EL PRINCIPE BY GIULIANO NARDIN: Se întoarce la Expoziția Dan Popescu de la H’art Gallery
INSIDER: „El Principe” (2004) by Giuliano Nardin. Expoziția Dan Popescu – Calea Dorobanților 39. (25.04.2024) SURSA
N.R.: „Un artist chagallian, trecut prin Botero”, în vârstă acum de 45 de ani, Giuliano Nardin este un pictor român, cu „rădăcini” italiene în familie, oltean get-beget de trei generaţii, dar stabilit la București. A terminat studii de pictură sub îndrumarea unui clasic, pictorul Vladimir (Mirel) Zamfirescu, încă din primul deceniu al secolului, dar afirmarea a venit târziu şi după o perioadă de retragere în „subteranele” sistemului instituţional- artistic bucureştean. De fapt, Giuliano Nardin a fost (re)descoperit de un coleg de „arte” puţin mai copt, pictorul Gili Mocanu, și lansat de-abia în 2018 de galeristul Dan Popescu (cel care-a lansat multe nume ale „generaţiilor” de artişti douămiiste și post- douămiiste). Acesta i-a organizat, la H’art Gallery, prima expoziţie personală intitulată „001″, și apoi pe a doua, „002”.
Lucrările au fost interpretate la acea vreme ca studii de antropologie, ca încercări de „dez-văluire” a măştilor cu care ne acoperim, ca o deconstrucţie a puterii (ca orice putere) de ordin simbolic.” DETALII
TULCEA: „Rugă pentru pace”, instalație gigantică de lumină, ghidează sufletele spre țărmurile păcii și reflecției. Premieră mondială la festivalul „Scrumbii de Florii”!
INSIDER: „Vineri (26.04.2024) seara, la Satul Pescăresc Tradiţional, în cadrul Festivalului Scrumbii de Florii, va avea loc pre-inaugurarea unei lucrări de artă în prezența artistului tulcean, a cărui viață și operă este învăluită de aventură și mister: G.T.N. Lansarea la apă va avea loc pe Lacul Ciuperca, la o data apropiată.
GTN: Sculptorul luminii Sau… șoimul înlănțuit
În imensitatea artei, anumite suflete radiază o lumină singulară, depășind granițele disciplinelor pentru a crea lucrări hibride, originale, inovatoare. Printre aceste vedete rebele se numără GTN, un artist polimorf al cărui geniu înflorește prin pictură, sculptură, instalații, desen, grafică, amenajări interioare, extraordinare și multe altele.
Ca o Phoenix care s-a ridicat din cenuşă, GTN a trecut de-a lungul vieţii prin vremuri întunecate, dar, în loc să se lase înghițit de întuneric, el a extras din aceste experiențe, resurse nebănuite, transformând întunericul din jur într-o licărire de speranță și creativitate. Reziliența, determinarea și pasiunea lui au fost stâlpii pe care și-a refăcut drumul către lumină.
Astăzi, GTN se dezvăluie drept sculptorul luminii, titlu care rezonează cu magia creațiilor sale. Cea mai recentă lucrare a sa, „Rugă pentru pace”, este o manifestare uluitoare a artei sale. O instalație gigantică de lumină care plutește pe apă, evocă transcendență, armonie, seninătate. Ca un far în noapte, ne ghidează sufletele spre țărmurile păcii și reflecției. Este răspunsul său artistic la violența din jur, la atmosfera de tensiuni și războaie din mai multe colțuri ale lumii.
Sculpturile gigantice ale lui GTN strălucesc în apele calme, refractând lumina și aspirațiile celor care le contemplă. Ele luminează visele noastre cele mai profunde, luminând cele mai întunecate colțuri ale conștiinței noastre. Fiecare creație a lui GTN este o invitație de a explora misterele existenței, de a transcenda limitele percepției și de a îmbrățișa frumusețea evazivă a lumii din jurul nostru.
Dincolo de realizările sale artistice, GTN întruchipează o forță de transformare, un exemplu viu al capacității omului de a depăși greutățile vieții și de a se reinventa. Călătoria sa tumultoasă, marcată de încercări și necazuri, este o mărturie emoționantă a rezistenței umane și a puterii expresiei artistice de a vindeca rănile sufletului.
Contemplând opera lui GTN, suntem invitați să ne ridicăm peste constrângerile vieții de zi cu zi, să îmbrățișăm frumusețea și magia care ne înconjoară și să sărbătorim lumina care strălucește în fiecare dintre noi. GTN, ca un vrăjitor din cele mai vechi timpuri, ne călăuzește cu har și mirare într-o lume a posibilităților infinite, în care arta devine rugăciune pentru pace și metamorfoză.
GTN lansează o serie de lucrări luminoase plutitoare, tot atâtea mesaje de pace și speranță, ca niște sticle în mare, în speranța că alți artiști vor reacționa și îi vor răspunde în felul lor.
Această primă lucrare din serie, „Rugă pentru pace”, va fi prezentată în premieră mondială la festivalul „Scrumbii de Florii” în perioada 26 – 28 aprilie 2024 de la Tulcea, România. Acesta marchează așadar începutul unei serii de instalații luminoase care plutesc pe apă inspirate din mitologia creștină.
În căutarea libertății absolute, călătoria tumultoasă a lui GTN a fost marcată de încercări și provocări memorabile. Viața lui este o adevărată saga care va face și subiectul unui viitor film documentar, filmat de peste 12 ani, din 2012 de regizorul franco-român Iulian Furtuna.” SURSA
„Rugă pentru Pace! Doamne, fă-mă un instrument al păcii Tale: acolo unde este ură, lasă-mă să semăn iubire; unde este vătămare, iertare; acolo unde există îndoială, credință; unde este deznădejde, speranță; unde este întuneric, lumină; unde există tristețe, bucurie.”
ROATA VIEȚII: „Omul, Timpul, Spațiul”, sculptor Ion Mândrescu
INSIDER: „Omul, Timpul, Spațiul”, opera sculptorului bucovinean Ion Mândrescu (n.1954). Lucrarea este amplasată în Bucureşti, la intersecția străzii Nicolae Tonitza cu strada Ion C. Filitti
(la doi paşi de Piaţa Naţiunile Unite – fostă Senatului).
Lucrarea a fost amplasată inițial în fața Teatrului de Comedie, la nivel pietonal, pe actualul loc al bustului lui Gheorghe Dinica.” SURSA
Elementul principal al operei „Omul, timpul, spațiul” este un bărbat al cărui trup ostenit pare că se luptă cu timpul (roata spartă) și devine una cu el, părând că este o spiță a roții. Trupul încordat și contorsionat este prins în vârtejul timpului şi spațiului, iar lupta sa pare istovitoare. Privind-o, resimți forţa personajului și încrâncenarea sa pentru veşnicie!
N.S.: „Sculptura este forma mea de existență, este dialogul meu cu universul, conexiunea cu ideile care frământă această lume”. (Ion Mândrescu)
Ion Mândrescu, unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani, s-a născut în 1954 la Mihoveni, comuna Şcheia (jud. Suceava), apoi a urmat Liceul de Muzică și Arte Plastice din Botoşani (absolvit în 1974) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1976- 1980). Lucrări: Structurile”, „Călătorii inițiatice”, „Sfinxul” „Însingurare”, „Omul, timpul, spațiul”, „Murim spre a ne naște”.
Anul acesta, lucrarea „Omul, Spațiul, Timpul”, a fost montată pe pietonalul Ștefan cel Mare din Iași, în cadrul proiectului „Luna Sculptorilor Români 2024” care a adus în fața publicului lucrări importante ale artiștilor contemporani.
Există și o variantă de vânzare „Om, timp, spațiu”, Ion Mândrescu. Descriere: bronz, 136 cm x 137 cm x 165 cm semnat pe roată, „IM”. Preț: 30.150 €. „Dependent de artă” by Artmark – Cel mai mare magazin de artă din România. Adresa: Palatul Cesianu-Racoviță, Str. C.A. str. Rosetti 5, Bucureşti” DETALII
ARHIVĂ: FOARFECA DUBLĂ: Monumentul feminismului contestatar. Castrator, dar grațios! OXXO DECEBALUS PER SCORILO: Ultimului rege dac veghează în Piața Uniri din București OXXO IGNORANŢĂ: Gheorghe Dinică nu mai adună aplauze şi flori. Centrul Vechi produce doar gunoi!
BUCUREȘTI: „Pasul e unitatea de iubire a orașului”
INSIDER: „Pasul e unitatea de iubire a orașului” – Strada Pictor Arthur Verona, București. @Ocuvisualartist (Graffiti realizat cu ocazia Street Delivey București 2023).
N.R.: OCU este o artistă vizuală din Transilvania. Portofoliul ei dinamic cuprinde o varietate de medii, de la picturi murale de mari dimensiuni la pânze, ilustrații, instalații immersive, art directing etc.
În viziunea ei, tehnica folosită în realizarea unei lucrări este o unealtă prin care aduce la lumină creativitatea și conceptele ce pulsează în interiorul ei. Pe lângă activitatea individuală, a fost implicată în organizarea de proiecte culturale, precum festivaluri de artă stradală în Cluj, ateliere de artă stradală în mai multe țări și diverse proiecte și concursuri pentru arta stradală.” DETALII
OCU: „Singura magie palpabilă care mi se pare că mai e momentan, în contextul în care suntem acum, e arta.”
ARHIVĂ: GRAFFITI: Artă urbană pe strada Pictor Arthur Verona OXXO ARTĂ URBANĂ: „Am crezut că totul a fost făcut noaptea, pe furiş, fără acordul autorităţilor” OXXO ALLAN DALLA: Foamea, în coduri geometrice. Viziunea optimistă: “Tot ce zboară se manâncă!” OXXO ALLAN DALLA: Cea mai nouă şi mai controversată reprezentare a luptei lui Sf. Gheorghe cu „Balaurul”! OXXO HORECA ROMÂNIA: Bram Stoker și Vlad Țepeș aka Dracula așteaptă în „Tandem” vremuri noi. Bune sau nebune! OXXO BACĂU: Pictura murală „Intuiția” filtrează aerul ca o pădure de 250 mp OXXO CRAIOVA: „Tribut Marin Sorescu” by Obie Platon
BOGOTA, COLUMBIA Muzeul Aurului, martor al istoriei prehispanice. Forțe cosmice, creaturi mitice și descendență ancestrală!
INSIDER: „🌏 Mama Gaia, gazda noastră iubitoare, ne-a oferit şi continuă să ne ofere atât de multe comori neprețuite, care să ne facă viața mai uşoară şi mai frumoasă. De la roadele pământului, până la florile delicate şi bogățiile care se ascund în adâncuri, Terra are grijă de noi în fiecare clipă. Totuşi, pare că am uitat să fim recunoscători față de toate darurile pe care le primim de la natură şi ar fi bine să privim din nou, către cei ce au fost înaintea noastră şi să învățăm lecții prețioase despre comuniune, respect şi iubire față de toată frumusețea ce ne înconjoară.
Am ales să încep aşa povestea de astăzi, pentru că este despre un loc ce mi-a reamintit aceste lecții importante.
✈️ În inima orașului Bogota se află o comoară ascunsă la vedere: Muzeul Aurului. Mărturie a bogatei moșteniri culturale a Columbiei, acest muzeu este un martor al istoriei prehispanice, prezentând farmecul durabil al aurului și semnificația sa profundă pentru popoarele indigene.
📜 Cosmologiile indigenilor plasau societatea și mediul înconjurător ca parte din vastitatea universului. Toate lucrurile au dobândit un loc, sens și semnificație și erau împletite într-un simbolism profund. Miturile povesteau că la începutul timpului, creatorii au dat oamenilor tot ceea ce era necesar pentru viață. Inclusiv aur, care era protagonist în ritualurile lor magice.
☀️ Timp de secole, aurul a captivat omenirea prin frumusețea și valoarea sa intrinsecă. Cu toate acestea, în epoca precolumbiană, aurul a avut o semnificație mult mai profundă decât simpla bogăție materială. Pentru popoarele indigene din Columbia, aurul era un metal sacru, venerat pentru asocierea sa cu divinul și cu tărâmul spiritual.
🏛 În Muzeului Aurului, eşti parcă transportat înapoi în timp pentru a fi martor al măiestriei extraordinare a meșteșugarilor indigeni. Prin intermediul bijuteriilor și al artefactelor ceremoniale, acești meșteri pricepuți au imprimat aurului o semnificație simbolică, reflectând identitatea culturală și credințele spirituale ale triburilor lor.
Fiecare piesă spune o poveste, împodobită cu simboluri care vorbesc despre forțe cosmice, creaturi mitice și descendență ancestrală. Aceste podoabe nu au servit doar ca expresii ale statutului și bogăției, ci și ca mijloace de conectare spirituală, făcând legătura între pământesc și divin.
✨️În centrul bogatului folclor al Columbiei se află povestea legendară a lui El Dorado, legendarul oraș al aurului. Deși mulți își imaginează El Dorado ca pe o metropolă mitică debordând de bogății, adevărul din spatele legendei este mult mai subtil. În realitate, El Dorado nu a fost un oraș, ci un ritual – o ceremonie sacră realizată de triburile indigene pentru a-și onora noul lider, Cacique. Cunoscut sub numele de „cel aurit”, noul Cacique numit era supus unei ceremonii elaborate, scăldându-se în praf de aur și bijuterii prețioase înainte de a fi venerat ca un conducător divin.
⏳️ Şi apropo de onorarea străbunilor, indigenii din tribul Muisca, firi paşnice, atunci când trebuia să lupte pentru a-şi apăra teritoriile, îşi purtau cu ei străbunii, mai exact osemintele lor, pentru a le reda apoi, cu recunoştință, pământului.” SURSA
CROISSANT XXL: 42 cm, 2.6 kg, 6000 calorii, 300 lei. Ce n-a văzut Parisul!
INSIDER: „Cel mai mare croissant din București! L-am găsit la Le Chat Gourmand, Bulevardul Ficusului 2A, Bucureşti sector 1. Ce am luat: Croissant uriaş – 300 lei umplut cu fistic si ciocolată albă și are aprox 2.7 kg. Mai poate fi umplut cu Fistic, vanilie si inserție de zmeură, ciocolată neagră si pasta de alune de pădure 100%, mango & fructul pasiunii și bezea italienească, ciocolată cu lapte și inserție de vișine. Se poate comanda în loc de tort. Pentru curioși /fun fact /tips Croissant-ul uriaş se face doar pe comandă. – Croissantele mici, sau croissantele de oameni normali sunt 18 lei. – tot aici puteți găsi un cappuccino uriaş (echivalentul a 10 normale) la 180 lei.” SURSA
N.R.: Cofetăria Le Chat Gourmand s-a deschis la sfârșitul anului trecut, chiar la intrarea în Parcul Herăstrău de pe Ficusului, într-un mini-centru comercial. Aduc cam totul din Franţa, numai produse cu origine controlată, și fac totul în propriul laborator. Și ambianţa, tot pariziană! Program: 9-19.
Prețul unui croissant XXL (42 cm) cu unt este de 200 de lei si cântărește aproximativ 1,7 kg (echivalentul a 16 croissante normale). DETALII
ARHIVĂ: BIG COFFEE: Un cappuccino “nefiresc” la 1200 ml OXXO COLIVĂ LA CORNET: „Poate conține coji de nuci”. După Cofetăria Alice fugi după Iepurele Alb?
VRĂJITORULE DIN OZ: Spectatorii peste 25 kg își doresc fotolii mai mari la MINA Museum, spațiu imersiv, cu proiecții 360°, inclusiv pe podea și tavan.
INSIDER: „Am fost împreună cu băiețelul la MINA Museum la spectacolul „Vrăjitorul din Oz’ . Este a treia vizită aici, în ultimul an (după „Gustav Klimt. The Immersive Show” şi „Lumea Subacvatică”), dar de data aceasta, spațiu imersiv, cu proiecții 360° ne-a dat pe spate, la propriu, sala fiind dotată cu scaune cub tip puf, cam instabile pentru un spectator de peste 25 kg, care ține morțiș să vadă întrega poveste care se desfășoară de jur împrejur, inclusiv pe tavan. Eu am alunecat de 3 ori, iar pe copilul de 30 kg, o dată l-am ajutat eu să se ridice de pe jos!
N.R.: „MINA, Museum of Immersive New Art, aduce în atenția publicului noul spectacol: „Vrăjitorul din OZ Imersiv”. Acesta a fost prezentat în premieră pe 20 februarie și oferă o reinterpretare fascinantă a poveștii clasice a Vrăjitorului din Oz într-un spațiu imersiv de excepție, cu proiecții 360, inclusiv pe podea și tavan.
Inspirat de celebrul roman american și adaptat într-un format digital captivant, „Vrăjitorul din OZ Imersiv” reprezintă o călătorie extraordinară în lumea fermecată a lui Oz, transpusă cu ajutorul tehnologiei moderne și al artei digitale..
Vrăjitorul din Oz este una dintre cele mai iubite povești din lume, captivând publicul și intrând în cultura populară de peste 100 de ani. Povestea, creată inițial de L. Frank Baum în 1900, relatează aventurile lui Dorothy, o fetiță din Kansas care este purtată într-o tornadă alături de câinele său credincios, Toto, în lumea fascinantă a lui Oz. Romanul a fost rapid adaptat pentru scenă, devenind un spectacol de succes pe Broadway în 1902, și ulterior transformat în filmul revoluționar „Vrăjitorul din Oz” în 1930. „Vrăjitorul din OZ Imersiv” va rula la MINA timp de 6 luni. Adresa: Strada George Constantinescu 2-4, Bucureşti sector 2.” SURSA
ARHIVĂ: MINA BUCUREȘTI: Expoziții imersive Gustav Klimt și Lumea Subacvatică OXXO MICUL PRINȚ, MUZEUL MINA: „Limpede nu vezi decât cu inima…ochii nu pot pătrunde în miezul lucrurilor”
LAMINOR LOVE WONDERLAND: „Căsătorii de o zi. Până la adânci bătrâneți!”
INSIDER: „Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a oficiat cununii civile, cu durata de o zi în cadrul Laminor Love Wonderland (Bd. Basarabia Nr.255). Urmează „Târgul Ghidul Miresei” și și apoi va serba „Nunta de Aur” împreună cu 1500 de seniori. Masa, dansul și „Luna de Miere”, tot loco. Poze lângă Turnul Eiffel, în gondola în fata Podului Rialto sau cu pupături sub Poarta Sărutului.
ARHIVĂ: VALENTINE’S DAY: „Puța lui Cupidon”, în mai multe variante rasiale OXXO POARTA SĂRUTULUI: Dacă nu aveți timp să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa în Hala Laminor. Portalul funcționează și aici! OXXO SECTOR 3: Patinoarul din IOR s-a mutat la Hala Laminor. Copacii, lacul și biserica din lemn, înlocuiți cu un peisaj cu hale dezafectate!
CHEMAREA STRĂBUNILOR: Mesaj dureros celor plecaţi la muncă „afară”, lăsându-şi în ţară copiii, bătrânii şi gospodăriile, condamnaţi să-şi piardă identitatea. Luna Sculptorilor Români, Iași!
INSIDER: „Doi ani de zile sculptorul în metal Alexandru Podea din Hunedoara a lucrat susţinut pentru a-şi pune în practică o idee care îl frământa de mult.
“Chemarea străbunilor” este reprezentată acum de artist la dimensiuni impresionante, ca o lupoaică expresivă, având capul întors, asemeni stindardului dacic, şi opt clopote, ca simbol al infinitului. Lucrarea monumentală este turnată în bronz, are greutatea de o tonă şi este aşezată pe un piedestal de unsprezece tone. Fără a încerca să dea operei sale un caracter abstract, unificarea elementelor care reprezintă corpul, capul şi clopotele este realizată pe înţelesul tuturor, rămânând privitorului sarcina să perceapă mesajul, de altfel clar, către obârşia neamului nostru.
A realizat întâi un mulaj în ghips, după care a făcut turnarea în bronz prin metoda cerii pierdute, cu o suprafaţă a corpului destul de inegală, pentru a transmite forţă, dinamică şi hotărâre. Capul de lup, întors spre spate, te face parcă să auzi strigătul de luptă al dacilor, ce acceptau să moară cu zâmbetul pe buze, cu gândul că vor ajunge în tărâmul lui Zamolxe, unicul zeu la care se închinau.
Şi aşa cum la Roma putem vedea celebra scuptură “Lupa Capitolina”, artistul visează ca lucrarea sa să fie aşezată în mai multe locuri publice. Alexandru Podea a realizat mai multe expoziţii, ajungând nu demult şi la Palatul Parlamentului, unde a expus în sala “Constantin Brâncuşi”, dar şi la Luxemburg.
Modul de exprimare corect, direct, ţinând cont de materialul în care lucrează, îl face pe artist să abordeze lucrările sale cu atenţie spre mesaj, simbol, fără a ieşi din canoanele clasice. Este uşor să înţelegi ce vrea să transmită Alexandru Podea, spiritul civic, patriotic, religios fiind vizibil în mai toate lucrările sale.
Revenind la “Chemarea”, artistul transmite şi un mesaj dureros celor plecaţi la muncă în străinătate, lăsându-şi în ţară copiii, bătrânii şi gospodăriile, fiind condamnaţi să-şi piardă identitatea, demnitatea şi speranţa. Interesant ce lucruri sensibile se pot transmite printr-un material dur, rece, aparent inexpresiv.
De remarcat la Alexandru Podea este atitudinea, starea, problematica pe care o etalează, demonstrând implicarea lui în viaţa cetăţii, semnalând în acest fel pericolele prin care trec semenii. El reuşeşte să tragă un semnal de alarmă şi cred că acest lucru ar trebui afişat în locurile publice, edilii fiind până la urmă datori, prin menirea lor, să sprijine artiştii care “ard” pentru comunitatea în care trăiesc.” SURSA
N.R.: „Alexandru Podea, artist metalurg. Născut: 24 iulie 1965, Hunedoara. Educaţie: Absolvent al Facultăţii de inginerie, specializarea metalurgie. Carieră: Lucrează în domeniul metalurgiei de peste 20 de ani. Familie: Căsătorit.”
Luna Sculptorilor Români, Iași. „Timp de o lună, ieșenii vor avea acces liber la peste 350 de opere de artă, semnate de 113 autori din perioada modernă și contemporană. La eveniment participă invitați din 15 orașe, din țară și străinătate, iar publicul este așteptat să descopere cele 24 de expoziții personale și colective, cât și lucrări pe principalele artere pietonale ale orașului, ce transformă orașul într-un veritabil circuit cultural.” (Vladlen Babcinetchi)
POARTA SĂRUTULUI: Dacă nu aveți timp să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa în Hala Laminor. Portalul funcționează și aici!
INSIDER: „Poarta Sărutului, Laminor Love Wonderland. Dacă nu aveți timp/ bani să mergeți la Târgu Jiu, vă puteți pupa sub copia acesteia (varianta din carton la scara 1:1) din Hala Laminor, Bd.Basarabia nr.256, București sector 3. Are același efect! Locul exact e semnalizat printr-o inimioara pe care scrie clar: „Sărutați-vă aici!”
N.R.: „Poarta Sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuşi, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Targu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie şi inaugurată la 27 octombrie 1938. Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul oraşului, este un trilit dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având läțimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m şi grosimea de 1,69 m.
Pe fețele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuşi. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran, în plus, tot în filigran se află incrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feţei şi al umerilor. Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morţii.
Mircea Eliade spunea „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlinește în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața insului, Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viață, în viața reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți.
Poarta Sărutului a fost restaurată în 2003, când lucrările, finanţate cu fonduri de la Banca Mondială, au durat mai bine de un an, ocazie cu care autoritățile au amenajat şi parcul in care se află monumentul.” DETALII
TARGU JIU: Constantin Brâncuși, de ziua lui, fără stea pe Aleea Personalităților. Nici n-o vedem, nici nu e!
INSIDER: „În anul 2015 pe 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși. Ieri, am sărbătorit 148 de ani de la nașterea sa. La Târgu Jiu, pe aleea celebrităților din centru, în anul 2017 i-a fost atribuită lui Brâncuși prima stea. În 2024, de ziua lui lipsea!
N.R.: Sculptorul Constantin Brâncuși nu mai are o stea pe Aleea Personalităților din Târgu Jiu. Aleea celor mai cunoscuți gorjeni din toate timpurile se află în centrul municipiului Târgu Jiu.
Un număr 13 plăci din granit cu stea gravată în centru au fost montate în zonă. Steaua destinată sculptorului Constantin Brâncuși s-ar fi deteriorat. A fost scoasă de pe Alee și va fi recondiționată sau înlocuită.” DETALII
ARHIVĂ:
ARHIVĂ: TEZAUR LA PARIS: Brâncuşi sau Brancusi? Moştenire refuzată de România în urmă cu 55 de ani. De ce? OXXO BRÂNCUŞI: “Realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor” OXXO TEMPLUL LUI BRÂNCUȘI CRAIOVA: Ovoidul și Pasărea Măiastră interpretate la scară colosală! OXXO CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Primul „Sărut” e la Craiova, iar singurul în care trupurile sunt reprezentate în întregime, la Paris OXXO HOLOGRAME: Constantin Brâncuși ne-a vizitat de ziua lui. Pe când îi întoarcem vizita la Hobița? OXXO SINISFORĂ PUBLICĂ: „Cuminţenia Pământului” vrea bani de la „Chitroşenia Pământului”. Câţi de ESCU vor mânca din cheta poporului român? OXXO LA PROMOŢIE: Cât costă halatul de pe Guvern? Suma „gratuităţilor” ar putea depăşi donaţiile! OXXO GHID PRACTIC, MNIR: Cum să reproducem „Domnișoara Pogany” de Constantin Brâncuși din pastă sărată. Bibelou, mărțișor sau gustare! OXXO TÂRGU JIU: Culori la infinit în primul show de drone luminoase din Europa în jurul unui monument arhitectural OXXO MASA TĂCERII: „Nu doar partidele, ci și oamenii de rând își bat joc de Brâncuși, la Târgu Jiu, fie și numai prin ignoranța lor.” OXXO BANC SEC: Vin Brâncuşi de Bordeaux. Produs în Franţa, importat în România!
IAȘI, CASA POGOR: „Hidra”, clasa politică „lipsită de verticalitate şi umanitate” în mijlocul Grupului Statuar al Voievozilor
INSIDER: „Mai țineți minte Proiectul 1990? În anul 2012 în Piaţa Presei Libere din Bucureşti, în cadrul Proiect 1990, pe soclul lui Lenin au fost montate mai multe sculpturi printre care și Hidra de Costin Ioniţă.
Sculptorul Costin loniță a decis să ilustreze, totala lipsă de verticalitate şi umanitate a clasei politice româneşti, printr-o uriaşă Hidra. Desprinsa din fostul regim comunist, Hidra pare de neoprit și de neînvins. Ea, sub orice culoare politică ni se arată, rămâne caracterizată, în primul rând, de lipsa interesului faţă de cel pe care îi conduce şi a conștiinței.
Astăzi e la Iași, în fața grupului statuar al Voievozilor români de lângă Casa Pogor. Luna Sculptorilor Români.”
ARHIVĂ: PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO BIROCRAŢIE: Japonia este ţara gheişelor. România, ţara ghişeelor! OXXO ALIEN: Vladimir Ilici Lenin, balaurul cu şapte capete! OXXO ARTĂ URBANĂ: Lenin de Aur, topit sub arşiţa istoriei OXXO METEORIC: „Steaua are nume” s-a prăbuşit în Piaţa Presei Libere. Vă rugăm, aplauze în public! OXXO PROIECT 1990: Parazitul de sub pielea alegătorilor! OXXO PROIECT 1990: Ce surpriză ne pregăteşte Ninel? OXXO PROIECT 1990: Ninel, parvenitul de oraş! OXXO COLŢUL ARTISTULUI: O clipă de nemurire pe soclul lui Lenin. Cum să-ţi faci singur statuie? OXXO SOLIDARITATE: “Suntem puşi în postura de a fi beneficiarii unui perpetuu spectacol agresiv şi obscen” OXXO PROIECT 1990: O intervenţie artistico-termică, ultima reuşită a capitalismului după demolarea lui Lenin! OXXO PROIECT 1990: „Capul plecat sabia nu-l taie / Dar cu umilinţă lanţul îl încovoaie”
GREEK TAVERNA: De la zeu al Infernului, Hades a ajuns patron de restaurant în București!
INSIDER: „Calea Vitan nr.170, București sector 3. Greek Taverna Mediterannia by Hades. Hades este zeul grec al Infernului şi trăia în împărăţia subterană a celor morți, pe care o conducea împreună cu soţia sa, Persefona.”
ARHIVĂ: ASTRA ZE NECA: „Adică ucide stele”. Traducerea conspiraționistă din limba latină!
FOARFECA DUBLĂ: Monumentul feminismului contestatar. Castrator, dar grațios!
INSIDER: „Sculptura Die Doppelgängerin (Geamăna/ Sosia) a artistei austriece Valie Export, ce reprezintă două foarfeci deschise care se întrepätrund, orientate cu vârfurile în jos, a fost instalată anul trecut pe bulevardul Primăverii nr.15, București sector 1, în faţa MARe-Muzeul de Artă Recentä.
Înainte de a ajunge la Bucureşti, sculptura a fost expusă la Berlin, la Palais Populaire (2020-2021). De asemenea, Palatul Belvedere din Viena găzduieşte, în mod permanent, o altă variantă executată din otel inoxidabil.
Realizată în 2010, lucrarea de mari dimensiuni (460 x 200 x 200 cm, cäntärind 1.200 kg) este una dintre cele cinci variante realizate din materiale diferite, räspândite în întreaga lume. Exemplarul care a intrat în colecția permanentă a MARe este al doilea din serie, fiind singurul turnat în bronz.
Valie Export. Născută la Linz, pe 17 mai 1940, Valie Export este una dintre principalele figuri ale avangardei şi ale artei feministe austriece şi europene. Autoare a unor lucrări sculptură, fotografie, film, video, performance și instalație care au schimbat modurile de creaţie şi de percepţie publică a artei angajate şi cu miză socială, ea este unul dintre artiştii austrieci cei mai expuşi si cei mai discutați în întreaga lume.
ERWIN KESSLER, directorul muzeului: „Doppelgängerin contestă două tipuri de ordine. Cum știm, foarfeca este asociată femeilor, este asociată ursitoarei care taie firul vieții, deci, este o foarfecă amenințătoare. Nu are sens să insist asupra sensului castrator al acesteia. lar atunci când este dublă, când se reflectă în ea însăşi este şi mai agresivä. (…) Agresivitatea este perfect contrabalansată de grația lucrării. Cred că acesta este cel mai important lucru: combinația între violența simbolică şi grația efectivă, reală a acestei piesei care se sprijină absolut perfect în vârfurile lamelor sale pentru a executa un fel de coregrafie care contează vizual, într-un sens bun, iar simbolic, într-un sens contestatar. (…) Este proprietate privată, instalată pe o proprietate privată. Să sperăm să trăim noi cât va trăi ea!” SURSA
CIOARĂ ALBĂ: Stăncuță cu albinism total, exponatul lunii februarie la Muzeul Olteniei. Exemplar tirolez, colectat acum 106 ani!
INSIDER: „EXPONATUL LUNII #FEBRUARIE la Secţia de Științele Naturii – Stăncuță cu albinism total
Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula), este cea mai mică dintre speciile familiei Corvidae (ord. Passeriformes, clasa Aves), fiind considerată totodată a fi una dintre cele mai inteligente specii de păsări din regiunea palearctică.
Pasărea expusă la Secția de Științele Naturii a muzeului face parte din lotul de piese donate muzeului nostru, de către renumitul ornitolog bănăţean Dionisie Linția, în anul 1926, la împlinirea a 3 ani de la înființarea Muzeului de Istorie Naturală al Craiovei; are o deosebită valoare documentar-ştiinţifică, reprezentând un foarte rar exemplar cu albinism total (anomalie genetică manifestată prin incapacitatea organismului de a produce pigmentul natural numit melanină).
Exemplarul, de aproape 106 ani, a fost colectat în Austria, la Tirol, la 24.06.1918, de către Dionisie Linția care, de altfel, s-a ocupat și de prepararea acestei rarisime piese.
Coroborând valoarea sa documentar-științifică cu cea memoria-listică, piesa a întrunit condiţiile de clasare în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național (P.C.N.) în anul 2020.
Caracteristici bio-ecologice ale speciei:
– este o pasăre sedentară în ţara noastră, populând atât aşezările urbane sau rurale cât și pădurile de foioase de la șes până în etajul montan (circa 800 m altitudine); – este monogamă, perechile
păstrându-se, de regulă, toată viața; cuibărește semicolonial, populaţiile din areale sălbatice îşi construiesc cuibul în scorburi şi în pereți de stâncă, pe când cele antropofile în diferite cavităţi din ziduri, coşuri, ornamentaţii, în clopotniţe, sub acoperişuri etc; la construirea sau renovarea cuibului participă ambii parteneri, care, tot împreună, se ocupă de creşterea puilor.
– este omnivoră și sociabilă, hrănindu-se adeseori pe terenuri agricole împreună cu alte corvide (ex. cioara de semănătură) sau cu grauri; hrana ei constă în mici nevertebrate culese de pe sol (în special insecte), seminţe, fructe, resturi menajere, iar ocazional consumă ouăle altor specii de păsări;
– în ce privește longevitatea, vârsta maximă înregistrată la exemplare inelate a fost de 20 de ani si 4 luni, (Fransson, T., Jansson, L., Kolehmainen, T., Kroon, C. & Wenninger, T. 2017. EURING list of longevity records for European birds).
Material realizat de: Muzeograf dr. 𝑀𝑖𝑟𝑒𝑙𝑎 𝑆𝑎𝑏𝑖𝑛𝑎 𝑅𝑖𝑑𝑖𝑐ℎ𝑒, Secția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei.” SURSA
N.R.: Muzeul Olteniei Secţia de Științele Naturii. Adresa: Str. Popa Şapcă nr. 8, Craiova, județul Dolj. Program: marți – duminică 09-17.
ARHIVĂ: CRAIOVA TERRA NOVA: De ce şi-au făcut oltenii Planetarium? Pentru că le este dor de Acasă!
DARABANI: Casa Acad. Leon Dănăilă, părintele neurochirurgiei româneşti, cu peste 30.000 operații pe creier!
INSIDER: „Casa Acad. Leon Dănăilă”, celalalt muzeu al oraşului Darabani, județul Botoșani. Adresa: Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 281. FOTO
Leon Dänäilä (n. 1 iulie 1933, Darabani, Botoşani, România) este medic primar neurochirurg la Spitalul „Gh. Marinescu” din București, profesor universitar şi politician. A fost ales membru corespondent al Acaderiei Române (la 24 octombrie 1997) şi apoi membru titular al acesteia (din 20 decembrie 2004).
Leon Dânăilă este considerat de către comunitatea științifică internațională ca fiind unul dintre marile genii ale epocii moderne: a realizat peste 30.000 de operații pe creier, fiind părintele neurochirurgiei româneşti. Are 27 de brevete de invenție și certificate de inovație în neurochirurgie și a publicat 28 de cărți și mii de articole de specialitate, a primit zeci de distincții prestigioase ale lumii științifice. este membru al Academiei Române şi al celei londoneze.
Poetul Victor Teişanu a avut inițiativa amenajării acestui muzeu și s-a ocupat de întregul proiect, fiind şi astăzi custodele muzeului. Proiectul a fost realizat cu sprijinul academicianului însuşi, în calitate de finanțator şi furnizor al tuturor exponatelor, şi al primăriei Darabani.
Amplasat în casa părintească a academicianului, muzeul recompune, în patru încăperi, cele mai importante aspecte ale vieţii şi operei lui Leon Dänäilä.
Camera Artei. Încăperea găzduiește o expoziție permanentă de pictură românească, expunând circa 70 de tablouri semnate de artişti renumiți. Tablourile, provenite toate din colecția personală a academicianului, sunt semnate, între alții, de Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, R. Sweitzer-Cumpăna, Ion Pacea, Constantin Piliuță, lon Grigore, lon Salişteanu, Dan Hatmanu, Sorin Ilfoveanu, Ion Musceleanu, Mircea Dumitrescu și alții.
Camera Istoriei. Această cameră. înfățisează atmosfera copilăriei și a anilor de studiu, expunând fotografii de epocă ale familiei Dânăilă, precum şi obiecte vechi, păstrate din copilăria și adolescența academicianului.
Camera Credinţei. Aici sunt expuse peste 100 de icoane ortodoxe si catolice, unele valoroase prin vechime, altele prin ferecătura de aur sau argint. Camera adăpostește și alte obiecte de cult, de proveniență locală sau specifice culturilor orientale.
Camera Științei. Încăperea care uimeşte fără îndoială pe oricine vizitează acest muzeu expune o parte dintre distincțiile și trofeele primite de academician, care dovedesc importanța muncii doctorului Dânăilă pentru întreaga lume. Aici sunt etalate diplome şi premii diverse, medalii și decorații românești şi străine, conferite de academii, universități si alte instituții ale lumii ştiinţifice. contemporane.
De asemenea aici pot fi răsfoite numeroase lucrări de neurochirurgie scrise de academician, dar și dicționare şi enciclopedii care fac referiri la activitatea sa științifică.
Cartea de oaspeți, semnată de oameni simpli și de personalități din întreaga ţară și din străinătate, reflectă cel mai bine surpriza pe care orice vizitator o resimte după vizita la muzeu. Chiar și Leon Dănăilă consemnează:”Pentru mine, viaţa înseamnă ceilalţi!”.
Cei care doresc să viziteze Casa Leon Dănilă o pot face gratuit, oricând. Persoana de contact pentru vizite: Victor Teişanu: salut@nordul.ro, 0744 601 750.” DETALII
SECTOR 3: Patinoarul din IOR s-a mutat la Hala Laminor. Copacii, lacul și biserica din lemn, înlocuiți cu un peisaj cu hale dezafectate!
INSIDER: „În cadrul Târgului de Crăciun „Laminor Winter Wonderland”, a fost amenajat un patinoar special, cu intrare liberă, în curtea halei și care va fi deschis până de 1 martie 2024. Închiriere patine 20 lei, închiriere ursuleț/ focă/ pinguin 25 lei, garderoba 5 lei. Prețuri chioșc: vin fiert/ ciocolată caldă/ cola 0.5 l/ hotdog 10 lei.
Program: Luni-Jol. 11:00-22:00, Vineri-Duminică: 10:00-23:00.
Adresă: Bulevarul Basarabia numărul 256, Sector 3, Bucureşti. (stația metrou Republica)
NR: Patinoarul Laminor este singurul din Sectorul 3. Patinoarul din IOR a fost desființat!
OEDIP, BULANDRA: Regizat de Andrei Şerban, după reinterpretarea lui Robert Icke a tragediei lui Sofocle. Miturile antice se transformă în breaking news!
INSIDER: „M-am dus la Oedip cu un pic de îngrijorare. Dacă e iarăși o punere în scenă pompoasă și plicticoasă, făcută așa din respect pentru clasicii greci?
Și când a început m-am speriat și mai tare, că m-am gândit că poate am greșit teatrul, sala sau piesa. Pentru că am nimerit într-o campanie electorală contemporană, cu camere, microfoane și un candidat care promite marea cu sarea, doar-doar s-ar alege.
Numai că pe candidat îl cheamă Oedip, iar povestea e adusă cu mașina timpului lui Andrei Șerban din antichitate până în ziua noastra. Oedip are costum și cravată (mai apoi trening și adidasi), Iocasta are telefon mobil și tocuri cui, iar campania electorală are un afiș leit Obama – Yes we can.
Și tocmai asta face piesa asta interesantă. Pentru că mesajul subtil cu care te lasa povestea lui Robert Icke nu vine din discursul clasic legat de destin, blestem, tragedie și alte meme antice. Ci de o constatare simplă: firea umană nu s-a schimbat în 2500 de ani. Grecii care au văzut-o prima oară ar fi înțeles piesa asta și dacă o vedeau ieri – firește, dupa un curs serios de limba română.
Cei mai mulți dintre noi, cei din sală, nu doar ca am înțeles-o, ci chiar am iubit-o. Pentru că acest Oedip nu e ocupat să-ți dea lectii, ci să te ducă – cu toate mijloacele entertainmentului teatral – spre bucuria de a vedea un spectacol bun. Bun de tot.
Nu pleci zguduit. Nu pleci încărcat de întrebări fundamentale (sau poate oi fi uitat eu sa mi le pun). Ci pleci fericit ca, dincolo de poveste și actori, te-ai intalnit cu Arta.
Am mai pățit și la case mai mari (dar oare există case mai mari decat Bulandra?) să merg la o piesă din care m-am întors, pe lângă ale mele, și cu frustrările și dramele regizorului sau actorilor.
De la Oedip însă m-am întors cu revelația de a vedea oameni făcându-și meseria cu bucurie, cu drag, cu înțelegere, cu viață… Aș zice că echipa de actori a fost un singur corp, cu o singură energie vitală, însă aș zice prea puțin. Trebuie să mergeți să-i vedeți.
Eu am avut noroc și mai mare însă: în fața mea, pe scaunele din primul rând s-au așezat chiar Zeii. Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc. Aplauzele lor de la final, la care s-a inclinat si Cerasela Iosifescu, ar trebui să vă dea restul motivelor să mergeți să vedeți acest spectacol. E ultima fotografie din galeria asta. Și punctul de la care, într-un fel, începe triumful teatral.
P.S. Și încă ceva: la început, în discursul electoral al lui Oedip, apare și o referință la “baieții cu ochii albaștri”, fără îndoială așezată acolo doar în versiunea românească.
Ocazie cu care salut intoarcerea “sopârlelor” în discursul teatral…))
Ultima oara le-am auzit in 1989, tot la Bulandra parcă (nu mai sunt sigur de teatru) într-o piesă numita Caligula. Ghici pe cine arătau atunci cu degetul actorii…” SURSA
N.R.: „Oedip, premiera începutului de an, la Teatrul Bulandra. Regizorul Andrei Şerban revine la Bulandra cu spectacolul Oedip, o montare a vremurilor noastre, în care miturile antice se transformă în breaking news. Tragedia lui Sofocle este curajos reinterpretată de multipremiatul regizor şi dramaturg britanic Robert Icke, într-o versiune proaspătă și modernă, care păstrează temele esenţiale: cunoașterea de sine, adevăr, vină, destin, liber arbitru şi aroganța de a crede că ştim tot și de a promite ce nu ştim. Toate acestea sunt aduse în contextul oamenilor de azi, care se cred noii zei ai secolului XXI.
În spectacolul regizat de Andrei Şerban, după adaptarea lui Icke, Oedip este un politician cu ambiții de putere, care așteaptă rezultatele alegerilor, decisive pentru cariera şi familia lui. Dar şi pentru ţară, de votul crucial atârnând soarta unei întregi naţiuni. Însă, prin tensiunea iscată de drame de familie, scandaluri mediatice şi măşti care cad, presiunea creşte şi emoțiile se amplifică.
Spectacolul se derulează într-un ritm ameţitor, cu viteza unui accident care stă să se întâmple, cu intrigi, strategii şi răsturnări de situație, care țin toată lumea în suspans de la un capăt la altul.
Cea mai mare enigmă de dezlegat rămâne cea veche de milenii: oare ne-am născut inocenţi sau vinovaţi? Cine suntem cu adevărat? În ce măsură înţelegem şi acceptăm destinul?
* Mai presus de orice, acest Oedip e o mare și imposibilă poveste de dragoste.” DETALII
DISTRIBUȚIE: Vlad Zamfirescu (Oedip); Cerasela Iosifescu (Jocasta); Andi Vasluianu (Creon); Manuela Ciucur (Merope); Ana Ioana Macaria (Tiresias); Adrian Ciobanu (Corin); Lucian Ifrim (Şoferul); Andrada Corlat/ilinca Neacșu/ Teodora Crișan (Antigona/Lycas); Matei Constantin/ Tiberius Zavelea (Eteocle); Radu Ștefan Bănică/ EDUARD Chimac (Polinike).
Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu. Adresa: strada Jean-Louis Calderon 76A, Bucureşti.
Următorul spectacol: 4 februarie 2024. SOLD OUT!
PALATUL DE LA RUGINOASA: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza „în hologramă” își primește vizitatorii în birou
INSIDER: „La Mulți Ani! Mica Unire a fost realizată prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, după ce acesta fusese deja ales la conducerea Moldovei, pe 5 ianuarie 1859, devenind astfel domnitor al ambelor principate.
În 1862 Alexandru Ioan Cuza a cumpărat palatul de la Ruginoasa, iar din 1982 aici este găzduit Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”.
Inițial domnitorul a fost înmormântat la biserica de lângă palat, osemintele sale fiind ulterior mutate.
Aș zice că o vizită la Palatul Memorial Alexandru Ioan Cuza și Biserica Domnească din Ruginoasa e un „must”.
De curând am reușit și eu să vizitez palatul, după ce, pentru o lungă perioadă, a fost în renovare.” SURSA
INSIDER 2: Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost construit în stil neogotic în anul 1804, a aparținut inițial familiei Sturdza şi găzduieşte astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. Deși domnitorul a petrecut puțin timp la palat (socotit reşedinţă de vară), aici a locuit soția sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea și decorarea încăperilor, de grădină și de acareturi. Parterul palatului conține exponate care reconstituie viața și activitatea domnitorului Al. I. Cuza.
În palat au fost reconstituite următoarele încăperi:
• biblioteca (cu cărți aduse de la Paris),
• un cabinet de lucru al domnitorului (unde se aflau un dulap-arhivă, un dulap de bibliotecă, o măsuță în stil gotic și un dulap pentru pendulă),
• sufragerie în stil gotic (în care se aflau 31 de obiecte de mobilier din lemn de stejar sculptat, dintre care mai există astăzi două etajere-dulap, prevăzute cu barometru și cu o pendulă, iar pe masa acoperită cu olandină albă sunt expuse tacâmurile din argint sau alpaca, farfurii din porțelan de Sèvres, pahare de cristal de Baccarat, toate având stema Principatelor Unite),
• un salon (cameră de primire a oaspeților) – cu 24 de piese stil Ludovic al XV-lea, dintre care puține s-au mai păstrat, o pianină marca Hermann Heiser & Co., două goblenuri olandeze și o statuetă feminină, în fildeș și bronz, operă a sculptorului E. Barras
• salonul Elenei Cuza (cu mobilă stil Louis Philippe),
• camera copiilor.” SURSA
N.R.: Satul Ruginoasa se află la aproximativ 60 km de laşi, şi 10 km de Paşcani. Palatul a fost construit în primul deceniu al sec. XIX. A fost cumpărat de către domnitorul Principatelor Unite, Alexandru loan Cuza, în 1862, pentru a-i servi ca reședință de vacantă. Soția lui, Doamna Elena, s-a ocupat de renovarea integrală, fiind inaugurat în 1864, cu ocazia sărbătorilor Pascale. Alexandru loan Cuza (1820-1873) nu a petrecut prea mult timp la palat, în 1866 domnitorul a plecat în exil.
În al Doilea Război Mondial a fost distrus, fiind restaurat în 1978. Din 1982 aici este găzduit Muzeul Memorial,,Alexandru Ioan Cuza”.
Programul de vizitare este miercuri-duminică 10:00-17:00, lunea şi marţea fiind închis. Un bilet costă 20 lei, dar, cum prețurile se mai modifică, puteți verifica direct pe pagina oficială a muzeului.
Muzeul nu are parcare, dar sunt multe locuri vizavi, în fața gării. Palatul are un etaj.
În biroul domnului, biblioteca – aici vă veți întâlni cu domnitorul în hologramă Alexandru loan Cuza care repetă mesajul către națiunea română.
În curte găsiți sania lui Alexandru loan Cuza din perioada în care era pârcălab de Galați. În spate este Biserica Domnească, ctitorită în 1811.
După moartea sa, 3/15 mai 1873, în Germania (Heidelberg), dormitorul este adus şi îngropat lângă biserica de la Ruginoasa. În 1907 doamna Elena Cuza mută rămăşiţele sale în cripta amenajată în biserică.
A fost depusă în capelă și piatra de mormânt originală, din marmură albă. În 1944, din cauza războiului, osemintele domnitorului au fost duse la Mănăstirea Curtea de Argeş. După război, în 1946, osemintele au fost mutate la Mănăstirea Trei lerarhi din laşi, unde se află şi azi.
Piatra de mormânt din marmură albă se găseşte şi acum în biserica de la Ruginoasa. De asemenea, aici, în raclă, se află osemintele celor doi fii ai lui Alexandru loan Cuza, Dimitrie Cuza (1864-1888), care s-a sinucis la Ruginoasa, și Alexandru Cuza (1861-1890), mama domnitorului, Sultana Cuza, fratele, Dimitrie Cuza, și unchiul, Grigorie Cozadini.” DETALII
ARHIVĂ: ISTORIE ASCUNSĂ: Ecaterina Conachi Vogoride, femeia necunoscută care a făcut posibilă Unirea românilor! OXXO VILA BOSIANU, BUCUREȘTI: #Aiciastat ascuns Alexandru Ioan Cuza în ajunul zilei de 24 ianuarie 1859, astăzi Biblioteca Institutului Astronomichttps:/ OXXO FOCȘANI: Obeliscul Unirii construit pe hotarul dintre Moldova și Muntenia OXXO PALATUL PATRIARHIEI: Fost sediu al Marii Adunări Naționale, organ suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România și fostă Camera Deputaților se poate vizita gratuit! OXXO 24 IANUARIE: Clădirea unde s-a decis Unirea Mică, acum 160 de ani. Hai să dăm mână cu mână…
ARCUB: Călătorie suprarealistă în „Universul lui Salvador Dali”. Zbor VR, first class, 10 lei!
INSIDER: „Până pe 12.05.2024, Expoziția Universul lui Salvador Dali la ARCUB Central, Hanul Gabroveni, Centrul Istoric, strada Lipscani Nr.84-90 (intrarea se face pe strada Gabroveni 50-53, vizavi de Muzeul Fotbalului). Program: zilnic 10.00-20.00.
170 de exponate: litografii, grafică, gravuri, sculpturi, miniaturi de aur și diamante, experiență VR (zbor printre creațiile uimitoare din imaginația lui Dali, ghidat de artistul însuşi, într-o nouă dimensiune, cea a realității virtuale. Te așezi pe scaunul rotativ și te întorci 180°, admirând întreaga panoramă. Și apoi ușor, să nu amețești, privești în sus și apoi în jos, ca din ceruri…). Bilete: Adulți 75 lei; Copii 50 lei, în funcție de ziua săptămânii (în weekend +10 lei) și opțiunea de a achiziționa experienţa VR (+10 lei). DETALII
Vizita expoziției de la ARCUB începe cu o introducere în viaţa şi opera lui Salvador Dalí: „Salvador Dalí a murit de gastroenterită la vârsta de 5 ani. Este înmormântat în micul oraş Figueras, aproape de Barcelona, în Spania. Nouă luni mai târziu, pe 11 mai 1904, mama lui îndurerată a dat viaţă un alt băiețel… căruia i-a dat tot numele de Salvador Dalí”
Prin intermediul artei, Dali și-a analizat fricile și fanteziile, transformând obiecte aparent oarecare în simboluri ale unor teme afective mai profunde. Cele mai multe dintre ele îşi au originea în viaţa de zi cu zi de la experiențele sale din copilărie, peisajele din Cadaqués, până la fascinația sa ulterioară pentru teorille freudiene. Interpretarea acestor simboluri, de pildă, ia semnificațiilor ascunse ne oferă o mai bună înțelegere a ființei sale.
CEASUL TOPIT. Ceasurile care se topesc reprezintă omniprezenţa timpului şi ponderea pe care acesta o are asupra acțiunilor noastre. Dali era preocupat de timp și a devenit obsedat de ideea de trecere a timpului. Ceasurile topite ale lui Dali nu mai pot funcționa, timpul nu mai este liniar, ci fluid, adaptându-se la înțelesurile fiecăruia. Aceste ceasuri moi care se lichefiază reprezintă timpul trecător, tinerețea care se estompează și Teoria relativității, enunțată de Einstein. Imaginea ceasului a fost inspirată de a brânză Camembert curgătoare, care se topea la soare.
CÂRJELE. În copilărie, Dali a descoperit o cârjă în podul casei tatălui său şi nu s-a mai despărţit niciodată de ea deoarece îi dădea un nou sentiment de siguranță. Carja este una dintre cele mai importante elemente și este adesea folosită pentru a susține personaje, e manieră de a evidenția slăbiciunile acestora. Este un simbol pentru sprijin şi stabilitate atât fizică, cât și emoțională. De asemenea, cârja reprezintă realitatea și este folosită ca o ancoră în pământul lumii reale, spre deosebire de lumea viselor.
ELEFANȚII. Elefanții lui Dali sunt de obicei portretizați cu picioare lungi, multiarticulate, aproape invisibile, și cară obiecte in spinări. Acești elefanți reprezintă viitorul şi sunt un simbol al forței. Ei sunt adesea reprezentaţi purtând obeliscuri, simboluri ale puterii și dominării. Această creatură suprarealistă este o distorsiune în spațiu, contrastând corpul greu cu picioarele exagerat de subțiri, dar şi cu ideea de imponderabilitate.
OUĂLE. Oul este un alt motiv dalinian favorit, ținând cont de dualitatea dintre exteriorul dur și interiorul moale. Dali asociază oul cu imaginile prenatale și cu universul intrauterin, fiind astfel un simbol atât al speranței, cât și al iubirii.
FURNICILE. Pe când Dali avea 5 ani a văzut o insectă care fusese mâncată de fumici și din care nu mai rămăsese decât cochilia. Furnicile care mișună fac referire la moarte, la descompunere și amintește de mortalitatea umană.
SERTARELE. Corpurile umane care se deschid cu sertare se regăsesc în mod repetat in opere lui Dali. Influențat de teoriile lui Freud si de „sertarul cu idei”, sertarele simbolizează memoria si subconstiental. Ele exprimă misterul sertarelor ascunse, teama de necunoscut, și sunt asociate frecvent cu sexualitatea ascunsă a femeilor, de care se temea Dali.
FLUTURII. Un simbol al splendorii naturii, Dali a îmbrățișat tot ce era frumos. În mitologie, fluturele reprezintă sufletul, iar prin arta sa, Dali era în căutarea transcendentalului. Fluturii reprezintă spiritul liber şi evolutia către o conștiință superioară. Fluturele întruchipează de asemenea, o tema deosebit de interesantă pentru Dali: metamorfoza, transformarea constantă.
ÎNGERII. În ciuda relației sale aparent conflictuale cu religia, aceste fiinte cerești îl coplesenu pe Dali şi reprezentau ideea pe care Dali o avea despre realizările și aspirațiile divine. Ei pot fi văzuți ca mesageri ai cerurilor, reprezentând conștiința divină, protecția și iluminarea.
MELCII. Melcul ocupa un loc important in universul dalinian deoarece este legat de un eveniment semnificativ din viața lui Dali – întâlnirea sa cu Sigmund Freud. Întrucât Dali credea că nimic nu este întâmplător, el a fost captivat când a văzut un melc pe o bicicletă din fața casei lui Freud şi a făcut legătura dintre melc şi un cap uman, capul lui Freud, Ca și în cazul oului și al homarului cochila dură şi interiorul moale al melcilor l-au fascinat şi ele, pe Dali.
FIGUERAS, SPANIA: Teatrul-Muzeu Dali, cea mai extinsă colecție de artă suprarealistă. Slalom printre obsesiile, fanteziile şi pasiunea pentru Gala!
INSIDER: „Teatrul şi Muzeul Dalí este un muzeu dedicat artistului Salvador Dali în oraşul său natal Figueres, în Catalonia, Spania. Salvador Dalí a locuit acolo din 1984 până în 1989 şi este îngropat intr-o criptă de sub scenă. Muzeul a primit 1.368.755 de vizitatori în 2016.
„Vreau ca muzeul meu să fie un singur bloc, un labirint, un mare obiect suprarealist. Va fi [un] muzeu total teatral. Oamenii care vin să-l vadă vor pleca cu senzația că au avut un vis teatral, Salvador Dalí.”
Inima muzeului este teatrul oraşului pe care Dali l-a cunoscut în copilărie. A fost locul unde a fost prezentată una dintre primele expoziții publice de artă a tânărului Dalí. Vechiul teatru a fost ars in timpul războiului civil spaniol şi a rămas în stare de ruină. În 1960, Dali şi primarul din Figueres au decis să-l reconstruiască ca muzeu dedicat celui mai faimos fiu al oraşului. În 1968, consiliul oraşului a aprobat planul, iar construcția a început în anul următor. Arhitecții au fost Joaquim de Ros i Ramis şi Alexandre Bonaterra. Muzeul a fost deschis pe 28 septembrie 1974 şi sa extins până la mijlocul anilor 1980. Muzeul include acum clădiri şi curți adiacente vechiului teatru.
Muzeul prezintă cea mai mare şi mai diversă colecție de lucrări ale lui Salvador Dalí, al cărei nucleu era din colecția personală a artistului. Pe lângă picturile Dalí din toate deceniile din cariera sa, există sculpturi Dali, colaje tridimensionale, dispozitive mecanice şi alte curiozități din imaginația lui Dali. Un punct culminant este o instalație tridimensională de sufragerie anamorifică cu o canapea Mae West Lips, o canapea personalizată care arată ca chipul lui Mae West când este privită dintr-un anumit loc.
Muzeul adăposteste, de asemenea, o mică selecție de lucrări ale altor artişti colecționați de Dali, de la El Greco şi Bougereau până la Marcel Duchamp şi John de Andrea, in conformitate cu cererea specifică a lui Dalí, o galerie de la etajul doi este dedicată opera prietenului şi colegul său artist catalan Antoni Pitxot, care a devenit şi director al muzeului, după moartea lui Dali.
O cupolă din dom geodezic de sticlă încununează scena vechiului teatru, iar Dali este îngropat intr-o criptă sub podeaua scenei. Spațiul ocupat anterior de public a fost transformat într-o curte deschisă spre cer, cu figurine dionisiace nud în picioare în vechile ferestre ale balconului. O instalație Dali în interiorul unei maşini de dimensiuni mari, inspirată de Rainy Taxi (1938), este parcată lângă centrul spațiului.
Sunt expuse o colecție de artă holografică a lui Dalí și o colecție de bijuterii concepute de el. O altă cameră conţine o cadă și o măsuță laterală cu un sertar deschis și o lampă, toate pe care Dalí le instalase cu susul în jos pe tavan.
O extindere a clădirii muzeului conţine o cameră dedicată iluziilor optice, stereografiilor şi artei anamorfice create de Dalí. Lucrările finale ale artistului, inclusiv ultima sa pictură în ulei, Coada rândunicii (1983), sunt expuse aici.” SURSA
Adresa: Plaça Gala i Salvador Dalí, 5, 17600 Figueres, Girona, Spania. Program: 09-19.15. Bilete: 21€, 16€ (redus). DETALII
N.R.: Teatrul-Muzeu Dali a fost construit pentru iubita sa sotie, Gala, femeia unica, soție si muza inspiratoare, o rusoaica cu 10 ani mai vârstnică decât el, cu o personalitate puternică și remarcabilă. Să nu uitam că a fost și soția lui Paul Eluard… Se remarcă din primul moment „prezența Galei” și aerul sau dominator. Pe numele ei adevarat, Helena Ivanovna Diakonov, stăpână absoluta a acestui muzeu bizar ce frizează absurdul: arta și moarte la un loc, o regăsim peste tot, chiar și în filmul ce se derulează neîncetat într-una din sali si in care ni se prezintă imagini de la un banchet unde a participat împreună cu Salvador. (costumati, râzând, sărutându-se, etc)
Celebrul artist suprarealist, a murit pe 24 ianuarie 1989 într-un spital din Figueres din Catalonia, la vârsta de 84 de ani, după o viaţă intensă și trepidantă, alimentată de creaţiile sale artistice și de numeroase extravaganţe.
Pe 21 iulie 2017 a avut loc exhumarea rămăşiţelor pictorului spaniol pentru a se preleva probe într-un proces de paternitate intentat acestuia, la Madrid, de către o presupusă urmașă. Au dat la o parte placa din piatră, care cântărea o tonă şi bloca intrarea în mormânt, pentru a lua probe ADN. „Mustaţa e încă intactă, ca acele ceasului la 10 şi 10 minute, exact cum îi plăcea lui.”
ARCUL DE TRIUMF: „Roșu, Galben și Albastru”, expoziția Irinei Dragomir
INSIDER: „Ce poți face la Arcul de Triumf? Admiri o super priveliște de sus și te bucuri de artă! Expoziția personală a artistei Irina Dragomir, „Roșu, galben și albastru”. Accesul publicului este gratuit.
Expoziția este prezentată de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Art Safari. Program de vizitare, până pe 28 ianuarie 2024: sâmbătă-duminică, 10:00-18:00.
„Irina Dragomir face o pictură feministă. Aș spune că, fără excepție, imaginile Irinei sunt fragmente mai ample sau mai reduse ale universului propriu. Ne arată lucrurile prin ochii ei, prin filtrele pe care hotărăște să le aplice de la caz la caz. Există în mod constant o dimensiune ludică în pictura pe care o practică, dar sub aparenta lipsă de griji, sub tonul copilăros se află de multe ori o glumă serioasă, o subtilă notă amăruie într-un univers care, de fapt, nu e atât de dulce pe cât pare la prima vedere” – Alexandru Rădvan, curator.
Irina Dragomir a avut o serie de expoziții personale, de la Art Safari, la Arad, iar ultima oară a fost în vizită la Timișoara, Capitală Culturală Europeană.” SURSA
ARHIVĂ: ART SAFARI 2022: La Pavilionul Theodor Aman ai nevoie de frontală și dioptrii, la Irina Dragomir cu relația femei-putere în „Roșu, galben și albastru” nu mai ai nevoie de nimic! OXXO ENIGMĂ: Ce comori se ascund în Arcul de Triumf? Mult mai uşor îl vizitezi pe cel din Paris! OXXO ARCUL DE TRIUMF: “In BANKSY we trust” “Without Limits”
MONICA LOVINESCU: „Vocea care ni s-a dat” la Radio Europa Liberă – Expoziţie manifest la Mița Biciclista Stabiliment
INSIDER: „Închei vizita la Muzeul Monica Lovinescu critic literar , care este organizat în București, în celebra Casă a Miței Biciclista la etajul 2 al clădirii, impresionantă viața acestui om de excepție și a familiei sale.
În muzeu se găsesc multe obiecte personale, înregistrări audio, și mobilier, care au aparținut regretatului om de cultură, personal eram îndrăgostit de vocea ei când o auzeam la postul EUROPA LIBERĂ” SURSA
N.R.: MONICA LOVINESCU (1923-2008). Expoziția „Monica Lovinescu. Vocea care ni s-a dat” este o invitaţie la înțelegerea puterii cuvintelor și a libertăţii şi responsabilității de a spune ceea ce gândeşti.
Monica Lovinescu e un reper despre care astăzi nu se învață la școală. Publicul larg are ocazia să facă o incursiune în viața Monicăi Lovinescu, printr-o expoziție în care sunt expuse pentru prima oară documente originale, obiecte, mărturii, fragmente de emisiuni din perioada 1960-1991 de la Radio Europa Liberă, dialoguri emoționante cu Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ana Blandiana, Octavian Paler sau Eugen lonescu.
A fost vocea de la radio care a a avut curajul de a înfrunta un regim totalitar, iar eforturile ei au fost o formă de salvare morală, individuală şi colectivă.
Expoziţia manifest are loc între 17 Noiembrie-30 Decembrie, La Mita Biciclista Stabiliment Creativ. Adresa: Strada General Christian Tell 11, 2 Mai, București sector 1. Bilete: Acces general – 30 lei, Studenți, pensionari – 15 lei.” DETALII
MICUL PRINȚ, MUZEUL MINA: „Limpede nu vezi decât cu inima…ochii nu pot pătrunde în miezul lucrurilor”
INSIDER: „Începând cu 1 Decembrie, în cadrul MINA, a apărut un nou spațiu imersiv unde este prezentată piesa de teatru digitală „Micul Prinț: Povestea unei prietenii”.
Acest spectacol inovator îmbină teatrul tradițional, animația de film și arta digitală, oferind publicului o experiență captivantă în universul magic al Micului Prinț. Actorii și personajele animate se întâlnesc într-o producție multimedia, aducând o interpretare originală a poveștii clasice.
Spectacolul va rula exclusiv în perioada 1-31 Decembrie 2023.
Piesa este realizată de către @Illusionistdigitalartstudio, un studio premiat la nivel internațional, iar producția audio este semnată de Alexei Țurcan.
MINA – Museum of Immersive New Art. Adresa: strada George Constantinescu 2-4, București sector 2. Program: Miercuri-Vineri: 12pm-9pm; Sâmbătă-Duminică: 10am-9pm. Intervale adulţi & copii +10ani: 7pm-9pm. Bilete: 50 lei. DETALII
N.R.: „Micul Print (in franceză Le Petit Prince), este un roman al scriitorului şi aviatorului francez Antoine de Saint-Exupéry, scris după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când acesta s-a exilat în America de Nord și care a apărut mai întâi în engleză (1943) şi în franceză (1946). O poveste despre singurătate, prietenie, iubire şi pierdere, țesută în jurul unui mic prinț ajuns pe Pământ venit de pe asteroidul B-612.
Micul Prinț a fost votată cea mai bună carte a secolului al XX-lea în Franţa. Una din cele mai răspândite cărţi din lume, a fost tradusă în trei sute şaizeci și una de limbi, inclusiv în Braille vânzându-se aproape două milioane de exemplare anual, cu un total de vânzări de peste 140 de milioane de exemplare în toată lumea, a devenit una din cele mai bine vândute cărți publicate vreodată Micul Prinț este a doua carte cea mai tradusă în lume, după Biblie.
„-Cine eşti tu? zise Micul Prinţ. Eşti tare frumoasă…
-Sunt o vulpe – zise vulpea.
-Vino să te joci cu mine – o pofti Micul Prinţ. Sunt atât de trist…
-Nu pot să mă joc cu tine – zise vulpea. Nu sunt îmblânzită.
-A! lartă-mă – rosti Micul Prinţ. […] Ce înseamnă «a îmblânzi»?
-E un lucru care prea e dat uitării – zise vulpea. Înseamnă « a-ți crea legături >>… A-ţi crea legături?
Desigur – zise vulpea. Tu nu eşti încă pentru mine decât un băiețaș aidoma cu o sută de mii de alţi băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume…
-Încep să înţeleg – zise Micul Prinţ. E undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit…[…]
-Dacă tu mă îmblânzeşti, viaţa mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor paşi deosebit de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Al tău mă va chema din vizuină, ca o melodie. Şi-apoi, privește ! Vezi tu, acolo, lanurile de grâu? Dacă tu mă îmblânzeşti, viaţa mi se va însenina. Voi cunoaşte sunetul unor paşi deosebit de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Al tău mă va chema din vizuină, ca o melodie. Și-apoi, privește ! Vezi tu, acolo, lanurile de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu mi-e de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist ! Tu ai însă părul de culoarea aurului. Va fi, de aceea, minunat, când tu mă vei fi îmblânzit ! Grâul auriu, şi el îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă murmurarea vântului prin grâu…[…]
Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!
-Ce trebuie să fac ? zise Micul Prinţ.
-Trebuie să ai foarte multă răbdare răspunse vulpea. La început, te vei aşeza ceva mai departe de mine, uite-aşa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvânt. Graiul e izvor de neînţelegeri. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te aşezi din ce în ce mai aproape de mine…
A doua zi, Micul Print veni din nou.
-Mult mai frumos era dacă veneai și astăzi la aceeaşi oră – zise vulpea. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la ora trei voi începe să fiu fericită. Pe măsură ce ora va trece, și mai fericită mă voi simţi. La ora patru, mă vor cuprinde un frământ și o nelinişte : voi descoperi cât prețuiește fericirea ! Dar dacă vii la voia întâmplării, eu niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri.
-Ce-i acela rit? zise Micul Prinţ.
-E și el ceva cu totul dat uitării – zise vulpea. E ceea ce face ca o zi să se deosebească de celelalte zile. […]
Astfel, Micul Prinţ îmblânzi vulpea. lar când ora despărţirii fu aproape :
-Vai! zise vulpea… Am să plâng…
-Din vina ta – zise Micul Prinţ – eu nicidecum nu-ţi voiam răul, ci tu ai vrut să te-mblânzesc…
-Aşa e – zise vulpea.
-Dar ai să plângi ! zise Micul Prinţ.
-Aşa e – zise vulpea.
-Atunci nu dobândești nimic din asta!
-Ba dobândesc – zise vulpea – datorită culorii grâului. […]
-Rămâi cu bine – zise Micul Prinţ.
-Te du cu bine – zise vulpea. lată care-i taina mea. E foarte simplă: limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.
-Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor – spuse după ea Micul Print, ca să ţină minte.
-Numai timpul petrecut cu floarea ta face ca ea să fie atât de preţioasă.
-Numai timpul cheltuit cu floarea mea… spune Micul Print, ca să ţină minte.
-Oamenii au dat uitării adevărul acesta zise vulpea. Tu însă nu trebuie să-l uiţi. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător de floarea ta.
-Eu sunt răspunzător de floarea mea…, spuse Micul Print, ca să ţină minte.
(Antoine de Saint-Exupery, în „Micul Print”, 1943)
ARHIVĂ: MINA BUCUREȘTI: Expoziții imersive Gustav Klimt și Lumea Subacvatică
infoINSiDER.ro 
