INSIDER: „Cel mai mare candelabru din EUROPA se afla in ROMANIA!
14m înălțime, peste 2 tone si este din MURANO!” SURSA

N.R.: Hotel Palatul Suter – Boutique Hotel de 5 Stele, (deschis în 2018), în apropiere de Parcul Carol, Bucureşti, sector 4.

Palatul Suter este un imobil din Bucureşti, România, construit în perioada 1902-1906, în stil neoclasic cu influențe brâncoveneşti, de către arhitectul german Adolf Suter, un apropiat al regelui Carol I al României. Hotelul este situat în apropiere de Parcul Carol I, pe Aleea Suter nr. 23-25, de pe dealul Filaret.

Prin 1940, imobilul a fost cumpărat de un bancher care l-a făcut cadou amantei. După scurt timp, imobilul a fost naționalizat de către comuniştii veniţi la putere și transformat în sediu al Partidului şi chiar în centru de coordonare a operaţiunilor locale ale serviciilor secrete sovietice (KGB). Retrocedat proprietarilor de drept în 2001, a fost renovat şi transformat în hotel de lux.

Din anul 2018 funcționează un hotel de cinci stele, deținut de omul de afaceri Adrian Petre. Mai multe personalități importante au fost cazate acolo până acum, printre care Beyoncé, Deep Purple şi Enrique Iglesias.

Poziția de pe dealul Filaret este una dintre cele mai înalte din punct de vedere geografic din metropolă. Strada a fost proiectată de arhitectul Suter, apropiat al regelui Carol 1, în jurul anilor 1920; multe din clădirile acestei străzi au caractere arhitecturale comune.

În timpul regimului comunist, clădirea a funcţionat ca sediu al Partidului Comunist, apoi ca sediu al ICRAL.

Este singurul hotel de tip small luxury din România şi este singura structură de cazare românească inclusă în topul hotelurilor de lux elaborat de revista americană Condé Nast Traveler. Unitatea este clasificată la cinci stele și are 19 camere, printre care un Junior Suite și trei apartamente, un restaurant cu bucătărie internațională şi un Piano Bar. DETALII

INSIDER: „Am ajuns la destinația finală. După 48 de zile de eforturi fizice, psihice, logistice, financiare și diplomatice am reușit. Am ajuns la destinația finală a acestui înot dedicat în exclusivitate integrării României în spațiul Schengen.

Deși efortul meu a fost unul titanic și de neimaginat, el reprezintă doar o mică și umilă contribuție la dorința noastră de a ne face auzit mesajul în lume: România este în Europa/România este Europa. De mii de ani și așa va fi cât va mai ține istoria.

Suntem cetățeni europeni de prima mână

Facem parte din neamul Nadiei Comăneci, al lui Constantin Brâncuși, al lui Gheorghe Hagi, al lui Eugen Ionescu, al lui Ilie Năstase, al lui Ciprian Porumbescu, al lui Ivan Patzaichin, al lui Henri Coandă, al Simonei Halep, al lui Traian Vuia, al lui David Popovici sau al lui Petrache Poenaru. Ați auzit de ei și veți mai auzi și de alții. România a furnizat Europei și omenirii oameni de valoare. Și 4 milioane de români lucrează în Europa. Este nedrept să-i țineți pe acești oameni la cozi kilometrice, cu orele, când se întorc acasă de Paște și de Crăciun sau în concediile din timpul verii.

Atât am putut eu să fac

Nu m-a pus nimeni să fac acest efort. Nu mi-a cerut-o nimeni. Și nici nu m-a obligat cineva. Am simțit că sunt doar dator să fac și eu ceva pentru țara mea. Iar ce știu eu sa fac mai bine este să înot. Am slăbit 8 kilograme!

M-am bucurat să văd că la final am fost așteptat de un reprezentant al Ambasadei României din Olanda. Domnul consul Bogdan Jâglău, îmbrăcat în vestă tricoloră, m-a întâmpinat, felicitat, și înmânat o diploma și un trofeu. Pe o ploaie „câinească” am fost așteptat și de un micuț grup de români. Vă mulțumesc!

Nimic măreț nu se realizează singur!

Vreau să menționez în mod apăsat că n-aș fi putut să realizez acest înot dacă n-aș fi avut lângă mine o echipă fantastică.

Să începem cu Nelu Căpățână, veteranul echipei care la 74 de ani (împliniți în timpul cursei) a făcut cu brio față și a fost de un ajutor deosebit. Are peste 12 mii de km făcuți cu caiacul pe ape.

Sandrino Mătase, suportul terestru și multirol. Un tânăr care la 23 de ani nu doar ca a făcut față provocării, dar s-a și descurcat de minune. A acumulat experiență în aceste zile ca în basmele lui Ispirescu: în 50 de zile cât alții în 5 ani.

Radu Ileană din Alba Iulia, 37 de ani, de peste 14 ani instructor de înot, a fost observatorul oficial al cursei. A indurat toate vicisitudinile vremii pentru a observa și nota tot ce se întâmplă. A fost martor ocular la întregul meu efort. Vă mulțumesc echipă!

Vreau să mulțumesc sponsorilor mei fără de care nimic n-ar fi fost posibil.

Ajutorul diasporei. Dacă ar fi să-i enumăr pe toți cei care m-au primit în casele lor, sau pe cei care m-au ajutat într-un fel sau altul, ar trebui să scriu romane. Sigur aș omite acum pe cineva și nu doresc asta. O să revin la acest subiect. Acum doresc să le mulțumesc tuturor. Fără ajutorul vostru n-aș fi reușit. Victoria este și a voastră, este o victorie comună pentru România.

Mulțumesc doctorului Victor Dumitru!

Mulțumesc Stela Ignatz!

Mulțumesc căpitanilor de vas Liviu Mihăilescu, Dan Axinte și frații lui, mulțumesc Flavius Frunză pentru achiziția motorului cel nou după ce am fost furați în Olanda. Mulțumesc românilor din Olanda pentru efortul de a sta pe barcă cu stația de emisie -recepție în mână, vorbitori de Olandeză: Constantin Duca, Florin Szabo, Maria Stoica, Lucian Perț, Gabi Bleanga.(martori oculari și ei)

A fost greu. Împreună am învins! Vă iubesc pe toți!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Mulțumiri și părintelui Nemeș de la Konstanz, părintelui Cătălin Preda de la Bonn, părintelui Ioan de la Parohia Sf. Grigorieva Teologul.

Mulțumiri misiunilor diplomatice românești din Germania și Olanda. Domnului Consul Radu Florea de la Stuttgart, doamnei Consul Mihaela Feher de la Bonn, domnului Bogdan Jâglău și domnului Alexandru Steriu de la Haga.

Mulțumesc MAE!

Un pariu câștigat

Mai multe ziare din Germania, mai multe televiziuni din Germania, printre care și televiziunea națională SAT 1 a transmis mesajul nostru. Azi, la pauza zilei…a sosit și primul jurnalist olandez.

Mulțumesc și presei românești care a consemnat acest efort.

Mulțumesc lui DUMNEZEU!

Foto: Sandrino Mătase

Sponsor principal: Avis 3000

Sponsori: Complex Montana – Straja
@Portum Line Budapest Cruises
Dupu Impex srl DZ srl Romania
MCN CAFFE
Țara Hațegului – Retezat Destinație de Ecoturism
Casa Alex Motru
Hotel Cosmos Eforie Sud
Centrul Naturist GreenVita.ro Medias – Magazinul Sanatatii Tale
Cabana, Apres Ski Bar și Centru de închirieri „La Cassian” Pasul Vâlcan
Lumina Abundentei
Brasserie by Njoy
Casa Chilia Resort&Spa
@Furaje Bandrino (listă deschisă)

Trupa ATN ( implicați după începerea Înotului)
DAC Logistik GmbH (implicați după începerea Înotului)
Fabulash (implicați după începerea Înotului)
ANDOS Piatra Neamț

Parteneri: Garmin Romania
Isostar Romania
@Nutrivita” SURSA

N.R.: „Înotătorul hunedorean Avram lancu a ajuns la destinația finală a cursei în Rin. El a parcurs înot cei 1.032 de kilometri ai fluviului, fără costum de neopren, întregul său efort, întins pe parcursul a 48 de zile, fiind dedicat în exclusivitate integrării României în Spațiul Schengen.”

Filmulețul de mai jos: Ziua 46 -AMR 19 KM.

Valuri care mă îngroapă. Condițiile de înot sunt deosebit de dificile. Înot într-un lac cu zero curent, dar cu vânt foarte puternic din față și cu valuri a căror înălțime mă îngroapă la propriu. Sunt ca într-o mașină de spălat. În astfel de condiții, oriunde în lume, fie că ar fi vorba de traversarea înot a unui lac, sau a unei strâmtori, sau a oricărei secțiuni de apă, organizatorii traversării, dar mai ales căpitanul NU ar permite ca un înotător să execute înotul. Eu n-am ce face! Nu-mi permit să mă opresc deoarece vântul poate să bată și mâine la fel. Și poimâine. Și o săptămână la rând.

În aceste condiții am reușit să înot aproximativ 9 km, de la coordonatele 51.7207987/4.4050665, adică de la podul Haringvlietbrug și până la coordonatele 51.7561672/4.2967419.

Dana Vujik, o femeie temerară. Tot în aceste condiții cumplite, a rezistat pe barcă doamna Dana, o româncă stabilită în Olanda și care a avut rolul „omului care știe Olandeză”. Mulțumesc doamna Dana și vă felicit pentru faptul că ați rezistat în vânt, valuri enorme, frig și umezeală. Sărut mâna!

La jumătatea zilei am fost așteptat de către alți doi români faini, Raul Chiriță si Sony Szasz (Sony ține cu Avram Iancu) Au adus drapelul României, o pancartă mare pe care scria Avram Iancu și o oală de … sarmale. Vă mulțumim!
Mulțumesc și echipei mele de suport care a înfruntat o ploaie puternică la finalul zilei: Sandrino Mătase, Nelu Căpățână, Radu Ileană.”

Dumnezeu să binecuvânteze România!’ SURSA

ARHIVĂ: AVRAM IANCU, ROMÂNIA: Performanța anului 2021, înot în Dunăre împotriva curentului 26 km în 18 ore și 30 minute

INSIDER: „Ла мулць ань! Сэ вэ букураць де Лимба Ноастрэ чя Ромынэ!

Doar dacă înțelegeți caracterele chirilice, veți citi ce am scris mai sus.

Am scris în chirilică: ”La mulți ani! Să vă bucurați de limba noastră cea română!”

Vă sângerează ochii? Așa se scria pe vremuri în Republica Moldova. De fapt, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Vreo 3 milioane de vorbitori de limba română citeau Luceafărul lui Eminescu în chirilică la căderea URSS. Am fost unul dintre ei. Și mie imi sângerau ochii, dar ce să mă fac?

Mi-e greu să vă pot face să înțelegeți suferința. Suferința de a pofti din toată inima o carte în grafie latină și să nu ai parte de ea.

Sătulul nu-l înțelege pe flămând, românul din dreapra Prutului nu-l va înțelege pe cel din stânga. Dar vă rog să mă credeți, această durere există. Să vrei să citești în limba română cu litere latine, dar să ai la dispoziție Еминеску(vedeți poza), Ион Крянгэ, Георге Асаки… Eminescu, Creangă, Asachi.

Eram de vârsta Nataliei, aveam 10-11 ani, și țin minte foarte bine sentimentul neplăcut.
Citeam în română cu grafie chirilică și simțeam că-mi sângerează ochii. Nu același disconfort îl aveam când citeam în rusă. Acolo părea firesc.

Pe vremea aia, la prăbușirea URSS, pentru noi, copiii, cititul era o evadare din sărăcie. Citeam și uitam că părinții caută disperați resurse de venit, că totul în jurul nostru se năruia, că oamenii pleacă de acasă și nu se mai întorceau cu anii la familiile lor, că nu aveam curent electric decât 2 ore pe zi…

Doar că micile rafturi în limba română cu grafie latină era o resursă de evadare rapid epuizabilă.

Legendele Olimpului( în română cu litere latine) a fost ferfenițită de la atâta citit. Eu, de pildă, am dus-o la bibliotecă doar după ce am fost amenințat că nu mă mai lasă să iau alte cărți. Aveam voie la 5 cărți pe săptămână, iar pe vremea aia nici curent electric nu era, darămite dispozitivele de azi.

Bun, după ce am epuizat micuțul raft în română, am fost nevoiți să-l descoperim pe Jules Verne în chirilică. Să urmărim aventurile Ultimului Mohican, ale Hobitului(Хобитул), la fel, în chirilică. Să râdem de pățăniile lui Svejk în chirilică.

Pe 31 august 1989, la Chișinău a fost adoptat alfabetul latin. A fost o victorie a limbii române. Doar că limba română nu a câștigat și războiul.

Ne-au dat alfabet latin, dar nu ne-au dat și cărți în limba română. Nu poți inventa o situație mai sadică. Vă garantez eu. Tremurai când puneai mână pe o carte în limba română adevărată.

Dacă vi se pare absurdă expresia ”limba română adevărată”, gândiți-vă că noi am trăit-o pe viu.

Expresia banală “nu apreciezi ceva decât atunci când nu ai” nu era banală pentru noi.

Astăzi este ziua Limbii Române. A devenit sărbătoare în România fiind importată din Republica Moldova, asta ca să știți.” SURSA

N.R.: Ziua Limbii Române a fost stabilită pe 31 august prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă şi cinci abţineri.

Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială în Uniunea Europeană. Este considerată limbă minoritară în: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria , iar ca limbă străină se studiază în aproximativ 40 de țări din lume. DETALII

INSIDER: „Toate stațiile de metrou în Sofia au acest sistem de protecție, un fel de plasă metalică, gen obloane, care se ridică fix atunci când se deschid ușile. Practic, sofioții nu au cum sa se sinucidă. Bucureștenii, da!
Un oraș care este cu mult peste așteptările mele.” SURSA

INSIDER: „În cursul nopții trecute a dispărut defibrilatorul extern automat amplasat în livada poștei. Dacă ați văzut pe cineva care a interacționat cu el sau având in in posesia sa husa alba din interiorul cutiei, vă rugăm anunțați poliția.

Suntem profund dezamăgiți de cele întâmplate si vrem sa aducem aminte că defibrilatorul extern automat nu are nici o valoare în casa unui individ.

Nu există nici o indicație în cazul pacienților să aibă în casă un defibrilator extern, existând alte metode specifice pentru pacienții ce au nevoie de cardiostimulare. Acesta este destinat spațiilor frecventate des de oameni pentru acordarea primului ajutor.

Orice informație ne poate ajuta să redăm comunității un aparat medical ce poate salva o viață.” SURSA

ARHIVĂ: SOS-BUCUREȘTI: Cine a furgăsit statuia lui Corneliu Baba? Dacă o găsiți la fier vechi, dați un SMS la 113!

INSIDER: „Băi, ești nebun? Cetățeanul care a murit de infarct la explozie văzându-și soția cuprinsă de flăcări (soție care a murit azi din cauza arsurilor) a tras timp de doi ani de zile statul de mână ca să își facă treaba?

Saracul om a facut timp de DOI ANI reclamații căci era miros de gaz și se ruga de statul român să prevină o explozie!!

Alexandra, fata de 15 ani din Caracal le spunea polițiștilor
Dar veniți vă rog da?

Alexandra mamica din Botoșani se ruga de doctor
„Se poate să fiu chiuretată în seara asta? Că nu mai rezist de durere. Vă rog din suflet!”

Cetățeanul de la 2 mai a reclamat la 112 în miez de noapte când multă lume dormea, ca exista un șofer care merge riscant pe stradă. Omul a reclamat căci a vrut sa salveze vieți. Degeaba!

Cetățeanul din Voluntari care a reclamat abuzurile din comuna Voluntari s-a chinuit de un an să facă statul român să apere niste bătrâni abuzați. A trebuit să facă și proces cu banii lui numai ca să convingă statul român să își facă treaba.

Femeia gravida din Urziceni s-aa dus la ușa spitalului ca să convingă statul roman să aibă grijă de un nou născut, nu s a putut. A trebuit sa nasca pe trotuar.

Ce fel de stat este statul român?

De unde atata lipsă de omenie la cloaca infectă care ne conduce și care ne spune mieros la televiziuni și prin influenceri ca are grija de noi?

Cetățeanul simplu vrea să salveze vieți și sistemul îi zice: lasă-ne!” SURSA

INSIDER 1: „Ieri am alergat prin Ikea Amsterdam, după: Plapumă, fețe de pernă, tacâmuri și farfurii, masa de călcat, perne decorative (să nu se simtă copilul trist), tigaie și coș de gunoi (3, ca se colectează selectiv) și câte și mai câte.

În plus, am venit cu mașina din România cu haine, scaun de birou, calculator, playstation, șamponul lui preferat de acasă, periuța electrica, etc, etc.

În fata căminului, când am intrat, două studente nemțoaice, fiecare cu câte un troller mic si un rucsac. Fără niciun părinte!!

După care am dat de postarea asta și am înțeles: părinții romani sunt moving control freaks….)” SURSA

INSIDER 2: Trăiască părinții români! Suntem printre fericiții care au prins cazare la cămin în Amsterdam. Cine știe cât e de complicată problema locativă aici, știe de ce ne numim fericiți. Am venit din România, părinți și copii, care cu avionul, care cu mașina. Mașină încărcată până la refuz cu obiecte cu care să mobilăm camera, baia, bucătăria, holul blocului, cartierul, și ce-o mai fi de mobilat pe aici.

Ne trimitem mesaje – părinții – și aflăm fie că suntem, fie vom merge la Ikea pentru că, nu-i așa?, mai lipsește ceva din camera copilului. Desigur, aranjăm, frecăm, măsurăm, măturam, reparăm.

Vecina din camera de alături este o italiancă care a venit singură cu un bagaj.

Nu știu, nu am acces la statistici. Poate există și grupul de whatsapp al „părinților italieni cu copii la studii în Olanda”. Poate și ei mătură și repară pe undeva.

Dar e clar, se vede cu ochiul liber, la mobilizare și implicare nu au nici o șansă în fața noastră.

Acum vă las, plecăm spre Ikea, mai sunt câteva lucrușoare de cumpărat. #părințiiromâni” SURSA