INSIDER: „Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, astăzi, sediu al Președinției României. Loc istoric cu o tradiție de viețuire de aproape 350 de ani. Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1-3, București sectorul 6.

Între 1679-1681, pe acest teren situat la vest de Bucureşti, pe malul drept al Damboviţei, pe dealul Cotroceni, domnitorul Şerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrişând o zonă dens împădurită din foştii codrii ai Vläsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului”, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688), al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbel (1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a täiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848-1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru loan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității şi modernizării României, iar, în urma dotării și modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.

Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), noul palat, ridicat de statul român şı destinat prinţului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen in anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez Prințesa, ulterior regina Maria, a läsat la Cotroceni o amprenta inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.

Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidential putea fi vizitat de către public. Preşedinţii lon Iliescu și Emil Constantinescu obişnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naştere și onomastice. Preşedintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcţie. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.

Muzeul Cotroceni. Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. În 2009, după ample lucrări de restaurare, Biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusă în traseul muzeal. Din data de 14 martie 2025, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a deschis grădinile, cât și interiorul Palatului Cotroceni pentru public. Muzeul se află în grija Administrației Prezidențiale.” DETALII

N.R.: Vizitare: Marți -Joi Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – adulți 50 lei, elevi 12,5 lei, pensionaru 25 lei. Vineri – Duminică accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.” SURSA

ARHIVĂ: PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani! OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!

INSIDER 1: „Pisicile din Istanbul – Orașul este faimos pentru numărul mare de pisici fără stăpân, care sunt îngrijite de localnici și considerate parte integrantă a comunității. Aceasta este încă o atracție turistică.
Iată câteva motive pentru această atitudine:
• Prezența pisicilor în Istanbul datează din perioada otomană, când erau folosite pentru a controla populația de șoareci și șobolani.
• În cultura islamică, pisicile sunt considerate animale curate și sunt respectate.
• Localnicii din Istanbul au dezvoltat o cultură a grijii față de animalele fără stăpân, oferindu-le hrană, adăpost și îngrijire medicală.
• Pisicile fac parte din viața de zi cu zi a orașului, fiind considerate membri ai comunității.
Pe scurt, atitudinea pozitivă față de pisici în Istanbul este rezultatul unei combinații de tradiție, credințe religioase și compasiune umană.” SURSA

INSIDER 2: „Pisicile din Turcia sunt foarte iubite și considerate cetățeni de onoare – în Istanbul există dispensare veterinare gratuite pe străzi, pisicile intră liber în moschei, iar turcii cred că pisicile aduc noroc și îndepărtează spiritele rele. În Turcia, și mai ales în Istanbul, pisicile nu sunt doar animale de companie sau simple ființe care rătăcesc pe străzi. Ele sunt o parte esențială din cultura și identitatea locului, un element viu al peisajului urban, o prezență iubită, respectată și ocrotită de întreaga comunitate. Felinele care își fac veacul prin cartierele vechi, care dorm în vitrinele librăriilor, care își tolănesc trupul leneș pe treptele moscheilor sau pe bănci din parcuri, nu sunt „ale cuiva” – sunt ale tuturor.

În Istanbul, nu este neobișnuit să vezi o pisică intrând nestingherită într-o cafenea, așezându-se la soare pe pervazul unui magazin sau căutând un loc liniștit printre cărțile dintr-o bibliotecă publică. Proprietarii de restaurante lasă adesea farfurii cu resturi pentru ele, iar localnicii obișnuiesc să le aducă apă și hrană, lăsate cu grijă în vase improvizate pe trotuar. Pe unele străzi, există chiar și adăposturi în miniatură, construite de locuitori – căsuțe din lemn pictate, cu acoperiș și perne moi, în care pisicile găsesc adăpost în zilele reci sau ploioase.

Mai mult, Istanbulul a introdus în anumite zone dispensare veterinare mobile sau puncte de prim-ajutor pentru pisici, unde animalele pot fi tratate gratuit. Aceste inițiative arată cât de profund este respectul pentru aceste animale și cât de mult s-a integrat grija față de ele în viața de zi cu zi.

Dar legătura dintre poporul turc și pisici nu este doar una practică sau culturală. Este și spirituală. În tradiția islamică, pisica este un animal curat și venerat. Se spune că Profetul Muhammad avea o pisică iubită, iar în multe moschei din Turcia, felinele sunt bine primite – ele intră și ies nestingherite, dorm liniștite în colțuri tăcute de rugăciune și sunt tratate cu blândețe de credincioși.

Pentru mulți turci, pisica este un simbol al norocului, al protecției, al echilibrului. Se spune că prezența unei pisici într-o casă aduce liniște, armonie și ține departe energiile negative. Nu e doar o superstiție, ci o credință veche, transmisă din generație în generație, întărită de o relație profundă de respect între oameni și animale.

Într-un oraș atât de agitat și dens populat precum Istanbulul, pisicile par a fi gardienii invizibili ai calmului. Ele traversează cu eleganță bulevardele aglomerate, se opresc în ușa brutăriilor, mângâie cu prezența lor blândă graba turiștilor și oferă locuitorilor un motiv în plus să zâmbească.

Această conviețuire pașnică, bazată pe respect și protecție, face din Turcia un loc unic în lume, unde pisicile nu trebuie să ceară iubire – pentru că o primesc în mod natural, ca parte din însăși țesătura socială a orașului. În Turcia, pisicile nu sunt tolerate – ele sunt sărbătorite.” SURSA

ARHIVĂ: ISTANBUL: Automat pentru a hrăni pisici fără stăpân. Anima et Animus! OXXO AUTOMATE HRANĂ: Bucureștenii, invitați în Parcul Floreasca, Tineretului & Circului, să recicleze sticle și doze de aluminiu pentru hrănirea pisicilor OXXO SECTOR 6: Primele căsuțe pentru pisici maidaneze, montate în curtea blocurilor OXXO ȘTIAȚI CĂ: Pe câmpurile din jurul Bucureștiului pisica sălbatică încă mai vânează? OXXO BASTET ÎN DOLJ: În Egiptul Antic, pisicile erau mumificate. În România Modernă, le tragem o vopsea peste ochi! OXXO ECONOMIA DUDUIE: După ce au terminat valuta de la ciorap, românii vând pe OLX mumiile din podul casei OXXO NEW BASTET: FuzzzyArt reinventează portretele cu pisici

INSIDER: „Expoziția evoluției presei românești de-a lungul veacurilor este deschisă la Biblioteca Academiei în perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă. Adresa: Biblioteca Academiei Române – Sala Theodor Pallady – Calea Victoriei 125, București sector 1.”

CRISTOIU BLOG: „Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință ieşite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, înfiinţat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăşi Regina Elisabeta.

Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje ameţitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel naţional.” SURSA

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 82?

ARHIVĂ: PREVIZIUNI: Jurnalistul român, ori la bal, ori la spital. Sau un şut în fund, un pas înainte?! OXXO REDACŢIA URZICA: „Cineva încă mai iubeşte muşcatele roşii. Şi pe Geo Bogza. Şi tricolorul.”

INSIDER: „Porți deschise la Palatul Cotroceni” – Platoul de Ceremonii, grădina Palatului Cotroceni, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni, deschise gratuit publicului din acest weekend. Accesul se face exclusiv prin poarta principală a Complexului „Palat Cotroceni” din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu (după o verificare corporală, buzunare și genți) iar pentru ieşire se va utiliza poarta situată la intersecția dintre Bulevardul Geniului şi Şoseaua Cotroceni.

La ieșire, un Food Court tradițional cu mâncare indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani & o rulotă cu băuturi. Prețurile măricele și mâncatul în picioare, bufet express, la butoi. Erau și vreo 3-4 mese cu bănci, dar norocoșii „chiriași” se bucurau de supremul lux, în mare tihnă.

Amenajată iniţial în stil peisager englezesc, grădina îmbină armonios alei umbroase, arbori seculari, ronduri de flori și peluze atent îngrijite. De-a lungul timpului, spațiul verde a fost loc de relaxare pentru familiile regale și elitele vremii, păstrându-și până astăzi farmecul aristocratic. Printre elementele distinctive se numără fântânile ornamentale, statuile discrete și pavilioanele elegante, care completează atmosfera de liniște și noblețe. În anii comunismului, aici era gradina Palatului Pionierilor.

N.R.: „Un nou concept de vizitare al Muzeului Național Cotroceni, fără programare prealabilă, cu integrarea în circuitul de vizitare a saloanelor de reprezentare și protocol ale Administrației Prezidențiale.

Pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică, accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.

ARHIVĂ: NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!