INSIDER: „Dupa ce se decantează toată informația, rămâi cu un sentiment greu de explicat — că nu doar ai fost într-un muzeu, ci într-un portal spre o lume care încă respiră prin fiecare artefact. La Grand Egyptian Museum, totul devine mai clar: istoria e ceva ce simți. Îți rămâne în piele si în liniștea cu care privești coloșii lui Ramses și te întrebi câte povești mai ascund încă pereții ăia uriași.
Și mai rămâi cu un sentiment pe care la început nu poți să-l explici, până când îți dai seama că, de fapt, este fericire pură. ♥️ ” SURSA

ARHIVĂ: ORIGINI: Artefacte vechi de peste 6.000 de ani ne arată de unde au venit „eroii civilizatori”? OXXO KARNAK: În Marele Templu, Sala Hipostilă are o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi. Notre Dame din Paris și catedrala St.Paul din Londra ar fi pierdute între pereţii lui! OXXO HALOU SOLAR, GIZA: Codul 777, mărturia conexiunii tărâmurilor pământesc & celest – Trezirea! OXXO EGIPT: „Nu, nu e vreun aeroport românesc, ci tabela de plecări din aeroportul Hurghada!”

INSIDER: „Începând de astăzi, în Băneasa Shopping City, se vor găsi două exponate care nu trebuie ratate: • un monopost Ferrari de Formula 1 din piese LEGO, la scara 1:1. Realizat din peste 400.000 de piese, cântărind circa 1,5 tone, acest monopost a fost condus de Charles Leclerc în cursa demonstrativă de la Miami (și poartă urmele confruntării de pe circuit). Exponatul poate fi admirat până pe 30 noiembrie.

• un monopost Ferrari SF-23 adus în România de Bitdefender, partener oficial al Scuderiei Ferrari. Este un motiv de mândrie pentru fiecare dintre noi că o companie românească are sigla pe monopostul celei mai celebre echipe de Formula 1. ” SURSA

N.R.: Ferrari SF-23 (cunoscut şi sub denumirea sa internā, Proiectul 675) este o maşină de curse de Formula 1 proiectată şi construită de Scuderia Ferrari care a concurat în Campionatul Mondial de Formula 1 din 2023. Maşina a fost condusă de Carlos Sainz Jr. şi Charles Leclerc în timpul curselor de Grand Prix. A fost singura maşină care nu a fost Red Bull Racing și care a obținut o victorie în sezonul 2023, Sainz câștigând Marele Premiu de la Singapore din acel an. Maşina a fost dezvăluită ca SF-23 pe 7 februarie 2023, cu o săptămână înainte de lansarea oficială. Ferrari a început anul cu o evoluție a designului său pentru 2022. Cu toate acestea, a devenit curând clar că conceptul initial de aerodinamică „în stil cadă de baie” al Ferrari, cu poduri laterale, începuse să stagneze în ceea ce privește performanţa, iar la Marele Premiu al Spaniei, a fost introdusă o modernizare majorā, schimbând podurile laterale pentru a încorpora un design al rampei downwash similar cu cel al Red Bull. Pe măsură ce anul a progresat, Ferrari a dobândit o mai bună înțelegere a maşinii sale, prin îmbunătățiri personalizate pentru Monza, care i-au îmbunătățit ritmul, permițându-i să obțină pole position-ul și o victorie în cursa de la Singapore.

Şasiu:.Compozit din fibră de carbon cu celulă de supraviețuire și structură de tip fagure de miere. Suspensie – față: Tijă de împingere cu braț dublu; -spate: Tijă de tracțiune cu braț dublu. Motor V6 turbo de 1,6 L (98 cu in) cu injecţie directă, limitat la 15.000 RPM într-o configuraţie cu tracțiune spate, montată central, de 1,6 L (98 cu in) cu un singur turbo, montat central pe spate. Motor electric: Sisteme de recuperare a energiei cinetice şi termice. Transmisie: Ferrari 8 cutii de viteze secvenţiale înainte + 1 cutie de viteze inversă semiautomată. Frâne: Brembo.” DETALII

ARHIVĂ: PARKLAKE: McLaren MCL35M refăcută din 288.315 piese de lego, în mărime naturală

INSIDER: „În Sectorul 5 din București pe 1 Decembrie 2019 a fost dezvelită statuia primei femei combatante din Armata Română, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, într-un parc pe bulevardul George Coșbuc lângă Academia Tehnică Militară (între Piața Regina Maria și Chirigiu, peste drum de palatul Bragadiru) – statuie realizată de sculptorul Alexandru Papuc.

Tot în sectorul 5, pe Soseaua Panduri Nr.16-18 (la intersecția cu strada Mihail Cioranu, într-un scuar la două sute de metri în spatele statuii lui Tudor Vladimirescu), Eroina de la Jiu a fost imortalizată în bronz de către artistul Valentin Duicu de la Tismana, statuie inaugurată în 2023.

N.R.: „Ecaterina Teodoroiu (nume la naștere Cătălina Vasile Toderoiu, n. 14 ianuarie 1894, Târgu Jiu, România – d. 22 august 1917, Secui, România) a fost o cercetașă şi participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârşitul bătăliei de la Mărăşeşti luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia Ecaterina Teodoroiu a plecat la Bucureşti pentru a deveni învăţătoare, iar acolo a contribuit la înfiinţarea primelor organizații de cercetaşi din țară. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat si a fost rănită de două ori. În spital a fost decorată de casa regală şi avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la Bătălia de la Mărăşeşti, unde a murit comandând un pluton de infanterie, ultimele ei vorbe fiind: „Luptați băieți! Apărați țara!”

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată şi apoi distorsionată de regimul comunist. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Iniţial înmormântată în comuna Fitioneşti din județul Putna, osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu într-un mausoleu din centrul oraşului. După venirea regimului comunist, deşi acesta promova personaje istorice cu origini umile pentru a arăta contribuția ţărănimii şi muncitorilor la cultura țării, Ecaterinei Teodoroiu s-a dat o importanță foarte redusă: prin studiile făcute, ea urma să acceadă în clasa burgheziei, imaginea sa fusese asociată foarte frecvent cu familia regală, iar mişcarea cercetaşilor din care făcea parte era considerată, la fel, o organizație burgheză „reacționară”. După anii 1960, regimul comunist a virat spre naţionalism şi în timpul lui Nicolae Ceaușescu imaginea Ecaterinei Teodoroiu a fost din ce în ce mai des prezentată ca pe cea a unei eroine naționale, în 1978 realizându-se şi un film despre ea. Legăturile cu casa regală şi rolul în fondarea mişcării cercetaşilor au fost însă trecute sub tăcere. După revoluția din 1989, din cauza utilizării ei de către propaganda comunistă, prezența imaginii ei în contextul comemorărilor contribuției româneşti la Primul Război Mondial a continuat să fie una discretă. Din anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost amenajată drept casă memorială „Ecaterina Teodoroiu, Centrul local de cercetaşi din Târgu Jiu îi poartă numele.

Există multiple monumente in cinstea ei: # Monumentul Ecaterina Teodoroiu” – sculptor Dumitru Mățăcanu (1888-1929), ridicat la Slatina. Construcția a început în 1921 şi a durat până la 31 mai 1925, fiind primul monument din țară ridicat în memoria eroinei. Pe un piedestal din beton, în trei trepte, realizat în stil baroc, cu colțurile sub forma unor coloane adosate, se află statuia din bronz a eroinei, realizată în mărime naturală, într-o atitudine dinamică, cu mâna stângă ținând arma în cumpănire iar în mâna dreaptă, ridicată, ţine o cască ostășească.

# Monumentul Ecaterina Teodoroiu din Brăila (sculptor Vasile lonescu-Varo, 1928) se compune din sculptura ronde-bosse din bronz turnat şi patinat montată pe un soclu din zidărie cu ciment. Pe soclu, la bază, este încastrată o placă de bronz cu inscripția: Sublocotenent/erou/ECATERINA/TEODOROIU/căzută în luptele de la/Märäşeşti august 1917. Din 1974, monumentul se află amplasat în fața Liceului Gh. Munteanu Murgoci”.

# Monumentul Victoriei (Biruinței) (sculptor Oscar Han, 1934), amplasat la Tișița, reprezintă o imortalizare a victoriei din 1916-1918. Monumentul de bronz, cu o înălțime de 2,50m, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului. Inițiatorul monumentului a fost Pamfil Şeicaru, pe cheltuială proprie. La inaugurarea din 20 septembrie 1934 au participat regele Carol al II-lea al României şi Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.

# Mausoleul Ecaterina Teodoroiu (sculptor Milita Petraşcu, 1936), ridicat la Târgu Jiu. Monumentul, realizat din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m şi înălțimea 2,10 m, are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viaţa şi activitatea militară a Eroinei de la Jii – Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe faţa dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal, pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă de curs secundar, celelalte două fețe ne-o înfăţişează în război, pornind la atac cu plutonul şi momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldaţi. În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri.

# Monumentul eroilor din Azuga (sculptor loan lordănescu, 1937), Constă din două grupuri statuare în mărime naturală, din bronz, în dreapta o femeie simbolizând Patria sprijină un ostaş rănit; în stânga Ecaterina Teodoroiu în uniformă militară, în momentul când este lovită de un glonț ucigaș, lângă un soldat sprijinit de un tun.

# Monumentul Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu (sculptor D. Iliescu, 1972), este amplasat la 500 m nord-vest de satul Muncelu, comuna Straoane, pe partea dreaptă a drumului către Soveja. Are un soclu. Pe partea frontală a soclului din piatră fățuită este montat un basorelief, care o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu. Sub acesta se găseşte o placă din marmură pe care se află inscripția: Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea Patriei, la 22 august 1917, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.

# Statuia Ecaterinei Teodoroiu (sculptor lulia Oniţă, 1978), amplasată în Târgu Jiu, pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de Școala Generală Ecaterina Teodoroiu”;

# Bustul Ecaterinei Teodoroii (sculptor Florin Musta, 1994), turnat in bronz, montat pe un soclu din marmură, este amplasat pe aleea personalităților istorice de pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărășești.

Din 1 decembrie 2021 a fost pusă în circulație bancnota de 20 de lei cu chipul ei.” DETALII

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 82?

ARHIVĂ: PARCUL LUMEA COPIILOR: În Grădina Valorilor Românești doar patru femei au scris istorie. Restul sunt doar frumoase?!

https://youtu.be/yqMJU8i_RC8?si=oXtE4cw4puFBolwF