PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

Ultimele

ȘCOALĂ NORDICĂ, BUCUREȘTI SUD: „Școala copiilor fericiți & inteligenței artificiale” – Restul, mioritice!


INSIDER 1: „S-a strigat bingo în materie de marketing școlar. Totul e aspirațional la această școală nordică din sudul Bucureștiului. Cât de în nord, nu e clar. Poate fi ca în Finlanda sau ca în Pipera. Școala noastră are laboratoare de wellness și mindfulness în care crește puiul fericit și isteț cu Google. Nu se dau teme sau note mici, dar anul trecut am fost nevoiți să exmatriculăm doi elevi emo. Până să descoperim Chat GPT, la academia noastră predau mai mulți antrenori de genii, pe care i-am înlocuit cu programatori de genii. E atât de elitistă, încât nu primim decât copii care au făcut grădinița la Căsuța Paleologu.” SURSA

INSIDER 2: Următorul conce(r/p)t: „Școală Sudică de copii triști și inteligență naturală”?! Atenție cade tencuiala!

N.R.: „Nordic Elite School – Singura școală SMART din România! Primul Planetariu digital din București! Primul Planetariu digital dintr-o școală din România! Planetariul este şi laborator STEAM! Şcoala copiilor fericiți și a inteligenţei artificiale!” DETALII

ADRESA: Splaiul Unirii 176, Sector 4, Bucureşti

VEIOZĂ CU PISICĂ: Ce am comandat și ce am primit!


INSIDER: „Bună seara, în data de 15.12.2025 am plasat o comandă la Popescu București și anume o veioza din vitralii, plătit 160 de lei. În data de 06.01.2025 am primit comanda, însă în tot acest interval de timp am avut posibilitatea de a urmări traseul comenzii ce venea din.. China. Ceea ce am primit nu corespunde absolut deloc cu ceea ce se prezenta în postarea acestei așa zise firme. Ulterior am văzut si destule rewieuri negative legate de.. Popescu București. A doua a zi am și trimis mail în ideea de a returna produsul și evident până astăzi nu am avut niciun răspuns. Voi face demersurile necesare și la Anpc. Atașez 2 fotografii, una cu imaginea obiectului de pe acest site mincinos, cea de a 2 a cu ceea ce am primit defapt.” SURSA

INSIDER 2: „Buna ziua! Vreau să fac reclamă negativă site-ului „Boutiqul Mariei”. Am comandat de la ei o lampă/ veioză în vitraliu model pisică. Cu toate ca pe site scria că se livrează în 3…5 zile mi-a ajuns mult după ziua de naștere a unei prietene pentru care o cumpărasem (mai bine sincer!) Atașez poze cu ce vinde online și cu ce am primit. Am primit o chinezărie din plastic șpreiată ieftin și cu puternic miros de chimicale. Am cerut retur pe site…dar nu mă aștept la miracole… Postez doar pentru a nu cădea și alții în aceeași plasă cum am pățit eu. Zi faină! SURSA

N.R.: Aceeași fotografie este prezentă pe mai multe site-uri unde se vând veioze decorative cu pisici. Inclusiv pe eMag unde prețurile variază între 113 – 235 lei. Există și varianta „cățelul Max”

ADĂPOSTUL SPERANȚA, 25 ANI: Găzdă pentru 500 de câini și 2 pescăruși. Steluța fără o aripă, fostă pacientă a clinicii și Johnny, perechea ei – ar putea zbura oricând, dar a ales să rămână cu ea!


INSIDER: „Când am mers la Adăpostul Speranța, am zărit și doi pescăruși. Steluța a fost găsită într-o iarnă grea, cu aripa prinsă într-un lac înghețat. Nu era singură. Era cu Johnny, care a rămas lângă ea și nu a plecat nicio clipă. O veghea. Au fost salvați împreună. Din păcate, Steluța nu mai poate zbura. Johnny ar putea zbura oricând, dar a ales să rămână cu ea. Zi de zi. Ce ar fi „libertatea” fără Steluța lui? Cred ca lumea lor, a „necuvântătoarelor” este fascinantă și ne învață lucruri pe care ori le uităm, ori le ignorăm. Alături de Steluța și Johnny trăiesc peste 500 de câini, pe care îi putem ajuta fiindu-le alături prin donații, adopții la distanță sau fizice ori prin vizite de socializare” SURSA

N.R.: „Salvarea unui câine nu va schimba lumea, dar pentru acel câine lumea se va schimba! Misiunea noastră este de a salva, reabilita şi educa până când fiecare câine are un loc iubitor şi sigur, care să poată fi numit acasă. Ne propunem să punem capăt abuzurilor împotriva câinilor şi lipsei de adăpost, deoarece fiecare viaţă contează.

Suntem dedicaţi îmbunătățiril vieții câinilor fără stăpân şi a oamenilor care li iubesc prin salvarea, reabilitarea şi relocarea către o familie responsabilă. La Adăpostul Speranța le asigurăm toate nevoile, hrană, cea mai bună îngrijire veterinară posibilă şi programe de desensibilizare pentru recuperarea emoţională a câinilor abuzaţi.

Funcțional din 2001 și găzduiește, în prezent, 550 de câini și 2 pescăruși – unul dintre ei fără o aripă, fostă pacientă a clinicii, celălalt perechea ei, îi stă alături, învățându-ne despre dragoste și loialitate. Adresa: Șoseaua Leordeni, Popești-Leordeni” DETALII

ARHIVĂ: „MAMAIE”, FUNDAȚIA SPERANȚA: Primul muzeu dedicat câinilor fără stâpân OXXO ADĂPOSTUL SPERANȚA: Seniorul Biță și-a găsit fericirea aplicând ideile filozofice ale lui Seneca și Marcus Aurelius OXXO ADĂPOSTUL SPERANȚA: Bobiță și-a luat soarta în propriile lăbuțe urmându-și visul până la capăt. Model pentru noi, toți ceilalți! OXXO ADĂPOSTUL SPERANȚA: Max a fost ars și chinuit, dar înăuntrul lui a fost mereu cel mai frumos câine

EROII ZILEI: Gesturile mărunte valorează mai mult decât o mie de cuvinte


INSIDER: „Astăzi, în timp ce alergam prin pădure, mi-am pierdut cheile de la mașină.
După ce am terminat traseul, m-am întors pe același drum, pregătit mai degrabă pentru ce e mai rău decât pentru un miracol… dar în schimb am văzut ceva cu adevărat extraordinar. Pe jos se afla un mic cerc făcut din crengi – ca un semn natural simplu – iar chiar în mijloc, așezate cu grijă, erau cheile mele. O persoană bună, pe care nu o cunosc, trebuie să le fi găsit și să le fi lăsat într-un mod atât de atent, încât să le pot observa și recupera ușor.
Într-o lume care adesea se grăbește și rareori îi observă pe ceilalți, asemenea gesturi mărunte valorează mai mult decât o mie de cuvinte. Îi mulțumesc din toată inima celui care a făcut asta. Nu știu cine ești, dar astăzi ai fost eroul meu.” SURSA

„CULTURA ESTE ÎN GROAPĂ”: Laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României unde se restaurează și artefacte mai vechi de 20.000 de ani!


INSIDER: Zi de zi, asta e gaura neagră în care niște oameni merg la muncă. Se întâmplă în miezul Bucureștiului, capitală europeană, pe Calea Victoriei. Am vizitat de-a lungul timpului foste închisori comuniste, am intrat, ca reporter, și în penitenciarul Rahova, dar nu am văzut nicăieri condiții mai șocante ca acest subsol în care lucrează restauratorii Muzeului Național de Istorie a României. Vorbesc despre oameni cu studii de specialitate, experți dedicați meseriei lor dintr-o uriașă pasiune pentru artefactele preistorice, unele cu o vechime de 20.000 de ani. Pe ușa care duce în subsolul laboratoarelor de restaurare stă așezată o plăcuță pe care scrie „Cultura este în groapă”. Acolo, în groapă, câțiva oameni lucrează ore în șir, în cel mai mic detaliu, la recondiționarea unor obiecte care vorbesc despre civilizațiile anterioare. Ieri, pe masa de restaurare era un superb vas de Cucuteni. Sălile laboratoarelor au doar niște ferestre de demisol, greu de deschis. Restauratorii lucrează cu numeroase substanțe toxice care le pun în pericol sănătatea. Și, totuși, ei continuă să meargă zi de zi la muncă, pe niște salarii mizerabile.

Am scris mult de-a lungul anilor despre cazul revoltător al Muzeului Național de Istorie a României. Nu cred că există exemplu mai elocvent care să vorbească despre starea culturii în România și despre cum se raportează guvernul la ea, indiferent cine a condus acest guvern. Clădirea care găzduiește MNIR a intrat într-un amplu proces de restaurare acum 23 de ani! De atunci, toți miniștrii Culturii au promis un muzeu modern, ba chiar au avut la dispoziție bani de la Banca Europeană de Dezvoltare. Dar niciun premier nu a alocat vreodată fonduri pentru relocarea uriașului patrimoniu de la MNIR, astfel încât acel mult promis șantier să se redeschidă.
Apropo de spații, Ministerul Culturii a cedat Ministerului Afacerilor Interne Sala Omnia, care ar fi trebuit modernizată pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti și existau bani în acest sens. Polițiștii primesc ceea ce ar fi trebuit să revină coregrafilor și dansatorilor români și străini, invitați la noi. Dar mai ales ar fi trebuit să revină publicului!

Revenind la MNIR, am arătat pe Cultura la dubă cum piese de patrimoniu zac în lăzi și cutii, cum curge apa prin acoperiș și gălețile cu care angajații încearcă să lupte cu asta. Dar, cel mai important este că, dincolo de artefacte, acolo sunt oameni! Iar ei sunt în pericol zi de zi. Azi toți politicienii au „bifat” Ziua Culturii cu postări despre Eminescu și despre măreția artiștilor români. În realitate, patrimoniul, arta și oamenii care o creează contează zero pentru ei. Z E R O. Ah, ok, 0,07%, cât să mai respire ca să obțină și voturile lor, când e cazul. A fost isterie națională la furtul Coifului dacic din Olanda, dar e indiferență națională față de tot ce se întâmplă cu patrimoniul României zi de zi. Iar ministrul Culturii ne ține azi un discurs despre actul cultural ca o sferă și despre infinitul numărului pi. Cultura la dubă” SURSA

ARHIVĂ: CUCUTENI-YANGSHAO: Prietenie româno-chineză de 7000 de ani sau inconștient colectiv? OXXO VENUS-MARTE, CUCUTENI: Feminin-Masculin/ simbolul iubirii și fertilității/ armonie & echilibru. Mai vechi decât cele din Sumer şi Egiptul Antic!

NICOLAE VASILESCU-KARPEN: Fizicianul craiovean care a construit bateria infinită – funcționează continuu din 1950!


INSIDER: „Români „uitați”: Nicolae Vasilescu-Karpen, fizicianul care a construit bateria infinită. La începutul secolului XX, într-un laborator modest din București, inginerul și fizicianul Nicolae Vasilescu-Karpen a pus la punct un dispozitiv care avea să sfideze legile cunoscute ale termodinamicii. Era o baterie electrochimică menită, inițial, să demonstreze stabilitatea curentului electric în timp. Dar s-a întâmplat ceva neașteptat: dispozitivul n-a încetat niciodată să funcționeze. Prototipul, două pile galvanice din aur și platină, scufundate într-un electrolit special, a fost construit în jurul anului 1950 și donat Muzeului Tehnic din București. De atunci, bateria continuă să genereze curent constant. A alimentat zeci de ani un mic galvanometru, iar indicatorul s-a mișcat fără abatere. Mulți cercetători au încercat să explice fenomenul.
Unii spun că reacția este extrem de lentă, dar reală; alții susțin că e vorba de o eroare de măsurare. Totuși, verificările făcute periodic confirmă același lucru: tensiunea rămâne stabilă, fără semne de descărcare. Bateria Karpen pare să funcționeze „în afara timpului”. Unii o numesc perpetuum mobile, un principiu imposibil teoretic. Alții o consideră pur și simplu o demonstrație genială a preciziei și a răbdării științifice.

Astăzi, dispozitivul poate fi văzut la Muzeul Tehnic din București, într-o vitrină discretă, lângă o plăcuță pe care scrie simplu: „Bateria construită de Nicolae Vasilescu-Karpen – funcționează continuu din 1950.” Un paradox românesc, încă nerezolvat.
Și poate una dintre cele mai tăcute dovezi că uneori, știința nu se grăbește.” SURSA

N.R.: Nicolae Vasilescu Karpen (n. 10 decembrie 1870, Craiova – d. 2 martie 1964, Bucureşti), a fost un om de știință, inginer, fizician și inventator român. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticității, termodinamicii, electrochimiei şi ingineriei civile cu peste 140 de lucrări publicate. A fost membru titular al Academiei Române (din 1923). A studiat și realizat pilele cunoscute sub denumirea de pile Karpen, care funcţionează folosind căldura din mediul ambiant.

Şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în domenii precum: elasticitate, aerodinamică, fizică atomică, termodinamică, electrostatică, teoria cinetică a gazelor, electromagnetism, chimie fizică, electrochimie și pile electrice. A efectuat studii asupra aderenței fierului la beton și a făcut cercetări asupra presiunii interne a lichidelor și mecanismului presiunii osmotice.

În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresată Academiei de Ştiinţe din Paris, folosirea curenților purtători de înaltă frecvență pentru telefonia prin cablu la mare distanţă. A scris și a participat la proiecte de centrale electrice și la proiecte de electrificare a oraşelor (Câmpina, Constanța). A fost membru de onoare al Societății Franceze a Electricienilor, doctor honoris causa al Institutului Politehnic din Bucureşti şi membru al Academiei Române (membru corespondent din 5 iunie 1919, membru titular din 6 iunie 1923, vicepreşedinte între 1930-1932 și 1942-1944, preşedinte al secţiunii ştiinţifice între 1945-1948). În 1928 a fost ales președinte al Comitetului Electrotehnic Român. În 1931 a fost numit în funcția de ministru al Comerţului şi Industriei în cabinetul lorga. Între anii 1931-1935 a fost preşedintele Asociația Generală a Inginerilor din România.” DETALII

ARHIVĂ: MUZEUL TEHNICII: „Expoziția temporară Lego a fost luată cu asalt de viitorii mari ingineri și cercetători români sau de origine română!”

BUCUREȘTII NOI: Primul automat din România de aplicare a foliilor de protecție pentru telefoanele mobile


INSIDER: „Poate vă este util: în Kaufland Bucureștii Noi este instalat un automat de aplicare a foliilor de protecție pentru telefoanele mobile” – primul astfel de automat de pe teritoriul țării.

Bucureștenii nu trebuie decât să introducă telefonul și să urmeze instrucţiunile scrise pe faţada aparatului. Iată paşii de urmat: #Selectează modelul telefonului; #Selectează produsul dorit; #Achită produsul selectat; #Scoate vechea folie și accesoriile pe care le are telefonul; #Introdu telefonul mobil în aparat.

N.R.: Automatul Greenmnky Glassmaster Al aplică folii de protecție pentru ecrane de telefoane și alte dispozitive: Oferă precizie maximă, aplicând foliile cu o precizie de sutimi de milimetru. Un purificator de aer încorporat elimină micro-particulele de praf, prevenind formarea bulelor. Este o metodă automată și rapidă de a proteja ecranul dispozitivului. VIDEO

ARHIVĂ: AUTOMAT DE FLORI: Florăresele rămân șomere sau se mută pe online?! OXXO AUTOMAT DE CARTOFI PRĂJIȚI: 10 lei/ porția 110 g. Gata în 35 de secunde! OXXO BALOANE DIN AUTOMAT: Împotriva evaziunii fiscale și a câștigurilor ilicite. 25 lei/ bucată, TVA inclus!

CAR FASHION: Se poartă rugina. Pe unii îi ajută soarta, ceilalți o pot colanta!


INSIDER: „Și la RAR dacă ai rugină te respinge… Nu este Ruginită este Autocolantată! Rugina simulată și pe bara din plastic parcă e prea mult.. Mașină colantată de Rappin’on Detailing!! pregătită la Automotive Uniq Solution!! Top”

INSIDER 2: „Dacă nu ma înşel primul a fost Dani Oțil pe o mașina de teren cu benă care avea acest colant. Măcar la el avea o justificare își transporta motorul prin boscheți /pădure.

DANI OȚIL: Mă bag și io în seamă pentru că am fost menționat. Pe grup aici sunt mulți pasionați. Ei nu au nevoie de justificare pentru asemenea lucrări. Eu car cu ea doar motoare la curse moto și echipament la curse auto. Mi se pare ca servește bine designul. În plus, colantul scuză multe imperfecțiuni. Nu am raptor să îl ţin nici curat nici nezgâriat.” SURSA

ARHIVĂ: HAUTE COUTURE: Ultima modă de tuning din Bănie. VW Golf R îmbrăcat în catifea neagră şi eşarfă roşie! OXXO 311: „Iubita mea cu ochii ca cafeaua / Şi părul mătăsos ca catifeaua / Că când te văd mă simt ca carameaua” OXXO PINK BMW: Să conduci cu o mână de fier, într-o mănușă de catifea. Roz! OXXO PORSCHE 911 CRYSTAL GT3: Fugită în rochia de bal, Swarovski-sclipicioasă direct de la Essen Motor Show

VATICAN – FÂNTÂNA PIGNA: Cea mai mare statuie Con de pin – Glanda Pineală din timpul romanilor are 4 metri!


INSIDER: „Glanda pineală sau al treilea ochi este cea mai puternic vizată și otrăvită glandă din corpul uman, în principal datorită influenței spirituale pe care o are asupra conștiinței umane. O glandă pineală închisă înseamnă că mintea poate fi ușor înșelată, deoarece se străduiește să privească dincolo de ceea ce i se prezintă. O glandă pineală deschisă acționează ca un detector de adevăr, fiind capabilă să detecteze inconsecvențele subtile ale minciunilor sau mesajelor subliminale care pot fi folosite ca un văl pentru a ascunde adevăratele intenții.

Cuvântul «Pineală» este derivat din cuvântul latin «Pinealis», referindu-se la con de pin, forma glandei. Glanda pineală este o legătură între conștiința omului și lumile invizibile ale naturii. Ori de câte ori arcul corpului pituitar contactează această glandă, există sclipiri de clarviziune temporară, dar procesul de a face ca aceste două să funcționeze împreună în mod constant necesită nu doar ani, ci vieți de consacrare și un antrenament fiziologic și biologic special. Acest al treilea ochi este ochiul ciclopic al anticilor, deoarece era un organ al vederii conștiente cu mult înainte de formarea ochilor fizici, deși vederea era un simț al cunoașterii mai degrabă decât al vederii în acele vremuri străvechi. Tradițiile antice au descris pe scară largă glanda pineală în arta și sculptura lor. Cu toate acestea, semnificația și rolul acesteia au fost ascunse profanului prin simbologie, așa cum a fost majoritatea cunoștințelor ezoterice transmise de-a lungul veacurilor. Examinând simbolurile anticilor asociate cu glanda pineală, în special conul de pin, putem obține o idee mai bună despre rolul său spiritual în viețile noastre. Interesul pentru glanda pineală poate fi urmărit până în China antică, în timpul domniei Împăratului Galben, Huangdi, cel mai bătrân dintre cei cinci împărați chinezi legendari.

În cealaltă parte a lumii, în Egipt, glanda pineală era o parte crucială a Complexului Central al Creierului care cuprindea Ochiul lui Horus. În scripturile hinduse antice, Vedele, glanda pineală era unul dintre cele șapte puncte chakrice, despre care se presupune că este conectat la Sahasrara, Coroana. Acest punct de vedere a evoluat în timp, pe măsură ce alți yoghini și înțelepți au început să asocieze glanda pineală cu Ajna Chakra. În funcție de școala de gândire, corespondențele dintre Ajna și Sahasrara cu glandele pineală și pituitară sunt interschimbate.

Conurile de pin se găsesc și în mitologia greacă antică, pe toiagul lui Dionysos sau al omologului său roman, Bacchus. Acest toiag simbolic era cunoscut sub numele de „Thyrsus” și era purtat și folosit de mistici în ritualurile lor. Este acoperit cu frunze de iederă, având în vârf un con de pin. Romanii au construit mai târziu o sculptură masivă din bronz, un con de pin, Pigna, despre care se spune că se afla deasupra Panteonului și servea drept fântână. Acum se găsește în fața Vaticanului, fiind cea mai mare statuie cu con de pin din lume.” SURSA

N.R.: Fontana della Pigna sau, pe scurt, Pigna (în română: [‘pinna],, con de pin „) este o fostă fântână romană care acum decorează o nișă vastă în zidul Vaticanului, cu fața spre Cortile della Pigna, situat în Cetatea Vaticanului, Roma, Italia. Compusă dintr-un con mare de pin din bronz, înalt de aproape patru metri, care odinioară țâşnea apă din vârf, Pigna se afla inițial lângă Panteon, lângă Templul lui Isis. A fost mutată în curtea vechii Bazilici Sfântul Petru în Evul Mediu și apoi mutată din nou, în 1608, în locația sa actuală. Curtea interioară în care se află acesta făcea inițial parte din Cortile del Belvedere, proiectată de Donato Bramante pentru a conecta palatul Papei Inocenţiu al VIII-lea cu Capela Sixtină. Când Bramante a murit, arhitectul Pirro Ligorio a finalizat proiectul și a adăugat zidul şi nişa pentru a închide curtea. Construcția Bibliotecii Vaticanului a împărţit Cortile del Belvedere în două zone. Partea superioară a curții, Cortile della Pigna, își ia numele de la fântână. Păunii de bronz de pe ambele părți ale fântânii sunt copii ale celor care decorează mormântul împăratului Hadrian, acum Castelul Sant’Angelo. Păunii originali se află la Muzeul Braccio Nuovo.

Există o altă fântână cunoscută sub numele de Fontana della Pigna în Rimini, Italia, tot de origine romană antică, dar restaurată în profunzime. Sculptura în formă de con de pin care încorona această fântână a fost instalată abia în 1807, înlocuind o statuie a Sfântului Paul din secolul al XVI-lea, deteriorată de armata napoleoniană. În Divina sa Comedie, Dante descrie dimensiunea capului uriaşului Nimrod făcând referire la această fântână: „Fața lui mi s-a părut la fel de lungă și mare precum este la Roma conul de pin de la Sfântul Petru. ” DETALII

ARHIVĂ: IISUS: „Luminătorul trupului este ochiul. Dacă va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat

AVATAR: Primul a fost ceva special, al doilea a părut un Endgame, al treilea cam obosește vizualul. Urmează 4 și 5!


INSIDER 1: „Avatar 3 – Am fost să văd Avatar 3. Pe scurt, dacă v-a plăcut Avatar 2, e imposibil să nu vă placă și Avatar 3. Primul Avatar a fost ceva special, a venit cu ceva nou, nemaivăzut, și din cauza asta a avut succesul pe care l-a avut. E super film, în penuria asta de filme – sau mai bine zis abundența de filme proaste din ultimul timp, e ce trebuie. Dacă ești fan SF, dacă ești gamer obișnuit cu scenele fantastice, cu personajele din jocuri, cu grafica 3D spectaculoasă, e imposibil să nu-ți placă.

Trebuie văzut obligatoriu 3D. Când am luat biletele, aveam opțiuni 4D, d-alea de te stropesc, de îți miroase aerul, am preferat 3D-ul clasic. Aerul acolo mirosea a parizer, ulterior a apărut și un miros de hidrogen sulfurat (una d-aia românească de după salata beuf mai veche).. deci dacă dădeam banii și pe 4D cred că eram un pic dezamăgit, așa toate au fost în limita normalului. Eternele persoane întârziate, combinate cu alte persoane pe care le-a luat pișarea în timpul filmului și au trebuit să treacă prin fața noastră, au contribuit un pic la imaginea de ansamblu a cinefilului român dar totuși prea puține elemente negative ca să ne strice seara.

Revenind la film, nu apar ființe noi – sau dacă apar, prea puține – sunt din gama vietăților agresive de pe Pandora. Apar în schimb navi ăia răi, nu mai e bătaia între navi și oameni, e bătaia între navi ăia buni pe de o parte și navi răi + oameni pe de cealaltă parte. Șefa aia de trib navi rea eclipsează privirea, e frumoasă – și ca gesturi, și ca interpretare – merită să mergi să vezi filmul doar ca să o vezi pe ea. Ceilalți – Jakesully, Neytiri, Colonelul – neschimbați de la Avatar 2, mai apar și copiii lor care își joacă rolurile bine. Undeva prin pozele atașate e și o poză cu Eywa – Mama tuturor ființelor, care nu apărea în filmele anterioare.

Avatar 3 e un film bun, care merită văzut. Chiar nu m-au interesat criticile, impresiile negative. Mie mi-a plăcut, așa cum mi-au plăcut și celelalte două Avataruri. Din ce am înțeles, mai sunt încă două filme de apărut – 4 și 5, abia aștept să le văd.” SURSA

INSIDER 2: „Ironic vorbind, al doilea mi-a placut, mi s-a parut un Endgame al lui Cameron in care a aratat ca a învățat ceva din toate filmele pe care le-a produs, al treilea, m-au deranjat foarte mult vizualul de high frame rate de la scenele din apa și lupte.”

N.R.: „Avatar este o franciză media științifico -fantastică americană creată de James Cameron, care a început cu filmul omonim din 2009. Produsă de Lightstorm Entertainment și distribuită de 20th Century Studios, aceasta constă în produse asociate, jocuri video și atracţii din parcuri tematice. Avatar este plasată la mijlocul secolului al XXII-lea pe Pandora, o lună locuibilă luxuriantă a unui gigant gazos din sistemul stelar Alpha Centauri. Conflictul central al filmului este între indigenii Na’vi conduși de Jake Sully și Neytiri, și oamenii conduși de colonelul Miles Quaritch de la Administrația pentru Dezvoltarea Resurselor (RDA), o megacorporație care a sosit pe Pandora pentru a o coloniza și a o jefui pentru resursele sale naturale. Titlul seriei se referă la un corp Na’vi modificat genetic, operat de la distanță de oameni printr-o interfață creier-computer pentru a interacționa cu Na’vi de pe Pandora.

Primul film, Avatar, a fost lansat pe 18 decembrie 2009 și este filmul cu cele mai mari încasări din toate timpurile, dacă nu se ia în considerare inflația prețurilor biletelor. Al doilea film, Calea apei, a fost lansat pe 16 decembrie 2022. Al treilea film, Foc și cenușă, a fost lansat pe 19 decembrie 2025.

La fel ca filmul original, cele patru continuări au intrigi independente „complet încapsulate” care „ajung la propriile concluzii”. Cele patru filme au o meta-narațiune generală care le conectează pentru a crea o saga vastă şi interconectată. Cameron a descris continuările ca fiind „o extensie naturală a tuturor temelor, personajelor și curenților spirituali subterani” ai primului film. Franciza Avatar este una dintre cele mai scumpe francize realizate, bugetul combinat al primului film şi al celor patru continuări fiind estimat la 1 miliard de dolari. Franciza a încasat peste 5,8 miliarde de dolari la nivel mondial; este a 13 -a cea mai mare încasare a seriei de filme din toate timpurile.

Avatar 4 (2029) – Un al patrulea film este planificat pentru lansare pe 21 decembrie 2029. Jon Landau a spus că, din cauza unei întreruperi de șase ani în primul act, o treime din Avatar 4 a fost deja filmată pentru a ține cont de îmbătrânirea copiilor actori.

Avatar 5 (2031) – Un al cincilea film a fost anunțat și este programat pentru 19 decembrie 2031. Jon Landau a declarat că o parte din Avatar 5 va avea loc pe Pământ, Neytiri vizitând planeta. Cameron a declarat că Avatar: The Quest for Eywa este luat în considerare ca un posibil titlu pentru al cincilea film.” DETALII