Pininfarina, prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 1970. Modulo are o caroserie extrem de joasă și în formă de pană, cu un acoperiş de sticlă în stil baldachin care alunecă înainte pentru a permite intrarea în cabina maşinii. Toate cele patru roți sunt parţial acoperite. O altă caracteristică specială a designului sunt 24 de găuri în capacul motorului care dezvăluie motorul Ferrari V12 care dezvoltă 550 CP (410 kW) pentru a propulsa Modulo la o viteză maximă de aproximativ 220 mph (354 km/h) și de la 0 la 60 mph (97 km/h) în aproximativ 3,0 secunde.
Istorie. Modulo a început inițial ca un Ferrari 512S (şasiu și motor #27) și a fost transformat la 612 Can-Am spec. După testare, motorul și transmisia au fost scoase, iar şasiul a fost demontat și dat Pininfarinei pentru a construi o maşină de spectacol care a debutat la Salonul Auto de la Geneva din 1970 și a fost vopsită iniţial în negru, dar ulterior a fost revopsită în alb. Modulo a fost bine primit de critici și a câştigat 22 de premii pentru design. În 2014, Pininfarina a vândut Modulo antreprenorului american și pasionat de automobile James Glickenhaus, care îl restabilește la starea de funcţionare completă.” DETALII
VULTUR IAR 93: Parcat în fața Primăriei Colonești (județul Olt), pe DN65
INSIDER: „IAR 93 Vultur #215 în fața Primăriei Colonești, județul Olt. DN 65.” SURSA
N.R.: „Avionul Craiova IAR-93 Vultur (Eagle) este o aeronavă twinjet, subsonică, de atac la sol și de recunoaștere tactică, cu capacitate secundară de interceptor la nivel scăzut. Construit ca versiune de atac principal cu un singur loc sau versiune cu două locuri capabilă de luptă pentru pregătire avansată de zbor și arme, a fost dezvoltat în anii 1970 de România și lugoslavia pentru a deveni mai independent de echipamentul sovietic. Avioanele românești au fost construite de fabrica Avioane Craiova SA ca IAR-93, iar omologul său iugoslav de Soko ca Soko J-22 Orao. La 20 mai 1971, România și lugoslavia au semnat acordurile guvernamentale pentru programul de cercetare și dezvoltare YuRom. Cerinţele impuneau o aeronavă subsonică ușoară pentru misiuni de atac la sol și de recunoaştere tactică și cu luptă aeriană la nivel scăzut ca capacitate secundară. Urma să fie construit pe o structură simplă, folosind echipamente și avionică produse local (dar compatibile cu componente occidentale), rezistentă (capabil să funcționeze pe iarbă sau piste deteriorate), uşor de întreţinut și fiabil. Aeronava avea o configuraţie convențională cu un monoplan cu aripi înalte, bimotor, cu toate suprafețele de zbor măturate. Rolls-Royce Viper a fost ales ca motor. În anii 1980, ambele țări au dezvoltat versiuni uşor diferite pentru a profita de motoarele de post-ardere care deveniseră de atunci disponibile.
Teste de zbor. Prototipul românesc monoloc White 001 a efectuat primul zbor, care a durat 21 de minute, pe 31 octombrie 1974, la Bacău (simultan cu prototipul iugoslav de la Baza Aeriană Batajnica). Aeronava a fost pilotată de colonelul Gheorghe Stănică. Pe 20 septembrie 1979, avionul a fost pierdut când, în timpul unui zbor de probă, ambele motoare s- au oprit, iar pilotul a fost ejectat. Acest lucru a determinat modificări ale camerei de ardere (inclusiv toate aeronavele deja livrate).
La 18 iulie 1975 aeronava a fost prezentată lui Nicolae Ceauşescu pe aerodromul Bacău .
Prototipul DC (cu două locuri) #003 a zburat pentru prima dată pe 23 ianuarie 1977 și s-a pierdut pe 24 noiembrie 1977, din cauza flutterului cozii. Liftul din stânga s- a rupt în timpul zborului la nivel la 500 de metri (1.600 de picioare) altitudine și 1.045 de kilometri pe oră (649 mph). Scaunele Martin- Baker Mk RU10J cu ejectie zero-zero au funcţionat bine, iar cei doi piloți de încercare au ejectat în siguranță. După acest eveniment, structura fuzelajului de la pupa a fost întărită.
Prototipul #004 s-a prăbușit la Baza Aeriană Craiova pe 20 februarie 1979, în timpul unei demonstrații de acrobație Pilotul, căpitanul ing. Dobre Stan, nu a reușit să ejecteze.
Pe 23 august 1979, trei IAR-93 (#001, #002 și #005) au fost prezentate pentru prima dată publicului în zbor în timpul paradei militare de sărbătorire a zilei naționale a României la acea vreme.
Variante:
– IAR-93A : versiune inițială de producție cu turboreactoare Viper Mk 632-41 fără ardere 15 avioane de preproducţie livrate în 1979; au intrat în serviciu în 1981 26 construite (pre- producţie #109-119, seria #150-164) са monoloc și 9 antrenare DC (cu două locuri) (pre- producţie #005-008, seria #180-184)
– IAR-93MB : MB = Motor de Baza (motor de bază). Această versiune avea fuzelajul IAR-93B, dar folosea motorul fără ardere a IAR-93A livrat începând cu 1982 15 monolocuri construite (#201-215)
– IAR-93B: versiune rafinată cu motoare Viper Mk 633-47 post- ardere, capacitate internă de combustibil crescută, puncte rigide îmbunătățite și aripă revizuită, inclusiv extensii de vârf. De asemenea, aripioarele ventrale, gardurile aripilor din interior și firele din faţă ale fuzelajului au fost îndepărtate pentru prima dată în 1985; a intrat în serviciu în 1987; 27 construite ca monoloc (#200, #216- 241) și 7 DC (#600-606)
Operator România • Forţele Aeriene Române (Regimentul 67 Avioane Bombardiere și Regimentul 49 Avioane Bombardiere Craiova, respectiv lanca)
Pensionare. În urma izbucnirii războiului din lugoslavia și a embargoului ONU, programul IAR-93 s-a încheiat în România în 1992, cu mai multe aeronave aflate în diferite etape de construcție. În jur de 75 de aeronave erau încă în serviciu, câteva dintre ele fiind folosite pentru testare și cercetare (#200 – primul model B cu postcombustie, #600 (DC) – singurul echipat cu canard). Ultimele avioane IAR-93 au fost retrase și eliminate de la Forţele Aeriene Române în 1998.
Corpurile de avioane supraviețuitoare au fost depozitate la Deveselu (IAR-93A #116), Timişoara (IAR-93MB #214) și Craiova (aproximativ 60 de avioane), cu motoare și alte echipamente scoase și majoritatea scoase la vânzare. Se pare că 20 dintre ele au fost casate până în 2006, restul, în 2007.
J-22 Orao sunt încă în serviciu cu forțele aeriene din Serbia. Ultimul avion iugoslav a fost livrat în februarie 1992, iar fabrica din Mostar a fost distrusă la scurt timp după.
AVIOANE EXPUSE:
– #002 (prototip DC) expus in Muzeul Aviației, București
– #109 (A) Curtea școlii Henri Coandă, Perișor, Dolj
– #112 (A) Muzeul Aviației, București
– #114 (A) Muzeul Aviației, București
#153 (A) la Muzeul Militar Naţional, Bucureşti
– #157 (A) donat de Forţele Aeriene Române Muzeului Aviației din Košice, Slovacia la 23 octombrie 2006
– #159 (A) în București, la poarta INCAS/Comoti Institut (locul naşterii IAR 93 și IAR 99)
– #182 (A) Muzeul Aviației, București
– #201 (MB) în Timişoara, pe drumul către Reşiţa
– #205 (MB), #207, #208 (august 2022) în Orăştie , la Arsenal Park
– #206 (MB) în Parcul de istorie militară Pivka, Pivka, Slovenia
– #207 (MB) în Timişoara
– #215 (MB) Colonești, Olt
– #216 (MB) Bălăbănești, Galaţi
– #223 (B) Gagu, Dascălu,
– #229 (B) Vădeni, Brăila
– #232 (B) în curtea Academiei Tehnice Militare, București
– #600 (DC) în curtea Academiei Forţelor Aeriene, Brașov
– #613 (MB) în faţa Aeroportului Internațional Craiova
#??? în fața Facultății de mecanică „Gheorghe Asachi”, lasi
Motoare: 2 x Rolls-Royce Viper MK 633-47 de 17,8 kN cu postcombustie. Performanţe: Viteza maximă: 1130 km/h la 0 m; Viteza de croazieră: 730 km/h la 7000 m; Viteza de ascensiune: 34 m/s fară poscombustie, 66 m/s cu postcombustie. Plafon: 13000 m. Distanţă de decolare: 1100 m cu trecere peste obstacol de 15 m; Distanţă de aterizare: 1650 m cu trecere peste obstacol de 15 m. Mase: Gol echipat: 6150 kg; Maximă decolare: 10326 kg Dimensiuni: Anvergura 9,63 m; Lungime totală: 14,88 m; Înălțime: 4,45 m; Suprafața portantă 26 mp.” DETALII
ARHIVĂ: MUZEUL AVIAȚIEI: „Timp de 16 ani a „zburătăcit” de colo-colo, în corturi de campanie!” OXXO BUZIAȘ: Restaurant amenajat la umbra unui avion Lisunov eșuat acum 40 de ani OXXO BIAS 2024: Avion Eurofighter Typhoon al Luftwaffe, demonstrație impresionantă de zbor solo. Inclusiv pornirea și aterizarea!
SECTOR 3: Instrumente muzicale outdoor în Parcul Gheorghe Petrașcu, pentru spectacole ad-hoc și reels-uri pe Tik-Tok!
INSIDER: „Știți că în sectorul nostru avem un Parc Muzical?Este situat în Parcul Gheorghe Petrașcu și a fost inaugurat cu un super recital susținut de talentații elevi ai Școlii Gimnaziale de Arte nr 5.
Îi felicit pe ei și pe dascălii lor și le așteptăm spectacolele.
Până atunci însă, cu toții ne putem bucura de acest nou spațiu amenajat cu aparate muzicale de exterior. #ILoveS3” SURSA
N.R.: „Gradina Muzicală” din Parcul Gheorghe Petrașcu a fost utilată cu instrumente muzicale outdoor ce pot fi folosite fără a fi uzate și stricate, pentru un trafic intens atât de copii, cât și de cei mari care se pricep mai mult sau mai puțin la muzică, pentru spectacole ad-hoc. Costul proiectului a fost 500.000 de lei fără TVA.„
PARCUL KISELEFF: Cel mai mare tunel din vâsc din lume. Cântărește mai mult de o tonă, cu tot cu împletitura din sârmă?!
INSIDER: „Marele tunel din vâsc din Parcul Kiseleff mi s-a părut cam chel și cam trist weekendul ăsta. Ornamentele de Crăciun cam sărăcăcioase, refuz să cred că a fost bifat deja capitolul împodobire. Poate că seara dacă se aprind cele câteva luminițe din incintă să schimbe puțin atmosfera, dar nu cred că prea mult.”
PRIMĂRIE SECTOR 1: „Parcul Kiseleff este locaţia unde multe cupluri pot merge în noaptea dintre ani pentru a se săruta sub vâsc. Grădina amenajată în centrul oraşului are un tunel uriaş, căptuşit cu ramuri de vâsc. Parcul a fost denumit în această perioadă „Parcul Gândurilor Bune”. „Vâscul este recunoscut ca un simbol al libertăţii, armoniei și purității spirituale.”
Instalația de vâsc cântărește mai bine de o tonă. Creaţia depășește în dimensiuni cea mai mare decoraţiune de vâsc din lume de până acum, care fusese instalată în California. ” SURSA
N.R.: „În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte. Este o plantă încărcată de magie, simbol al curăţeniei spirituale, al libertății și armoniei. Semn de bun augur al dragostei, apărător și protector al casei și al familiei, vâscul, căruia i se mai spune și „creanga de aur”, este recunoscut acum drept simbol al sărbătorilor de iarnă.
Vâscul era considerat o plantă sacră atât de norvegieni şi de druizii celți cât şi de indienii nord-americani. Atârnat deasupra usii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare şi fericire. Vâscul îşi menţine prospețimea verde şi în timpul iernii, rezistând la ger și întuneric.
Vechii germani credeau că această plantă provine direct din cer. Potrivit unei tradiții mult räspândite (în special in tärile anglo-saxone), cei care se sărută de Crăciun sub o ramură de vâsc vor avea bucurie s6i fericire. Celții au fost cei care au inițiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esență divină. În viziunea lor, cel mai prețios väsc era cel crescut pe stejar Il numeau lacrima stejarului” şi însoțeau culegerea unui astfel de väsc de ceremonii fastuoase. Druizii, preoții celți înveşmântați în alb, tăiau văscul numai cu o secerá de aur, și-l înveleau apoi cu grijă într-o mantie albá. Cu acel prilej se adunau ofrande și se jertfeau doi tauri albi, înălțându-se rugi către zeii atotputernici, pentru a fi îndepărtate duhurile rele.
O altă legendä spune că Balder, fiul zeiţei norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din väsc. Lacrimile albe ale zeiţei l-au readus la viață, iar ea a binecuvântat planta.
În alte legende medievale se spune că văscul era atât de mult venerat, încât dacă doi duşmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era väsc, ei încetau imediat duşmania şi se împăcau spre cinstirea väscului, a cărui putere magică o recunoșteau astfel.
În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească. Sărutul sub väsc este asociat pentru prima oară cu festivitățile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor, iar, mai târziu, cu tradițiile primitive legate de căsătorie. Acest obicei îşi avea originile in mai multe credințe. Una dintre acestea era aceea că vâscul era un leac pentru fertilitate. De Crăciun, fiecare fată care stătea sub coronița de vâsc nu putea refuza sarutul. Acesta putea însemna iubire, prietenie sau noroc. Dacă fata rămânea nesārutată, avea ghinion în dragoste în anul următor şi nu se căsătorea. Obiceiul mai spunea că de fiecare dată când un bärbat säruta o fată, trebuia să rupă şi una dintre bobitele albe ale vâscului. După ce toate bobitele au fost rupte, nimeni nu se mai săruta sub coronița de vâsc.
Chiar dacă semnificația strămoşilor a fost uitată, obiceiul särutului sub våsc este păstrat in multe țări. Dacă un cuplu îndragostit se sărută sub vâsc înseamnă că vor avea o relație lungă şi fericită. În Franța, acest obicei se practică în ziua de Anul Nou.”
„CENT MILLE MILIARDS DE POÈMES”: Carte de 10 pagini pe care nimeni nu o va putea termina vreodată de citit?
INSIDER: Ştiaţi că există o carte pe care nimeni nu o va putea termina vreodată de citit în viața sa și are doar 10 pagini? În 1960, scriitorul francez Raymond Queneau a introdus cea mai lungă carte din lume. Se numeşte *Cent mille miliards de poèmes* (O sută de mii de miliarde de poezii), și constă din doar zece pagini, fiecare conținând un sonet. Toate versetele au același model de rimă și sunt imprimate pe benzi, permițând cititorilor să combine linii din diferite sonete.
Această configurare rezultă în total 1014 combinații posibile, ceea ce înseamnă că această carte conține o sută de trilioane de poezii unice. Implicația este că nimeni nu va reuși vreodată să citească întreaga carte, chiar și cu cel mai mare efort, deoarece ar dura milioane de ani să potrivească toate combinațiile posibile de poezii – fără a lua pauze pentru mâncat, dormit sau citit altceva. Și toate astea vin de la doar zece pagini!
Fiecare amestec pe care îl creezi va avea ca rezultat un sonet coerent cu strofe, ritm şi rime adecvate. Mai mult decât atât, este foarte probabil ca orice poem selectat aleatoriu să fie unul pe care nimeni nu l-a citit vreodată. Queneau însuși a susținut că, dacă durează aproximativ 45 de secunde să citești un sonet și încă 15 secunde să-l pregăteşti pe următorul, ar dura aproximativ 200 de milioane de ani pentru a citi toate combinațiile posibile.” SURSA
N.R.: „Fapte cheie despre carte: 1. Concept: • Cartea constă din 10 sonete, fiecare cu 14 rânduri. • Fiecare linie de sonete este imprimata pe o banda, permitand cititorului sa amestece si sa potriveasca linii din diferite sonete, mentinand in acelasi timp o rima si ritm coerente.
2. Numărul de combinații posibile: • Întrucât fiecare sonet are 14 linii şi oricare dintre cele 10 linii de sonete poate înlocui fiecare linie, numărul de combinații posibile este: 10^{14} \, \text{(100 trilioane de poezii unice)}.
3. Imposibil de citit într-o viață: • Dacă durează aproximativ 1 minut pentru a citi un sonet, citirea tuturor celor 100 de trilioane de combinații fără pauze ar dura peste 190 de milioane de ani.
4. Scop: • Cartea a fost concepută pentru a împinge limitele structurii literare, concentrându-se pe potențialul matematic al combinațiilor poetice.
5. Semnificație istorică: • Aceasta este considerată o capodoperă a scrisului constrâns și este adesea asociată cu mișcarea Oulipo (Ouvroir de Littérature Potentielle), care explorează relația dintre matematică și literatură.” SURSA
TUNING: BMW Z3 cu 7 schimbătoare de viteze, 9 țevi de eșapament, 10 steme BMW și una de Ferrari. PAR AVION?
INSIDER: „O dubioasă prin Italia. Câte un schimbător pt fiecare viteză, Triple-triple evacuation….. și tablă de şah pe pânză.... ” SURSA
N.R.: BMW Z3 este o gamă de maşini sport cu două locuri, care a fost produsă între 1995 și 2002. Z3 a fost prima mașină BMW care a fost produsă exclusiv în afara Germaniei. A fost fabricat în Greer, Carolina de Sud. Stiluri de caroserie ale gamei:
• Roadster cu 2 uşi (cod model E36/7). Modelele Roadster au intrat în producţie în septembrie 1995, propulsate de motoare cu 4 cilindri la lansare. Motoarele cu 6 cilindri au fost introduse mai târziu în 1996. Un acoperiş dur detaşabil era disponibil ca accesoriu opțional.
• Coupé cu 2 uși (cod model E36/8) Z3 a fost bazat pe platforma compactă E36/5, o versiune scurtată a platformei convenționale E36. Această platformă mai mică și mai ieftină a folosit designul de suspensie spate cu braț semi-trailer din seria E30 3 mai veche. Este prima maşină din seria Z produsă în serie . Modelele Coupé au intrat în producţie în ianuarie 1998. Profilul lateral neobișnuit a primit porecle precum „pantof de clovn” şi „dubă de pâine” de către critici.” DETALII
ARHIVĂ: AUDI, AUDIER, AUDIEST: Upgrade A4 to A8 OXXO PINK BMW: Să conduci cu o mână de fier, într-o mănușă de catifea. Roz! OXXO TUNING: Cum îți poți transforma vechea KIA Sorento într-un BMW seria 5.5? OXXO STAREA NAŢIEI: Dacia „Ferrari”, Audi „Porsche”, VW „Jesus”, BMW „Antifurt”, Lincoln „NIKA” OXXO IARBA VERDE DE ACASĂ: Mercedes Benz Hemp Power și BMW Green Grass Forever OXXO INIMA DE BMW: „Unele lucruri sunt iubite pentru că au valoare. Altele au valoare pentru că sunt iubite.”
NATURA & ARTA: Bijuterii vii create din instinct de larvele Trichoptera
INSIDER: „Larvele Trichoptera au o abilitate unică: de a construi huse de protecție cu materiale din împrejurimile lor. Artistul francez Hubert Duprat (n.1957, Franța), din anii 1980, a profitat de acest comportament oferind aur, perle și pietre prețioase. Larvele, urmându-și instinctul, creează mici bijuterii vii cu aceste materiale, îmbinând arta și natura. Acest proiect combină biologia și creativitatea, evidențiind adaptabilitatea insectelor și provocând limitele dintre natural și artistic. Piesele au captat atenția artiștilor și oamenilor de știință pentru inovația și frumusețea lor. ” SURSA
N.R.: „Trihopterele au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. Larvele de trihoptere (carabete, carabeți) sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, Enoicyla pusilla, care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin muşchi.
Insectele adulte. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi sunt membranoase, cele anterioare mai înguste și ceva mai lungi, în repaus strânse ca un acoperiș de casă. Aripile sunt totdeauna acoperite cu o pubescență deasă, fină, formată dintr-un mare număr de peri lungi, mătăsoși, care la fluturi sunt transformați în solzi, însă chiar și unele trihoptere au solzi. Culoarea acestor peri dau atât colorația aripii cât și petele și desenele de pe aripi, mai ales pe cele anterioare. Au dispozitive de cuplare a aripilor, ca la panorpate și la fluturi. La cele mai multe specii nervaţia este de tip primitiv, dar cu puține nervuri accesorii; la unele specii nervația aripilor este mult redusă. Nervația aripii este foarte caracteristică și particulară fiecărei specii, servind astfel la determinarea formelor. Determinările se fac luând în considerație și armătura genitală a masculilor, care au însă piese foarte fine și foarte fragile și greu de observat. Capul este ortognat cu antenele filiforme și lungi și cu doi ochi mici. Aparatul bucal este adaptat la lins și supt, deosebit însă în detalii de cel de la fluturi. Piesele bucale sunt mult reduse, iar palpii maxilari și cei labiali bine dezvoltați. Palpii maxilari au 5 părți iar labium are o formă de linguriţă (adaptat la lins). Picioarele au o conformație normală. Tarsele sunt formate din 5 părți. Tibiile și tarsele poartă niște spini caracteristici.
Adulții stau în preajma apelor, mai mult ascunși prin stufişuri, printre plante. Sunt nocturni sau crepusculari, rareori zboară ziua, majoritatea zboară seara și noaptea. Zborul lor este încet și destul de scurt. Adulții trăiesc puțin, de regulă numai câteva zile și foarte rar 2-3 săptămâni; nu se hrănesc în acest timp și numai uneori ling nectar din flori sau picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă.
Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, Enoicyla pusilla, care își construieşte un tub din nisip și resturi de plante şi trăiește tot prin apropierea apelor, prin muşchi.
Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuţe tubulare ca niște manşoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite materiale din apă: nisip, bucăți de plante, cu cochilii mici sau cu fragmente de cochilii de scoici. Aceste materiale nu sunt luate la întâmplare, fiecare specie de trihopter ia totdeauna aceleași feluri de materiale, astfel că speciile pot să fie recunoscute și după aceste căsuţe. Larvele stau vârâte cu cea mai mare parte a corpului lor în aceste tuburi și scot afară numai partea anterioară a corpului, târând după ele tubul. La multe specii, larvele construiesc din fir de mătase capcane sau vârșe, plase, care le servesc ca adăpost și la prinderea unor animale acvatice mici. Larvele au un aparat bucal masticator.
Larvele sunt de două tipuri: eruciforme (tip eruciform) asemănătoare cu omida și campodeide (tip campodeiform) asemănătoare cu Campodea. Larvele campodeiforme se întâlnesc mai rar: la familiile Rhyacophilidae și Hydropsychidae. Ele nu își fac tub, ci se mișcă liber în apă. Larvele eruciforme au capul, de regulă, ortognat. Pe primul segment abdominal au apendice abdominale, nearticulate, iar pe ultimul segment abdominal o pereche de apendice, articulate, care poartă niște gheare și cârlige de diferite forme cu care larvele se ţin bine agăţate în interiorul tubului. Şi larvele fără tuburi au apendice abdominale, dar care sunt mult reduse.
Biologia larvelor de trihoptere, ca și a nimfelor lor, este deosebit de interesantă, mai ales prin marea variație a formelor tuburilor larvare și a materialelor din care sunt construite. Larvele respiră prin branhiile abdominale, rareori prin branhiile rareori prin branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage sau prădătoare. Viaţa larvelor este cu mult mai lungă ca a adulţilor.
Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate.” DETALII
ARHIVĂ: MADE BY BEES: Sculpturile din ceară de albine, fragile dar extrem de stabile. Fagurele de miere supraviețuiește zeci de mii de ani! OXXO GURA DOBROGEI, CONSTANȚA: Berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc – gunoaie și deșeuri
ARAD: Mozaicul „Victoria Socialismului” de pe „Casa Albă” a împlinit 40 ani. Îl protejăm, dărâmăm ori acoperim cu afișe?!
INSIDER: „Victoria Socialismului”, la Arad, împlinește 40 de ani. Inaugurat în 1984, mozaicul de pe „Casa Albă” este opera sculptorului Mihai Mănescu, de la București. Este o lucrare monumentală, reprezentativă pentru perioada comunistă care aducea, prin ea, un omagiu Aradului industrial.
Personajele mozaicului sunt aşezate pe mai multe registre, pe o înălţime de 35 de metri, iar peretele are numai 15 metri lăţime, ceea ce creează un raport neobişnuit. Personajele de sus au 7 metri, la mijloc 6 metri, iar la bază 5 metri, încât lucrarea privită de jos, de la 100 – 150 de metri, să poată fi descifrată corect. Lucrarea are peste 500 de metri pătraţi pe care sunt aplicate 600.000 de pietricele (cubuleţe) de gresie şi gresie glazurată tratate la o temperatură de 1200°C pentru a rezista intemperiilor. Cele 25 de personaje, bărbaţi şi femei, sugerează o activitate productivă. O ţărancă oferă pâine la poarta de intrare a judeţului, un grup de muncitori este organizat pentru defilare, o mamă ține cu un copil în braţe (simbol al încurajării natalității). Apar și meserii specifice Aradului acelor vremuri: sondor, strungar, turnător, ţesătoare, textilistă. Mozaicul a fost montat în 60 de zile și inaugurat la 30 septembrie 1984.
Mozaicul a fost amplasat pe „Casa Albă”, sediul administrativ al Uzinei de Vagoane, care în perioada Aradului comunist era una dintre companiile cele mai puternice la nivel european în producția și exportul de material rulant, vagoane de marfă și de călători.
Astăzi, mozaicul „Victoria Socialismului” poate fi încă văzut pe peretele clădirii amintite. El este însă parțial acoperit de reclamele de angajare ale Astra Vagoane Marfă. Oricât de depășită ar fi perioada pe care o omagiază mozaicul, acoperirea sa, mai ales în scop comercial, este o greșeală și considerăm că autoritățile care gestionează patrimoniul cultural arădean ar trebui să intervină. Mozaicul acesta face parte din patrimoniul cultural arădean, chiar dacă unora le displace.”
Mihai Mănescu, sculptor (n. 23 iunie 1943 – București)
Absolvent al Institutului de Arte Plastice ”N. Grigorescu”, București – 1968; activează în domeniile: grafică, pictură, gravură și grafică aplicată, fotografie, scenografie, artă monumentală; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din anul 1970.
Experiență profesională și managerială: 2000 – 2004 – Cancelar general al Universității de Arte din București; 2004 – 2008 – Decan la Universitatea de Arte din București; 1999 – 2001- Vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România; 1990 – 1993 – Președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România; din anul 1990 – Profesor la Universitatea de Arte din București; din anul 2001- Doctor în Arte Vizuale; din anul 2002 – Conducător de doctorate în Arte Vizuale.
Expoziții în România: începând cu anul 1968: – Anuale , Saloane Oficiale, Bienale,
Expoziții de grup:1975 – 2014
Expoziții personale: 1979, 1986, 1991, 1994, 1996, 2001, 2002, 2003, 2004, 2008, 2012
Expoziții în străinătate (participări și personale):Stuttgart, Linz, Ontario, Los Angeles, Rio de Janeiro, Praga, Cannes, Moscova, Budapesta, Brasil, Brno, Paris, Bruxelles,
Castellamare, Thessaloniki, Chisinău, Marsilia etc.
Lucrări de artă monumentală: București, Slobozia, Brăila, Arad
Cărti publicate :
2001, 2002 – Ed. Tehnică,”Ordine și Dezordine în limbajul Graficii”, “Tehnici de figurare în gravură”
2004, 2005 – Ed. Aletheia, “Retorică și candoare”, “Tehnici tradiționale ale gravurii” //
2006 -„Mental și sensorial – identitate vizuală în secolul XX”
2005 – Ed. Semne, “Triunghiul apelor – artiști în Deltă”, „Tzarcul cu flori”
2008 – Ed. Eikon, Cluj, „Arta învățării artei”
Premii și diplome:
1970 – București, 1972 – Ontario, 1973 – Moscova, 1975 – Cannes, 2003 – Timișoara,
2004 – “Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer” București, 2008 – Premiul pentru performanță acordat de Top Business, Pitești
Lucrări de grafică, gravură și pictură în colecții de stat și particulare din România, U.S.A., Canada, Japonia, Belgia, Israel, Coreea de Sud, Germania, Grecia etc.” SURSA
ARHIVĂ: CHIȘINĂU: De la Plugarul Universal şi Cosmic înapoi în ruine, istoria recentă în miniatură a Basarabiei! OXXO BUZLUDZHA, BULGARIA: Monumentul Partidului Comunist Bulgar, OZN-ul „suspendat” la 1432 metri altitudine, în inima țării OXXO CHARTRE, FRANȚA: Casa Picassiette decorată cu lingura, din cioburi de farfurii găsite la gropile de gunoi
BISERICA SF. ELEFTERIE NOU: Pruncul Iisus îmbrăcat în zeghe de pușcăriaș, pictat de Arsenie Boca. Unic în ortodoxie!
INSIDER: „Biserica Sfântul Elefterie Nou – noiembrie 2024, #calatorprinbucuresti
Catapeteasma bisericii, sculptată de Grigore Dumitrescu și Aurel Obreja în lemn de cireș, este impunătoare și este unicat în România. Modelul este realizat după o catapeteasmă din Skopje, Macedonia, iar icoanele de pe catapeteasmă sunt realizate de pictorul Stan Hermeneanu de la Govora, iconar renumit prin lucrările executate la cele mai alese biserici din țară. Pictura a fost executată de pictorii Iosif Keber și Vasile Rudeanu, stilul adoptat de cei doi fiind pictura neoclasică în frescă.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost pictată de către părintele Arsenie Boca în bolta absidei altarului bisericii. Părintele Boca a fost numit, intre 7 august 1959 si 13 februarie 1961, pictor secund la Biserica Sfântul Elefterie, alaturi de pictorul Vasile Rudeanu. Pictura a fost realizată in perioada toamna 1959 – sfârșitul anului 1960 (din 3 ianuarie 1961, Părintele Arsenie a intrat angajat al Atelierelor Patriarhiei de la Schitul Maicilor – conform datării exacte a Părintelui Ioan Tudorache). Pruncul Iisus este îmbrăcat în zeghe de pușcăriaș și are tunsoarea specifică.
În perioada 1959-1965, Părintele era urmărit de Securitate şi, din motive lesne de înţeles, nu s-a dorit recunoaşterea oficială a acestei contribuţii. Astfel, în volumele dedicate înfăptuirilor Patriarhului Justinian („Apostolat social”, vol. I-XII, Bucureşti, 1948-1976), apar numeroase referiri la activitatea unor maeştri precum Costin Petrescu, Vasile Rudeanu, Iosif Keber, Olga Greceanu şi alţii, dar nicio menţiune despre Părintele Arsenie (pe atunci încadrat ca „muncitor pictor” la Atelierele Patriarhiei).
„Se pare că de abia în 2007, când se lucra la restaurarea bisericii s-a observat acest lucru, deși icoana are dimensiuni impresionante. Atunci, Părintele Arsenie Boca i-a apărut în vis unui student la Teologie în care i-a explicat simbolistica hainelor de pușcăriaș ale lui Iisus Hristos, prunc. Studentului i se dezvăluie faptul că straiele de puşcăriaş au darul de a se metamorfoza într-un mănunchi de raze care transfigurează spaţiul întunecos al unei celule, scăldând-o în focul ceresc pe care-l aduce cu sine imaginea de slavă a pruncului Iisus.”
„Ceea ce face din fresca de la Elefterie „o pictură unică în ţară și în toată lumea ortodoxă”, după expresia Patriarhului Justinian, este mai puţin realizarea artistică propriu-zisă (ce-i drept, întru totul remarcabilă), cât semnificaţia teologică a Pruncului lisus înveșmântat în zeghe de deţinut…”
„Moaştele Sfântului Elefterie (FOTO 6) au fost dăruite de către Mănăstirea Ţigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie” din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Varsanufie.” SURSA
N.R.: „În aceste vremuri, Iisus trebuia să fie în temniţă”, mărturisea Valeriu Gafencu înainte de trecerea sa la Domnul (18 februarie 1952), în penitenciarul din Târgu-Ocna. Preoţii, intelectualii şi ţăranii întemniţaţi de regimul ateu pentru „vina” de a-şi fi iubit Credinţa şi Neamul, resimţeau prezenţa Mântuitorului după gratii ca o necesitate morală: Iisus nu putea fi în altă parte decât acolo, alături de cei ce pătimeau pe nedrept. (…) Nimeni altcineva decât Părintele Arsenie (care, la acea dată, avea experienţa închisorii) n-ar fi îndrăznit să transpună într-o frescă monumentală, în perioada aceea de prigoană şi de teroare, un Prunc Iisus înveşmântat în zeghe. Este un curaj care vine nu dintr-o frondă, ci dintr-o putere dumnezeiască. Părintele a vrut să rămână o mărturie în veac, despre acele vremuri cumplite de prigoană. Şi a rămas. Şi va rămâne!” SURSA
Adresa: Biserica Sfântul Elefterie-Nou Strada Sfântul Elefterie 3, Bucureşti sector 5.
„Monumentala biserică se află pe malul drept al Dâmboviței, în piața Sf. Elefterie, vizavi de Opera Națională. A fost construită din temelii, cu dania enoriaşilor şi a Primăriei Municipiului Bucureşti, prin grija preotului paroh prof. univ. Mihai Bulacu. Unul dintre primii ctitori, în 1935 a fost G-ral lon Georgescu, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul. Lucrările începute în iunie 1935, au fost întrerupte între 1940 -1935, pe timpul celui de al doilea Război Mondial, biserica fiind târnosită abia în iunie 1971.” DETALII
ARHIVĂ: BUCUREȘTI: Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, cea mai mică catedrală din lume are 110 metri pătrați și a fost construită acum 100 de ani OXXO BUCUREȘTI: Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, ctitorită de Mareșalul Ion Antonescu și soția sa OXXO BISERICA EMINESCU, IPOTEȘTI: Singura biserică ortodoxă din lume unde aura sfinților este neagră și diavolul este alb! OXXO CORUND, SATU MARE: „Biserica cu draci”, strămutată cu boii 300 de metri din deal în vale OXXO CĂPLENI, JUDEȚUL SATU MARE: La subsolul Mănăstirii Franciscane Sf. Anton, în cripta Karolyi sunt 36 de sarcofage cu membrii aceleiași familii nobile. Primul din 1653, ultimul din 2010! OXXO ORȘOVA: Lenin, John Lennon, Nadia Comăneci, Florin Piersic și Ana Szeles pe „Drumul Crucii” în Biserica Romano-Catolică OXXO SALINA OCNELE MARI: Sacroterapie în prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sfintei Mari Mucenițe Varvara, protectoarea minerilor OXXO COMUNA GOIEȘTI, DOLJ: Biserica Înălțarea Domnului, primul dintre cele două situri de epifanie din județ, un fel de Mecca a Olteniei pentru mai multe generații, de 100 de ani lăsată în paragină! OXXO AEROPORTUL OTOPENI: Capela Sfântului Prooroc Ilie, ocrotitorul aviaţiei, singura capelă într-un aeroport din S-E Europei OXXO POPEȘTI-LEORDENI: Biserică Monument suspendată la 3 metri deasupra pământului, mai aproape de cer!
BUGATTI CHIRON, LEGO 1:1: Mașină de 1.5 tone, asamblată fără adeziv dintr-un milion de cărămizi și motor din elemente Lego Technic. Viteza de 20 km/h!
INSIDER: „LEGO Bugatti Chiron cu 1 milion de cărămizi Lego.” SURSA
N.R.: Maşina din partea dreaptă e replica 1:1 făcută din LEGO pentru Bugatti Chiron. E o mașină funcţională, care poate merge cu maximum 20 km/h cu ajutorul motoarelor LEGO Power Function. Maşina e construită din 1 milion de piese de LEGO asamblată fără a folosi adezivi și poate găzdui doi pasageri. Mai mult, a fost și în România în anul 2019 în showroom-ul eMag din Băneasa Shopping City.
Ideea de a construi un LEGO® Bugatti Chiron 1:1 a fost formulată pentru prima dată la sediul LEGO din Billund, managerul senior de design Jeppe Juul Jensen a ştiut exact pe cine să apeleze. La aproape 1.000 de km distanţă, în oraşul Kladno, Republica Cehă, se află un centru oficial de construcție de modele LEGO cu peste 300 de angajaţi, specializați în modelele LEGO complexe. Produc expoziții uriașe pentru parcurile LEGOLAND® și magazinele LEGO de vânzare cu amănuntul la nivel global, inclusiv un LEGO X-Wing în mărime naturală de 5 milioane de piese din Star Wars™.
Trebuia să construiască acum un Bugatti Chiron de 5 metri lungime și 2,5 metri lăţime folosind doar elemente LEGO Technic™ și să poată fi și condus! Managerul de proiect Lukáš Horák și 16 specialiști din echipa Kladno, timp de 6 luni, 13.000 de ore de lucru, s-au străduit să realizeze imposibilul. „Niciun detaliu nu a fost prea mic pentru a fi omis”, spune Design Manager Lubor Zelinka. „De la lumini de-a lungul suprafețelor, la interior, la frânele cu disc rotunde… totul este cât mai aproape de maşina reală. Build for Real!”
„Exteriorul modelului a fost împărţit în linii de design care rulau vertical de-a lungul cadrului maşinii. Zonele dintre ele au fost apoi umplute cu „piele”, explicată de Lubor ca „un sistem de triunghiuri interconectate” de diferite dimensiuni. Pe lângă faptul că arată în general destul de grozav, adevăratul geniu al pielii constă în modul în care se conectează la structura interioară a modelului printr-o rețea de dispozitive de acţionare (sau „movers”). Reglarea actuatoarelor le-a permis constructorilor să „apasă” sau să „tragă” triunghiurile. Când a fost repetat pe toate triunghiurile individuale ale pielii de pe maşină, exteriorul neted, curbat şi aerodinamic al Bugatti Chiron original a fost replicat cu succes prin elementele Technic necurbate și inflexibile. Atunci când combinăm toate acele piese cu interiorul reprodus cu atenție (inclusiv două scaune, volan detaşabil, tabloul de bord funcțional și pedală), ne întrebăm câte piese LEGO au fost folosite pentru a face LEGO Bugatti Chiron final. Peste 1.000.000 de elemente!
Din punct de vedere al funcţionalității, cele mai importante dintre acestea s-au găsit în blocul motor. Micile motoare LEGO Power Functions au fost împărţite în 24 de pachete de 96, în speranţa că 2.304 dintre ele împreună ar putea muta modelul de o tonă şi jumătate. Dar ar face-o? Echipa Kladno avea să afle la 462 km de centru, la pista de testare Bugatti din Germania. Maşina urma să fie condusă de şoferul oficial de testare Bugatti, Andy Wallace. „M-am întrebat cum ar putea recrea un Chiron cu toate acele suprafeţe curbate”, a spus el pe marginea pistei. „Dar sunt absolut uimit de cât de realist arată maşina.” Dar când Andy a urcat în maşină, nu a fost vorba dacă arăta bine sau nu. Adevărata întrebare a fost, după toată proiectarea, orele, cele şapte revizuiri majore prin care a trecut modelul… ar putea maşina să fie conform motto-ului LEGO Technic „Construit pe bune!” şi să se conducă efectiv?
LEGO Bugatti a atins viteze de peste 20 km/h la a doua încercare, deşi în cuvintele lui Andy „s-a simțit mult mai rapid”. O maşină de 1,5 tone care poate fi condusă din elemente LEGO Technic! Fapte și cifre:
• Peste 1.000.000 de elemente LEGO Technic în total
339 de tipuri de elemente LEGO Technic utilizate
• Nu a fost folosit adeziv la asamblare
• Greutate totală: 1.500 kg
• Motorul conține: 1) 2.304 motoare LEGO Power Functions 2) 4.032 roți dinţate LEGO Technic 3) 2.016 axe transversale LEGO Technic
• Performanță teoretică de 5,3 CP
• Cuplu estimat de 92 Nm
• Spoiler spate funcţional (folosind atât LEGO Power Functions, cât şi pneumatice)
• Vitezometru funcțional construit în întregime din elemente LEGO Technic
• 13.438 de ore de lucru utilizate la dezvoltare și construcţie
• 56 de elemente Technic la comandă” DETALII
ARHIVĂ: BUDAPESTA, UNGARIA: Primul tramvai LEGO în mărime naturală din lume. Are 11.5 metri, cântărește 4,5 t și au fost necesare 1,8 milioane de cărămizi LEGO! OXXO CARTEA RECORDURILOR: Diorama Star Wars cu 1500 minifigurine și peste un milion de piese lego pe suprafața de 45.7 metri pătrați la Art Safari din București OXXO INVAZIA GIGANȚILOR: Avionul prezidențial SUA a aterizat în Berceni. Executat la scara 1:7 dintr-un milion de piese Lego. Fără Trump! OXXO LEGO IN SEATTLE: Primul artist care a transformat piesele de jucărie în artă universală! OXXO MINIFIG SCAN: Aplicație pentru fanii Lego de identificare a minifigurinelor „surpriză” din Seria 25, direct din cutie!
1 DECEMBRIE: Cu sau fără alegeri, România se gătește de sărbătoare
INSIDER: „București sector 3. Str. Râmnicu Vâlcea nr.17, Hotelul Accomodoro Residence.
ARHIVĂ: ULTIMUL EROU : “El știa de ce ține tricolorul în mână, voi habar nu aveți!” OXXO 1 DECEMBRIE – CASCADA NIAGARA: La câte creiere și brațe de muncă a exportat România în Canada ar trebui să fie mereu tricoloră! OXXO ZIUA NAȚIONALĂ: Primăria Tel Aviv îmbrăcată în tricolor. Guvernul României l-a scos cu o zi înainte! OXXO DUBAI: Cea mai înaltă clădire din lume este luminată în culorile steagului României OXXO CIOCO VOT, ROM AUTENTIC: Ambalajul de la runda electorală anterioară se vinde pe OLX cu 1000 lei. Noi cu cine votăm? Hâc! OXXO HARGHITA: Tricolor de 150 de metri, desfăşurat în inima României. Ar trebui bătut în cuie! OXXO CIUREL: “Cel mai mare brad și cel mai mare tricolor din București!” OXXO ZIUA NAȚIONALĂ: La mulți ani frumoși și sănătoși, România!
infoINSiDER.ro 
