INSIDER: „Astăzi s-a montat crucea pe cea mai înaltă turlă a Catedralei Mântuirii Neamului. Ce cântărește 7 tone și are 7 metri înălțime. Cu ea, Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la o înălțime de 130 de metri, ceea ce a făcut-o cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume! Nu e tare? Numai înălțimea ei îi va face pe unii să vină să o viziteze.

„- Ce facem, John, mâine?
– Păi, Amber, mă gândeam să te duc în Centrul Vechi pe seară, dar înainte, vreau să mergem să vedem biserica de aici, cică e cea mai înaltă din lume.
– Wow, ce tare. Trebuie neapărat să facem și poze. Să le arătăm și lui Julio și Maria Jose, poate vor să vină și ei. Și apoi?
– Păi oprim la restaurantul de lângă, se mănâncă bine, am auzit de la Francesco.”

Pe 26 octombrie 2025, Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

PS: Crucea a fost montată pe cea mai înaltă turlă. Sper să nu vadă Mândrul Biciclist cele 3 turle să creadă că de fapt sunt 3 catedrale diferite ale mântuirii. Ar fi în stare să facă emisiune să întrebe ascultătorii deștepți „de ce era nevoie de 3 catedrale una lângă alta?” Doamne ajută 🙏 foto: Basilica” SURSA

N.R.: „Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălţarea Domnului” şi hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”, este cea mai mare biserică din România și cea mai înaltă și mai mare clădire de biserică ortodoxă ca volum şi suprafață din lume. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale era preconizată a fi la sfârşitul anului 2018. Costurile, până in noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro iar câştigătorul licitației pentru proiectarea edificiului a fost firma băcăuană Vanel Exim. După ce în 2018, la Centenarul Marii Uniri, a fost sfinţit altarul catedralei, se preconizează ca până în octombrie 2025 să fie finalizate lucrările de construcție, vitraliile exterioare și picturile (mozaicurile) interioare, astfel încât la 26 octombrie 2025 să aibă loc sfinţirea catedralei, eveniment care va marca și Centenarul Patriarhiei Române.

Adresa: Calea 13 Septembrie nr 4-60, București sector 5. Deschis: non-stop.” DETALII

ARHIVĂ: CATEDRALA NEAMULUI: „Dumnezeu ştie mai bine şi poate chiar nu putem să ne cumpărăm mântuirea!” OXXO MACARALE: Când este gata Catedrala Mântuirii Neamului? Autorizaţia expiră luna viitoare! OXXO NEVOILE ŞI NEAMUL: Cine va fi zidită în pereţii Catedralei Mântuirii? …O budă ecologică! OXXO ÎNGER SAU DEMON: Săritură cu parașuta din cupola Catedralei Mântuirii Neamului

INSIDER: „„𝐏𝐞𝐫𝐥𝐚 𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐨𝐢𝐧𝐞𝐚𝐬𝐚” – așa era cunoscut Complexul Lotru, una dintre cele mai ambițioase investiții turistice din perioada comunistă. Construit în anii ’70, într-o perioadă în care statul investea masiv în turismul montan, complexul cuprindea un hotel de capacitate mare, un restaurant elegant și facilități pentru recreere în mijlocul naturii.

🛑 Anii ’80 au fost perioada de glorie a stațiunii. Mii de turiști veneau anual aici, atrași de aerul curat, de peisajele spectaculoase și de proximitatea Munților Lotrului. Turiștii se bucurau de plimbări pe munte, pescuit, sporturi de iarnă și excursii organizate în împrejurimi. Complexul era o destinație de top în circuitul turismului de stat.

🛑 După Revoluția din 1989, locul a început să piardă teren în fața noilor realități economice. Privatizările, lipsa de investiții și gestionarea defectuoasă au dus treptat la degradarea întregii stațiuni. Complexul Lotru a fost abandonat complet la începutul anilor 2000, iar de atunci, timpul, intemperiile și nepăsarea l-au transformat într-o ruină tăcută.

🛑 Astăzi, hotelul și restaurantul stau închise și pustii, cu ziduri scorojite, dar păstrează încă amprenta unui trecut în care Voineasa vibra de viață și speranță.

🛑 Am surprins în acest clip imaginea tulburătoare a unei stațiuni care, deși uitată de autorități, nu este uitată de istorie. Rămâne un simbol al turismului pierdut și, poate, un loc care așteaptă o nouă șansă.” SURSA

N.R.: Hotel Lotru se afla în centrul stațiunii Voineasa din județul Valcea. Dispunea de 360 locuri în camere cu un pat și doua paturi, apartamente și garsoniere dotate cu baie, balcon frigider, tv., biblioteca, restaurant, bar de zi, cinematograf, discoteca, berărie.

Voineasa, stațiune pe valea râului Lotru, între Munții Căpăţânii și Munţii Lotrului, la o distanţă de 36 km de orașul Brezoi. Așezarea este atestată în anul 1520, într-un hrisov din timpul domniei lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Românești și a lui loan Zapolia, voievod al Transilvaniei, care hotărau granița între Țara Românească și Transilvania. După anul 1774, mai mulți păstori din zona Sibiului se stabilesc la Voineasa, iar în anul 1908, așezarea este declarată comună. O dată cu construirea Hidrocentralei Lotru – Ciunget din anul 1960, se construiesc stațiunile Voineasa și Vidra.

Voineasa are un climat de culoar montan, cu veri răcoroase și ierni geroase. Temperatura medie anuală este de cca. 6 – 7°C. Precipitaţiile, mai abundente primăvara și la începutul verii ating o medie anuală de 800 900 mm. Vânturile dominante bat din direcția nord-vest.

Factorii naturali terapeutici: Bioclimat montan, tonic stimulent, aer curat lipsit de praf şi alergeni. Indicații terapeutice: Nevroză astenică, formă hiperreactivă, stări de convalescență, surmenaj, anemie, hipertiroidia în forme incipiente, funcționale, afecțiuni respiratorii.

Atracții turistice Mânăstirea Cozia este unul dintre cele mai vechi monumente din România, ce conservă elemente originale din perioada construirii între 1387-1391, valoroasă din punct de vedere al picturii, sculpturii şi arhitecturii. Peştera Muierii din comuna Baia de Fier, formată din galerii dispuse pe patru niveluri cu o lungime însumată de 3600 de metri. Trasee turistice către Cataractele Lotrului, pădurea rezervației naturale Latorița (cheile Latoriței situate în sud-vestul comunei Voineasa, pe o distanţă de cca. 25 de km), hidrocentrala de la Ciunget și lacul de acumulare Vidra, pe râul Lotru (Vidra este lacul de acumulare situat la cea mai mare altitudine din țară). Lacurile Brădișor și Mălaia oferă posibilitatea de a practica pescuitul sportiv (păstrăv). Cheile Jidoaiei și lacul omonim sunt situate la aproximativ 12 km N-E de Voineasa, pe valea superioară a râului Voineşiţa. Peştera Laptelui este situată la cca. 20 km sud de Voineasa, pe valea Rudăresei (afluent al Latoriței) relicvele fosile descoperite aici sunt expuse la Muzeul de Istorie al judeţului Vâlcea.

Personalități: Cristian Nicolae Presură.(n. 24 mai 1971, Voineasa, Vâlcea, România) este un fizician, inventator, autor și cercetător român.” DETALII

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 90?

INSIDER: „Broșteni, strada Bistriței. Piatra simbolică „Ion Creangă” aminteşte de năzbâtiile lui Nică a Petrei din ,,Amintiri din Copilărie”, în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan, este cel mai căutat obiectiv turistic al orașului, iar Biserica de lemn ,,Sfântul Nicolae (1779)”, locul unde a învăţat Ion Creangă și prindea muște cu ceaslovul.”

N.R.:”Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, Moldova – d. 31 decembrie 1889, laşi) a fost un scriitor, dascăl și diacon român.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „lon Creangă”, este un lăcaş de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi oraşul) Broşteni aflat în judeţul Suceava. Edificiul religios are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învăţat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni în perioada 1848-1849. În prezent biserica de lemn are destinația de muzeu.

Broșteni este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente Broșteni (reședința), Hăleasa, Lungeni şi Neagra, și din satele Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. Se află în Munții Bistriței și Munţii Stânişoarei, lângă Bistriţa. Oraşul este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu judeţele Neamţ şi Harghita, pe valea râului Bistrița. Localitatea este tranzitată de şoseaua DN 17B Vatra Dornei – Piatra Neamţ şi nu este racordată la sistemul național de căi ferate și se afla la 54.3 km de orașul Suceava (reședința de județ) și 52 km de Vatra Dornei. Populaţia din Broșteni este de 5.179 locuitori, conform recensamântului din 2021.

Are o suprafaţă de 594 km², fiind ca suprafață cel mai mare oraș din România. În afară de Broşteni şi de Vişeul de Sus (443.1 km²), mai sunt localități mult mai mari, din punct de vedere al suprafeţei decât Bucureștiul (240 km²). Acestea sunt: Petrila- Judeţul Hunedoara (308.68 km²), Tismana – județul Gorj (307.79 km²), Cisnădie – județul Sibiu (277.13 km²), Braşov – județul Braşov (267.32 km²), Ciacova – județul Timiş (252.76 km²), Uricani – judeţul Hunedoara ( 251.41 km²), Târgu Lăpuş – judeţul Maramureş – (247.35 km²).’ DETALII

INSIDER: „Este ULTIMUL ceas solar din Constanța. Ceasurile solare din piatră de Baschioi erau odinioară adevărate altare ale timpului, înălțate pe promenada din Mamaia… sculpturi cosmice realizate de mâinile iscusite ale pietrarilor dobrogeni. Purtau în ele nu doar funcția de a măsura timpul, ci întreaga poezie a legăturii dintre om, soare și pământ. Umbrele lor vorbeau limba astrului, iar lumina dansa pe suprafața pietrei cu o precizie de necrezut, ca într-un ritual solar etern.

Realizate din piatra de Baschioi, extrasă din străfundurile Dobrogei, aceste ceasuri erau monumente impregnate cu forță ancestrală a Dobrogei, simboluri ale unui timp care nu grăbea nimic, dar le-a răpus, rând pe rând, sub povara uitării și nepăsării. Azi, din acea colecție, a rămas un singur ceas solar, ultimul martor al unei epoci apuse, ascuns aproape de vechiul Melody, pe faleza Mamaiei. Tăcut, solitar, aproape nevăzut, își face datoria și acum, sfidând timpul într-o lume care pare să nu-i mai recunoască sensul.

L-am salvat digital, printr-o scanare 3D de înaltă precizie, ca pe un spirit vechi prins în borcanul tehnologiei moderne. Dublajul lui trăiește acum într-o lume virtuală, gata să fie readus la viață atunci când ultimul fragment fizic se va pierde.

Și totuși, există speranță. Cu sufletul său digital păstrat, putem visa la o renaștere: ceasurile solare din piatră de Baschioi ar putea reveni pe promenada Mamaiei, reconstituite pentru generațiile care vor veni.

Proiectul „Dobrogea, patrimoniu la pixel” acționează rapid pentru salvarea patrimoniului imobil dobrogean, aflat în pragul colapsului. Prin scanări 3D detaliate și reconstruiri digitale, intervenim acolo unde timpul nu mai așteaptă, am salvat digital monumente istorice mari, Gara Maritimă, Farul Genovez, până la monumente risipite sau uitate, inclusiv cel de pe Insula Șerpilor, acum distrus, dar renăscut digital.

Am cartografiat peste 200 de monumente care necesită intervenție urgentă. Până în 2024, am acoperit TOATE monumentele din Mamaia, iar în 2025 extindem proiectul în toate stațiunile și locurile-cheie ale Dobrogei. (…) Tehnologia este doar începutul. Restul vine din implicarea comunității, din redescoperirea meșteșugurilor tradiționale și din dorința colectivă de a păstra ce e al nostru. Pentru că fiecare ceas solar, fiecare ruină, fiecare piatră sculptată este o poveste care merită să continue.” SURSA

N.R.: „Cadranul solar sau ceasul solar solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui. Modelele obişnuite cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-o tijă indicatoare denumită gnomon și o suprafață gradată cu mai multe linii ce indică orele zilei. În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând astfel momentele din zi. Gnomonul este de obicei aliniat cu axa de rotație a Pământului. Prin urmare, el trebuie să indice spre Nordul geografic și unghiul dintre acul indicator și planul orizontal trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a locului unde se află cadranul solar. Totuși, multe cadrane solare nu respectă această descriere și funcţionează după principii diferite.” DETALII

ARHIVĂ: CADRANE SOLARE: Bistrița, Poarta Transilvaniei -„Fără soare eu rămân tăcut” OXXO LA PAZ, BOLIVIA: „Ceasul Sudului” de pe Clădirea Congreselor are poziția inversată a cifrelor pe cadran și funcționează în sens invers acelor de ceasornic. Din 2014!