PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

RACOȘ: Netflix a închiriat cariera Hegheș pentru filmări. Turiștii nu mai pot vizita vulcanul stins până în octombrie.


INSIDER: „Complexul Geologic Racoșul de Jos se află la 70 de km de Brașov, pe drumul spre Sighișoara, în localitatea Racoș. Accesul turiștilor în interiorul Carierei Hegheș (vulcanul stins) este închis până în octombrie, Netflix a închiriat zona pentru filmări. Vulcanul se poate vedea totuși de la belvederea de deasupra, din avion, cu drona sau în pozele de pe net (!). Coloanele de Bazalt, Lacul de Smarald și Castelul Sukosd Bethlen se vizitează, deocamdată …” Taxă acces 15 lei.

„CARPATERRA_ pentru natură și oameni”

N.R.: Se filmează serialul „Django”, producția fiind o reinterpretare în limba engleză a clasicului western din 1966. Serialul va avea 10 episoade, filmate integral în România, la Brașov, București și în Dobrogea.

UPDATE: Se pare că închirierea vulcanului de către firma Frane Film SRL pentru filmarea serialului Django, producție Sky TV și Canal +, este până pe 31 decembrie 2021 cu prelungire până pe 22 aprilie 2022. Cel puțin!

AEROPORTUL CRAIOVA: Rampele ajutătoare, praf în ochii celor care au nevoie de acestea!


INSIDER 1: „Nu știu cine a proiectat clădirea Aeroportului din Craiova, dar cred că până atunci nu a mai proiectat nimic altceva. Nici măcar niște rampe pentru bagaje.
Că dacă ar fi avut o minimă preocupare ar fi aflat că unghiul unui plan înclinat pentru uz pietonal nu poate fi același ca pentru rampa scărilor.
Un lucru este clar: rampele nu pot fi folosite de oameni care trag de un troler. De persoane cu handicap nevoite să utilizeze un fotoliu cu rotile, nici nu poate fi vorba.”

INSIDER 2: „Este plină Craiova de rampe pentru persoane cu invalidități. Problema este că sunt pentru avizarea în vederea funcționării magazinului sau instituției, nu pentru a funcționa. Sunt la 45* și scurte. Nu poți urca nici sănătos sau tânăr să fii. Dar pe ploaie sau zăpadă. Cei care avizează sau construiesc așa ceva ar trebui sancționați profesional. Au rampă conform legii… sunt OK. Dar, întreb ca un vechi cârcotaș ce sunt: ESTE CEVA FĂCUT, CONTROLAT ȘI AVIZAT CORECT LA NOI? FORMĂ FĂRĂ FOND.” SURSA

ARHIVĂ: SMART: Primăria din Craiova reinventează trotuarul şi rampa de acces pentru persoanele cu dizabilităţi! *** CRAIOVA: Cei nevoiți să umble în scaune cu rotile trebuie să facă și cursuri de alpinism dacă vor la farmacie. Idem mămicile cu bebe în cărucior! *** GLUME NESĂRATE: Magazinul Cocor are semn, dar n-are rampă. Sau trebuie asortată la cărucior? *** LUMINA RAMPEI: Spitalul „Marie Curie” nu primeşte copii în cărucior. Aşteptăm sponsor cu inimă şi muşchi! *** BUTURUGA MICĂ: Policlinică dedicată copiilor cu mame culturiste. Accesul interzis cu cărucioare? *** AUTOBUZE MODERNE: “Ca să urce cineva în scaun rulant, șoferul trebuie să coboare de la volan, să dea rampa jos, să aștepte până urcă persoana, să ridice rampa și apoi să revină la volan.”

DIANA SUDYKA: Povești pictate în jurul unui timbru poștal


INSIDER: „Aveți un timbru la care țineți mult, pe care nu vă îndurați să-l aruncați la coș, printre alte ciorne, bilețele și notițe expirate? Puteți face din el o poveste, desenând împrejur tot ce vă bucură, vă uimește sau vă pune pe gânduri. Ca Diana Sudyka, o artistă descoperită recent, ale cărei istorioare ce pornesc de la vechi timbre poștale sunt încântătoare.
Mi-a plăcut mai ales candoarea celui de aici, unde o recunoașteți, desigur, pe Majestatea Sa în acest timbrulecare a circulat la începutul anilor ’50. imagine © Diana Sudyka” SURSA

FOTO

MUZEUL MARINEI ROMÂNE: Vânt la pupă pe uscat, că pe mare doar bate vântul!


INSIDER: „Muzeul Marinei Române- str. Traian nr.53, Constanța – a fost înființat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.1127/ 29 mai 1969, ca instituție de profil de importanță națională, unicat in țară. În prezent alături de Muzeul Militar Național”Regele Ferdinand I” și Muzeul Aviației constituie Rețeaua Muzeală Militară.

Instituția constituie, conservă, restaurează și dezvoltă patrimoniul muzeal și îl pune în valoare în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului, promovarea trecutului navigației și a istoriei Marinei Române de la începuturi și până în contemporaneitate. Astfel muzeul păstrează memoria înaintașilor pentru generațiile viitoare, înscriindu-le efortul, strădania și reușitele în patrimoniul universal. Program: miercuri-duminica, ora 9-17. Intrare: 8 lei. SURSA

Pentru_un_începător pentru a determina cu exactitate direcția din care bate vântul și a stabili poziția relativă a unei ambarcațiuni față de vânt, cel mai mult ajută simțul acustic. Te întorci cu fața către vânt și rotești capul stânga- dreapta până când simți vântul vâjâind cu aceeași intensitate în ambele urechi și apoi se configurează poziția velelor pentru a folosi cât mai eficient forță propulsoare a vântului.

Pe vremea lui Ștefan cel Mare, un corăbier putea aștepta până la câteva luni (fără să se deplaseze!) o mică adiere care să umfle velele pătrate, asemeni unui balon, determinând astfel propulsia corabiei.

Pentru velierele moderne poziția de navigare cu vânt din pupa este destul de periculoasă deoarece velele pot trece ușor dintr-un bord în celălalt, mișcarea ghiului fiind responsabilă de multe accidente în yachting. În plus, calitățile geometrice, structurale și aerodinamice ale velelor moderne permit vântului „să tragă” de ele realizând astfel propulsia navei.” DETALII

N.R.: Expresia „Vânt la pupa!” a rămas în memoria oamenilor, nu doar a marinarilor, ca o urare de noroc! „Pupa” este partea din față a unei nave și „proră”/ „provă” este partea din spate.

ARHIVĂ: OSLO: Legendara corabie Fram, pensionată pe insula muzeu Bygdoy! *** MORGANA: Ce există dincolo de pasiunea pentru maşini scumpe? …Barca pe valuri pluteşte uşor! *** CALAFAT: Nava simbol de la intrarea în oraș a fost îndepărtată pentru ca Primăria să aibă loc să planteze trandafiri parfumați

RÂMNICU VÂLCEA: Istoria orașului pictată pe faleză. Vizibilă și noaptea sau în condiții meteorologice nefavorabile!


INSIDER: „A ales să promoveze istoria oraşului Râmnicu Vâlcea într-o manieră inedită care ar putea fi consemnată în Cartea Recordurilor.
Profesorul de desen Adrian Luță a pictat panourile de plexiglas care mărginesc drumul de lângă faleza municipiului.

Este_vorba_despre 58 de panouri care, pe lângă aspectul estetic, au şi o utilitate: vopseaua folosită este vizibilă şi pe timp de noapte, ploaie sau zăpadă.” SURSA

ARHIVĂ: SECTOR 4: “Avem o țară ca-n povești, Vestită-n toată omenirea, Cu capitala-n București, Și capitalul… nicăierea” *** ZIDUL EUROPA: „Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta până nu ghicim toate statele membre UE!” *** RECUNOAȘTERE ȘI RECUNOȘTINȚĂ: Poloneze și românce care au avut curajul să-și schimbe țările, Europa și lumea.

DECLIC: „Gata cu ciolaniada! Depolitizați spitalele! Acum!”


INSIDER: „În Parcul Izvor, în fața Casei Poporului, a fost montat un ciolan gonflabil, „costurile au fost susținute prin donațiile membrilor Declic.”

N.R.: „Comunitatea Declic este creată din sute de mii de oameni obișnuiți, care trăiesc în România sau în diaspora. În prezent 874.295 de membri activi militează pentru o societate mai dreaptă.

Campaniile Declic sunt conduse de valorile noastre, nu de politica de partid. Declic este, și va rămâne mereu, o comunitate independentă.” DETALII

AEROPORTUL OTOPENI: „Testul PCR valabil trebuie dublat de un test antigen (150 lei) făcut cu japca, pe care nu îl mai cere nimeni


NSIDER: „Am reușit să aflu astăzi cum fac șmecherii bani mulți în pandemie. Cu ajutorul funcționarilor și autorităților, nerespectând nici un fel de reguli, poți face câteva milioane de euro în timp scurt cu teste antigen făcute cu japca la cererea angajaților din aeroport. Povestea mea: am zburat cu compania KLM de la Amsterdam la Bucuresti nefiind nevoie de nici un fel de test pentru că, potrivit legislației europene în vigoare sunt scutit de testele PCR sau Antigen. Este a zecea oara cel puțin de când autoritățile române, germane, austriece, olandeze sau maghiare respectă legislația și nu mă întreabă nimic. Astăzi însă, angajații de la Aeroportul Otopeni, cei care efectuau check in-ul la ghișeele 62-65 pentru îmbarcarea spre Amsterdam, surpriza, actele mele doveditoare nu mai erau bune, persoane care aveau test PCR valabil nu erau acceptate decât dacă, efectuau un test antigen unde te trimiteau ei.

Erau_câțiva_băieți lângă ei cu microbuze în care te înghesuiau și te duceau într-o parcare. Acolo într-un cort efectuai rapid un test antigen contra sumei de 150 de lei, normal. Imediat după, primeai cartea de îmbarcare fără să ai rezultatul. O firma de apartament înființată în pandemie (datele firmei în foto), cu un capital social de numai 600 de lei reușește astfel să producă venituri uriașe pentru că oamenii care dăduseră 400 de lei pe un test PCR au fost obligați de cei care efectuau check in-ul să mai plătească 150 de lei. Pentru un test pe care nu mi l-a mai cerut nimeni, nici KLM nici alte autorități.

Deplasarea către spelunca în care se organizează așa zisa testare se face cu mașinile lor, unde sunt înghesuiți pasagerii claie peste grămadă fără nici un fel de respectare a distanțării. Voi posta mai jos fotografiile si voi reveni cu mai multe detalii. Poate@ Vlad Voiculescu ne da mai multe amanunte despre aceste măsuri care se iau peste noapte. În imagini puteți vedea cum stă la pândă șoferul firmei care selecta persoanele care trebuiau testate alaturi de cel care făcea check-inul.

PS: Între timp am ajuns la Amsterdam și nici autoritățile olandeze nu au fost interesate de testul făcut la solicitarea angajaților de la Otopeni. Se pare că mafia taxiurilor, a schimbului valutar s-a reprofilat în timpul pandemiei. Cu ajutorul și sub ochii autorităților suntem furați pe față!” SURSA

ARHIVĂ: OTOPENI: Cum arată Salonul Business al Tarom? La Smoking Lounge, scrumierele sunt pline ochi!